Instiruția publică Universitatea de Stat

de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițeanu„

Catedra Medicină militară și a calamitaților

Referat

Tema: Inundațiile catostrofale. Noțiune. Clasificare. Caracteristica medico-

tactică. Consecințele celor mai mari inundații in lume și în Republica
Moldov

Conducător:
Vasile Dumitraș
sef de catedra

Efectuat:
Bologan Victoria ,
studenta anul IV,
Medicină,Gr.M1410

mai 2018

Сhișinău 2018
 Cuprins

1.Notiune

2.Clasificare

3.Cauzele inundatiilor

4.Efectele inundatiilor

5. Măsuri de prevenire a inundaţiilor

6.Consecintele celor mai mari inundatii in lume

7.Consecintele celor mai mari inundatii in Republica Moldova

8.Avertizarea-alarmarea populatiei

9.Concluzii

1.Inundatiile

Inundatia reprezinta in sensul cel mai general, acoperirea cu apa a unui spatiu care in
mod normal este emers sau uscat. Dintre multiplele definitii care au fost date
inundatiilor de-a lungul timpului ca fenomene hidrologice, consideram ca cea mai
adecvata este cea din Glosarul International de Hidrologie conform careia inundatia
reprezinta „punerea in submersie a albiei majore de catre apa care debordeaza din
albia minora sau acumularea apei provenite din precipitatii sau topirea zapezilor in
zone cu drenaj natural insuficient”. Inundatiile pot fi provocate de viiturile fluviale, dar
si de alte fenomene hidrologice: ridicarea nivelului apelor freatice si stagnarea lor la
suprafata solului, furtuni, maree, valuri (tsunami), ce provoaca inundatii litorale.In
mediul urban sunt frecvente inundatiile pluviale urbane generate de precipitatii de
mare intensitate si de capacitatea insuficienta a retelei de canalizare de a prelua apa
pluviala.

O viitura produsa pe un rau poate determina sau nu o inundatie, in functie de debitul

de apa care se scurge.

Viiturile

Viiturile reprezinta momente de varf in evolutia scurgerii apei unui rau.Ele sunt
considerate ca episoadele cele mai dramatice ale hidrologiei. Ele se caracterizeaza
prin cresteri deosebit de rapide (de ordinul orelor), uneori extraordinare, ale nivelului
apei si implicit ale debitului, pana la atingerea unui maxim, dupa care urmeaza
scaderea, de asemenea rapida, a apelor (dar intr-un ritm ceva mai lent decat
cresterea) care revin la parametri normali de scurgere. Desi antreneaza volume
bogate de apa, viiturile se deosebesc de faza de ape mari a regimului hidrologic prin
intervalul scurt de manifestare. Ele se produc adesea pe fondul perioadelor cu ape
mari, dar pot avea loc si in timpul apelor mici, ca urmare a unor ploi torentiale foarte
intense sau a topirii bruste a zapezilor.

In general, viiturile sunt consecinta directa a conditiilor climatice ce constituie, in

majoritatea cazurilor, factorul declansator al acestor fenomene.

-Se considera viituri anuale atunci cand se produc cele mai mari debite din cursul unui
an .

2.Clasificare

Tipuri de inundatii

I.In functie de factorii care contribuie la producerea lor si de spatiile care sunt
afectate, se disting mai multe tipuri de inundatii, dintre care cele mai frecvente sunt
inundatiile:

1)Inundatiile fluviale sunt generate de revarsarea apei unui organism fluviatil peste
limitele albiei minore in spatiul albiei majore. Ele pot fi provocate de mai multe cauze,
precum: precipitatiile bogate, cresterea nivelului apei ca urmare a agradarii albiei prin
aluvionare, blocaje de gheata, ruperea digurilor si barajelor.

2)Inundatiile litorale afecteaza zonele costiere, fiind generate de cauze precum:

furtuni puternice ce provoaca valuri de mari dimensiuni ce pot conduce uneori la
ruperea digurilor; cresterile mareice amplificate de furtuni.

3)Inundatiile urbane sunt datorate dimensionarii necorespunzatoare sau a intretinerii

defectuase a sistemului de drenaj urban, care, in timpul episoadelor pluviale puternice,
nu poate asigura scurgerea apelor pluviale.

II.In fuctie de caracter:

1)Inundatiile naturale sunt generate de cauze naturale: precipitatii bogate, topirea

zapezilor, valuri.

2)Inundatiile accidentale sunt determinate de cauze antropice: ruperea barajelor si a

digurilor, lucrari hidrotehnice necorespunzatoare, exploatarea defectuoasa a unor
asemenea lucrari. In general inundatiile accidentale au consecinte foarte grave asupra
societatii umane si provoaca dezechilibre ecologice importante.

III.Alte tipuri de inundatii:

1)Inundarea zonelor joase de la baza versantilor prin acumularea apei de siroire de

pe versanti;

2)Inundare prin exces de apa subterana (in zonele cu panza freatica apropiata de
suprafata topografica)

Tipuri de viituri
I.Etiologia viiturilor:

1)pluviale -ca urmare a unor ploi cu intensitati si strate de ape mari .

2)nuviale -ca urmare a topirii rapide a zapezii.

3)viituri pluvio-nivale -din cauze mixte

II.Factorii favorizanti:

1)Viiturile mediteraneene sunt specifice raurilor de dimensiuni medii si mici care

dreneaza spatii montane din areaul mediteranean. Sunt specifice pentru sudul Frantei,
sudul Italiei, insulele Sicilia si Sardinia, sudul Turciei. Se caracterizeaza prin rapiditate
de manifestare, violenta deosebita si frecventa ridicata. Sunt generate de ploi cu
intensitati foarte mari, ce pot depasi 500 mm in 24 de ore, ajungand pana la 1000 mm
in 24 de ore. Se produc cu precadere vara si toamna si genereaza trei tipuri principale
de inundatii: toerntiale, litorale si urbane:

-Inundatiile torentiale afecteaza majoritatea cursurilor de apa mediteraneene. Prezinta

o mare rapiditate in evolutie. Timpul de crestere a apelor este foarte scurt, ceea ce
face dificila alertarea in timp util a populatiei, din care cauza asemenea viituri
provoaca adesea decese prin inecare.

-Inundatiile litorale afecteaza zonele costiere fiind consecinta conjugarii conditiilor

meteorologice si hidrologice. Vanturile si furtunile puternice din spatiul marin provoaca
intensificarea valurilor si cresterea nivelului apei care inunda campiile joase litorale. In
cazul in care furtunile coincid cu producerea de viituri pe cursurile de apa care
debuteaza in mare, apa adusa de rauri va inunda, la randul ei, spatiile joase litorale.

-Inundatiile urbane sunt generate de ploile torentiale care cad pe spatiile urbanizate,
caracterizate printr-un coeficient ridicat de impermeabilizare a suprafetelor. Ele sunt
consecinta capacitatii insuficiente a sistemului de drenaj urban de a colecta apa
pluviala, datorita pe de o parte, intensitatii deosebite a ploii, iar pe de alta, functionarii
deficitare a sistemului de drenaj (care poate fi subdimensionat sau gestionat si
intretinut necorespunzator).
2)Viiturile oceanice se produc indeosebi in timpul iernii, pe cursuri de apa tributare
oceanului. Sunt specifice raurilor de pe fatada atlantica a Frantei, din Marea Britanie,
din centrul si estul Statelor Unite.

3)Viiturile tropicale sunt caracteristice zonelor afectate de cicloni, tornade, uragane.

4)Viiturile de vara sunt generate de precipitatii torentiale produse in sezonul de vara.

Au caracter local si sunt specifice zonelor temperat –continentale (Europa centrala,
S.U.A.). In Romania astfel de viituri sunt caracteristice indeosebi raurilor din regiunile
montane si deluroase.

3.Cauzele viiturilor si inundatiilor

Cauzele care genereaza viiturile si inundatiile se pot clasifica in naturale si antropice.

I.Cauze naturale

Intre factorii naturali declansatori ai viiturilor si inundatiilor, se inscriu: conditiile

climatice, cresterea nivelului marii, cutremurele de pamant, alunecarile de teren:

Conditiile climatice reprezinta cauza principala a producerii viiturilor si inundatiilor.

Ele determina manifestarea unor asemenea fenomene, atat direct, cat si indirect, prin
diferite aspecte.

-Ploile, mai ales cele torentiale de intensitate crescuta si cu cantitati mari de apa
cazuta intr-o perioada scurta de timp, constituie o cauza climatica aflata frecvent la
originea viiturilor si inundatiilor fluvialesi urbane.

-Topirea rapida a zapezilor datorata invaziei unor mase de aer cald sta la baza
formarii viiturilor de tip nuvial, frecvent provocatore de inundatii. Topirea brusca a
zapezilor si a ghetarilor poate fi generata si de eruptii vulcanice in arealele active din
punct de vedere vulcanic.

-Temperaturile foarte scazute ale aerului in regiunile reci si temperate determina

producerea de sloiuri si poduri de gheta care afecteaza scurgerea apei raurilor.
Incalzirea aerului si precipitatiile lichide specifice perioadei de trecere catre sezonul
cald determina cresteri ale debitelor si vitezei apei, care antreneaza cu ele blocuri de
gheata ce se pot aglomera in sectoarele de ingustare si de meandrare, formand
baraje naturale (zapoare) care blocheaza scurgerea, generand cresteri de nivel in
spatele acestora sau scurgeri puternice in momentul ruperii, provocatoare de inundatii.

-Furtunile puternice, provocate de ciclonii tropicali sau de musoni genereaza inundatii

ale coastelor marine, provocand pagube materiale si umane de proportii. Astfel de
inundatii sunt specifice zonelor costiere din golful Mexic (peninsula Florida), in jurul
Philipinelor, in India, China, Bangladesh, pe tarmurile Europei vestice (in special in
Olanda si Belgia) (Grecu, 2004).

-Cresterea nivelului marii in perioadele de flux poate provoca inundatii in cazul

estuarelor cu tarmuri joase si panta redusa.

-Alunecarile de teren pot produce inundatii prin obstructionarea albiei raurilor.

-Cutremurele de pamant, in special cele produse in domeniul marin, genereaza valuri

foarte mari (tsunami) ce provoaca inundatii in regiunile de coasta.

-Ruperea „pungilor” de gheata din masa ghetarilor regiunile glaciare contin „pungi” de
apa care in anumite conditii se pot rupe generand inundarea localitatilor din apropiere.

II.Cauze antropice

Printre principalele cauze antropice declansatoare sau favorizante ale viiturilor si

inundatiilor, se remarca: ruperea barajelor si digurilor, irigatiile, despaduririle si
lucrarea necorespunzatoare a terenurilor in panta, proiectarea si intretinerea
necorespunzatoare a sistemelor de canalizare vulnerabilitatea sociala.

-Ruperea barajelor si digurilor (fluviale sau marine) constituie cauza ce poate genera
inundatii cu consecinte foarte grave ale zonelor protejate. Ruperea unor asemenea
lucrari cu rol de protectie impotriva inundatiilor, poate surveni ca urmare a unor cauze
naturale sau a unor accidente legate de proiectarea, de constructia barajului/digului
sau de modul defectuos de exploatare a acestora.

-Irigatiile, prin pierderile de apa din sistemele de irigare si in conditiile unei capacitati
reduse de tranzitare a acviferelor pot contribui la cresterea nivelului freatic si
inundarea subsolurilor constructiilor sau inundarea arealelor mai joase ale suprafetei
topografice prin stagnarea apei freatice.

-Despaduririle si lucrarea necorespunzatoare a terenurilor in panta sunt factori

favorizanti in producerea inundatiilor prin cresterea volumului de apa care se scurge, a
vitezei si deci a timpului de concentrare a scurgerii pe versanti.

-Proiectarea si intretinerea necorespunzatoare a sistemelor de canalizare pot genera

inundatii grave in mediul urbanizat ca urmare a drenajului deficitar al apelor pluviale,
indeosebi in timpul evenimentelor pluviale extreme.

-Vulnerabilitatea materiala si sociala constituie un important factor ce poate amplifica

efectele inundatiilor. Vulnerabilitatea materiala este datorata amplasarii in zonele
expuse riscului la inundatii a asezarilor umane, a practicarii de activitati economice.
Vulnerabilitatea sociala depinde de gradul de pregatire a societatii in fata unui
eveniment extrem. Ea deriva din spaima, din neconstientizarea riscului, din lipsa unei
educatie adecvate.

4.Efectele viiturilor si inundatiilor

Efectele viiturilor si inundatiilor sunt multiple si complexe. Dupa domeniul care este
afectat, pot fi considerate efecte sociale, economice si ecologice:

I.Efecte sociale

Efectele sociale pot imbraca diferite aspecte. Cele mai grave si dramatice sunt
pierderile de vieti omenesti. Dintre fenomenele naturale de risc, la nivel mondial,
inundatiile sunt raspunzatoare de cele mai mari pierderi umane. Acestea sunt cauzate
in cea mai mare parte in mod direct, de decesul prin inecare, in urma unei crize
cardiace sau ca urmare a fortei fizice exercitate de apa in miscare ce poate antrena
diferite corpuri sau poate produce prabusirea constructiilor. Decesul este determinat,
pe de o parte, de caractersiticile inundatiei (inaltimea apei, viteza de scurgere,
prezenta corpurilor plutitioare), iar pe de alta parte, de locul (in cladire, in autoturism,
pe strada s.a.), starea (in activitate sau in timpul somnului) si comportamentul
individului (refugiere, resemnare) in momentul in care a fost surprins de apa.

In mod indirect, inundatiile pot provoca victime omenesti prin maladiile pe care le
genereaza si care afecteaza populatia dupa producerea inundatiilor. Acestea sunt
considetate efecte sanitare. Diminuarea resurselor de apa potabila, contaminarea
acestora, dificultatea aprovizionarii cu apa si alimente, a accesului la institutiile
sanitare, afectiunile de ordin fizic si psihic produse de asemenea evenimente pot
afecta sanatatea oamenilor, generand in unele situatii boli grave, chiar fatale. Efectele
sanitare pot fi analizate la diferite scari temporale:

-in timpul inundatiei sau imediat dupa aceasta;

-in perioada ulterioara inundatiei (zile, saptamani);

-efecte pe termen lung (luni sau chiar ani).

In afara deceselor, in timpul inundatiilor populatia poate fi afectata de raniri mai mult
sau mai putin grave. Deteriorarea unor infrastructuri de transport special (conducte de
gaze, retea de canalizare) poate determina contamiarea apei si a aerului, cu efecte
asupra sanatatii umane. Consumul de apa contaminata poate provoca aparitia bolilor
hidrice precum dezinteria, hepatita, holera.

Un efect social important asociat inundatiilor il constituie cel psihologic. Acesta se

manifesta indeosebi prin stari de stres post-traumatic ce prezinta ca simptome:
depresie, tulburari ale somnului, dificultati de concentrare, ce pot conduce in cazuri
extreme la sinucidere. Aceste sunt generate indeosebi de traumatismele fizice la care
a fost supusa persoana in timpul inundatiei, precum si de pierderile de fiinte apropiate
si materiale.

Efectele sociale ale inundatilor includ, de asemenea,distrugerea si deteriorarea

locuintelor si gospodariilor familiale, afectarea ale unor activitati instructiv-educative,
culturale, sportive, precum si deteriorarea unor obiective si instituitii social-culturale(de
invatamant, sanitare, culturale, religioase).

II.Efecte economice

Efectele economice includ pagube directe si indirecte.

Pagubele directe vizeaza afectarea mai multor elemente de importanta economica,

precum:

- constructiilor corespunzatoare unor unitati industriale;

- terenuri si culturi agricole;

- ferme zootehnice si depozite de furaje;

-depozite de materii prime agricole si industriale;

- infrastructuri de transport (cai ferate, sosele, poduri, linii electrice, conducte petriliere
s.a.);

- retele de utilitati publice (alimentare cu apa, cu gaz, retele telefonice);

- lucrari hidrotehnice (baraje, lacuri, diguri) etc.

Pagubele economice indirecte constau in pierderile datorate disfunctionalitatii

institutiilor publice si unitatilor economice ca urmare a diminuarii sau intreruperii
temporare a activitatii generata de lipsa fortei de munca, a materiilor prime, a
intreruperii alimentarii cu energie electrica. La acestea se adauga costurile
suplimetare legate de refacerea elementelor deteriorate.

Plata asigurarii bunurilor materiale si umane este o alta consecinta a inundatiilor.

III.Efecte ecologice

Efectele ecologice pot include:

-modificari ale albiei si malurilor (eroziunea malurilor, depuneri de sedimente,

despletiri, schimbari ale cursului);

-modificari ale proprietatilor fizico-chimice si bacteriologice;

-reducerea stabilitatii versantilor (alunecari de teren, prabusiri);

5. Măsuri de prevenire a inundaţiilor

Pentru apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor
meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţii
hidrotehnice se vor lua următoarele măsuri:
- evitarea construcţiei de locuinţe şi de obiective sociale, culturale
şi/sau economice în zonele potenţial inundabile, cu prezentarea în
documentaţiile de urbanism a datelor privind efectele inundaţiilor
anterioare;
- aplicarea unor măsuri de proiectare care permit clădirilor şi altor
construcţii civile ori industriale să reziste la creşterea nivelului
apelor şi la viteza de deplasare a acestora;
- realizarea de măsuri structurale de protecţie, inclusiv în zona
podurilor şi podeţelor;
- realizarea de măsuri nestructurale (controlul utilizării albiilor
minore, elaborarea planurilor bazinale de reducere a riscului la
inundaţii şi a programelor de măsuri; introducerea sistemelor de
asigurări etc.);
- realizarea unor lucrări destinate să reţină şi să întârzie scurgerea apelor de pe
versanţi, din afluenţii mai mici ai bazinelor sau de torente care s-ar forma ca urmare
a unor ploi abundente sau prin topirea zăpezilor etc.
- identificarea de detaliu, delimitarea geografică a zonelor de risc natural la inundaţii
de pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale;
- implementarea sistemelor de prognoză, avertizare şi alarmare pentru cazuri de
inundaţii;
- întreţinerea infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor şi a albiilor
cursurilor de apă;
- nu se vor amplasa în zona inundabilă a albiei majore şi în zonele de protecţie, noi
obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuinţe sau anexe ale acestora;
- comunicarea cu populaţia şi educarea ei în privinţa riscului la inundaţii şi a
modului ei de a acţiona în situaţii de urgenţă.

6.Consecintele celor mai mari inundatii in lume

Printre consecinte se enumara:

-distrugerea caselor si recoltelor (in consecinta vor fi pagube agricole si ulterior

economice).
-de multe ori uciderea animalelor (pagube in alimentatie si ulterior economice).
-distrugerea drumurilor (stagnarea comertului ,pierderi financiar bugetare, pierderi
economice).
-alunecari de teren (darimarea caselor de locuit si a obiectelor industiale, pierderi
sociale si eomice)
-boli contagioase (pierderi umane).
-decese umane.

Cele mai grave inundaţii din lume:

China – 1931 – 3.700.000- 4.000.000 victime

China – 1887 – 900.000-2.000. 000 victime
China – 1938 – 500.000-700.000 victime
China – 1975 – 231.000 victime
Indonezia – 2004 – 230.000 victime
China – 1935 – 145.000 victime
Olanda – 1530 – peste 100,000 victime
Vietnam – 1971- 100.000 victime
China – 1911 – 100.000 victime

7.Consecintele celor mai mari inundatii in Republica Moldova

• In anul1948de două ori în decursul verii (10 iunie şi 7-8 iulie), regiunile centrale ale
republicii au fost inundate catastrofal. La prima revărsare, provocată de precipitaţii
(182mm) pe rîul Bîc, în regiunea municipiului Chişinău, nivelul apei s-a ridicat cu 2,8m,
iar la a doua revărsare provocată de precipitaţii (230mm), nivelul apei s-a ridicat cu
3,5m.
• La 4-5 iulie 1991 au căzut precipitaţii abundente în partea centrală din zona
Codrilor. În epicentrul ploii (la sud-vest de Floreşti) volumul precipitaţiilor a atins 175
mm. Cele mai mari distrugeri s-au înregistrat în bazinul hidrografic al rîului Ciorna.
Torentul puternic de apă a spălat terasa căii ferate aflată pe malul stîng al rîului. În
rezultat şi-au pierdut viaţa 21 de persoane; au fost deteriorate 8mii de case de locuit,
din care 516 au fost distruse complet; inundate 400 mii ha de terenuri agricole.
• Anul 1994 a fost pentru Republica Moldova unul dintre cei mai nefavorabili din
ultimul deceniu al sec. XX. Ploile torenţiale abundente din 26-27 august 1994 au avut
o intensitate medie de peste 40mm/oră, însoţite de vînt puternic şi grindină, au
pricinuit daune materiale enorme şi jertfe omeneşti. Ca rezultat au fost afectate 16
raioane ale republicii, mai ales, raioanele din centrul Moldovei şi, îndeosebi, Hînceşti.
Au decedat 29 de oameni, pierderile din fondul locativ au constituit 3137 de case,
inclusiv 882 au fost distruse complet, au fost distruse 709 obiecte de menire culturală,
1317 obiecte de producţie, 551km drumuri auto, 577km linii electrice, 662km linii de
telecomunicaţii, 733 poduri, 779 baraje. Prejudiciul economic cauzat a constituit 443
milioane lei sau circa 100 milioane dolari SUA.
• Ploi torenţiale puternice şi foarte puternice au căzut pe teritoriul Republicii Moldova
şi pe parcursul anului 2005. În rezultatul ploilor torenţiale foarte puternice au fost
inundate multe case, sectoare de autostrăzi, au fost spălate suprafeţe imense de
terenuri agricole.
• În iulie-august 2008 Ucraina, România şi Republica Moldova au fost lovite de una
din cele mai grave inundaţii din ultimele două secole. Cauza principala care a produs
viiturile din iulie-august 2008 este una naturala, ele fiind determinate de cantităţile
deosebit de mari de precipitaţii care au căzut în decada a treia a lunii iulie, îndeosebi
în bazinul cursurilor superioare a rîurilor Nistru şi Prut. Conform estimărilor preventive
daunele constituie 120 milioane dolari SUA. După proporţii şi prejudiciile aduse
inundaţia din iulie - august 2008 a depăşit considerabil pe cele precedente. În cele 22
de raioane din lunca rîurilor Nistru şi Prut, în urma inundaţiilor au fost distruse nu
numai casele, drumurile, terenurile agricole, dar au mai fost afectate şi fîntînile (circa
3000), sistemele de colectare a apelor menagere. S-au înecat peste 3000 de animale.
Au fost inundate 8473ha de terenuri agricole, inclusiv 4980ha de păşune. În total pe
ţară au fost inundate 1183 de case, evacuate 7851 de persoane. Cele mai multe case
inundate au fost înregistrate în raioanele: Briceni (293); Căuşeni (283); Anenii Noi
(213); Criuleni (145).

8.Avertizarea-alarmarea populatiei
Este foarte important de asemenea de a cunoaşte şi
semnificaţia codurilor de culori la avertizările hidrologice
transmise de Institutul Naţional de Hidrologie si Meteorologie, transmise către
populaţie prin intermediul canalelor
media: radio – tv- internet:
I.COD GALBEN – Risc de viituri sau creşteri rapide ale
nivelului apei, neconducând la pagube semnificative, dar
necesită o vigilenţă sporită în cazurile de activităţi sezoniere
şi/sau expuse la inundaţii.
II.COD PORTOCALIU - Risc de viituri generatoare de
revărsări importante susceptibile de a avea impact semnificativ
asupra vieţii colectivităţilor şi siguranţei bunurilor şi
persoanelor.
III.COD ROŞU – Risc de viituri majore. Ameninţare directă
şi generalizată asupra siguranţei persoanelor şi bunurilor.

9.Concluzie
Experienţa anilor trecuţi ne-a demonstrat că inundaţiile au manifestări
diferite, neexistând un tipar specific pentru producerea acestora. Mai mulţi
factori aduc specificitate acestui fenomen: amplasarea localităţii, bazinul
hidrografic, anotimpurile, vegetaţia etc.
Există inundaţii lente şi cotropitoare, provocate de Dunăre sau de
marile râuri, care nu seamănă deloc cu viiturile scurte şi necruţătoare din
zonele de deal şi de munte. În primul caz apa avansează încet, centimetru
cu centimetru, înghiţind casele şi digurile. În schimb, în cazul viiturilor,
valul de apă şi mâl înalt de câţiva metri, loveşte puternic într-un timp foarte
scurt. Nu în ultimul rând mai există şi inundaţiile urbane, care se produc
atunci când canalizările nu mai fac faţă precipitaţiilor masive.
Toate aceste tipuri de inundaţii pot pune în pericol comunităţile. De
aceea este necesar un comportament adecvat, o reacţie rapidă şi eficientă
atât a autorităţilor locale cât şi a cetăţenilor.
Înainte de producerea inundaţiilor, autorităţile locale alarmează
populaţia, instituţiile şi operatorii economici despre pericolul existent.
 Bibliografie

• https://dexonline.ro/definitie/inunda%C8%9Bie
• http://www.creeaza.com/legislatie/administratie/ecologie-mediu/VIITURI-SI-
INUNDATII293.php
• http://old.meteo.md/newsait/floods/floods1.htm
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Inunda%C8%9Biile_din_Republica_Moldova_(2010)
• Doc Word ``Universitatea Academiei de Stiinte a MoldoveiAsociatia Tinerilor Cercetatori din
Moldova "PRO-Stiinta”Conferinţa ştiinţifico-practică a elevilor:“Spre viitor”Secţia de geografieTema:
Inundațiile pluviale în Republica Moldova ``
• http://www.isudobrogea.ro/wp-content/uploads/2012/05/Masuri-de-prevenire-si-protectie-in-caz-de-
inundatii.pdf