REPARTITIA SPATIALA A POPULATIEI

RASPANDIREA GEOGRAFICA A POPULATIEI PE TERRA reflecta marea diversitate a

structurilor umane la nivel continental re!ional la nivel de tari si unitati de relief ceea ce a
!enerat "eisa#e !eo!rafice diferite$ fie cu "redominanta naturala fie antro"ica% Re"artitia
!eo!rafica a "o"ulatiei a fost influentata de s"ecificul factorilor fi&ico'!eo!rafici social'istorici si
te(nolo!ici carora colectivitatile umane li s'au ada"tat% A re&ultat astfel o mare diversitate de
ase&ari umane de la cele mai sim"le "ana la marile a!lomerari ur)ane%
Pentru cea mai mare "arte a !lo)ului "re&enta umana este foarte vec(e si cu toate ca este
dificil de reconstituit ocu"area tre"tata a "lanetei eta"ele esentiale sunt cunoscute% Unii
antro"olo!i considera locul antro"o!ene&ei *transformarea omului din maimuta+ Africa altii Asia
iar altii Asia si Africa% Lea!anul omenirii se considera acea arie "ro)a)ila unde la sfarsitul
Tertiarului si ince"utul Cuaternarului s'a desfasurat "rocesul antro"o!ene&ei% Aceasta
cores"unde &onei calde Eur'Asi'Africane adica acelei re!iuni locuite de vec(ile maimute
antro"oide su"erioare "recum si &onei tem"erate actuale care se intinde la sud de "aralela de
,-- latitudine nordica &ona care atunci *sfarsitul Tertiarului ' ince"utul Cuaternarului+ a"artinea
tot climatului cald% Re&ulta ca aria antro"o!ene&ei se su"ra"une &onelor centrale si sudice din
Euro"a Asia si Africa% De aici s'a desfasurat "o"ularea lenta relativ intermitenta s"oradica la
ince"ut cu caracter nomad stavilita de o"o&itia elementelor mediului !eo!rafic *munti a"e
cur!atoare "aduri mlastini mari si oceane+ lar!ind continuu limitele ariei locuite de om% Din
aceste re!iuni oamenii s'au ras"andit radiar s"re celelalte continente% Urmele osteolo!ice
atesta "re&enta lor si in continentele lumii noi *America si Oceania+ ceea ce "oate emite i"ote&a
"roducerii fenomenului antro"o!ene&ei si in aceste re!iuni% E.tinderea limitei ariei locuite de om
a constituit totodata si una din "remisele diversificarii "roductiei a a"aritiei deose)irilor in modul
de viata a diferitelor !ru"ari omenesti si a intensificarii continue a acestor deose)iri "roces care
a conturat limitele actualei arii "o"ulate% Primele (ominide caracteri&ate "rin "o&itie verticala
volum cranian im"ortant si inteli!enta su"erioara fata de cea a maimutelor au a"arut in Africa
"ro)a)il in Africa Orientala acum / sau 0 milioane de ani% 1ai tar&iu tot in Africa a"are 2omo
2a)ilis care este mult mai evoluat si care slefuieste "iatra% Acesta "araseste Africa cu 3
milioane de ani in urma "entru a ocu"a "artile calde ale Eurasiei Euro"ei 1eridionale si
Indone&iei%
2omo Erectus sau "itecantro"ul mai evoluat a"are ulterior acum /--%--- de ani i% 2r% cand a
invatat sa foloseasca focul sa se ada"osteasca in !rote acesta aventurandu'se si in re!iunile
mai reci% 2omo Erectus este inlocuit in Pleistocenul su"erior de 2omo Sa"iens
Neandert(alensis relativ a"ro"iat de omul actual care in ciuda constran!erilor climatice din
tim"ul "erioadelor !laciare a ocu"at tre"tat nordul Euro"ei si Asiei% Ultima veri!a in acest lant
evolutiv ' 2omo Sa"iens Sa"iens ' ocu"a restul uscatului al carui loc de a"aritie nu se cunoaste
e.act dar se "resu"une ca ar fi Asia de 4est cu 0-%--- sau /,%--- de ani i% 2r% Din aceasta
arie "ro)a)ila omul "rimitiv se ras"andeste ra"id in lume urmandu'si "redecesorii tim" de
milenii "ana la asimilarea sau eliminarea com"leta% Continentele au fost "o"ulate "rin valuri
succesive de colectivitati "utin numeroase% In Africa omul actual a#un!e intre anii /5%--- si
/0%--- i%2r% "atrun&and "rin nord'est res"ectiv istmul Sue& sau stramtoarea 6a)'el'1ande)
transformata in istm ca urmare a scaderii nivelului marii in "erioadele reci% In Euro"a ince"and
din anii /,%--- i%2r% au e.istat mai multe valuri succesive venite din Orientul A"ro"iat mai intai
a"oi din ste"ele Rusiei meridionale sau Asiei Centrale% In Asia "rocesul de "o"ulare a fost
"recoce intre anii 0-%--- i%2r% si /,%--- i%2r% cateva !ru"e umane trec in Australia a"oi in
Tasmania si in Noua Guinee "rofitand de a"ro"ierea dintre aceste insule si Australia in tim"ul
"erioadelor reci% Restul continentului asiatic cu"rin&and insulele si ar(i"ela!urile a fost ocu"at
tre"tat &onele mai "utin "rimitoare fiind "o"ulate mai tar&iu% In America "o"ularea s'a facut
"rin stramtoarea 6erin! transformata in istm in tim"ul "erioadelor reci "ro)a)il cu 35%--- de ani
i% 2r% Din aceasta retros"ectiva re&ulta ca a"roa"e tot uscatul a fost "o"ulat cu foarte multa
vreme in urma inca din 1e&olitic% Cu toate acestea numarul "o"ulatiei era e.trem de redus
inainte de desco"erirea a!riculturii "aleodemo!rafii a"reciind ca la sfarsitul !laciatiei 78rm
numarul "o"ulatiei nu de"asea 0', milioane de locuitori res"ectiv cu "este 9--- de ori mai "utin
decat "o"ulatia actuala% In conclu&ie vec(imea "o"ularii este un element al ras"andirii
"o"ulatiei dar nu este un factor im"ortant "entru formarea densitatilor actuale relatia dintre
valorile acestora si vec(imea "o"ularii fiind destul de incerta si com"ortand o multitudine de
e.ce"tii% A!ricultura si domesticirea animalelor a "ermis umanitatii sa faca un mare "as inainte
ultimele milenii fiind mult mai im"ortante "entru formarea densitatilor decat cele / sau 0 milioane
de ani ce le'au "recedat% Anumite teritorii "o"ulate tardiv "recum unele insule din Atlantic
situate la distanta fata de Euro"a sau Africa sunt dens "o"ulate in tim" ce alte &one situate in
s"ecial "e continentul african sunt sla) "o"ulate sau a"roa"e ne"o"ulate cu toate ca au fost
ocu"ate de "rimii oameni%
Distri)utia "o"ulatiei mondiale releva "uternic ine!alitati s"atiale re&ultat al unui lun! "roces de
evolutie si a unor influente diverse% Din su"rafata totala a uscatului res"ectiv 9/,%--- milioane
:m" doar 9;/ este locuita re!iuni sla) "o"ulate sau de vid demo!rafic alternand cu mari
concentrari umane marea diversitate a distri)utiei "o"ulatiei fiind dovedita de altfel si de anali&a
datelor statistice% La nivelul continentelor atra!e atentia Asia care concentrea&a a"ro.imativ
<-= din "o"ulatia mondiala "e un teritoriu care re"re&inta doar 3-= din su"rafata uscatului fata
de America ce detine numai 9/= din "o"ulatia mondiala Africa 93= sau Euro"a >= din
"o"ulatia mondiala% Lumea 4ec(e este de de"arte mult mai "o"ulata decat Lumea Noua
Euro"a si Asia detinand im"reuna a"roa"e trei sferturi din "o"ulatia mondiala%
Distri)utia "o"ulatiei in functie de latitudine
Distri)utia "o"ulatiei in functie de latitudine releva de asemenea diferentieri im"ortante? >-=
din "o"ulatia "lanetei traieste in emisfera nordica res"ectiv 0,= intre 3-- si 0-- latitudine N si
/-= intre 0-- si <-- latitudine N% Concentrarea uscatului in emisfera )oreala e."lica aceasta
disimetrie in ceea ce "riveste distri)utia "o"ulatiei cat si fa"tul ca noua din &ece locuitori ai
"lanetei traiesc aici% Luand in considerare cele e."use mai sus "utem afirma ca mai mult de
#umatate din "o"ulatia mondiala traieste intre 3-- si <-- latitudine N si mai ales in Lumea
4ec(e%

Distri)utia "o"ulatiei "e altitudine
Din "unct de vedere al altitudinii la nivel continental remarcam fa"tul ca "o"ulatia este
concentrata indeose)i in &onele "eriferice a"roa"e 3;/ din "o"ulatia mondiala locuind la mai
"utin de ,-- :m fata de tarm$ aceasta este de asemenea concentrata in "artile cele mai #oase
0;, din totalul "o"ulatiei mondiale re!asindu'se la altitudini care nu de"asesc ,-- m *@%
Stas&eAs:i 9>,-+% Ine!alitatile distri)utiei s"atiale a "o"ulatiei a"ar si mai evidente la o anali&a
a densitatii "o"ulatiei "e tari% Desi conce"tul densitatii este irelevant cand se a"lica la un s"atiu
e.tins acesta totusi "re&inta o evaluare a"ro.imativa a "re&entei umane si este utili&at ca
element de "lecare in studiul !eo!rafic al "o"ulatiei cu conditia sa i se confere o sim"la valoare
descri"tiva aceasta neim"licand in nici un ca& ideea de su"ra"o"ulare sau sla)a "o"ulare%
Densitatea medie a "o"ulatiei mondiale era in 3--5 de 0> loc%;:m" dar la nivel de stat aceasta
"re&inta valori foarte diferentiate% Anumite teritorii au o "o"ulatie "utin numeroasa in ra"ort cu
su"rafata acestora densitatea fiind in consecinta redusa res"ectiv de 9'3 loc%;:m" in Australia
Li)ia 1auritania 6otsAana sau Islanda de -,'9 loc%;:m" in 1on!olia sau Nami)ia si
nede"asind --9 loc%;:m" in Groenlanda cores"un&and &onelor aride sau reci% In contrast cu
acestea e.ista teritorii cu densitate ridicata valorile situandu'se intre 3-- si ,-- loc%;:m" asa
cum este ca&ul unor state ca @a"onia Germania 1area 6ritanie Coreea de Sud Olanda
6el!ia Li)an% 1ulte insule cum ar fi 6ar)ados 1alta sau 6ermude "re&inta densitati foarte
ridicate cu valori cu"rinse intre ,-- si 9--- loc%;:m" aici industria a!ricultura intensiva si
turismul concurand in "ro"ortii variate la sustinerea "o"ulatiei% Pentru anumite teritorii densitatea
este e.trem de ridicata de"asind 0--- loc%;:m" si a#un!and c(iar "ana la /-%--- loc%;:m" asa
cum sunt 2on!'Bon! Sin!a"ore 1acao etc% cu su"rafete reduse in intre!ime ur)ani&ate cu
im"ortante activitati industriale si tertiare%
Oicumena% Limite si discontinuitati
Procesul ase&arii oamenilor "e su"rafata "amantului s'a conturat cu a"ro.imativ 9'9, milioane
ani in urma% Pentru a distin!e re!iunile imense in care s'a sta)ilit si continua sa se desfasoare
activitatea umana se utili&ea&a notiunea de oicumena introdusa de Fr% Rat&el *in lucrarea
Antro"o!Co!ra"(ie ela)orata in doua "arti? 9DD3 si 9D>9+% Prin oicumena se intele!e su"rafata
!lo)ului "o"ulata "ermanent in contra"unere cu alte teritorii li"site de ase&ari umane% Re&ulta
ca "e !lo) e.ista si &one su)oicumene sau anoicumene% Eonele su)oicumene re"re&inta
re!iunile "olare *N Si)eriei America de Nord+ desertice *Sa(ara Li)ia Ara)ia Saudita Go)i+
ste"ice &onele inalte muntoase etc% unde desi se desfasoara o activitate economica
"roductiva sau de sc(im)uri "o"ulatia nu este sedentara modul de viata im)racand diferite
forme de or!ani&are *salase conace etc%+% Eona anoicumena ocu"a &onele ne"o"ulate &onele
care in "re&ent nu "ot intra in sfera activitatilor umane *&ona arctica antarctica varfurile inalte
etc%+% Oicumena a re&ultat dintr'un "roces lun! si com"licat% Ea este discontinua si etero!ena%
Teritorii cu densitati ridicate sunt se"arate de altele unde densitatile sunt foarte mici sau c(iar
FviduriF demo!rafice% Etero!enitatea se manifesta atat "e "lan semantic cat si cultural%
E.%? in aceeasi re!iune din Africa ecuatoriala traiesc in vecinatate formele ar(aice *"i!meii+ si
formele evoluate *)antu+$ in S%U%A%? )astinasii *amerindienii+ si euro"enii$ in tarile nordice? la"onii
si "o"ulatia din sud *sud'norve!ienii finlande&ii+% Re&ulta ca marea diversitate a oicumenei
im"usa atat de mediul !eo!rafic dar si de "rocesele social'istorice si economice *de&voltarea
economica or!ani&area sociala trans"orturile mi!ratiile etc%+ care determina mo)ilitatea sau
ec(ili)rul oicumenei%
Eonele marilor concentrari umane
Asia de Est *@a"onia C(ina TaiAan Coreea de Sud+ re"re&inta &ona cu cele mai mari
concentrari umane cele "atru tari detinand un sfert din "o"ulatia mondiala% Aceasta se remarca
"rin e.tindere si "rin nivelul ridicat al densitatii ce de"aseste <-- loc%;:m" in Cam"ia C(inei de
Nord in valea fluviului C(ian! @ian! sau in &onele litorale unde resursele cunosc o mare
diversitate% Cu e.ce"tia &onelor montane densitatile medii sunt de "este 9-- loc%;:m" iar in
vaile marilor fluvii *e.% Iant&i+ dar si din Coreea sau @a"onia ' "este 3-- loc%;:m"% Aici sunt si
"este 0- orase milionare dintre careG0H?
I Seul cu 9-5 mil%loc% si 9>D mil%loc% in aria metro"olitana$
I S(an!(ai cu D> mil%loc% o%"% si 90/ mil%loc% in aria metro"olitana$
I To:Jo cu 5> mil%loc% o%"% si /0 mil%loc% in aria metro"olitana$
I 6ei#in! cu <5 mil%loc% o%"% si 99, mil%loc% in aria metro"olitana$
I @a:arta *Indone&ia+ cu >9 mil%loc% o%"% si 950 mil%loc% in aria metro"olitana$
I Osa:a cu 3< mil%loc% o%"% si 9<5 mil%loc% in aria metro"olitana%
I Tian#n *C(ina+ cu ,> mil%loc% o%"% si 9-< mil%loc% in aria metro"olitana$
In cadrul acestei macro&one la nivel de state cele mai mari densitati le au? Sin!a"ore ' 0D>5D
loc%;:m"$ Coreea de Sud ' 0<5> loc%;:m"$ @a"onia ' //0, loc%;:m"$ C(ina ' 93>D loc%;:m" '
cau&a densitatii mai reduse desi de trei ori mai mare decat media mondiala conditiile fi&ico'
!eo!rafice din restul teritoriului *centrala S si 4? munti deserturi reci+$ 2on! Bon! ' unele
cartiere ' "este 3--%--- loc%;:m"$ in To:Jo ' densitatea medie este de "este /<%5-- loc%;:m" dar
sunt si sunt cartiere in care densitatea medie a "o"ulatiei de"aseste D-%--- loc%;:m"%
Asia de Sud include statele asociate su)continentului indian *India 6an!lades( Pa:istan Sri'
Lan:a 1Janmar T(ailanda+ ce concentrea&a a"roa"e 3-= din "o"ulatia mondiala% Aceasta se
e.tinde "e circa /,-- :m si "re&inta caracteristici asemanatoare cu Asia de Est in ceea ce
"riveste nivelul densitatii de"asind D-- loc%;:m" in Cam"ia Indo'Gan!etica datorita indeose)i
intensei e."loatari a!ricole% In ansam)lu aceste doua mari concentrari umane de "e continentul
asiatic reunesc a"roa"e #umatate din "o"ulatia mondiala% Concentrarea "o"ulatiei a fost
favori&ata de e.istenta unei vec(i civili&atii rurale cu mult inainte de e."ansiunea demo!rafica si
economica din "erioada contem"orana% Aceste &one cu cam"ii foarte "o"ulate sunt inca
marcate de trecutul lor a!ricol cu e.ce"tia @a"oniei si a catorva state nou'industriali&ate
mentinandu'se inca moderat ur)ani&ate si industriali&ate%
Sudul Asiei re"re&inta a doua &ona a marilor densitati% India detine "este 9, orase milionare?
I 1om)aJ *6om)aJ+ cu 99>3 mil%loc% o%"% si 9>0 mil%loc% in aria metro"olitana$
I Del(i cu 9-3 mil%loc% o%"% si 9>3 mil%loc% in aria metro"olitana$
I Calcutta cu <0 mil%loc% o%"% si 9,/ mil%loc% in aria metro"olitana$
I Barac(i *Pa:istan+ cu ,3 mil%loc% o%"% si 9/D mil%loc% in aria metro"olitana%
In contrast cu densitatile ridicate de "e fatada orientala si meridionala interiorul Asiei "are sla)
"o"ulat nuclee de "o"ulare modeste si dis"ersate fiind se"arate "rin &one de vid demo!rafic%
Euro"a considerata in totalitate constituie o alta &ona de concentrare a "o"ulatiei ce detine
"este 90= din "o"ulatia mondiala avand insa caracteristici diferite de cele asiatice res"ectiv
e.tindere mult mai mare *circa ,--- :m de la varsarea raului Te#o la 1untii Ural si 9D-- :m de
la 1area 6altica "ana in Sicilia+ ur)ani&are intensa si densitate mai redusa care in mod
e.ce"tional de"aseste /-- loc%;:m"% O vec(e civili&atie rurala a contri)uit si aici la formarea
nucleelor de concentrare a "o"ulatiei dar de&voltarea a!ricola a fost tardiva satele neavand
niciodata o "o"ulatie foarte numeroasa si s"re deose)ire de Asia acestea au cunoscut in
ultimul secol fenomenul de de"o"ulare% Acumularile umane se e."lica "rin de&voltarea
activitatilor secundare si tertiare in )a&inele miniere si in marile orase% Partea cea mai dens
"o"ulata care este in acelasi tim" cea mai ur)ani&ata si cea mai industriali&ata are as"ectul
unui arc care se e.tinde "rin 1idlands *1area 6ritanie+ "ana la Cam"ia Padului *Italia+ trecand
"rin re!iunea Renana *Germania+ si "rin Cam"ia Elvetiana% Re!iunile situate la vest si la est de
aceasta sunt insa moderat "o"ulate% In afara acestor &one de mari concentrari umane "e !lo)
e.ista si alte nuclee de concentrare a "o"ulatiei de dimensiuni mai reduse%
Pe re!iuni !eo!rafice se remarca?
Euro"a 4estica ' al treilea mare areal de concentrare a "o"ulatiei% Cau&a? de&voltarea
economica deose)ita "o&itia !eo!rafica favora)ila com"le.ul factorilor fi&ico'!eo!rafici
favora)ili% Densitatea medie de"aseste 3-- loc%;:m"% La nivel de state? Olanda ' /55> loc%;:m"
6el!ia ' //00 loc%;:m" 1area 6ritanie ' 303/ loc%;:m"% Detine 9- orase milionare ' Paris cu 39
mil%loc% o%"% si >> mil%loc% in aria metro"olitana%
Euro"a Centrala si Central'Sud'Estica *detine locul , "e Glo)+% Densitatea medie "este >-
loc%;:m" frecvent "este 9-- loc%;:m"% La nivel de tari? Germania ' 3/-9 loc%;:m" Liec(tenstein
' 9>< loc%;:m" Elvetia ' 9530 loc%;:m"%
NE S%U%A% si SE Canadei ' re"re&inta a "atra &ona de concentrare a "o"ulatiei de dimensiuni
mai reduse% Cau&ele concentrarii? aceleasi ca si la Euro"a? "o&itia !eo!rafica favora)ila
de&voltarea industriala "re&enta marilor orase% Numeroase orase milioanare? NeA Kor: cu 5/
mil%loc% o%"% si 39D mil%loc% in aria metro"olitana%
In Asia de SE atra!e atentia ar(i"ela!ul fili"ine& cu "este <- milioane de locuitori ras"anditi
mai ales in cam"ie si de asemenea in insula vulcanica @ava cu "este >- milioane de locuitori
"e o su"rafata redusa densitatea medie de"asind uneori D-- loc%;:m"% In Africa se remarca un
ansam)lu de nuclee sau de &one "o"ulate de im"ortanta varia)ila cea mai insemnata
concentrare fiind cea de "e 4alea Nilului *in E!i"t+ cu densitati ridicate res"ectiv de "este 9,--
loc%;:m" si cele trei nuclee de mare densitate din Ni!eria ce cores"und unor etnii diferite
*(oussa la nord Joru)a la sud'est si i!)o la sud'est+ reunind <, milioane locuitori% Nucleele de
concentrare de foarte mici dimensiuni se remarca in BenJa U!anda si Etio"ia si au fost
!enerate de a!ricultura intensiva de )a&inele miniere si de centrele de activitati tertiare
de&voltate de colonisti%
Eonele de concentrare a "o"ulatiei mai e.tinse sau mai "utin e.tinse constituie trasatura cea
mai remarca)ila a distri)utiei !eo!rafice a "o"ulatiei "e su"rafata "lanetei% Acestea "re&inta o
densitate medie de circa 3/- loc%;:m" valoare ce este de < ori su"erioara densitatii medii
mondiale si caracteristici diverse fiind fie esential a!ricole fie "uternic industriali&ate si
ur)ani&ate%
Eonele moderat "o"ulate
In afara nucleelor de mare concentrare a "o"ulatiei (arta distri)utiei s"atiale a "o"ulatiei arata
si e.istenta unor &one cu o "o"ulatie numeroasa insa re"arti&ata "e su"rafete e.tinse in
America de Nord America Latina Africa si Asia% Cea mai im"ortanta &ona de acest ti" se
re!aseste in America de Nord si se e.tinde de la coasta atlantica din nord'estul S%U%A% "ana la
1arile Lacuri avand o "o"ulatie de "este 3<- de milioane de locuitori% Cu toate ca este de data
recenta aceasta se aseamana cu nucleul euro"ean din "unct de vedere economic si al
distri)utiei s"atiale care sunt in "rinci"al ur)ane dar se diferentia&a "rin e.tindere si "rin
densitate mai reduse% In vestul S%U%A% se remarca concentrarea din Peninsula California cu o
"o"ulatie numeroasa *"este /-- milioane de locuitori+ foarte ur)ani&ata dar cu e.tindere
limitata% In America Latina distri)utia !eo!rafica a "o"ulatiei este in !eneral "eriferica si a fost
favori&ata de de&voltarea activitatilor miniere industriale si tertiare% In "artea de est se re!aseste
o &ona moderat "o"ulata care reuneste "este 9D- milioane de locuitori ce se e.tinde de la
varsarea Ama&onului "ana la cea a lui Rio Grande% De asemenea atra! atentia concentrarile
din "artea de sud a 1e.icului cele cateva insule din 1area Carai)ilor vaile si )a&inele andine
din 4ene&uela si Colum)ia "ana in "artea centrala a statului C(ile% In Africa in afara
concentrarilor semnalate densitatile sunt mai de!ra)a sca&ute sau moderate fiind inferioare
valorii de 3, loc%;:m" e.ce"tie fac doar cateva insule "eriferice? Insulele Ca"ului 4erde
1auritius RCunion Comore si SeJc(elles cateva cam"ii iri!ate si masive muntoase din
1a!(re) *R(ar) Rif 1itid#a Ba)ilia+ "recum si concentrarea miniera industriala si ur)ana
7itAatersrand din Africa de Sud%
In Asia mai e.ista cateva concentrari umane de mica e.tindere cu o densitate moderata? &ona
muntoasa a Kemenului coasta orientala a 1arii 1editerane valea Ti!rului si Eufratului "artea
de vest a Iranului tarmul de sud al 1arii Cas"ice si cam"iile "iemontane din Asia Centrala
res"ectiv )a&inul iri!at al raului Fer!ana *e.tins mai ales in U&)e:istan+% In afara evidentierii
ine!alitatilor sau contrastelor inre!istrate in "rocesul de "o"ulare (arta distri)utiei s"atiale a
"o"ulatiei "ermite decelarea influentei anumitor factori restrictivi sau favora)ili% Pentru
evidentierea ine!alitatilor distri)utiei s"atiale a "o"ulatiei mondiale este necesara o anali&a a
&onelor cu mari concentrari umane "recum si a discontinuitatilor de "o"ulare res"ectiv a
&onelor de vid demo!rafic%
Eonele su)oicumene sau anoicumene
2arta distri)utiei s"atiale a "o"ulatiei arata frecvente discontinuitati in re"artitia !eo!rafica a
acesteia evidentiind sc(im)ari mai mult sau mai "utin )rutale ale conditiilor oferite de mediul
natural% Discontinuitatile cele mai frecvente sunt le!ate fie de relieful accidentat fie de conditiile
climatice cores"un&and in !eneral limitelor culturilor a!ricole% Eonele reci *arctice si su)arctice+%
Acestea sunt incontesta)il cel mai "utin "o"ulate fiind ostile "re&entei umane marii !(etari
continentali din Antarctica si Groenlanda "recum si insulele Arcticii sunt com"let vide sin!ura
e.ce"tie constituind'o )a&ele stiintifice instalate de catre tarile de&voltate% O fasie e.tinsa
situata la nordul continentului american euro"ean si asiatic este "ractic nelocuita "o"ulatii
foarte dis"ersate su)&istand "e )a&a vanatorii si "escuitului doar in nordul canadian sau a
cresterii renilor in nordul Scandinaviei si Rusiei% In mare "arte insa aceste "o"ulatii si'au
a)andonat ocu"atiile traditionale% O)stacolele climatice sunt deose)ite datorita scurtelor
"erioade fara in!(et$ cele cateva )a&e miniere "etroliere si militare instalate aici contri)uie in
mica masura la cresterea numarului "o"ulatiei acesta fiind e.trem de redus% Eonele desertice%
In Asia si Africa "e vaste intinderi aride traiesc !ru"e dis"ersate de "astori noma&i dar in
acelasi tim" "o"ulatii numeroase de a!ricultori su)&ista in oa&e% Desco"erirea si e."loatarea
unor resurse *minereuri sau "etrol+ au antrenat a"aritia unor noi centre "o"ulate insa desi
acestea sunt destul de numeroase nu au modificat "rea mult distri)utia s"atiala a "o"ulatiei% In
total in aceste &one care re"re&inta a"roa"e 9;D din su"rafata uscatului traieste circa 9;5- din
"o"ulatia mondiala% Eonele tro"icale umede% Acestea nu "ot fi incluse in totalitate in cate!oria
s"atiilor ne"o"ulate deoarece desi "o"ulatia este neinsemnata in Ama&onia in insula 6orneo
sau in Noua Guinee o "o"ulatie e.trem de numeroasa se intalneste in Antile si in ar(i"ela!ul
indone&ian% Climatul cald si umed "re&inta numeroase o)stacole "entru "o"ulatie totusi
numeroase !ru"e umane s'au ada"tat acestor conditii% Eonele montane% 1asivele muntoase nu
introduc intotdeauna discontinuitati de "o"ulare "e (arta mondiala a "o"ulatiei doar cateva
masive muntoase inalte !enerand astfel de situatii? 2imalaJa Tian'S(an Altai 1untii Stancosi
si An&ii 1eridionali in tim" ce anumite masive muntoase din Euro"a Asia Centrala An&ii
tro"icali sunt e.trem de "o"ulate% In ansam)lu &onele ne"o"ulate sau sla) "o"ulate re"re&inta
un sfert din su"rafata uscatului si reunesc 3= din "o"ulatia mondiala%
Rolul factorilor naturali in distri)utia s"atiala a
"o"ulatiei
Factorii fi&ico'!eo!rafici sunt deose)it de im"ortanti in e."licarea distri)utiei s"atiale a
"o"ulatiei fa"t usor constatat "rin e.aminarea &onelor ne"o"ulate sau sla) "o"ulate ale
"lanetei acestea cores"un&and a"roa"e in toate ca&urile unui mediu ostil sau "utin favora)il
e.istentei umane% 1ediul natural afectea&a deci re"artitia "o"ulatiei dar este !reu de a"reciat
rolul e.act al acestuia% In ciuda "ro)lemei dificile a ra"orturilor om ' mediu care a facut o)iectul
unor lun!i controverse la sfarsitul secolului al LIL'lea si ince"utul secolului LL este totusi "osi)il
sa definim cateva relatii si sa re"eram cateva limite%
Clima
Dintre toate com"onentele mediului natural clima este cea mai im"ortanta deoarece aceasta
im"une limitele cele mai stricte% Eonele de vid demo!rafic constatate "e (arta "o"ulatiei
mondiale arata influenta a trei elemente? tem"eraturile "rea sca&ute tem"eraturile "rea ridicate
si "luvio&itatea% Tem"eraturile sca&ute sau fri!ul re"re&inta cu si!uranta elementul cel mai
restrictiv dintre cele mentionate "rinci"ala dificultate fiind mai "utin riscul de a in!(eta im"otriva
caruia omul se "oate "rote#a cat mai ales dis"aritia ve!etatiei "e "arcursul a mai multor luni%
Discontinuitatea esentiala a "o"ularii cores"unde de fa"t limitelor terenurilor a!ricole la multi
autori limitele oicumenei su"ra"unandu'se de altfel limitelor s"atiului cultivat% Este totusi "osi)il
asta&i sa intretinem colectivitati umane in &ona climatului "olar *"e )a&a unor "roduse "roas"ete
trimise din re!iuni mai "utin reci sau "e )a&a unor culturi "rote#ate+ insa acest lucru este foarte
costisitor si nu se #ustifica decat daca im"ortante interese economice sau strate!ice sunt in #oc
*ca&ul "eninsulei Alas:a a unor re!iuni din nordul Canadei sau Federatiei Ruse+% Cu toate
acestea numarul "o"ulatiei este e.trem de redus in re!iunile reci si nu se intrevad modificari
nici in viitor% Tem"eraturile ridicate sau seceta constituie un alt o)stacol "entru om desi este mai
"utin restrictiv decat fri!ul% In acest ca& dificultatea constand nu atat in li"sa a"ei res"ectiv in
efectul direct asu"ra fi&iolo!iei umane cat in efectul acesteia asu"ra resurselor alimentare%
Discontinuitatile intalnite in locuirea ariilor mar!inale ale deserturilor cores"und limitelor
cerealiculturii$ dincolo de acestea "o"ularea este foarte limitata deoarece se )a&ea&a fie "e
"astoritul nomad e.tensiv fie "e culturile iri!ate acolo unde a"ele su)terane sau alo!ene "ot fi
utili&ate% Intensitatea "o"ularii varia&a mult de la o re!iune la alta deoarece conditiile fi&ice
dis"oni)ilitatile de a"a vec(imea "o"ularii si im"actul cu economia moderna sunt varia)ile si
diferentiate% Partile cele mai "utin "o"ulate se su"ra"un fie re!iunilor (i"eraride care nu dis"un
de "an&e su)terane sau alo!ene ce "ot fi utili&ate *Erf C(ec( si Tane&rouft in Al!eria TCnerC in
Ni!er si Ru)'al'B(ali in Ara)ia Saudita+ fie re!iunilor aride care din diverse ratiuni istorice nu au
fost niciodata utili&ate *datorita dis"ersiei "o"ulatiei aceste re!iuni "un numeroase "ro)leme
economice si sociale+% Ca si in re!iunile "olare e."loatarea resurselor de su)sol si mai ales a
"etrolului a determinat statele sau com"aniile im"ortante sa instale&e centre de e."loatare in
care te(nici "erfectionate si costisitoare au invins inconvenientele climatului% In ciuda anumitor
"roiecte ca cele eli)erate de rusi deserturile nu sunt in masura sa ofere conditii de viata unei
"o"ulatii mai numeroase decat cea actuala% Pluvio&itatea a fost considerata dre"t un alt o)stacol
"entru om mediul tro"ical umed fiind considerat dificil datorita intinderii "adurilor fertilitatii
sca&ute a solurilor si frecventei anumitor "ara&ito&e sau afectiuni% Cu toate acestea climatul
cald si umed nu im"iedica "racticarea a!riculturii daca e.ista o te(nolo!ie "otrivita si s"ecii
ada"tate acestui ti" de climat% In consecinta &onele tro"icale umede nu "re&inta aceleasi
restrictii "entru "o"ulatie ca &onele "olare si desertice deoarece inde"endent de "osi)ilitatile
industriale acestea ofera im"ortante "osi)ilitati a!ricole% In conclu&ie se "oate s"une ca doar
climatul "olar si cel desertic "re&inta constran!eri "entru om% Pentru celelalte ti"uri de climat
incarcatura demo!rafica este varia)ila acest lucru fiind dovedit si de calculele efectuate de
!eo!raful "olone& @% Stas&eAs:i in 9><9% Acesta a "reci&at densitatea medie cores"un&atoare
fiecarui ti" de climat si desi valorile s'au sc(im)at in "re&ent conclu&iile !enerale raman cu
si!uranta vala)ile%
Relieful
Relieful are o influenta mai "utin evidenta decat climatul asu"ra distri)utiei s"atiale a "o"ulatiei
cu toate ca anumite &one de vid demo!rafic inre!istrate "e (arta sunt e."lica)ile "rin "re&enta
unor masive muntoase sau a unor "latouri inalte% Densitatea se reduce in functie de relief
deoarece "antele accentuate im"iedica sau fac dificile anumite ti"uri de e."loatare a solului si
"entru ca reducerea tem"eraturii o data cu cresterea altitudinii nu este favora)ila de&voltarii
anumitor culturi% A"ro.imativ D-= din "o"ulatia "lanetei traieste la mai "utin de ,-- m altitudine
in tim" ce numai D3= se re!aseste la inaltimi ce de"asesc 9--- m res"ectiv 9,= la "este
3--- m% In "re&ent du"a toate "ro)a)ilitatile "ro"ortia "o"ulatiei ce traieste in &onele #oase a
crescut tinand cont de atractia e.ercitata de re!iunile litorale% De asemenea "ro"ortia "o"ulatiei
care locuieste la "este 3--- m este de 3= in "re&ent datorita cresterii demo!rafice accentuate
ce caracteri&ea&a "o"ulatia din &ona montana tro"icala% Po"ulatia mondiala traieste in
ma#oritate in &onele cele mai #oase care sunt in !eneral cele mai usor de cultivat de iri!at si
totodata cele mai fertile% Se constata )ineinteles in functie de tara sau continent numeroase
variatii altitudinea medie de locuire fiind de /9> m "entru Asia 9<D m "entru Euro"a >, m
"entru Australia in tim" ce urca la 0/- m "entru America de Nord ,>- m "entru Africa si <00 m
"entru America de Sud% Ponderea "o"ulatiei care locuieste la "este 9,-- m este nula in
Australia nesemnificativa in Euro"a sla)a in Asia insa ridicata in Africa *D>= din total+ si mai
ales in America de Sud *9,3=+ unde "latourile andine inalte ofera conditii mai favora)ile vietii
umane decat terenurile #oase cu climat mai )land% Din acest "unct de vedere recordul este
detinut de 6olivia unde 5 locuitori din 9- traiesc la "este /--- m altitudine ca"itala La Pa& fiind
situata la /<-- m iar vec(iul centru minier Potosi este la 09-- m altitudine% Tarile andine
*6olivia C(ilC Peru+ constituie totusi o e.ce"tie locuirea fiind "osi)ila datorita ada"tarii vec(ilor
locuitori la conditiile muntilor inalti% Altitudinile ridicate sunt restrictive "entru ma#oritatea
oamenilor datorita efectelor ne!ative ale scaderii "resiunii atmosferice asu"ra sanatatii% O limita
critica "entru a"roa"e toti indivi&ii e.ista la inaltimi de <---'<,-- m insa ase&arile "ermanente
nu se situea&a niciodata atat de sus *0D-- m limita ma.ima in Ti)et ,3-- m in Peru si 6olivia+%
Ocu"area masivelor muntoase varia&a foarte mult in diverse "arti ale lumii in functie de
latitudine si de vec(imea "o"ularii acestora% 1untii situati la latitudini mari "re&inta conditiile cele
mai devafora)ile astfel ca in Alas:a Scandinavia si nordul Rusiei "re&enta umana este fie nula
fie foarte sla)a% La latitudini tem"erate conditiile sunt mai diversificate dar nu foarte favora)ile
activitatilor a!ricole in consecinta "o"ularea a fost tardiva si s'a )a&at "e e."loatarea altor
resurse indeose)i miniere si industriale iar in "re&ent "e de&voltarea turismului%
Unele masive muntoase sunt a"roa"e ne"o"ulate asa cum sunt 1untii Stancosi An&ii de Sud
Al"ii Neo&eelande&i dar re!asim si munti "o"ulati ca Pirineii Al"ii masivele (ercinice din
Euro"a Centrala Car"atii si Cauca&ul% Cu toate acestea "o"ulatia nu este foarte numeroasa
iar limita altitudinala nu este nici ea foarte ridicata doar o "o"ulatie "utin numeroasa de
monta!nar&i traind la "este 9,-- m% La latitudini tro"icale si su)tro"icale muntii "re&inta o
"o"ulatie numeroasa e.em"lul cel mai re"re&entativ constituindu'l Etio"ia unde >;9- din
"o"ulatie traieste in &ona montana din care 5;9- la "este 3--- m% Situatii asemanatoare "ot fi
o)servate in Kemen Li)an Iran si sud'vestul 1arocului% Daca relatia dintre "o"ulatie si
altitudine "oate fi studiata "recis nu acelasi lucru se intam"la cand este vor)a de relatia
e.istenta intre "o"ulatie si relief% Altitudinea nu este sin!urul element care e.ercita o influenta
asu"ra !radului de ocu"are "rin modificarea caracterelor climatice si "rin valoarea "antelor%
4olumul reliefului sau masivitatea structura !eolo!ica formele to"o!rafice e.ercita de
asemenea o influenta considera)ila ' "rin limitarea su"rafetelor a!ricole in!reunarea circulatiei
' in functie de acestea inre!istrandu'se numeroase variatii s"atiale in distri)utia "o"ulatiei% Rolul
vailor in s"atiile montane este foarte im"ortant atat "entru circulatie si culturi a!ricole cat si
"entru activitati industriale si comerciale fa"t evidentiat in ca&ul Pirineilor si Car"atilor care sunt
de altfel intens umani&ati% Piemonturile sunt a"roa"e "este tot foarte "o"ulate activitatile
"roductive si de sc(im) !asind conditii favora)ile cum este ca&ul Euro"ei sau Africii de Nord%
Cam"iile si "latourile #oase cu soluri fertile si vai lar!i ofera de asemenea conditii avanta#oase
"entru colectivitatile umane dovada constituind fa"tul ca in aceste &one este concentrata cea
mai mare "arte a "o"ulatiei mondiale% O alta relatie care a fost studiata "entru ansam)lul
"o"ulatiei mondiale de catre @% Stas&eAs:i are in vedere re"artitia "o"ulatiei in functie de
distanta fata de mare%
Din calculele efectuate de acesta re&ulta ca valoarea densitatii se diminuea&a "e masura ce ne
inde"artam de tarm astfel ca "este 5-= din "o"ulatia mondiala traieste la mai "utin de ,-- :m
fata de coasta 35<= la distante mai mici de ,- :m si numai D<= din "o"ulatia mondiala la
distante ce de"asesc 9--- :m% Aceasta relatie nu "ermite totusi o anali&a mai am"la "entru ca
distanta fata de mare an!renea&a un ansam)lu de factori naturali si economici dintre care desi
relieful este elementul cel mai im"ortant nu intotdeauna este si elementul determinant% Acest
fa"t confirma insa im"ortanta cam"iilor si a altitudinilor #oase in cadrul "rocesului de "o"ulare%
Factorii fi&ico'!eo!rafici continua sa #oace un rol im"ortant in distri)utiam s"atiala a "o"ulatiei$
altitudinea fri!ul sau seceta constituie un o)stacol "entru "re&enta umana *"e cel "utin 9;< din
su"rafata uscatului+ si in ciuda artificiali&arii crescande a mediului in societatile moderne aceste
limite nu "ot fi totusi i!norate% In conditiile artificiali&arii crescande a mediului in societatile
moderne o)stacole "recum altitudinea fri!ul sau seceta nu "ot fi totusi i!norate "entru "re&enta
umana factorii fi&ico'!eo!rafici continuand sa ai)a un rol im"ortant in distri)utia s"atiala a
"o"ulatiei%
Rolul factorilor istorici in distri)utia s"atiala
Factorii istorici sunt considerati mult mai im"ortanti decat factorii naturali in e."licarea valorilor
densitatii "o"ulatiei% Factorii naturali la nivel mondial e."lica F"etele al)eF "recum si anumite
variatii ale distri)utiei "o"ulatiei insa nu e."lica contrastele e.istente intre diverse "arti ale lumii
care "re&inta caracteristici fi&ico'!eo!rafice asemanatoare% In tarile tro"icale asemenea
e.em"le sunt numeroase aici intalnindu'se atat delte su"ra"o"ulate cat si ne"o"ulate &one
montane cu o "o"ulatie foarte numeroasa sau dim"otriva sla) "o"ulate% Numeroase ratiuni
istorice "ot e."lica in acest ca& formarea densitatilor% Acestea se refera fie la ocu"area initiala a
teritoriului care a avut loc cu mult tim" in urma sau in "erioade recente fie la numeroasele
curente mi!ratorii care au afectat numarul "o"ulatiei in sensul cresterii sau scaderii acestuia%
1i!ratiile
Rolul lor a fost deose)it de im"ortant in secolul al LIL'lea si secolul LL "entru ca au modificat
re"artitia s"atiala a "o"ulatiei lumii creand &one de mare concentrare a "o"ulatiei in America de
Nord 6ra&ilia Ar!entina C(ile Australia si Noua Eeelanda% Acest fenomen este in realitate mult
mai vec(i "articularitatile mi!ratiilor din trecut nu sunt cunoscute cu e.actitate iar reconstituirea
acestora necesita anali&a "articularitatilor fi&ice ale locuitorilor lim)a si traditiile "e care acestia
le "er"etuea&a% Sunt cunoscute di&locari de im"ortante mase umane in "erioada Im"eriului
Roman mi!ratiile vi:in!ilor din secolele IL'LI care si'au lasat am"renta asu"ra civili&atiilor din
Euro"a de Nord'Est% In cursul secolului al LIII'lea Eurasia este marcata de inva&iile mon!ole
iar la sfarsitul secolului al L4'lea desco"erirea Lumii Noi a desc(is calea unor im"ortante flu.uri
mi!ratorii ce au modificat re"artitia "o"ulatiei mondiale% Intre secolele L4I'LIL "rin comertul cu
sclavi au fost di&locate din Africa circa 93 milioane de ne!ri "entru a fi folositi ca mana de lucru
"e "lantatiile din America% Flu.urile mi!ratorii au ca"atat am"loare insa in cursul secolelor LIL si
LL% In aceasta "erioada din Euro"a in "rinci"al din vestul continentului s'au de"lasat circa /-
milioane de "ersoane s"re S%U%A% 3 milioane s"re Canada 93 milioane s"re America Latina si /
milioane s"re Australia si Noua Eeelanda% Emi!ratia rusa s"re Si)eria si Asia Centrala a im"licat
circa 9- milioane de "ersoane emi!ratia c(ine&a s"re 1anciuria Asia de Sud'Est si tarile
Pacificului "este 9- milioane "ersoane in tim" ce emi!ratia indiana s"re Africa de Est Africa
Centrala si de Sud'Est a di&locat 3'/ milioane de locuitori% Primul ra&)oi mondial si instaurarea
re!imului sovietic au determinat de asemenea im"ortante miscari de "o"ulatie iar cel de'al
doilea ra&)oi mondial a determinat de"lasarea fortata a "este 0, milioane de "ersoane% In tarile
Euro"ei unde "o"ularea a fost foarte vec(e mai im"ortante sunt mi!ratiile din "erioada
contem"orana acestea !enerand adevarate mo&aicuri etnoculturale% Cea mai mare "arte a
"o"ulatiei Americii si Oceaniei "rovine din imi!rantii ultimelor secole in America Latina imi!ratia
contri)uind cu 3;/ la formarea densitatilor actuale in tim" ce in S%U%A% si Canada a"roa"e
intrea!a "o"ulatie "rovine din imi!ratia masiva care a avut loc cu "recadere in cursul secolelor
LIL si LL% Descendentii amerindienilor nu re"re&inta decat 0= din "o"ulatia actuala% In Australia
si Noua Eeelanda imi!rantii "rovin din Euro"a "o"ulatia a)ori!ena re"re&entand doar D= si
res"ectiv doar -,= din "o"ulatia actuala%
In conclu&ie mi!ratiile au #ucat un rol im"ortant in modificarea distri)utiei s"atiale a "o"ulatiei
mondiale contri)uind fie la umani&area s"atiului !eo!rafic fie la reducerea ine!alitatilor
e.istente in re"artitia "o"ulatiei%
Rolul factorilor economici in distri)utia s"atiala a "o"ulatiei
Resursele minerale si ener!etice
Resursele minerale si ener!etice e.ercita o influenta deose)ita asu"ra distri)utiei "o"ulatiei
insa numai acolo unde e.ista te(nici "entru e."loatarea acestora% Industriali&area duce la
cresterea semnificatiei anumitor resurse dar nu inseamna ca in mod automat e.istenta
resurselor determina industriali&area res"ectiv ca acest "roces se "roduce concomitent cu
e.tractia mineralelor% Resursele ener!etice% Dintre resursele ener!etice car)unele a avut rolul
cel mai im"ortant in a"aritia centrelor industriale e.ercitand o atractie mult mai "uternica decat
"etrolul !a&ele naturale "uterea atomica sau forta a"elor% Ratiunile sunt numeroase si se refera
atat la e.istenta acestora in mari cantitati cat si la valoarea ridicata a &acamintelor% Acestea au
avut un efect insemnat in distri)utia "o"ulatiei mai ales in 4estul Euro"ei% Resursele minerale
*ne'ener!etice+% Acestea nu au determinat cu e.ce"tia fierului concentrari industriale "uternice
si ca urmare nici mari concentrari umane% E."licatiile sunt numeroase si in acest ca& fiind
motivate de e.istenta re&ervelor in cantitati reduse sau ra"id e"ui&a)ile concentratia sca&uta a
minereurilor si costurile ridicate de trans"ort% Astfel multe &one miniere raman neatractive
"entru "o"ulatie c(iar si &onele de e.tractie a fierului variind din acest "unct de vedere? in
Lorena *Franta+ e."loatarea minereului de fier a !enerat a"aritia unor im"ortante concentrari
industriale in tim" ce in Sierra Leone efectul a fost neinsemnat% Atractia diferentiata !enerata de
resursele minerale si ener!etice asu"ra "o"ulatiei nu "oate fi considerata un element de
referinta mai im"ortant fiind statutul economic si "olitic al tarii ori re!iunii in care aceste resurse
au fost desco"erite%
Pro!resul te(nic si inovatiile
Pro!resul te(nic re"re&inta un factor determinant in formarea marilor concentrari umane de
asta&i% FRevolutiileF economice "roduse in anumite "erioade in diverse "arti ale lumii au avut
efecte demo!rafice considera)ile% 1ulte dintre marile concentrari umane de asta&i isi au ori!inea
in trecut si au a"arut ca urmare a ameliorarii resurselor "e )a&a inovatiilor sau "ro!resului
inre!istrat intr'o anumita "erioada de evolutie%Revolutia a!ricola% Primele concentrari umane
im"ortante s'au format in stransa le!atura cu "ro!resele inre!istrate in a!ricultura *a"aritia
te(nicilor a!ricole domesticirea animalelor+ sau in "relucrarea metalelor% Orientul A"ro"iat a
avut un rol esential din acest "unct de vedere noile te(nici a!ricole difu&andu'se din aceasta
&ona "e doua directii "rinci"ale res"ectiv intr'o "rima fa&a s"re nordul Africii *4alea Nilului+ si
sudul Euro"ei s"re Asia de Sud si Est si mult mai tar&iu in America Centrala% Te(nicile
a!ricole au fost folosite cu , milenii i% 2r% in Asia de Sud si Sud'Est *India C(ina Indone&ia
Fili"ine+ Africa de Nord *E!i"t+ Euro"a de Sud si Sud'Est *in "rinci"al in tarile mediteraneene+
cu / milenii i%2r% in tarile istmului american si in tarile andine% Cultivarea "lantelor cu aratura se
"ractica de asemenea cu 3 sau / milenii in urma in Euro"a in tarile mediteraneene si in
su)continentul indian% Acest fa"t arata ca a!ricultura era "racticata de foarte multa vreme in
re!iuni care asta&i se numara "rintre cele mai "o"ulate din lume%
Prelucrarea metalelor a"are in Orientul A"ro"iat in mileniul I4 i%2r% de unde se ras"andeste
destul de ra"id s"re tarile din #urul 1arii 1editerane si s"re C(ina% 4iata ur)ana a"aruta de
tim"uriu in Orientul A"ro"iat este de#a lar! ras"andita in mileniul II i%2r% in lumea
mediteraneeana in E!i"t Iran India C(ina% Toate aceste inovatii au antrenat o crestere
demo!rafica "uternica in re!iunile mentionate astfel formandu'se concentrarile umane din valea
Nilului Ti!rului Eufratului Indusului Gan!elui 2uan!'2e si @an!'Tse sau din "eninsulele
mediteraneene% Revolutia industriala are de asemenea o mare im"ortanta datorita sc(im)arilor
"e care le'a antrenat in "lan demo!rafic si in s"ecial in "lanul distri)utiei s"atiale a "o"ulatiei%
FRevolutia industrialaF "re!atita de numeroasele "ro!rese inre!istrate in "lanul cunoasterii
stiintifice in Euro"a s'a de&voltat in An!lia in secolul al L4III'lea a"oi tre"tat in secolul al LIL'
lea in ma#oritatea statelor din vestul si sudul continentului in Euro"a de Est S%U%A% @a"onia
Australia si Noua Eeelanda% Transformarile multi"le care s'au inre!istrat in aceste re!iuni au
antrenat o crestere demo!rafica im"ortanta &onele industriale nou create atra!and un numar
mare de "o"ulatie% Nuclee noi de concentrare a "o"ulatiei caracteri&ate "rin densitati ridicate
au a"arut in Euro"a de 4est si Centrala in America de Nord *"e )a&a imi!ratiei euro"ene+ si in
@a"onia% Aceasta confirma fa"tul ca FmarileF concentrari umane de asta&i au fost !enerate fie
de Frevolutia a!ricolaF fie de Frevolutia industrialaF% Este evident deci ca in e."licarea marilor
densitati de "o"ulatie factorul economic are un rol esential%
PERSPECTI4E ALE DISTRI6UTIEI GEOGRAFICE A
POPULATIEI
Distri)utia actuala a "o"ulatiei "e su"rafata terestra este re&ultatul unui com"le. de factori a
caror actiune este destul de dificil de evaluat% Desi as"ectele ecolo!ice nu "ot fi ne!li#ate
acestea contri)uind totusi la e."licarea unor discre"ante sau discontinuitati ale "rocesului de
"o"ulare factorii fi&ici nu #oaca un rol "rimordial decat numai acolo unde acestia constituie
efectiv un o)stacol datorita altitudinii fri!ului sau ariditatii% Cei mai im"ortanti sunt factorii umani
ilustrati mai ales "rin sistemele economice ado"tate or!ani&area sociala structurile "olitice si
stilul de viata care au influentat evolutia demo!rafica si au antrenat flu.uri mi!ratorii cu toate ca
estimarea contri)utiei fiecarui factor este o actiune com"licata% Re"artitia !eo!rafica a "o"ulatiei
este determinata in "rinci"al de variatia tem"orala si s"atiala a fecunditatii mortalitatii si
mi!ratiilem internationaleDe remarcat este insa fa"tul ca de cateva decenii distri)utia !eo!rafica
a "o"ulatiei este caracteri&ata de o "uternica inertie su"rafetele ocu"ate si neocu"ate
ramanand aceleasi de la ince"utul secolului LL% Desi numarul "o"ulatiei a crescut verti!inos si a
fost afectat de mi!ratii acest lucru nu a "rodus sc(im)ari in distri)utia !eo!rafica a "o"ulatiei la
scara "lanetara mutatiile survenind doar la nivel re!ional iar sin!ura sc(im)are ma#ora fiind
concentrarea masiva a "o"ulatiei in arii ur)ane% 1utatii in re"artitia teritoriala a "o"ulatiei la nivel
re!ional intre anii 9>,- si 3--/ Re"artitia !eo!rafica a "o"ulatiei este determinata in "rinci"al de
variatia tem"orala si s"atiala a fecunditatii mortalitatii si mo)ilitatii teritoriale% La nivel re!ional
re"artitia este e.trem de ine!ala si "e masura ce unele re!iuni se de&voltau intr'un ritm mult
mai ra"id de cat altele dis"aritatile s'au accentuat astfel ca daca in 9>,- <D= din "o"ulatie o
detineau re!iunile mai "utin de&voltate in 3--/ "onderea lor a crescut la D9 =iar "entru anul
3-,-se estimea&a o "ondere de D< =%
Princi"ala cau&a a de&ec(ilil)relor in ceea ce "riveste variatia s"atiala a ritmului de crestere
demo!rafica si im"licit a re"artitiei la nivel re!ional o re"re&inta fecunditatea urmata de
mi!ratii% De fa"t mi!ratiile internationale au atins in "re&ent un nivel fara "recedent% Flu.urile
actuale cele mai intense sunt fie in interiorul tarilor de&voltate dins"re cele mai "utin atractive
s"re cele mai atractive * e.% dins"re Portu!alia s"re Franta + fie in interiorul tarilor in de&voltare
economica dins"re cele mai sarace s"re cele mai avansate *e. dins"re Colum)ia s"re
4ene&uela+ sau dins"re tarile mai "utin de&voltate s"re cele de&voltate * e.% din 1e.ic s"re
SUA +% E."lo&ia ur)ana este una dintre "rinci"alele caracteristici ale redistri)utiei "o"ulatiei in
cadrul tarilor in de&voltare economica% Po"ulatia ur)ana a acestor tari a crescut de la /-0 mil loc
in 9>,- la 3 mild loc in 3--/% In multe dintre aceste orase vite&a cresterii demo!rafice o
de"aseste "e cea a de&voltarii serviciilor "u)lice sau a numarului an!a#atilor% 1ilioane de
re&identi reactionea&a "rin constructia de ada"osturi im"ro"rii "e terenuri a)andonate sim
incercand sa'si casti!e dre"tul la viata in strada creandu'si adesea "ro"riul sistem economic
social informal% 6idonvilluri sau favelas !i!antice s'au de&voltat la mar!inea marilor metro"ole
ale lumii mai sla) de&voltate confirmand asatfel e."lo&ia ur)ana a acestor orase%
Pornind de la aceste conclu&ii si tinand cont de tendintele o)servate si de "ers"ectivele
demo!rafice sta)ilite de catre Natiunile Unite "utem intrevedea mutatiile "ro)a)ile in ceea ce
"riveste re"artitia "o"ulatiei in secolele viitoare% Cu toate ca fertilitatea va inre!istra o scadere in
diverse "arti ale lumii cresterea "o"ulatiei va fi inca accentuata dar nu tre)uie sa ne aste"tam
la sc(im)ari im"ortante in distri)utia s"atiala a "o"ulatiei in afara de o concentrare a acesteia in
orase% In Euro"a si @a"onia aceste sc(im)ari vor fi reduse datorita sta)ili&arii demo!rafice%
4ec(ile re!iuni industriale vor inre!istra o scadere a numarului "o"ulatiei in tim" ce re!iunile
litorale cu activitati com"le.e asa cum sunt re!iunile mediteraneene sau a.a To:Jo'Osa:a'
Bita:Jus(u vor cunoaste o crestere a numarului acesteia% In America de Nord si in Australia
cresterea demo!rafica se va face mai ales "rin intermediul imi!ratiei ce se va diri#a cu
"recadere s"re orase sau s"re re!iunile de e."ansiune economica *Sun 6elt'ul din S%U%A%+% In
aceste tari concentrarea "o"ulatiei in "ro"ortii considera)ile in &onele ur)ane va !enera
"ro)leme serioase din "unct de vedere ecolo!ic si social% In America Latina si Carai)e in lumea
ara)a si in Asia de Sud si Sud'Est cresterea "o"ulatiei va continua dar nici aici nu se intrevad
sc(im)ari ma#ore in re"artitia "o"ulatiei in afara de o concentrare masiva a "o"ulatiei in &onele
limitrofe% In Africa Ecuatoriala unde cresterea demo!rafica va fi marcanta in deceniile
urmatoare "ro)a)il ca se vor "roduce sc(im)ari in distri)utia !eo!rafica a "o"ulatiei in sensul
concentrarii acesteia in &onele de "lantatii in &onele miniere in orasele industriale sau in "orturi%
In toate &onele cu mari concentrari umane din tarile in curs de de&voltare densitatea "o"ulatiei
va creste datorita cresterii demo!rafice iar "ro)lema resurselor va deveni esentiala% Re"artitia
"o"ulatiei "e su"rafata "lanetei cu &one de mari concentrari umane si cu enorme concentrari
ur)ane va deveni o "ro)lema'c(eie in cursul secolului LLI%
UNI4ERSITATEA DE STAT DIN TIRASPOL
PERSPECTI4E IN DISTRI6UTIA
SPATIALA A POPULATIEI
PE GLO6

Coordonator @ec(iu Elena
A
reali&at Rusnac Iurie