Activitate extracurriculară

Prosopul național – simbol al neamului și al credinței

românești.

Prosopul national – simbol al neamului și credinței românești

Haide lume, lasa grijile si graba
Haide lume, nu te necaji degeaba
Haide lume, lasa-ti sufletul sa-ti cante
Haide lume, s-a gasit cine s-asculte.

Fa-ti lume inima buna,

Canta cu noi impreuna
Muzica frumos rasuna
Chiuiti, cantati, jucati
Sufletul mi-l bucurati
Si pe Domnul laudati, mai.

Haide lume, bucurati-va de viata

Haide lume, viata asta-i prea frumoasa
Haide lume, ca in lumea asta mare
Haide lume, dragostea-i pentru oricare.

Fa-ti lume inima buna,

Canta cu noi impreuna
Muzica frumos rasuna
Chiuiti, cantati, jucati
Sufletul mi-l bucurati
Si pe Domnul laudati, mai.

Haide lume, cantati si va bucurati

Haide lume, ca intre surori si frati
Haide lume, iubeste si ai rabdare
Haide lume, Domnu-n grija lui ne are.

Fa-ti lume inima buna,

Canta cu noi impreuna
Muzica frumos rasuna
Chiuiti, cantati, jucati
Sufletul mi-l bucurati
Si pe Domnul laudati, mai x 2 ori
 Stimați profesori, dragi elevi și oameni de bună credință!
Cu îndemnul frumos din cântecul interpretat, să ne bucurăm de viață și să dăm start
sărbătorii dedicate unui obiect de valoare, întâlnit în toate gospogăriile, prosopul
national, cu genericul:

Prosopul național – simbol al neamului și al credinței

românești.

La 25 mai se celebrează Ziua Prosopului!

Cum a luat naștere ziua mondială a prosopului?!

Ziua prosopului a fost creată pentru a-l comemora pe unul dintre cei mai cunoscuți
autori și dramaturgi în Marea Britanie, Douglas Noel Adams, mintea din spatele cărții
"Ghidul autostopistului galactic".

Ziua prosoapelor este sărbătorită la 25 mai ca un omagiu al fanilor regretatului

Douglas Adams. În această zi, fanii poartă cu ei un prosop pentru a-și demonstra
dragostea pentru cărțile lui. Comemorarea a avut loc pentru prima dată în 2001, la
două săptămâni după moartea lui Adams. Prosopul este o referire la popularul serial
de comedie științifico-fantastică a lui Adams, Ghidul lui Hitchhiker pentru galaxie.

Gospodina: Ei, lăsați voi, ia, mare noutate…că prosopul este o referire la popularul
serial de comedie…, luați aminte… că țara noastră mereu s-a putut mândri cu
articolele portului tradițional, iar țesutul manual a fost una din îndeletnicirile cele
mai de seamă. Deci, prosopul nostru national este o bijuterie etnică pe care mi-a
lăsat-o mama mea, iar ei – bunica și tot așa pănă la rădăcinile neamului, de acolo
avem aceste bogății. Ați înțeles?!
 Aveți perfectă dreptate, doream să concretizăm de ce anume la data de 25 mai se
sărbătorește Prosopul, dar ne bucurăm că în R. Moldova acest simbol al neamului este
așezat la un loc de cinste și are o semnificație aparte.

În general, un prosop moldovenesc poate fi utilizat pentru a șterge mâinile, vasele sau
pentru a curăța suprafețele, dar poate fi, de asemenea, folosit ca pânză de masă,
prosoape de bucătărie sau chiar ca decor pentru perete.

Este important de menționat fiecare prosop moldovenesc este unic și astfel are
propriul său design, în cazul în care fiecare piesă este o opera de artă unică.

Prosopul moldovenesc, i se mai spune și ștergarul moldovenesc, este țesut manual,

este din bumbac și e folosit, în special, în gospodăriile rurale. Aceste prosoape sunt
cunoscute pentru frumusețea și diversitatea lor, precum și pentru calitatea și
durabilitate. El ocupă un rol important în decorarea caselor.

Gospodina: Dar cunoașteți, dragii mei, că primăvara gospodinele își scot zestrea la
soare: țolurile, păretarele, pernele și, nu uităm și de prosoape. Asta o știu încă de la
mama. Ia, ajutați-mă să scoatem prosoapele din sunduc la soare, uite aici pe culme.
(fiecare prosop este comentat)

(Toți le privesc și se minunează de frumusețea lor)

Timpul trece, iar prosoapele, la fel ca și alte articole tradiționale, nu-și pierd deloc
din valoare, ba dimpotrivă acestea ajung să fie și mai mult prețuite. Prosoapele
moldovenești sunt considerate un simbol al tradiției și culturii românești și sunt
apreciate de colecționari și iubitorii de artă populară din întreaga lume.
Prosoapele moldovenești au un succes la nivel internațional, în țările precum Franța,
Anglia, Spania chiar și în Indonezia, Australia.
Prosopul nu e un articol obișnuit, iar broderia care este înserată pe el ascunde
diverse simbolistici și reflectă scopul creării acestuia. Drept urmare, în broderia
prosopului se regăsesc flori de mac, de bujor, hora fetelor.
Prosoapele cu horboţelele realizate în forma hora fetelor erau cele mai rare şi mai
prețuite în acele vremuri, datorită metodei de creare. Hora reprezenta dansul fetelor
în jurul miresei când o petrec de acasă.
G: Fetelor, uite mama ne-a învățat acest minunat dans. Să-l prezentăm cu drag
tuturor.
Dansul Hora fetelor.
Materialul din care se lucrează prosoapele este variat. Multă vreme a predominat
cânepa, mai puțin inul, iar în ultimul timp, de la începutul secolului trecut, tot mai
mult a fost folosit bumbacul. Pe toate categoriile de prosoape șunt prezente motivele
geometrice sau vegetale, precum flori, păsări, oameni.
De exemplu, florile de mac pe prosop erau dăruite în săptămâna pregătirii de nuntă de
către mireasă la casa mirelui, aceste flori transmiteau iubire, puritate, gingășie şi
frumusețe. Cu cât mai bogat era prosopul, cu atât mai bine era primită fata.

Bujorul la fel era motiv floral larg răspândit la prosoapele secolului trecut. Cu
asemenea prosop tinerii mergeau pentru a se închina la naşi cu o pereche de colaci.

Cu scopul de a valorifica tradițiile și obiceiurile vă propun să admirați diversitatea

de prosoape expuse din colecțiile locuitorilor din satul nostru, prosoape tradiționale,
pentru orice tip de eveniment ( nuntă , cumătrie, botez , cununie, etc.).
Dar știți că prosoapele erau un semn de respect pentru invitații la nuntă? Atât
voniceii, nunii mari, starostele sau chemații socrilor erau legați cu prosoape
frumoase. Vă propun să ne bucurăm sufletele cu un dans popular.

Gospodina: Uite aici am un prosop cu horboțică și i-am cusut niște hulubași,

simbolul familiei și al păcii. L-am aranjat frumos la icoană, este ornamentat cu fire
de busuioc, dar pe pereții casei, prosopul cuprinde cu drag și dor fotografiile puse cu
credință în rame. Of, aceste fotografii imi aduc aminte de familia mea…Uite aici sunt
părinții mei, tineri și frumoși, aici eu mireasă, iar aici sunt copiii mei, ei…acum sunt
departe…
Într-adevăr hulubul simbolizează familia și pacea, pentru a înțelege mesajul acestui
simbol, propun să vă interpretez o piesă de suflet, și anume, Hulubul păcii.
Hulubul păcii.
S-a deschis fereastra, ca o rană veche Pe deasupra porţii, înfloresc salcîmii
Mama ne aşteaptă, nopţi întregi de Şi în miezul nopţii amiroase-a pâine
veghe Rumenă şi caldă, mama noastră coace
Să venim acasă, şi măcar odată Din făină albă un hulub de pace
Să mai stăm la masă, aşezaţi grămadă
Şi î-i zice 'dut-e', prin străini departe Şi hulubul zboară, alb ca dorul mamei
De-mi păzeşte puii, de război şi moarte Pe la toţi coboară, şi pe toţi ne cheamă
Să le meargă-n toate, toate să le iasă Poate că s-or face, pace-n toată lumea
Şi de-o fi să poată, să mai vină acasă Dacă mama-şi coace sîmbăta hulubii

Ce prosop frumos am descoperit aici. Pe el este reprezentat Pomul vieții.

Pomul vieții este o imagine simbolică veche, acesta este descris ca fiind un arbore
care oferă viață și putere eternă și este considerat adesea un simbol al cunoașterii, al
regenerării și al conexiunii cu divinitatea.
Forma și înfățișarea Pomului vieții poate varia în funcție de tradiție sau cultură. În
unele mitologii, acesta este descris ca având ramuri lungi și frunze perene, care
asigură forța vieții și nemurirea. În alte tradiții, Pomul vieții poate avea fructe, flori
sau alte elemente care sugerează fertilitatea și regenerarea. În tradiția poporului nostru
foarte bine sunt combinate aceste idei mitologice și Pomul vieții este considerat a fi
situat în centrul lumii sau într-un tărâm sacru.
Pomul vieții de D. Matcovschi
Din strop adanc de ape,
din vesnic strop de hume
destoinic Pomul Vietii
s-a inaltat anume.
Cu fructe dulci pe ramuri,
mereu in jos crescute:
copilul sa le-ajunga
si bland sa te sarute.
La ora de tamaie,
de-albina si de flutur,
din Pom rasare Soare
si flori din Pom se scutur.
Batrana, casa noastra
ramane mai departe,
ca sa infrunte vreme,
sa nu cunoasca moarte;
si noi, copii, ramanem
in pragul ei de piatra,
sa ne iubim stramosii,
sa tinem rug in vatra
Pomul Vietii, Pomul Vietii,
pomul sfant al tineretii,
pomul verde-al biruintei,
al iubirii si-al credintei.
Să ne iubim Valorile neamului, Tradițiile, să ne iubit Istoria, să ne iubim Pământul,
să ne iubim Vatra strămoșească cu tot ce Sfânt, să ne iubim Trecutul, Prezentul și
Viitorul!
Această sărbătoare a Prosopului national să deschidă porțile cunoașterii a Culturii
noastre naționale.
Cât trăim pe-acest pământ
Cât trăim pe acest pământ Mai există lucruri sfinte.
Mai avem un lucru sfânt,
O câmpie , un sat natal  
O clopotniță pe deal. Cât Luceafărul răsare,
Și în cer e sărbătoare,
  Și e pace pe pământ,
Cât avem o țară sfântă, Mai există ceva sfânt.
Și un nai care mai cântă,
Cât părinții vii ne sunt  
Mai există ceva sfânt.  
Cât avem un sat departe
  Și un grai ce n-are moarte
Cât durea-ne-vor izvoare, Cât ai cui zice părinte,
Ori un cântec ce dispare, Mai există lucruri sfinte.
Cât mai avem ceva sfânt
Vom trăi pe-acest pământ.  
Cât durea-ne-vor izvoare,
  Ori un cântec ce dispare,
Cât pădurile ne dor Cât mai avem ceva sfânt
Mai avem un viitor Vom trăi pe-acest pământ.
Cât trecutu-l ținem minte

Vă mulțumim că ați fost cu noi!