Activitate extracurriculară

Grigore Vieru – Patrimoniu neanului.

PROPUNĂTOR: Chira Aliona
DATA : 17 februarie 2023
LOCUL DESFĂŞURĂRII: Gimnaziul ,,V.Alecsandri,, s.Drăgănești
Scopul activității:
Să aflăm cât mai multe despre poetul Grogore Vieru prin:
 dezvoltarea limbajului şi în special a expresivităţii acestuia prin
recitarea poeziilor și interpretarea căntecelor;
 devoltarea sentimentelor de dragoste şi preţuire pentru valorile
naţionale.
Obiectivele activității:
 să cunoască semnificaţia zilei de 14 februarie;
 formarea şi cultivarea gustului pentru lectură;
 îmbogăţirea cunoştinţelor despre marele poet;
 să memoreze poezii;
Grupul ţintă: elevii clasei a IV-a;
Locul desfăşurării: sala festiva;

Sala este amenajată cu imagini, fotografii legate de viața și activitatea

poetului, citate scrise de Grigore Vieru.
Autobiografie sonoră: Grigore Vieru despre viaţa sa
Prezentatorul I-DARIA
Nimic nu se uită sub semnul unei cruci, căci Vremea trece, vremea vine.
S-a stins lumânarea poetului tribun Grigore Vieru ,care ne-a lăsat un
tezaur inestimabil, ne-a lăsat speranţa marilor noastre împliniri
naţionale,devenind ,prin aceasta cheia de boltă a neamului românesc.
Prezentatorul II-V.LOPOTENCO
Dar pentru a schimba ceva trebuie să luptăm în fiece clipă , fiind
înarmaţi inclusiv cu opera viereană , cu sufletul de copil al poetului.
Prezentator III-A.BONTEA
Sunt 14 ani de când poetul nu-şi mai aşteaptă oaspeţi de ziua lui, dar
aceştia vin să-i adreseze următoarele mesaje: Numele tău e şi numele
meu, e şi numele nostru, numele Basarabiei, al României întregi. Poete,
n-ai fi putut niciodată fi mai simplu decât iarba , de aceea ca firul de
iarbă vei sparge peste veacuri.
Prezentator IV-OLGA
Grigore Vieru afirma:
„Poezia copiilor este ploaia curată care mă spală de colbul zilei, mă
înseninează... Când nu mă prea înţeleg cu cei mari, fugeam la copii. Ei mă
primeau şi mă înţelegeau întotdeauna”.
Una din cele mai frumoase piese scrise de Grigore Vieru esteIMNUL
NEAMULUI
Sub fonograma melodiei :IMNUL NEAMULUI
Se recită IMNUL de învățătoare

Imnul neamului, pe versuri de G.Vieru

1.Cănd Dumnezeu pământ dădea
El nouă ne-a vorbit așa,
Aici voi să trăiți ca frați,
Acest pământ îl meritați,
Aici ,aici ne-a încreștinat
În lacrimă de dor curat.
Pe –acest pământ străbun sublim
De două mii de ani trăim.
R-N
Acest pământ dea pururea
Încununeze gloria
De-a pururea lumină vie,
Și bucurie,si bucurie!
Pe acest pământ
Precum o stea
Al meu și-al tău de-a pururea!

2.Cănd Dumnezeu cântări dădea

În ceruri el ne-a spus așa
Cântări le-am dat și celorlalți
Dar doina voi o meritați.
Un grai din cer li sa mai dat
Atât ,atât de minunat
În el cu sfinți și cu Ștefani.
Trăim de două miii de ani.

-DARIA
Grigore Vieru nu a murit. Şi-a dat întâlnire cu mama sa de care-i era
dor...

OLGA-
Şi-a luat un răgaz, o clipă de veşnicie să mai fie cu ea.

V.LOPOTENCO
Mama are capacitatea magică de a repara şi a întreţine întregul, starea
de echilibru a omului şi universului.
A.BONTEA :
Mama poetului, concretă, reală, veghetoare şi însufleţitoare a spaţiului
copilăriei care este unul matern, devine Mama Naturii şi a Cosmosului,
Muma în genere.

1.Cântecul :Casa noastră

Frumoasă e grădina
Cu nuc sunând din foi
Frumoasă-i casa noastră
Cu mama lângă noi
 Cu tata lângă noi.

Frumos ,frumos e cerul

Cu soare după ploi
Frumoasă-i fața noastră
Cu mama lângă noi
Cu tata lângă noi.

A.PAȘA
Măicuța - Grigore Vieru

Se adună flori şi stele
Pe sub seară
În jurul măicuţei mele
Pe sub seară
Şi-o întreabă toate cele
Pe sub seară
Şi ea sfătuie cu ele
Pe sub seară.
Tot o fugă albinuţa
Dimineaţa,
Udă-i este cămăşuţa
Dimineaţa,
N-o întreabă nimicuţa
Dimineaţa,
Că-i grăbită ca măicuţa
Dimineaţa.

NICHITA .Făptura mamei

Uşoară, maică, uşoară,

C-ai putea să mergi călcând
Pe seminţele ce zboară
Între ceruri şi pământ!
În priviri c-un fel de teamă,
Fericită totuşi eşti –
Iarba ştie cum te cheamă,
Steaua ştie ce gândeşti.
NADIRA .Mă rog de tine

Mă rog de tine, ploaie,

Când zbori către planete,
Stropeşte gura mamei
Şi-o apără de sete.
Mă rog de tine, codru,
Căci anii tăi tot fi-vor!
Cuprinde-i cald fiinţa
Şi-o apără de vifor.
Mă rog de tine, iarbă,
Mângâie-i talpa goală
Şi sărea grea din oase
Şi-o apără de boală.
Mă rog de tine, munte,
Cât zboru-o să mă poarte
Sărută ochii mamei
Şi-i apără de moarte.

EVELINA .Tu iarbă, tot ai mamă?

Tu, iarbă, tot ai mamă?

De ai – de bună seamă:
Atunci când înverzeşti,
De ea îţi aminteşti.
Tu, floare, tot ai mamă?
De ai – de bună seamă:
Atunci când înfloreşti,
De ea îţi aminteşti.
Tu, steauă, tot ai mamă?
De ai – de bună seamă:
Atunci când te iveşti,
De ea îţi aminteşti.

CEZAR .Băieţaşul din ochii mamei

Băieţaşul din ochii mamei

Ai, în ochii mamei mele
E un băieţaş pitic!
Tare seamănă cu mine,
Numai că e foarte mic!
Fără dânsul, ştiu eu bine,
N-aş putea trăi defel.
Dacă nu-i o zi acasă,
Îmi e tare dor de el.
E târziu şi băieţaşul
La culcare e poftit.
Cu pleoapa ei şi geana
Strâns măicuţa l-a-nvelit.
Nu mai e de-acum lumină-n
Casa lui cât o alună…
Şi-o s-adorm şi eu acuşa…
– Noapte bună! Noapte bună!

DANIEL BUDEANU
Frumoşi ca sfinţii -

O, ce frumoşi ne sunt părinţii,

Părinţii mei, părinţii tăi!
Aşa frumoşi sunt numai sfiinţii,
Numai fiinţa lacrimii!

Putem trăi în voie bună

Şi fără aur sau argint.
E greu să nu ai un prieten,
Străin eşti fără de părinţi.

Noi ştim că ei de dragul nostru

Îşi poartă crucea bucuroşi,
Viaţă lungă dă-le, Doamne,
Şi ţine-i veşnic sănătoşi.

V.DRAGUȚA .Cuvântul mama

Pruncii îl zuruie.
Bătrânii îl visează.
Bolnavii îl şoptesc.
Muţii îl gândesc.
Fricoşii îl strigă.
Orfanii îl lacrimă.
Răniţii îl cheamă.
Iar ceilalţi îl uită.
O, Mamă! O, Mamă!
D.BULGĂREANU .Bunica

Tot mai mică, tot mai mică,

Cât o floare, o furnică,
Cât o lacrimă sub soare…
De ce oare, de ce oare?!

TOȚI
.Mama paine alba coace,
Noi zburdam voios,
Pentru pace, pentru pace
Multumim frumos.

Tata fluiere ne face,

Noi cantam duios.
Pentru pace, pentru pace
Multumim frumos.

Infloresc in jur copacii,

Ceru-i luminos.
Pentru pace, pentru pace
Multumim frumos.

2.Cântec:Târișoara mea

Am o casă printer ramuri,

Țărișoara mea
Am un sat întreg de neamuri
Țărișoara mea
Am un codru o câmpie
Țărișoara mea
Am un grai ce-mi place mie
Țărișoara mea
Am un plai ca din poveste
Țărișoara mea
Altul mai frumos nu este
Țărișoara mea
El mii drag până la stele
Țărișoara mea
Și pân dincolo de ele
Țărișoara mea.
DARIA- TATA
Tata, eu nu stiu de ce
Nu te-au pus in cantece
Ca pe maiculita mea
Care viata datu-mi-a.
Tu ca dansa ne iubesti
Si ca ea imbatranesti,
Tata.

V,LOPOTENCO
Rele-n viata sunt de-ajuns,
Daca plangi, tu plangi pe-ascuns.
Mai iei cate-un paharut,
Dar nu uiti sa ne saruti,
Tata.
OLGA
La necaz si bucurii
Tu ai, tata, multi copii,Ca si mama-i pruncul tau,
O feresti de tot ce-i rau.
Asta-i bogatia ta
Si nu-ti trebuie alta,
Tata.
A.BONTEA

Nu ne spui vorbe de dor,

Dar ades in locul lor
Mana tu pe cap ne-o pui
Si mai draga vorba nu-i.
Mai mult taci decat vorbesti,
Dar noi stim ca ne iubesti,
Tata.
AUGUSTIN Mama - Grigore Vieru

Foicică dulce poamă

Toată lumea are mamă,
Melcul, iedul, ursulică,
Puiul cel de rândunică.

Fuge noaptea şi dispare

La tot puiul bine-i pare
Că din nou e dimineaţă
Şi-şi vede mama la faţă.

MADALINA .Măicuţa
Se adună flori şi stele
Pe sub seară
În jurul măicuţei mele,
Pe sub seară.
Şi întreabă toate cele
Pe sub seară
Şi ea sfătuie cu ele,
Pe sub seară.
Tot o fugă albinuţa
Dimineaţa,
Udă-i este cămăşuţa
Dimineaţa,
Nu întreabă nimicuţa,
Dimineaţa,
Că-i grăbită că măicuţa
Dimineaţa.

LOREDANA -SUB STELE TRECE A

Sub stele trece apa

Cu lacrima de-o samă,
Mi-e dor de-a ta privire,
Mi-e dor de tine, mamă.
Măicuţa mea: grădină
Cu flori, cu nuci şi mere,
A ochilor lumină,
Văzduhul gurii mele!
Măicuţo, tu: vecie,
Nemuritoare carte
De dor şi omenie
Şi cântec fără moarte!

V.STAFII
Vânt hulpav pom cuprinde
Şi frunza o destramă.
Mi-e dor de-a tale braţe,
Mi-e dor de tine, mamă.
Tot cască leul iernii
Cu vifore în coamă.
Mi-e dor de vorba-ţi caldă,
Mi-e dor de tine, mamă.
O stea mi-atinge faţa
Ori poate-a ta năframă.
Sunt alb, bătrân aproape,
Mi-e dor de tine, mamă.

ANDREI-Mama în câmp

Peste dealul de-aramă

Curge soare-asfințit.
"Odihnește-te, mamă,-
Pot rosti, în sfârșit.

Mai trăiește la mine,

Sfânt-ți grai să-l ascult.
Albei tale lumine
Închina-mă-voi mult."

Ea se șterge cu mâna
De sudoare și mit,
Coperind cu țărână
Chipul său ostenit.
 ARTIOM-Mi-e dor de tine, mamă - Grigore Vieru

Sub stele trece apa
Cu lacrima de-o samă,
Mi-e dor de-a ta privire,
Mi-e dor de tine, mamă.

Măicuţa mea: grădină

Cu flori, cu nuci şi mere,
A ochilor lumină,
Văzduhul gurii mele!

ROZALIN-
Măicuţo, tu: vecie,
Nemuritoare carte
De dor şi omenie
Şi cîntec fără moarte!

Vînt hulpav pom cuprinde

Şi frunza o destramă.
Mi-e dor de-a tale braţe,
Mi-e dor de tine, mamă.

ANDREI
Tot cască leul iernii
Cu vifore în coamă.
Mi-e dor de vorba-ţi caldă,
Mi-e dor de tine, mamă.

O stea mi-atinge faţa

Ori poate-a ta năframă.
Sunt alb, bătrîn aproape,
Mi-e dor de tine, mamă.
3. Cantec S-a Deschis Fereastra

S-a deschis fereastra, ca o rană veche

Mama ne aşteaptă, nopţi întregi de veghe
Să venim acasă, şi măcar odată
Să mai stăm la masă, aşezaţi grămadă

Pe deasupra porţii, înfloresc salcîmii

Şi în miezul nopţii amiroase-a pâine
Rumenă şi caldă, mama noastră coace
Din făină albă un hulub de pace.

Şi î-i zice 'dut-e', prin străini departe

De-mi păzeşte puii, de război şi moarte
Să le meargă-n toate, toate să le iasă
Şi de-o fi să poată, să mai vină acasă.

Şi hulubul zboară, alb ca dorul mamei

Pe la toţi coboară, şi pe toţi ne cheamă
Poate că s-or face, pace-n toată lumea
Dacă mama-şi coace sîmbăta hulubii

OLGA
Prezentatorul:
Grigore Vieru a fost, incontestabil, o voce singulară, de o expresivitate
deosebită în peisajul poeziei româneşti.

A.BONTEA
Versurile sale au ilustrat, într-un regim al excelenţei rostirii lirice, stări
de spirit de o rară autenticitate, conturate în enunţuri poetice
armonioase şi limpezi, sugestive şi sincere

DARIA
Versurile lui se înscriu într-un program literar ce are ca element esenţial
apărarea şi ilustrarea limbii române, integritatea acesteia într-o ţară în
care s-a refuzat, decenii de-a rândul, dreptul de cetăţenie al acestei limbi
V.LOPOTENCO
Peste ani, cuvântul vierian devine tot mai profund şi mai puternic.
Luptând pentru crezul naţional, După cum este şi firesc, poetul afirma că
„în aceeaşi limbă / toată lumea plânge, / în aceeaşi limbă / râde un
pământ”, dar totodată ne face atenţi la faptul că – „doar în limba ta /
durerea poţi s-o mângâi, / iar bucuria / s-o preschimbi în cânt”.
Recital de poezii:
1.Limba noastră cea română

A.PAȘA
Sărut vatra şi-al ei nume
Care veşnic ne adună,
Vatra ce-a născut pe lume
Limba noastră cea română.
Cânt a patriei fiinţă
Şi-a ei rodnică ţărână
Ce-a născut în suferinţă
Limba noastră cea română.

2.NADIRA
Pre pământ străvechi şi magic
Numai dânsa ni-i stăpână:
Limba neamului meu dacic,
Limba noastră cea română.
În al limbilor tezaur
Pururea o să rămână
Lomba doinelor de aur,
Limba noastră cea română.

AUGUSTIN-ÂN ACEIAȘ LIMBĂ

In aceeasi limba
Toata lumea plange,
In aceeasi limba
Rade un pamant.
Ci doar in limba ta
Durerea poti s-o mangai,
Iar bucuria
S-o preschimbi in cant.
ANDREI
In limba ta
Ti-e dor de mama,
Si vinul e mai vin,
Si pranzul e mai pranz.
Si doar in limba ta
Poti rade singur,
Si doar in limba ta
Te poti opri din plans.

ROZALIN
Iar cand nu poti
Nici plange si nici rade,
Cand nu poti mangaia
Si nici canta,
Cu-al tau pamant,
Cu cerul tau in fata,
Tu taci atuncea
Tot in limba ta.

5.D.BUDEANU
Dorul și limba - Grigore Vieru

Cerul e țesut din stele,

Luncile – din floricele,
Numai dorul strămoșesc –
Din cuvântul românesc.

Din pământ izvorul iese,

Grâul – din semințe dese,
Numai dorul strămoșesc –
Din cuvântul românesc.

Razele ne vin din soare,

Iar miresmele – din floare,
Numai dorul strămoșesc –
Din cuvântul românesc.

..
MADALINA-Satele Moldovei

Pe vale, pe culme,
Stau satele mele,
Aproape de codru,
Aproape de stele.
Ştefan cel Mare
Pe Ştefan cel Mare şi Sfânt
Cânta-voi cu drag mereu.
El este şi fi-vă oricând
Icoana neamului meu.

TOȚI
Frumoasa-i limba noastră

Pe ramul verde tace

O pasăre măiastră, 
Cu drag și cu mirare
Asculta limba noastră.

De-ar spune si cuvinte

Când cântă la fereastra, 
Ea le-ar lua, știu bine, 
Din, sfânta, limba noastră

4.Căntec :Păinica frumoasă

Pâinică frumoasă,pâinică frumoasă
Din cuptorul scoasă,din cuptorul scoasă,
Pâinică cuminte,pâinică cuminte
Cu fața ferbinte,cu fața ferbinte
La-la-la
Ca fața măicuței,ca fața măicuței
Ca mâna tăicuței,cu mâna tăicuței
Ca soarele vara,ca soarele vara
Ca bujoru-n țată,ca bujoru-n țară.
La-la-la
Pâinică de casă,pâinică de casă
Pâinică de coasă, Pâinică de coasă,
Pâinică cuminte,
Cu fața fierbinte.
La-la-la
Ca fața măicuței,ca fața măicuței
Ca mâna tăicuței,cu mâna tăicuței
Ca soarele vara,ca soarele vara
Ca bujoru-n țată,ca bujoru-n țară.
La-la-la

Prezentatorul:
"Pierzând pe mama, îţi rămâne Patria, dar nu mai eşti copil". A avut grijă
poetul să ne simţim copii. Măria sa ne-a mângâiat pe creştet fiind
copilaşi de grădiniţă, din paginile „Albinuţei”. Şi astăzi trăim copliăria
evocând magicele versuri care ne fac să fim optimişti.
Recital de poezii:
NIKITA-. Două mere

Iar e toamnă. Zile calde.

Frunza ruginie cade.
Frumușel cei mici se spală
Și se duc cuminți la școală.

Maica în ghiozdan le pune

Câte două mere bune
Și creioane, cărți, caiete
Și le dă în mâini buchete.

Eu sunt mic, rămân acasă,

Vreau să plâng, că nu mă lasă...
Și-mi aduce mama mie
Mere mari, o farfurie.

Însă ce să fac cu ele?

Fie chiar să-mi dea și-o poală.
Eu vreau două, două mere,
Dar să le mănânc la școală.
CEZAR-.Grăuraşul

Grăuraşul a mâncat
Un grăunte îngheţat.
Şi tot strigă ziua toată:
„Am mâncat o îngheţată”.
Albina, a doua variantă
Zum-zum-zum, cu mare zor,
Unde vreau acolo zbor.
Nu mă-ntreabă nici un om
Ce caut la el în pom.

LOREDANA-6.Furnica
Suie frunza, urcă ram:
„Tare mult de lucru am!”
Trece valea, trece coasta:
„Tare-i scurtă viaţa asta!”
Iese tata la balcon
Iese tata la balcon
Şi mă strigă: Măi Ion?!
Cred că am făcut ceva
Dacă m-a strigat aşa?
Dacă nu făceam nimică,
Mă striga: Măi Ionică?!

D.BULGĂREANU-.Purcelul
Stă purcelul jos în paie:
„Sunt murdar. Murdar de tot.
Trebuie să-mi fac o baie”
Şi s-a dus s-o facă-n glod.

ARTIOM-.CĂLUȚUL
Di-di-di, căluţule,
Di-di-di, murguţule,
C-am să rog frumos pe iarbă
Să răsară mai degrabă!
Di-di-di, căluţule,
Di-di-di, murguţule,
Dulce vântul voi ruga
Să mângâie coama ta!
Di-di-di, căluţule,
Di-di-di, murguţule,
C-am să rog mânuţa mea
Ca să-ţi dea o acadea!
EVELINA-.Rândunică-rândunea

Rândunică-rândunea,
Cum clădeşti căsuţa ta?!
Tipa-tipa,
Cu aripa,
Cioc-boc,
Cu micul cioc!

V.DRAGUȚA -.Puiul
– Ce ai, puiu? Nu vrei mei?!
– Am pierdut pe fraţii mei.
– Cum arată?
– Tot gălbui!
– Cum îi cheamă?
– Pui-pui-pui!

5.CÂNTEC .Puişorii

– Pui golaşi cum staţi în cuiburi

Fără plăpumioare?
– Ne învelim cu ale mamei
Calde aripioare.
– Dar când mama nu-i acasă
Şi ploiţă cerne?
– Ne învelim atunci cu frunza
Ramurii materne.
– Dacă n-o să vină mama
Şi-o să cadă frunza?
– Cum să nu mai vină mama?
– Cum să cadă frunza?

D.BUDEANU-.Curcubeul
Ploaia sta Din loc dosit
Ies ganganii fara numar.
Cerul sade ghilosit
C-un stergar vargat pe umar.
Trei baieti
Natafleti
Unul cret
Si altul cârn
Cellalt pistruiat si gros,
C-o prajina si un târn
Au dat curcubeul jos.
Iar acuma sta de-si ia
Fiecare partea sa:
Cârnu albastrul de cicoare,
Cretul galbenul de soare.
Cellalt rosul si-a ales.
Dar cum nu s-au inteles
A cui parte-i mai frumoasa,
Au plecat pe-acasa toti
Suparati vreo saptamană.
Zice cârnul: Uite, mama,
Curcubeul meu din mana
Nu-i asa ca-i fara seaman?!
Poate, cârnul meu, dar eu
Nu vad nici un curcubeu.

NIKITA
Cretul mi se lauda:
Tata, curcubeu asa
Zi, mai are cineva?!
Tata zice: Stiu si eu?
Nu vad nici un curcubeu.
Dar si cel’lalt cu pistrui:
Curcubeu
Ca al meu
Altu-n lume, maca, nu-i!
Iar bunica: Stiu si eu?
Unde? Care curcubeu?
Trece-un ceas ori nici atat,
Singuri li s-a cam urat.
Si acum se-aduna iarasi
Sa se joace buni tovarasi
Si cu-albastrul de cicoare
Si cu galbenul de soare
Si cu rosul ca de foc
De! Ca fratii! La un loc!
Zice omul bucuros:
Mai, ce curcubeu frumos!

V.STAFII-.Ploaia
Vine ploaia peste lunci
Cu picioare-albastre, lungi!
Pic-pic-pic, pic-pic-pic,
Grâul creşte mare-n spic!
Iată, ca pe ţârâieci,
Prind în palme stropii reci.
Ploaie, tu de unde ştii
Să creşti pâine în câmpii?!
Boc-boc-boc
Boc-boc-boc!
Ploaia în umbrelă bate:
– Pot să intru?
– Nu se poate!
Boc-boc-boc!
Ploaia în asfalturi bate:
– Pot să intru?
– Nu se poate!
Boc-boc-boc!
Ploaia în ţărână bate:
– Pot să intru?
– Da! Se poate!

DARIA-
Atunci când compunea versuri pentru copii, poetul mărturisea, că
scriindu-le, aude şi melodia, pe care o comunică apoi unui compozitor.
Versurile sale au, de fapt, o melodie unică, de neconfundat şi este de
înțeles de ce în spaţiul natal această creaţie este atât de populară şi
deneiubită…
6.Cântecul: Răsai soare
Răsai soare ,soricele
Blând ca fața mamei mele
Cald ca ochii mamei dragi
Dulce ca un coș cu fragi.
Răsai soare- 6 ori
Răsai soare ,frățioare
Luminos ca o scrisoare
Ce ne-aduce bucurie
Din suava păpădie.
Răsai soare – 6 ori
A.BONTEA-.Floarea–soarelui
Cum mai semeni mamei, lină
floare, chip de aur mut,
când mai mult pe nelumină
te închini acestui lut;

Când sub stelele ca apa

ne-ncetat de sus curgând,
nu de somn se lasă pleoapa,
ci de suflet și de gând.

OLGA-.Fluturaşii - Grigore Vieru

Fluturaşii numărau
Câte flori pe văi erau.
Fâl-fâl acolo, fâl-fâl ici,
Unu, doi, trei, patru, cinci!
Şase, şapte, opt şi nouă,
Vine seara cea cu rouă.
Cum să le numeri pe toate?
Nici albină nu le poate!

A.BONTEA-„Cântecul este sufletul urgent al vieții omenești. Cântecul este

posibilitatea și privilegiul artistului de a gândi auzit, cu voce tare, în
mijlocul oamenilor.

OLGA-El este o forță miraculoasă: îndulcește clipa omului trudit și

potolește pe omul cel rău. Cântecul seamănă copiilor: el nu poate stăvili
răul, dar îl poate amâna.”

V.LOPOTENCO-Nicolae Dabija spunea” Vieru a fost un exemplu de

omenie şi cumsecădenie. Era o fire atât de modestă ,încât se străduia să
meargă printre noi parcă mai mult în vârful degetelor,astfel încât să nu
ne deranjeze”.
DARIA-Suflet bun, sălășluind într-un trup sensibil, frământat de trăiri,
sensibil la arta adevărată, poetul , Grigore Vieru, a lăsat moștenire
românilor de pretutindeni o operă excepțională, plină de credință în
Dumnezeu, de iubire de oameni, de dor de mamă, de durere de țară.
Poetul își ”cântă” sufletul în versuri de o muzicalitate profundă care se
simte de la prima vorbire și prima audiție, fiecare poezie vieriană fiind o
adevărată „rapsodie”
Raisa Tâbârnă SCRIE ,,Rugă pentru poet ,,
Să ne rugăm și noi Domnului ca poeziile poetului să rămână cu noi în veci.

Perechea 1:
A,PASA=V.STAFII
Doamne, nu usca lacrima pe faţa Poetului,
Ci las-o să curgă curăţătoare,
Să ne pătrundem de măreţia Profetului
Şi de taina simţurilor înălţătoare.

Perechea 2:
NIKITA=D.BUDEANU
Doamne, nu şterge culorile acestui
Frumos Curcubeu,
Ci lasă-l aşa proptit în ceruri,
Să ne pătrundem de strălucirea Poetului-zeu
Şi a slovelor pline de adevăruri.

NADIRA=MĂDĂLINA Perechea 3:
Doamne, nu arunca pe umerii mamei
cămaşa uitării,
Ci las-o să stea lângă noi iubitoare,
Să-nvăţăm de la ea rugăciunea-nchinării
În faţa a tot, ce trăieşte sub Soare.

ANDREI=ARTIOM Perechia 4:
Doamne, nu-nchide cartea Poetului cu nepăsare,
Ci las-o deschisă pentru Copiii mei,
Să se pătrundă de-nţelepciunea atotştiutoare
Şi de Iubirea din ochii tăi

7.CÂNTECUL: Graiul meu

Drag îmi este graiul
Ca un cer cu stele,
Vorbe mângâioase:
Neamuri ale mele.
r-n
Graiul meu, graiul meu,
Ca un cer cu stele,
Graiul meu, graiul meu,
Neamuri ale mele!
Ia vezi tu ce sunet,
Ce mireasmă are!
Parcă-nfloare teiul,
Parcă trec izvoare!

Graiul meu, graiul meu,

Ce mireasmă are!
Graiul meu, graiul meu,
Parcă trec izvoare!

Audiere : MARIA MIRABELA ,versuri Grigore Vieru, muzica Eugen Doga

Stiu ca unii din voi ați privit filmulețul,însa cei ce nu l-au primit va solicit
sa-l priviți deoarece este despre două surioare ce doresc să-și ajute
prietenii,trec prin mai multe peripeții frumoase.

Resurse:
1. http://www.grigorevieru.md/index.php/mediateca/video/89-
ultimul-interviu-al-poetulu
2. http://www.grigorevieru.md/
3. http://www.ziua.ro/display.php?data=2009-01-29&id=248505
4. Crimincean Olga Rolul creaţiei lui Grigore Vieru în formarea
personalităţii tânărului contemporan. Concursul „Moştenire”.
Secţiunea „Literatura română”
5. http://www.revistanoinu.com/Mesianicul-simbol-al-Mamei-in-
lirica-lui-Grigore-Vieru.html
6. Albinuta - Cezarina Adamescu
7. http://www.trilulilu.ro
8. http://www.youtube.com/watch?v=qNs-
h0VuCCE&feature=related
9. http://www.youtube.com/watch?v=Z4kJ1Yio-ys
10. http://www.grigorevieru.md/index.php/mediateca/video/
45-te2