SCENARIUL

mitingului Zilei comemorării celor căzuţi în războiul de pe Nistru

(Pe fundalul unei melodii, iese prezentatoarea în fața monumentului)

Prezentatoarea: Bună ziua, stimați locuitori și oaspeți ai comunei Cocieri!

Astăzi, 2 martie, se împlinesc 30 de ani de la declanșarea războiului de pe Nistru
pentru apărarea independenței și integrității teritoriale a Republicii Moldova.
Un conflict armat care a durat câteva luni, dar s-a soldat cu o mulțime de vieți
omenești.
În această zi, a lunii martie, ne reamintim cu deosebită recunoștință și căldură
sufletească de toți cei, care au plătit cu viața lor pentru pace, pentru toți acești eroi,
care dorm somnul de veci, își odihnesc osămintele în glia străbună și pentru
veteranii rămași în viață până la această zi, în semn de recunoștință, invităm
primarul comunei Cocieri, Doamna Raisa Spinovschi.

(Onorarea simbolurilor de stat, răsună imnul Republicii Moldova)

Prezentatoarea: Cuvânt de deschidere a mitingului comemorativ, consacrat

aniversării a 30 de ani, de la declanșarea conflictului armat de pe Nistru din
Primăvara anului 1992, i se oferă primarului comunei Cocieri, Doamnei Raisa
Spinovschi.

(Alocuțiunile)

Cuvânt se oferă________________________________________________

Cu un mesaj vine_______________________________________________

Cuvânt se oferă________________________________________________
Prezentatoarea: Război. Doar auzind acest cuvânt, ne cutremurăm, ne
înspăimântăm și exclamăm de fiecare dată ”Doamne ferește!”
Orice război, indiferent de durată sau țară, presupune jertfe, arme, sânge, dar și
patriotism, cutezanță, temeritate. Ei, bărbații, adevărații feciori ai neamului, au
fost, în cele mai tulburi timpuri: scut și nădejde.
Celor căzuți la datorie,
Le-a fost Pământul atât de drag,
Și datoria atât de mare,
Că și-au făcut din inimi steag,
Din viață – Patriei cântare.
(Cântecul „Dulce Patrie”)

Pierde plaiul matern,

Pierde focul etern,
Plin de soare cu vânt
Toate - Patrie sânt,
Roua de trandafir
Doar aici o respir,
Doar aici mi-i de leac
Acest fluier și fag.

Refren:
E de glorie,
De victorie,
De nemoarte-
Dulce Patrie!

Eu cu bunul pământ,
Voi rămâne oricând,
Înflorit ca un pom,
Fericit ca un om,
Voi trăi sărbători
Lângă frați și surori,
Voi iubi, voi cânta,
Cânta fin, cu inima.

Refren.

Prezentatoarea:

Ne-am scris istoria cu sânge,

Care-a-nroșit adesea glia,
Dar și durerea se înfrânge
Când mai presus e Omenia.
De-ar mai veni și alte valuri,
Din loc nicicum nu ne-am clinti,
Din trupuri vom zidi altare,
Iar domnul ne va ocroti.
Urmași suntem și tari ca piatra,
Păstrăm cu grijă moștenirea,
Nimic nu-i mai presus ca Vatra
Și-al ei temei, e doar Iubirea!

(Poezia „Moștenire”, de Dumitru Matcovschi, recită Luminița Condrea)

Eu trecutul nu mi-l vând,

Chiar să nu am de mâncare,
Eu cu el am fost şi sânt
Moldovean de la născare.

Moldovean şi patriot
Al acestui colţ de glie,
Cred în Ştefan Voievod,
Om de-naltă omenie.

În Ion Viteazul cred,

Poreclit Ion Cumplitul,
Cel cu inima de ied,
Nevîndutul, neturcitul.

Eu trecutul nu mi-l vând,

Bani de aur nu doresc;
Orşiunde, orşicând
Ştiu ca omul să muncesc.

E trecutul tot al meu,

E a mea Moldova-toată,
Chiar dacă şi sânt plebeu,
Şi nu viţă împărată.

Vin din secol în frământ,

Vin din timpuri zbuciumate,
Doina plâng şi doina cânt,
Cine-a spus că nu se poate?

Nu i-o fi plăcând cuiva

Limba noastră cea latină?
El să plece, de-i aşa,
Şi-napoi să nu mai vină.
Prezentatoarea:
Presărați pe-alor morminte, ale laurilor foi
Spre a fi mai dulce somnul, fericiților eroi
Ridicați pe piramida nemuririi faima lor
Scris în cărțile de aur, cântecul nemuritor.
Iubindu-și Pământul, luptând cot la cot,
Cinstit-au Moldova, cinstit-au neamul tot.

(Formația „Cociereanca”, cu cântecul „Cinste Lor”, versuri Liana Opriș)

Să ne-aducem aminte să nu mai uităm

Și o rugă fierbinte să le închinăm
Oare cine-a trăit, oare cine-a luptat
Pentru noi să fim azi liberi cu adevărat.
Asculta-vom de-a pururi izvoarele-adânci
Calea neamului nostru săpat-au în stânci
Când ne-a fost cel mai greu nume s-au revărsat
Dragostea lor de neam a luptat neîncetat.

Refren:
Iubindu-și Pământul, luptând cot la cot,
Cinstit-au Moldova, cinstit-au neamul tot.
Învățăm din poveste privind spre trecut
Spre furtunile toate ce s-au abătut
Rădăcinile tari peste timp ne-au ținut
Nume mari au crescut spre un nou început.
Noi trăim astăzi liber pe plai pitoresc
Se-mplinește visarea de dor strămoșesc
Și durăm peste veac adevăr izbândit
Și-nălțăm azi un cânt celor ce s-au jertfit!

Refren.
Prezentatoarea:
Sfânta noastră glie, azi și pe vecie
Îm belșug și pace să trăiești,
Mândru să-nflorească, veșnic dăinuiască
Plaiurile noastre strămoșești.

(Formația „Cociereanca”, cu cântecul „Sfânta glie”)

Colo la răscruce,
La mijloc de sat,
Este-o piatră mare de granit
Și pe ea, nostalgic vremea a păstrat
Nume de ostași, ce s-au jertfit.
Plină este țara, ca la mine-n sat
De cruci și morminte de eroi,
Ei, pe-al țării glie sânge au vărsat
Să ne știe-n pace azi pe noi.

Refren:
Sfânta noastră glie, azi și pe vecie
Îm belșug și pace să trăiești,
Mândru să-nflorească, veșnic dăinuiască
Plaiurile noastre strămoșești.

Pruncii mei odată, când s-or înălța

I-oi lua cu mine sus în sat
Și pe crucea veche le voi arăta
Pe eroii noștri de-altădat.
Vreme nouă vine, toate s-or schimba
Nu mai sunt războaie de luptat,
Dar nici peste veacuri, noi nu vom uita
De cei, care viața lor și-au dat.
Refren.

Doamne, bun Părinte, eu te rog așa,

Grijă astăzi ai de neamul meu,
Dă-i înțelepciune și lumina Ta,
Să fii lângă noi când ne e greu.
Cinste și dreptate, Tu ne poți doar da,
Numai Tu ești unul Dumnezeu,
Bunătate-n inimi, Tu poți picura,
Să trăim ca frații toți mereu.

Prezentatoarea: La distanţa celor 30 de ani este evident, că acel război a fost una
dintre cele mai dure lecţii, date omenirii, o lecţie, care trebuie învăţată, altfel jertfa
celor căzuţi va fi zadarnică.

(Cântecul „Cântarea Pământului”)

Lăsați-mă în zori,
Cu capul gol în vânt,
Pe umeri ninși de flori
Pământului să-i cânt.
Lăsați-mă în zori
Cu cerul să cuprind,
Prin strigăt de cocori
Pământului să-i cânt.

Refren:
N-avem nimic mai drag,
N-avem nici n-am avut
Mai drag decât Pământul,
Pe care ne-am născut
N-avem nimic mai scump,
N-avem nici n-am avut
Mai scump decât Pământul,
Pe care am crescut.
N-avem nimic mai sfânt,
N-avem nici nu dorim
Mai mult decât Pământul, pe care azi trăim.

Lăsați-mă în zori,
Cu cerul să cuprind
Prin strigăt de cocori,
Pământului să-i cânt.
Lăsați-mă în zori,
Și-n soare răsărind,
Cu ochii visători,
Pământului să-i cânt.

Refren.

Prezentatoarea:
Durerea altuia nu doare, ușor de tot o poți uita...
La malul Nistrului cum moare – văzui feciorul alteia.
Și azi ecoul mă ajunge a celui strigăt de război,
Durerea sufletu-mi străpunge din vara lui nouăzeci și doi.
Durerea alteia nu doare, chiar dacă moare lângă noi,
Această crudă nepăsare ne-a dus feciorii la război.

(Poezia „Ne urâm”, de Nicolae Dabija, recită Ela Verlan)

Prezentatoarea: Pentru a face serviciul divin în memoria celor căzuţi în

războiul din 1992, îl invităm pe

(Se petrece tedeum-ul în memoria celor căzuţi în războiul din 1992)

Prezentatoarea: Acum 30 de ani, Republica Moldova, a trecut printr-un botez de
foc și sânge. Cu  profund respect şi în semn de  adâncă recunoștință ne plecăm
capurile pentru acei eroi ai naţiunii care cu propriul sînge au  scris  primele pagini
ale istoriei acestui stat.

Să ne plecăm fruntea în memoria patrioților căzuți pe câmpul de luptă, care au

manifestat în condiții nespus de grele, bărbăție și curaj. Să păstrăm veșnică
memoria lor printr-un minut de reculegere.

(Minutul de reculegere (16 bătăi ai metronomului) concomitent cu trei salve de

foc. Se intonează Imnul de Stat al Republicii Moldova.)

Prezentatoarea: Pe această notă încărcată de tragism și solemnitate, mitingul de

comemorare a luat sfârșit.

Cei prezenți pot să-și aducă omagiul așternând cu pietate flori deasupra
monumentului eroilor căzuți în cadrul Războiului de pe Nistru, pentru apărarea
independenţei şi a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.
(Are loc depunerea de flori la monument. Servirea terciului ostăşesc.)

Să ținem aprinsă lumina focului veșnic, lumina recunoștinței pentru polițiștii,

militarii și voluntarii care și-au făcut datoria față de țară în acea vreme de
cumpănă. Toți cei prezenți aici poartă o adâncă durere pentru viețile cetățenilor
care s-au sacrificat în numele poporului nostru.