Pacea
- Este lumina în noapte,
E zâmbetul curat,
E raza ce-ncălzeşte Năsucul îngheţat.
Un copil: Pacea...
- Este o zână bună,
Ce-aduce bucurie
Şi strânge-n jurul mesei Pe toţi ce-i vrem să fie.
Un copil: Pacea...
- Este ca mâna mamei Când mângăie fetiţa,
Este sărutul cald Când doare rău bubiţa.
Un copil: Pacea-i cel mai scump cuvânt,
Dintre toate pe pământ,
Fără pace nu-i nimica,
Fără ea ne creşte frica.
Un copil: Fără pace nu e soare, Nu e munca pe ogoare,
Nu adie nicio boare.
Un copil: Fără pace nu e şcoală,
Fără pace e doar boală,
Nu e zbor de ciocârlii,
Nu e râset de copii.
Un copil: Fără pace nu e cântec, Nu e zâmbet şi alint,
Fără pace e-ntuneric,
Nu-i lumină pe pământ.
Un copil: Fără pace nu e mama, Iar în suflet suntem goi,
Fără pace nu e tata,
Fără pace ... e război!
Un copil: într-o cască de război Un hulub cuibar îşi face.
Să cântăm cât mai vioi:
Fie-n viaţă numai pace!
Un copil: într-un tub de proiectil, Flori aşază un copil,
Să cântăm cu toţi un cânt:
Fie pace pe pământ!
Un copil: Să fie pâine pe masă,
Şi toţi ai casei acasă Şi grâu în brazdă să iasă,
Să fie pace, pace! (Toţi copiii)
Un copil: Şi-ale lumii guverne,
Să ştie bine-a discerne Nevoia vieţii eterne,
Să fie pace, pace! (Toţi copiii)
Un copil: Să fie-o blindă lumină,
Şi nu rachete-n grădină,
Doar veşti frumoase să vină,
Să fie pace, pace! (Toţi copiii)
Un copil: Ca focul rău să nu ardă, Cât viaţa în noi nu e moartă,
Să stăm cu toţii de gardă,
Să fie pace, pace! (Toţi copiii)
Un copil: în vremuri de război Toate muzele tac...
Pe câmpuri, în noroi,
Tinere trupuri zac.
Un copil: în ţărînă se prefac,
Uitate... Necunoscuţi eroi,
Că-n vremuri de război Toate muzele tac.
Un copil: Sângele curge-n şuvoi, în urma oricărui atac, îl mai spală doar ploi...
Oameni se roagă şi tac.
În vremuri de război...
Pe fundalul unei melodii o voce:
”Oastaşii războiului sunt cei care cunosc cel mai bine preţul păcii, pentru că ei,
luptând faţă în faţă cu moartea, ne-au lăsat ca testament cerul azuriu, pămîntul
cald, posibilitatea de a zîmbi, de a fi fericiţi, de a soarbi razele păcii!
Să nu uităm că anii de pace sunt cuceriţi de sacrificii grele.
Să ne gândim că undeva departe sau aproape, o pasăre îşi învaţă puii a zbura, să
nu le tulburăm zborul!
Să ne gândim că undeva un prunc doarme în leagăn, să nu-1 trezească vreodată
focul de arme!
Să ne gândim că acum un copilaş face primii paşi, să nu-1 oprească bubuitul
tunurilor!
Un elev merge la şcoală, să nu-i risipim visul de a ajunge mare!
Undeva acum o mamă plînge de dorul copiilor ei, să nu îi despărţim pe veci!”
Un copil: îmi doresc ceea ce mulţi vor,
Pace lumii, lumilor Pace vouă, pace lor Pace nouă tuturor!
Un copil: Noi vrem pacea să rodească-n lume
Şi primăvara să lege ţările
Cu ghirlande înflorite de zambile.
Un copil: Privind pe înserat planeta caldă
Care şopteşte tainic - Mi -i dor de pace-n lume!
Un copil: O lume minunată în care veţi găsi
Numai copiii (Toţi copiii)
Un copil: O lume cu mult soare şi mii de jucării Pentru copiii (Toţi copiii)
Un copil: O lume a inocenţei în care veţi găsi
Numai copiii (Toţi copiii)
Un copil: O lume cu mult soare şi
mii de jucării
Pentru copiii (Toţi copiii)
Un copil: Pace pentru toţi copiii lumii
Gînd curat spre viitor Pentru toţi copiii lumii Start spre viitor!
Un copil: Toţi copiii pămîntului Toţi copiii au dreptul la soare La un cîntec, un
zîmbet şi-o floare Toţi copiii pămîntului.
Un copil: Toţi copiii pămîntului Să înveţe de mici să iubească în frăţie şi pace
să crească Toţi copiii pămîntului.
Un copil: Toţi copiii pămîntului,
Să se joace cu tot ce le place,
Cu păpuşi, ursuleţi să se joace Toţi copiii pămîntului.
Un copil: Porumbeii păcii, ne poartă speranţa,
Dorinţa de pace spre zări Ocrotiţi pămîntul, nu-1 lăsaţi să piară
Copii, alungaţi orice nor!
Un copil: Suntem fericiţi, creştem ocrotiţi
Din joc ne-ndemnăm Mai mult să visăm!
Un copil: Copilăria noastră e un fulg de nea
Un strop gingaş de rouă sau o rîn- dunea
Iar noi copiii lumii, vrem pace pe pămînt
Să ne unim cu totii într-un cântec sfînt.
Cântecul: „O lume de copii”
I. O copilărie toţi avem pe lur.= O copilărie cel mai dulce nume O copilărie,
hai veniţi la ea,
O copilărie ce o vom cânta.
Refren:
O lume de copii
Te aşteaptă orişicând şi tu să vii.
O lume de copii
Frumoasă ca şi florile-n câmp
II. O copilărie cu poveşti
O copilărie cu părinţi în casă.
Zâmbetul ferice cuib în ea îşi face De atâta cântec, de atâta pace.
III.O copilărie, fără de hotare O copilărie, care vârstă n-are.
O copilărie, aripă de zbor
O copilărie, murmur de izvor Un copil: Când mă trezesc dimineaţă,
Şi văd atâta binecuvântare, în suflet se revarsă-o pace,
Ce mă îndeamnă la iertare.
Un copil: Mama pîine albă cc Noi zburdăm voios,
Pentru pace, pentru pace, Mulţumim frumos.
Un copil: Tata fluiere ne face,
Noi cîntăm duios,
Pentru pace, pentru pace, Mulţumim frumos.
Un copil: înfloresc în jur copacii, Ceru-i luminos,
Pentru pace, pentru pace, Mulţumim frumos.
Pe fundalul unei melodii o „Fericit e cel ce se grăbeşte să zâmbească celui
trist..., cel ce știe să mulţumească sau să ceară chiar şi pentru nimicuri. Iată așa
pas cu pas, vorbă caldă din vorbă caldă fapta bună pentru faptă bună devenim
adevăraţi susţinători ai pi Să nu ne temem a răspândi pacea în lume! Să ne
grăbim a fi bun, răbdători. Să păstrăm pacea în familie ca pe o icoană în
biserică, să o trăim în dragoste şi prietenie ca pe o rădăcină a fericirii. Să o
ocrotim îm societatea în care trăim, să o păzim cu mare grijă pentru înflorirea
neamului. Să o păzim cu sfințenie în suflet, în vorbe, în fapte, că valoarea
păcii nu găseşte dimensiuni, iar preţul plătit pentru pace este prea dureros!!!”
DURERE ÎN TIMP...
O, Doamne, câtă grozăvie-a fost la noi
Şi-acum ne temem de acest cuvânt „război”.
Durerea lui încă se simte peste sat,
Iar fost ostaşi sunt tot mai puţini şi e durut şi e păcat
Şi azi, când ne e bine, e lumină.
Mai auzim un pas mărunt şi o bătaie în surdină,
E pasul de picior”, ce are drept pereche
O buturugă, zis picior, legat cu o curea cam veche
Şi mai vedem o mânecă, ce flutură în vânt.
Ori auzim un bocet, la care-i zicem cânt,
Prin melodie durerea se răsfrânge.
Nepoţii să nu zică:bunica iarăşi plânge”.
Iar anii trec, ca florile din glie.
Eroii pleacă în eterna veşnicie,
Rămânem noi, acei ce răsplată mizeră am dat,
Şi ca fecior, ca neam, prieten de la sat.
Căci nu există preţ la fosta dăruire,
A sângelui vărsat, a lipsei de iubire,
De mamă, fiică, de soţie,
De-nstrăinarea lor, de-a vieţii bucurie.
SERGENTUL
de Vasile Alecandri
IMNUL EROILOR
EROII
Azi trupul lor ascuns pe sub pământ
Este-n istorie cuvânt
De rugăciune şi iubire pentru tară
Ei au ştiut doar să-senchine şi să moară.
TOTI:
Avem o mândră ţară
Prin timpi de jale-amară
Strămoşii se luptară
S-o scape de stăpâni.
Azi singuri, noi românii,
Suntem îm ea stăpânii!
EROI AU FOST
Dansul prieteniei:
O dansul prieteniei/3
Și tragel înapoi ,
Fansează cu noi
O dansul prieteniei/3
Aplaudăm frumos
O dansul prieteniei/3
Și ne îmbrățișăm
Ne place să ne distrăm
Flutură mâinile
O dansul prieteniei
E atât de frumos