MĂSURĂ EXTRAŞCOLARĂ

Simpozion literar-ştiinţific
În memoria lui Grigore Vieru
Şi Mihai Eminescu
Sufletul şi inima noastră

prof. Popa Mariana

şcoala :L. T. „Ştefan cel Mare”
s. Molovata

2018
Tema: Simpozion literar - ştiinţific în memoria lui Grigore Vieru şi
Mihai Eminescu
Sufletul şi inima noastră.
Obiectele operaţionale:
O1 - însuşirea adecvată a poeziilor lui Grigore Vieru şi Mihai Eminescu.

O2 - îmbogăţirea vieţii sufleteşti;

cultivarea gustului estetic;

O3 - educarea calităţilor omeneşti:bunătatea, blândeţea,

umanizmul, dragostea faţă de înaintaşii noştri, mamă.

O4 – dezvoltarea simţului orator şi cel declamatoric.

O5 – lărgirea orizontului cultural – literal

O6 – dezvoltarea aptitudinilor interpretativ – scenice

O7 – cultivarea aptitudinilor dramatice.

Decorul:
Expoziţie de carte, fotografia lui Grigore Vieru şi Mihai Eminescu, pe
monitor vocea poeţilor, diferite fotografii din timpul vieţii.
 Scenariu didactic
Cuvînt introductiv:
A: Pe când apunea ziua naşterii a lui Mihai Eminescu, răsărea ziua
morţii a lui Grigore Vieru. Clipa nefericită pentru neamul nostru a venit în
noaptea de 18 ianuarie 2009, când Grigore Vieru , cel care s-a situat mereu
în umbra lui M.Eminescu a ajuns alături de poet. Fiind fibră din fibră
eminesciană şi eminescian până în adâncul fiinţei, Grigore Vieru spunea:
„ Noi n-am rămas la Eminescu, noi am ajuns la Eminescu, la Eminescu nu se
rămâne la Eminescu se ajunge.”
Astăzi când este alături de M.Eminescu, nu ne rămâne decât să-i
urmăm povaţa. Grigore Vieru este viu precum este viu M.Eminescu prin
creaţia sa lăsată moştenire, prin cărţile sale, care se vor edita şi se vor reedita
mereu, prin melodiile-şi poezii fredonate din leagănul copilăriei şi până la
adânci bătrâneţe.

(Pe monitor - fotografia lui G.Vieru şi M. Eminescu.

Vocea poetului „ Scrisoare din Basarabia”)

B : – Numele şi prenumele?

C : – Eu

A : - Anul de naştere?

C : - Cel mai tânăr an când se iubeau părinţii mei.

B : – Originea?

C : - Seamăn dealul acel din preajma codrilor. Ştiu toate doinele.

A : – Profesiunea?

C : - Îmi iubesc plaiul.

B : – Părinţii?

C : - Am numai mamă.

A : – Numele mamei?

C : - Mama.

B : – Ocupaţia ei?
C : - Aşteaptă.

A : – Ai fost supus judecăţii vre-o dată?

C : – Am stat nişte ani închişi în sine.

B : – Rubedenii peste hotare ai?

C : – Da. Pe tata. Îngropat în pământ strain, Anul 1945.

A : – Tema războiului trece ca un fir roşu în creaţia dumneavoastră.

C : – Războiul ne-a dus foarte multă durere. I-a rănit adânc sufletul mamei mele.

Recital de poezii pe tema războiului

1. Război -
2. Cămaşele -

B : – La baza operei poetice a lui G. Vieru şi M. Eminescu stau trei motive

simboluri: mama, pământul, iubirea. Fiecare poezie, fiecare vers poetul le sapă în
adânc până ajunge la râvnita apa vie a adevăratei inspiraii poetice.

C:–

Mai bun noroc şi-avere

Mai mare eu nu am

Decât în suflet, graiul,

Acestui paşnic neam

Primeşte-l sfânt, copile,

Căci el, ţi-e moştenirea

Şi sapă-l pân-la lacrimi

Păzindu-i strălucirea.

Cântecul Pentru ea
Recital de poezii despre limbă:

1. În limba ta -
2. O, mamă…–
3. Graiul meu -
 4. Frumoasa-i limba noastra –

A : – Mama în poezia D-voastră ocupă un loc aparte

(Pe monitor - fotografiile poeţilor cu mama, familia).

Dragostea faţă de ea e nemărginită.

C : - În poeziile mele dedicate mamei eu am descris durerea ei: dragiostea

nenarginită faţă de fiinţa cea mai scumpă pentru noi toţi – mama. (Recital de poezii
despre mamă)

1. Autobiografică -
2. Cântecul mamei -
3. Mă rog de tine -
4. Sub stele trece apa -
5. Cuvântul mamă -
6. Somnoroase păsărele-

Cântecul Casa noastră

B : - G. Vieru a avut o copilarie tristă de copil orfan. În anii secetoşi de după război
când mama pleca în căutarea unui pumn de făină, micul Grigore a compus primele
poezioare «speriind cu ele lupul nopţii din casă»

El este părintele Albinuţei şi a Abecedarului, cărţi nelipsite din viaţa celor mici.

( Pe monitor - albinuţei şi Abecedarului)

Recital de poezii

1. De-aş avea -
2. Puişorii-
3. Plaiul meu -

A : – Femeia este al cincilea anotimp în care natura se odihneşte amintindu-şi

toate florile primămăverii, toate privighetoarele verii, toţi strugurii toamnei şi
toate ninsorile iernii.

În noapte, zi, oricum e timpul

Tu eşti luminilor crăiasă

Dumnezeeşte de Frumoasă
 Şi nimeni nu-ţi voieşte schimbul

Împarţi doar cu iubirea timpul.

Dragostea e un mit al înaripării, femeia fiind menită de a fi pasăre sau floarea-

soarelui.(dialog sentimental)

Cântecul – Sărut feneie mâna ta

B : – Mama în viaţa fiecărui dintre noi ocupă un loc aparte. Mama este primul
cuvânt pe care îl rosteşte fiecare copil. Poveţele mamei ne sunt de folos toată
viaţa. De acea şi poruncă ne este dată de însăşi Tatăl ceresc: ”Onorează-i pe
tatăl tău şi pe mama ta ca să ai multe zile pe pământul pe care ţi-l dă
Dumnezeu.”

Recital de poiezii:

1. Cinstirea proverbelor -
2. Testament –
3. Nu am moarte cu tine nimic -
4. Cu prima oară -

A : – Dar din versurile acestei poiezii vedem, că poetul a iubit viaţa până la
lacrimi. Tragedia s-a întâmplat în noaptea de 15 spre 16 ianuarie nu departe de
satul Danceni raionul Ialoveni, pe traseul Basarabeasca-Chişinău. Ultimul drum i-a
fost legat de Eminescu, aşa cum i-a fost şi întreaga viaţă. Se întorcea de la Cahul
unde avusese loc zilele eminesciene. Acolo cineva i-a spus: ″Maiestre, sunteţi un
Eminescu al poieziei basarabene”, la care G.Vieru a adăugat cu modestia sa,- ”Sunt
o lacrimă a lui″.

(Pe monitor - cuvintele ”Sunt un fir de iarbă mai simplu nu pot fi!”)
B : – Aceste cuvinte şi-a dorit G.Vieru să fie imprimate pe piatra de mormânt care-
i va sta la căpătâi. La 14 februarie anul 2013 poietul ar fi împlinit 78 ani...

A : - În încheerea simpozionului rog ca fiecare dintre participanţi să spună un gând

în amintirea Marelor Poeţi, care este sufletul şi inima noastră.

1. G.Vieru a fost mai mult decât un simplu poet, a fost un patriot, care a luptat
pentru limba română.
2. M. Eminescu a fost sufletul şi inima noastră.
3. Ei au scris cele mai frumoase versuri dedicate mamei, Limbii Române.
 4. G. Vieru a fost fondatorul legii pentru Românii de pretutindeni, a fost primit
de românii din America şi din alte ţări, poieziile lui sunt traduse în 17 limbi.
5. S-a stins al doilea Luceafăr al poieziei româneşti.
6. Firul de iarbă, raza de soare , izvorul, pânea cea caldă, făptura mamei,
neamul şi plaiul strămoşesc toate îşi găsesc rostul şi locul în versurile
poetului.
7. Au fost oameni blânzi şi simpli.
8. G.Vieru a fost mai mult decât un poet, el a cântat ca nimeni altul limba
română, neamul, mama, universul copilăriei.
9. Trecerea la cele veşnice a poeţilor noştri , este o pierdere fără egal pentru
întreaga cultură română.

Recital de poezii:

1. Peste vârfuri-
2. Ce te legeni-

B : - Marii Poeţi au rămas nemuritori pentru cei care i-au iubit şi îi iubesc. Ei
trăiesc şi vor trăi pururi în inimile noastre.

În aceste clipe de jale se potrivesc cuvintele Marelui nostru Mihai Eminescu

”Îmbracăte în doliu frumoasă Bucovină...” Clopotele până-n zare să răsune că a
mai plecat din noi un înflăcărat patriot, un mare talent, blând şi bun ca o pâne
caldă. Cu tristeţe noi vom fi cu gândul la poet şi-n inimile noastre va trăi mereu, va
dănui peste veacuri prin lumina poeziilor Dumitale. Doamne, Fă-i nemuritori pe
poeţii care mor nevinovaţi. Fie-i ţărâna uşoară şi Dumnezeu să-l primească în
Împărăţia Sa. (Un minut de reculegere)