TVC.Generic: În pomul limbii noastre s-atîtea de cules...

Concurează două echipe:Amicii lui Vieru şi Amicii lui Eminescu.

Agoritmul desfăşurării activităţii

1.Salutul echipei
2.Înviorarea
3.Concursul suporterilor
4.Concursul talentelor
5.Tema de acasă
6.Concursul căpitanilor
7.Concluzii ,bilanţ(juriul)

Se prezintă scenariul primei echipe:

1.Salutul(7minute)

1.Azi e zi de sărbătoare ! 2, Amicii lui Alecsandri ne numim.

Pentru noi este onoare Cu dor şi dragoste îl proslăvim.
La TVC să participăm , Şi astăzi cu cinste vom apăra -
Pe adversari să-i învingem. Numele şi onoarea Sa. Pentru că ...

3. El de-a pururi străluceşte, 4. Marele Alecsandri, poet cu

Marele Luc blând, Şi cîndva la miez de noapte, soartei i s-a închinat
Inima ce dăruieşte Au făcut un legămînt
Neamului un veşnic cânt. Mult prea sfînt pe-acest pămînt.
El e vers urcat pe culme, De aceea azi luptăm ca să-i slăvim ...
Stihuit din foc nestins,
Călător etern prin lume,
Univers de neatins.
(Petre G. Nicolae)

1
 3. Marele
Și e mândru,

5. Şi-ntr-o lume efemeră, fără ţintă, fără rol,

Într-o lume fără noimă, cu priviri pierdute-n gol,
Fără simţuri, făr’ credinţe, văduviţi de-un ideal
Şi purtaţi de colo-colo ca un pai izbit de val,

6.Într-o vreme-n care timpul şi-a pierdut cu noi răbdarea

Şi ciopleşte-n chipul nostru ura, groaza, disperarea,
Aruncânde-ne-n neanturi, prăbuşindu-ne-n abisuri
Ale ignoranţei, hăuri înţesate cu hăţişuri,

7.Într-un loc, care, cu silă, ne suportă şi pe noi

După glorioase vremuri, sorţi apuse de eroi,
Bravi străbuni, care în lupte, şi cu spada, şi condeiul,
Ne-au croit o soartă-n lume şi ne-au rânduit temeiul,

8.S-a născut cândva, odată, spre a noastră nemurire

O stea mare, luminoasă, cea mai plină-n strălucire
Şi cu ochiul ei prea-palid, măsurând a vremii cale,
Ne veghează tot destinul peste lumile astrale.

9.El, „Luceafărul”. El, codrul. El, salcâmul înflorit.

El, „Dorinţă”, „Floare-albastră”, ori un dascăl gârbovit.
Toate-s el şi el e-n toate – Eminescu stăpâneşte
Câtă vreme noi mai suntem şi visăm în româneşte.

10. Mircea Eliade spunea :“Eminescu e tot ce ne-a rămas neîntinat din apele, din cerul și din
pământul nostru românesc”
11.Şi tot el mai spune: “El și numai el, ne-a ajutat să întelegem bătaia inimii. El ne-a luminat
întelesul și bucuria nenorocului de a fi român.”
12. „Arborii nu cresc până în cer. Nici noi nu putem creşte dincolo de măsura noastră. Şi măsura
noastră este Eminescu. Dacă nu ne vom hrăni cu Eminescu, vom rămâne în cultură mai
departe înfometaţi”
13.Se zice că ,Eminescu n-a existat,
A existat numai o ţară frumoasă
La o margine de mare
Unde valurile fac noduri albe,
Ca o barbă nepieptănată de crai.
Şi nişte ape ca nişte copaci curgători
În care luna îşi avea cuibar rotit.
.......................................................
14.Şi pentru că toate acestea
Trebuiau să poarte un nume,
2
Un singur nume,
Li s-a spus:
Eminescu

15.Din dragoste pentru El :

Păşiţi încet, cu grijă tăcută, feţii mei,
Să nu-i striviţi nici umbra, nici florile de tei,
Cel mai chemat s-aline din toţi şi cel mai teafăr,
Şi-a înmuiat condeiul, de-a dreptul în Luceafăr”...

Tu, cel ce-ai fost mereu cu suflet cald

In inimi eternul nostru brad,
In lacuri, cu sclipiri de luna plină,
Ai împregnat a vieţii rădăcină.

18.Linistea gândului tău coboară

In suflete, în fiecare seară.
Tu eşti Bradul verde care străjuieşte
De-asupra celui care te iubeşte.

19.Geniu ce s-a născut pe la Mircești

Prin vis, prin dor, prin tainice povești
Şi magia alba-a nemuririi voastre
Prezentă e şi astăzi în inimile noastre.

20. Zidit în zarea albă-a veşniciei

Coroana ta e-n gânduri ce mă-nec,
Vei fi mereu părinte-al poeziei,
Nemuritor în mii de ani ce trec.
Cîntec ……………………………………………

Salutul echipei a doua

Recită: 2. Azi numele ţi-l purtăm
1. Rostesc cuvinte/ Ca să iau aer. Cu mult respect la el ne închinăm.
2. Adorm/ Ca să nu mai ştiu. Pentru că viaţa ne-ai făcut-o poezie ,
3. Tai pîine/ S-o bucur pe mama. Pentru că mama ta şi-a mea mai este vie
4. Ascult mierla/ ca să nu mint. În versul tău ,va fi o veşnicie.
5. Mă uit la tei/ ca să nu uit.
6. Am rupt acest trandafir.
Ambii: De ce?
Pentru a –ţi cinsti numele ,scumpule G.Vieru

3. Amicii tăi în veci noi vom rămîne,
Iar cartea Ta la căpătîi vom pune
Şi slova ce se-aude de departe
Va sta ascunsă în pagină de carte
Vieru ,dragul meu părinte,
Sîntem aici ca să te venerăm
E TVC şi merită ,vezi bine
Cu mult respect şi dor să ne-nchinăm
3
4.Măreţ precum e Codrul, Lacrima lui Eminescu, astăzi te ştiu fericit
Curat precum Izvorul, C-ai văzut destinul care, soarta ţi l-a hărăzit.
Ah, inima lui cântă
De Neam şi Limbă Sfântă,

5.Părinte de Abecedar, Amicii lui Alecsandri noi dorim să fim

Alcătuit cu drag de har, Aşa ca şi pământul, în veci să-l preţuim.
Tu literele-ai scos din sân Să-I preţuim durerea şi versul său cu foc
Le-ai fost supus, le-ai fost stăpân.  Iar cartea o făclie, străpunsă de noroc.
Şi frate şi copil în vers,
Ai presărat în Univers

6.Alt poet ca tine nu-i

În întreaga lume,

Ai venit ca să ne spui

Vorbe dulci și gânduri bune.

7.Ai venit ca să ne spui

Ce înseamnă glie,

Să doineşti în graiul tău

Limba noasrtă O veşnicie!

8.Ai sorbit în zori de zi

Un pic de rouă

Şi ne-ai spus că codrii

Ne-aparţin şi nouă!

9.Dis-de-dimineaţă

Până-n seară,

Ai venit să ne-aminteşti

Că avem o ţară.

4
10.Rege sfânt al vietii noastre
Tu ai plecat demult spre stele
Si ne-ai lasat, comoara noastra
Gnduri bune, și avere

11.De aceea :N-avem dreptul, n-avem dreptul

Să uităm curând, Poetul. 
Să nu-i strângem, înţelept
Poezia lui la piept. 

12.Doamne, azi, noi te rugăm:

Nu usca lacrima pe faţa Poetului,
Ci las-o să curgă curățătoare,
Să ne pătrundem de măreția Profetului
Şi de taina simțurilor înălțătoare.

13.Doamne, nu șterge culorile acestui Frumos Curcubeu,

Ci lasă-l așa proptit în ceruri.
Sa ne pătrundem de strălucirea
Poetului-zeu
Si a slovelor pline de adevăruri.

15.Doamne, nu-nchide cartea Poetului cu nepăsare,

Ci las-o deschisa pentru Copiii mei,
Sa se pătrundă de-nțelepciunea atotștiutoare.
Şi de Iubirea din ochii tai.

16.Îți mulțumim, Poete , ca ai ales timpul nostru pentru a poposi pe Pământ.

17.Îți mulțumim, Poete, pentru versurile tale,prin care am învățat sa ocrotim şi să

valorizam comorile limbii romane, am găsit curajul de a crede, de a iubi, de a spera şi de
a lupta pentru Adevăr.

18.Îți mulțumim, Poete pentru privilegiul acordat de a-ţi fi contemporani.

+
19. Să ştiţi, că Poetul n-a murit
Doar a plecat spre stele
Şi-alături de Luceafăr
El s-a topit în ele.”

Toţi (în cor)

20.Îți mulțumim, Poete, Îți mulțumim,pentru că te avem!

Cîntec -------------------------
5
2.Înviorarea(5minute)

Echipele îşi vor adresa 4 întrebări.(echipa Eminescu întrebări ce vizează creaţia

eminesciană, echipa Vieru,respectiv şi întrebări din tematica pe care au pregătit-o)
1. Cine a tradus poemul Luceafărul în germană?R/s: Alfred Margul-Sperber 
2.Ce funcţii a ocupat Mihai Eminescu pe parcursul vieţii?R/s: Funcția de revizor
școlar și a lucrat ca redactor ,sufleor,bibliotecar...
3.Ce regizor basarabean a turnat filmul despre Mihai Eminescu?R/S:Emil Loteanu.
4.În ce limbi e tradusă opera poetului nepereche?R/s:Germană deAlfred Margul-
Sperber  ,bulgară de Ognean Stamboliev, franceza ,în 64 de limbi…

Echipa 2:
1.Cum se numeşte revista la care a lucrat redactor pentru prima dată G,Vieru?R/s:Nistru.
2.În 1970, apare și Abecedarul, elaborat de Vieru în colaborare cu un scriitor din
Basarasbia,Cine este acest scriitor?R/s:Spiridon Vanghelie.
3.Cum se numeşte filmul pentru care G,Vieru a scris coloana sonoră,un film pentru
copii?
R /s:Maria Mirabela.
4.Cum se numeşte volumul postmortem al scriitorului Vieru ?R/s:Limpede ca lacrima

III.Concursul suporterilor:
ANUL ŞI LOCUL NAŞTERII LUI EMINESCU?
UNDE ŞI-A PETRECUT COPILĂRIA?
NUMELE ADEVĂRAT AL LUI EMINESCU?
CINE A PRESCHIMBAT NUMELE POETULUI?
CUM SE NUMEA PROFESORUL SĂU PREFERAT?(Lb română)

IV.CONCURSUL TALENTELOR
Fiecare echipă va recita o poezie dedicată scriitorului pe care îl reprezintă şi o melodie
pe versurile acestuia sau dedicată lui.

Maestrului Grigore Vieru,Efim Chicu

Nea Grig a fost şi este

În neamul meu şi-al tău
Din Dacia străbună
Şi pân-la Dumnezeu.

Curmat de două râuri

El a ştiut să scrie
Cu lacrimi pe pământul
"Crăpat pân-la sicrie".

Cu stele-n ochii mamei

Şi leagănul în noi
A instruit să cânte
6
"Picior de lemn" pe plai.

Şi-a pus pe ace somnul

Atâtor nopţi târzii
Să toarne hărnicia
"Albinei" în copii.

A scuturat cuvântul
De "puricii" străini
Şi-a înălţat în Ceruri
Faimoşii "crini latini".

Pornit "atât de simplu

la vorbă şi la port"
Cum fu bătrânul Mircea
Atunci "ieşit din cort".

Nea Grig cu Eminescu

S-a întâlnit în cale
Şi tot deschişi i-s ochii
"Deasupra cărţii Sale".
Cîntec :Răsai

II.Echipă

Parfumul florilor de tei(Dedicata lui Eminescu) 

 
Simţind parfumul florilor de tei.
Mă-ndrept spre-a ta chemare-n seară
Iţi simt privirea rece-n ochii tăi
Ce către lacu-n care-aştepţi coboară

Te-ai îndreptat cu faţa-n jos plţngînd

S-ăi vezi măcar o umbră-n seară
S-ăi simţi tăcerea inimii bătînd
S-ăi simţi cum vocea ei răsună.

Cu cîte versuri limpezi de cristal

O asteptai şi zi şi noapte
Ai premărit femeia ca nimeni altul, tu
Ai înalţat-o prin vorbe şi prin şoapte.
7
A fost să fie să rămîi
In umbra dură a iubirii
Să-ţi dăruieşti întregul gînd
Mie,lui şi nemuririi.

La fel ca un miros dulceag

Aşa persişti şi tu mereu
Aşa-ţi sunt operele tale
Aşa apari şi-n visul vieţii mele

Cîteodată mă mint rîzînd...

Cute aspre îmi umbresc privirea
Te văd pur sălăşluind în suflet,
Şi cîteodată zîmbetu-i mă arde.

Ne închinăm cu plecăciune
Pentru desăvirşirea ta
Iţi mulţumim pentru puterea
De-a fi Luceafar în fiecare seară.

Cîntec :Eminescu

V.TEMA DE ACASĂ

I .Echipa ROMANUL LUI EMINESCU

DRAMATIZARE

MIHAI ŞI BABA CHIVA (GHICITOAREA)

HARIETA - Mihai,uite un sorcovăţ şi clondiraşul cu halearca pentru

baba CHIVA, ştii tu. Fugi şi adu-mi şi mie răspuns.
MIHAI - Sărut mâna, babă Chivo! Am venit să-mi ghiceşti şi mie în
palmă. Poftim!
B. CHIVA - Să trăieşti, coconaşule! Bine că ţi-ai adus aminte de
8
 păcătoasa de mine, coconaşule! Astfel pot să mor aicea şi nu-
i nimeni să vină şi să mă întrebe de-s vie, ori de-s moartă!
MIHAI - Lasă, babă Chivo , nu te mai văicări de asta. Toţi spun că ai să
trăieşti 100 de ani!
B. CHIVA (bea holercă)
-100 de ani , coconaşule?
Să trăiască atâta cei care îmi urează mie asemenea blestem!
MIHAI - Fie atunci, numai 99 de ani!
B. CHIVA - Mie-mi ajunge numai o zi , coconaşule! Numai o zi să trăiesc
după ce mi-oi vedea cu ochii mei pe feciorul pe care mi l-a
vândut blestematul de Tăbuieţ , nu i-ar mai putrezi ciolanele
unde se află în mormânt.
MIHAI - Tot n-ai aflat nimica despre dânsul?
B. CHIVA - Tot! (oftează). Tot n-am aflat şi nici nu s-arată semn să aflu.
Acum să-ţi spuie şi să-ţi descânte CHIVA. Leapădă colea-n
palmă sorcovăţul să-l menească baba cum e rânduiala.
(Pune banul pe frunte, pe buze, pe inimă, face semnul crucii.)
-Asta nu-i mâna de anul trecut, coconaşule! (o azvârle)
MIHAI -Am împrumutat-o de la un om de pe drum.(râde)
Sfârşeşte mai repede , babă Chivo!
B. CHIVA -Nu vorbi asupra primejdiei, coconaşule, nu vorbi! Asta nu-i
mâna de anul trecut, pot să jur pe Sfânta cruce! Asta-i mâna lui
Hăsănel al mamei, coconaşule!
MIHAI -Atunci, poate că el era cel de pe drum de la care am
împrumutat mâna, babo! Mă duc să-l chem! Ofi venit şi habar n-ai!
B. CHIVA -Aşează-te şi stai liniştit!(supărată)
MIHAI -Ei, babă Chivo! Ce scrie în palmă? Că doar nu de pomană ţi-
am adus un sorcovăţ şi clondiraşul de holercă.
B. CHIVA -Poţi să-l iei înapoi, coconaşule! Nu vreau să te fur şi să am
păcate. Dar de spus ,n – are ce să-ţi spună baba.
MIHAI -Are să mi se întâmple ceva rău ? S-a rupt linia vieţii?

9
B. CHIVA -Du-te acasă, coconule , că te aşteaptă cinstita căminăreasă
cu pregătiri de plecare.
MIHAI -Mă duc, dar mai întâi, spune-mi!
B. CHIVA -N-am ce să-ţi spun! Aleu-văleu că iară m-a apucat
blestemata de vătămătură.
MIHAI - Mă duc, babă Chivo, mă duc! Iaca mă scol şi mă duc! Dar
mai întâi spune-mi ce-ai găsit să semene aşa mult cu linia din palma
lui Hăsănel. Cum poate să semene o palmă cu alta? Dumneata
singură m-ai învăţat că nu pot fi două palme la fel pe lume.
B. CHIVA - Du-te, coconaşule, şi las-o pe baba CHIVA să-şi vaiete
durerea şi bătrâneţea ei. Închide , te rog, uşa şi lasă-mă să mă culc,
coconule! Numai aşa îmi voi găsi liniştea şi uşurarea.
MIHAI -Hai, babă Chivo! Spune! Am s-o rog Harieta să-ţi aducă
mâine dimineaţă alt clondiraş cu halercă.
B. CHIVA -N-am nevoie de halearcă pentru cele ce am să-ţi spun, fiindcă
poate nici nu ai să pricepi, conaşule. Să ţii minte vorbele mele, atâta
ajunge. Şi să le ţii minte, şi să te gândeşti la ele când o ajunge vremea
să le pricepi şi să le preţuieşti, coconule, cu mintea de atunci.
Spune acel semn despre un dar care nu-i dat multora să-l aibă pe
lume. Cine are acel semn în palmă ajunge departe şi sus la mărire,
fiindcă vede ce nu ştiu să vadă alţii, şi aude ceea ce nu pot să audă
alte urechi .Unii cântă, alţii zidesc, alţii ajung zugravi. Se pun la
întrecere cu minunile marelui ziditor.
Dar mărirea nu le foloseşte şi o plătesc scump şi amar în viaţă.
Din palma lui Hăsănel putea să lipsească asemenea semn şi era bine
că el rămânea la fierărie sau la grajduri şi era lângă mine.
Asta s-o ţii minte de la baba CHIVA atunci când va veni vremea s-o
înţelegi, coconule!
MIHAI -Numai atât ai avut de spus , babă Chivo, ? Îţi las sorcovăţul,
dar să mă crezi că nu-l meriţi: Eu am venit să-mi ghiceşti în palmă şi
văd că mi-ai spus numai bazaconii despre Hăsănel al dumitale.

10
B. CHIVA -Am istorisit, coconule , pentru cine are urechi să audă.
Mai târziu are să ţi se deschidă urechea care e închisă acum
că eşti un copil.
Atunci îţi vei aduce aminte de baba Lefteroaia , ţiganca şi roaba care
nu ţi-a furat sorcovăţul, crede-o!
MIHAI -Mă duc, să te găsesc cu bine!
HARIETA -Mihai, ce-ai stat atâta de mult? Te-a căutat de câteva ori
mama. Spune-mi ce ţi-a prezis?
MIHAI -Nimic! Prostii!
HARIETA -Cum nimic? Ai să ai probleme cu profesorii? Vor fi răi? Au
să te lase repetent cum l-au lăsat pe Iorgu şi pe Neculai?
MIHAI -Nimic. E o ţigancă proastă şi noi suntem mai proşti că mergem
la ea.
HARIETA -Eu nu te înţeleg , Mihai! Eşti tare ciudat!
POVESTITORUL - Toată viaţa Mihai Eminescu a fost neînţeles.
Vals pe muzica lui F.Bogardo La steaua

II.Echipă Nunta limbii noastre

În limba noastră răsare steaua, În limba noastră la Căpriana

În limba noastră se coace mărul, Revine Ştefan din luptă cruntă

În limba noastră e albă neaua În miezul pietrei zidită-i Ana

Şi de tămadă-i adevărul. Şi Cosînzeana face nuntă.

Ambii:Limbă duioasă...

Limbă frumoasă...

Limbă –Mireasă!

Apare un vornicel-crainic şi spune:

Sub înălţimi de zări albastre

Veniţi la Nunta Limbii noastre!...

Conocarul :

Peste grui,
11
Peste luncel

Prin cel verde vişinel,

Prin văzduh sfinţit de nai,

Trece nunta acestui Grai!

Fetele (intonînd încet):

Leru-i ler...

Flori de măr.../2ori

O fată :

Trece-un munte

Şi-un coclaur

La Ioan –Gură de Aur,

Trece-un deal

Şi-o apă dulce,

Pe la poarte lui Neculce,

Trece-o vale şi un pod

La cel mire –Voievod.

Fetele (cîntă dulce):Ninge din cer,

Cu flori de măr

Leru-i ler...

(copiii improvizează o ninsoare din petale albe)

Vin îngerii la nunta Ei

Leru-i ler...

flori de măr... flori de măr...

Un vornicel(din alaiul mirelui):

Trece Verde-Împărat

Prin grîu nesecerat,

Prin pădurea cea de soc

12
Călare pe inorog,

Peste –un cîmp de peliniţă,

Unde paşte-o Mioriţă,

Şi ...deodată s-a oprit

Sub un pom împodobit,

Unde-n leagăn de mătasă

Şade Floarea cea Mireasă...

Conocarul (către mire): Substantivele ghilite,

Velerom şi-un măr cu flori, Verbele neprihănite,

Spală-te pe obrăjori! Mirt cu flori

Floarea noastră te aşteaptă În zicători ,

Cu roua nescuturată Soare ,vînt şi moine

În grădina de argint, În doine,

Cu zări dalbe de colind: Grîu şi aur în proverbe

Mă mir ,cine să n-o-ntrebe?...

Mirii vin încet cu lumînări aprinse ,în centrul scenei

Mirele :Crăiţă duioasă... Toţi:Dulce mireasă...

Floare aleasă, Limbă maternă...

Dulce mireasă!... Floare eternă...

Mirele :Floare de nu –mă –uita, Primeşte-mă în marea ta împărăţie

Vreau să fii mireasa mea, Iubeşte-mă tu,

Vreau să sorb din lumînare Limba noastră scumpă mie...

Flacăra inimii tale . Vreau să fii întru vecie

Floarea mea de veşnicie...

Un nuntaş:

Limba maternă –floare eternă

De busuioc şi de dor,-
13
Dor de ţărîne ,de doine bătrîne ,

De freamătul codrilor.

Copiii :Ea ne adună cu soare şi lună,

Cu viitor şi trecut-

Frunză de laur,bătută cu laur,

Armă de veghe şi scut.

Flăcăiii :Limbă de pace Fetele :Limbă de pîine,

De suflet ce tace... De neam ce rămâne...

Mirele :Limbă preasfîntă,

Mereu neînfrîntă...

Mireasa : Am un plai ca din poveste, 

Altul mai frumos nu este.
El mi-i drag până la stele
Şi pân dincolo de ele.

Sunt multe ţări pe lume

Ce -ncânta şi te-atrag.
Dar plaiul meu anume
Îmi este cel mai drag!

Mirele :Am o floare albă-albastră,

Ea se chiamă Limba noastră
Mult mi-i dragă,
Mult îmi place,-
Nu e alta mai cu pace!
Conocarul:Limba noastră-i ca un Soare,
Ca o lună argintie!
Ea se –seamănă c-o floare.
Toţi :Roşu –
Galben-
Albăstrie !

14
Un vornicel:Şi pe văi ,şi-n deal pe creste
Numai taină de poveste,
Numai dor şi bucurie,
Care nu se pot descrie.
Pentru-atîta înflorire
Nu ajunge-n ochi privire
Şi nici cîntece sub soare
Pentru atîta sărbătoare!
Altul :Şi coboară îngerii
De pe iconiţe sfinte-
Mateevici Alexei
Le e sfetnic şi părinte.
Părintele îi binecuvîntează cu iconiţa ,iar copiii îi împresoară cu petale albe:Leru-i
ler...
Părintele :Ler bălai,
Sfîntul nostru plai...
Şi către mireasă:
Fagure de miere,
Dulce mîngîiere...
Vă cunune sorţile
(mirii repetă fiecare rînd:Ne cunune sorţile...)
Luna şi cu bolţile
De ziua miresmelor,...
În arşiţa patimii,...
Sub făclia datinii...
Părintele către mireasă: Toţi :Plaiul ni-i iubirea,
Te cunună sfîntă Limba-nemurirea...
Cu verde pămîntul, Nemurirea ...
Cu pămîntul nostru, Nemurirea ...
Fiindcă el ni-i rostul,
Fiindcă el ni-i mierea ,

15
Iar tu-mîngîierea.
Un declamator:Logostea de mîndru plai...
Trece nunta –acestui Grai
Chiar prin versul lui Mihai,
Prin dactili şi hexametri
Alături de sfîntul Petre...
Pe la revărsat de zi
Vine şi Alecsandri,
C-o mulţime de norod,
Vine Creangă-Voievod.
Şi s-adună-n lăcrimar
Prunduţ de mărgăritar.
Joacă nunta la soroace
Cam de-o veşnicie-ncoace!
Mireasa :Ca pe sfînta masă din altar,
A –mpărtăşirii taină preacurată,
Aşa cuvîntul să vi-l pregătiţi-
Ca mii de inimi la un fel să bată
Şi miilor de veacuri să vorbiţi!
Mirele :Păziţi al limbii sfînt poem,
A ei mărgăritare,
Căci mai de preţ averi n-avem
Nici altă alinare.
Un declamator:La candela –i ce din strămoşi
Noi adunăm înţelepciune,
Veniţi mereu la rugăciune
Senini la suflet şi pioşi
Altul cu mîinile îngemănate pentru rugăciune
Doamne ,limba strămoşească
Să ne-o cruţi de ger păgîn,
Fă-o iar să strălucească,

16
Să fii tu al ei stăpîn...
Altul:Doamne ,dă-i şi sănătate,
Şi putere dă-i din plin,
Să se apere de toate
Cîte peste ea tot vin.
Altul :Nimic nu e mai scump decît cuvîntul,
Rostit pentru al ţării vis frumos...
În limba noastră prinde aripi iar cuvîntul,
Prin limba noastră învie iar Cristos.
Altul :Din dacic trunchi şi din romană viţă
Coborîtor din falnici zodieci,
Fraţi întru verbul sfînt al Mioriţei.
Toţi :Să ocrotim ! Să ocrotim avutu-acesta-n veci!
Mirii se prind de mînă cu nuntaşii şi dansează o horă.Graiul neamului

VI.CONCURSUL CĂPITANILOR
Căpitanii echipelor extrag cîte trei întrebări şi răspund fără a se pregăti(întrebările sînt
extrase din tematica activităţilor desfăşurate în cadrul săptomînii pe obiecte )
1.Cîţi ani se împlinesc anul acesta de la naşteria scriitorului G.Vieru?79 de ani.
2. Cîţi ani se împlinesc anul acesta de la naşteria scriitorului M.Eminescu?165 de ani.
3.Care sunt titlurile volumelor scrise de scriitorul Efim Chicu? "Doamna din acvariu"
(poezie), "Tribut pentru abuz de spirit" (poezie),Amorebieta,Cubul cu o singură faţă
solară,Sărută-mă pe frunte –nţelepciune.
4.Cîte cuvinte conţine vocabularul limbii române? 200.000 de cuvinte.
5.Cîte cuvinte a folosit Eminesc în opera sa?  3000 de cuvinte.
6.Cui i-a dedicate G.Vieru 1/3 din versurile sale ?
7.Teme supreme în opera eminesciană ?Natura ,Dragostea .

VII.Concluzii.Totalurile juriului

17