Şezătoarea folclorică 

 De la lume
adunate şi-nnapoi în lume date.

Motto:”Viața poate fi înțeleasă doar prinvind

înapoi, dar trebuie trăita privind înainte”
Competențele:
 Prezentarea unei serbări în stil național;
 Demonstrarea abilităților artistice și
teatrale;
 Dezvoltarea sentimentului de dragoste
față de obiceiurile neamului;
 Manifestarea interesului față de
cunoașterea și transmiterea acestor obiceiuri
generațiilor ulterioare.
Organizat: Sefa Caminului Cultural
Turcan Natalia
 Scenariul serbării:

Un elev în chip de fantomă: (umblă prin scenă)

Zgomot trist în câmp răsună,

Vin strigoii, se adună.
Voi creștinelor popoare,
Faceți cruci mântuitoare,
Căci e noaptea-ngrozitoare –
Noaptea Sfântului Andrei; (dispare de pe scenă)

Gosodina casei:
Of păcatele mele, păcate, iaca-i deamu-i seara da la mine de parcă nici nu e Sfântul
Andrei, ian să ung eu ferestrele cu usturoi să nu intre vreun strigoi. Să mai pun
niște cenușe proaspătă la ușă să mai sperii spiritile rele, că taaare mă mai tem de
ele. Mai nu uitasem că astăzi vin flăcăii și fetele din sat la mine la șezătoare, mă
duc să le gătesc ceva de lucru.
Un elev:
Lele Catrină, ești acasă, că noi am venit!
Gosodina casei:
Acasă, unde să fiu la anii mei, stau acasă și va aștept, hai intrați, ședeți dragii mei.
Numai, vroiam să vă caut de lucru, da in astă seară nu se mătură, nu se duce
gunoiul afară, nu se rânesc grajdurile, nimeni nu se piaptănă nu cumva să vă
zgârâiați. Nu se dă nimic de-mprumut, și nici nu se dă măcar de pomană. Așa că
ședeți și hodinițivă, să vorbim, să glumim, să cântăm și de ce nu să mai ghicim pe
ursit.
Un elev:
De Sfântul Andrei vitele muncesc, caii nechiază, păsările țipă, căci vestesc lupul ,
lupul care se apropie. Și-n astă zi lupul nu mai are gâtul țeapăn și deaceia-și vede
coada, odată-n an.

Un elev:
Să vă spun și eu o întâmplare:
Se spune că cică unui prinț i s-a ursit odată că va muri în ziua Sfântului Andrei și el
a plecat în alt oraș să se ascundă în ziua aceia. Și acolo se-ntâlnise cu moartea care-
i spuse: ,, Vai ce bine că te-ntâlnesc, eram așa de obosită încât n-aș fi putut veni în
orașul tău. Ha-ha-ha, ce bine că ești aici. ,,
Un elev:
Și eu știu o întâmplare sau o poveste, cică un vrăjitor l-a sfătuit pe un boier să nu
iasă din casă de Sfântul Andrei, căci va fi mâncat de lupi. Boierul s-a speriat de
prorocire deaceia și- a făcut o ladă din fier și se băgă în ea. A doua zi când veni
servitorul ce să vază? Când a ridicat capacul lăzii de acolo țâșni un lup, iar în ladă
plângeau oasele boierului. Aveți grijă, aveți grijă.

Gospodina casei:
Ia mai lăsați cu poveștile estea triste, ian mai bine să cântăm:
Cintec........................
Aseara la sezatoare,dighida dighida dighi-dighi da
Torceau fetele fuioare, dighida dighida dighi-dighi da
Torceau fetele fuioare, dighida dighida dighi-dighi da

Le torceau le depanau, dighida dighida dighi-dighi da

Flacaii le incilceau, dighida dighida dighi-dighi da
Flacaii le incilceau, dighida dighida dighi-dighi da

Fata care-mi place mie, dighida dighida dighi-dighi da

N-o lasa masa sa vie, dighida dighida dighi-dighi da
N-o lasa masa sa vie, dighida dighida dighi-dighi da

O tinea inchisa-n casa, dighida dighida dighi-dighi da

Ca s-o faca doctoreasa, dighida dighida dighi-dighi da
Ca s-o faca doctoreasa, dighida dighida dighi-dighi da

Doctoreasa n-o facea, dighida dighida dighi-dighi da

Dar nici mie nu mi-o da, dighida dighida dighi-dighi da
Dar nici mie nu mi-o da, dighida dighida dighi-dighi da

Gospodina casei:
Da știți voi că azi noapte ies moroii și strigoii și pentru a scăpa de ei trebu să ungi
cu usturoi ferestrele și ușile.
Un elev:
Și matale li-ai uns lele Catrină?
Gospodina casei:
Dapu cum, înainte de a intra voi în casă am uns tot, și voi luați câte un cățel de
usturoi, să vă apere de strigoi. Căci dacă intră strigoii în casă numai rele fac
nemerniciI: leagă sau iau puterea bărbaților, fură sporul vitelor, strică taurii ș-
aduclupii căci cu ei se joacă și urlă. Și toată noaptea asta se face vrajă pe ursit,
bolbocăind de dragoste, căutându-și de noroc sau făcând farmece de răutate.

Un elev:
Lele Catrină dapu noi deaceia și am venit la mata, să ne arăți niște vrăjitorii de
ursit, care se făceau pe vremuri, căci toate suntem nemăritate și dorim să ne vedem
ursitul.

Gospodina casei:
Dapu v-arăt de ce să nu vă arăt căci și mie cineva mi-a arătat pe timpuri.
 Luați încălțămintea și aruncați-o peste cap a cui botul se uită la ușă acea fată
se mărită anul acesta, la care nu mai așteptă încă.
 Se iese afară se aruncă încălțămintea peste casă și incotro se uită botul de
acolo va fi ursitul.
 Se ia un inel de cununie pe un fir de păr deasura unui pahar de apă de câte
ori se pălește inelul de pereții paharului peste atâțea ani te vei mărita. (fetele
fac pe rând)

Un elev:
Dapu lele Catrină numai la fete le arăți da nouă, ce degiaba am venit și noi aici.

Gospodina casei:
Vă arăt și vouă, ian mâncați din această turtiță. Luați și mâncați nu vă uitați că-i
tare sărată. Aceasta-i ,,turtița de Andrei,, o turtă foarte, foarte sărată. Pe care o
mănânci înainte de culcare. Noaptea cel ce a mânct-o se zvârcolește cere apă și
spune: Sfinte Andrei scoate chiul ursitei în fața apei. Și noaptea prin somn tre să
vezi pe ursită cum îți aduce apă să bei.

Un elev:
Ei da eu Lele Catrină cred că nu mai am noroc în viața asta, vorba ceia că ,, N-o
pierdut nimeni norocul să-l găsesc eu,,
Un elev:
Dapu cine să-l piardă, cică cel ce are noroc, îl ține cu dinții nu-l dă la alții.
Un elev:
Ei dapu fiecare cu norocu său trăiește.
Un elev:
Ei eu cred că nu-i bogat cel ce are multe ci cel ce se mulțumește de puțin.
Un elev:
Ei mai bine sărac da curat.

Gospodina casei:
Lăsați măi băieți că nu averia îl face pe om, ci omul averea. Îi găsi și tu o fată
harnică și dacă vă veți înțelege ve-ți face și avere , dac-o vrea Domnul. Că totu-i de
la Dumnezeu lăsat, nimica nu se face fără voia lui.

Cintecul………..

Smarandita din zavoi vino seara pe la noi (2ori)

vino seara pe la noi sa-ti sarut buzele moi 2ori
lai lai lai....

Smarandita-i frumusea mor flacaii dupa ea(2ori)

fetele n-o pot vedea nici pe mine nici pe ea 2ori
lai lai lai....

Smarandita ceai facut mintile mi le-am pierdut (2ori)

ochii mei cind te-au vazut nici un somn n-au mai stiut 2ori
lai lai lai....

vino draga la badita sa ghicim in romanita (2ori)

rup petala din cosita si-o saruta pe gurita 2ori
lai lai lai…..

La izvorul cel din vale,azi se joaca hora mare(2ori)

Hora mare cu batai,smarandita si flacai 2ori
lai lai lai

Smarandita din zavoi vino seara pe la noi (2ori)

vino seara pe la noi sa-ti sarut buzele moi 2ori
lai lai lai....

Smarandita-i frumusea mor flacaii dupa ea lai lai lai

Fetele n-o pot vedea nici pe mine nici pe ea lai lai lai
Un elev:

Ce mi-i drag pe lumea asta

Calul, pușca și nevasta.
Cu calul călătoresc,
Cu nevasta mă iubesc
Și cu pușca mă păzesc.

Gospodina casei:
Ei doamne vii gândul tot la însurătoare măi feciori, măi.

Un elev:
Ei dapu leli Catrină atâtea fete frumoase adunate azi la voi în casă, de parcă e o
grădină cu flori.
Gospodina casei:
Țineți minte ce vă spun eu: Femeia frumoasă e grijă în casă, femeia harnică e
aceia care știe a țese, a ține curat în casă numai cu ceia una ai voie la hodină nu cu
cea străină, țineți minte !!!
D-amu dacă-i Andriiu, ian să vedem cum vă va chema ursitul sau ursita, alegeți din
punguță un nume de fată sau băiat(și toți aleg o hârtiuță pe care e scris un nume).

(Lelea Catrina aduce o oală cu țerână și un pumn de boabe de grâu)

Un elev:
Leli Catrină ce vreai să faci cu boabele că nu-i cu semănatu azi, ce-i cu matale.
Gospodina casei:
Știe baba, știe da mai este azi un obicei, că fiecare din casă trebuie să samene niște
boabe de grâu într-o oală și cum va răsări grâul așa va fi și anul: bogat sau sărac.
Așa că când veți veni cu colinda la Crăciun vom vedea cum au răsărit aceste
boabe. Așa că să fac și treaba asta, să nu uit.
Toți: Iaca cum a-a-a-a bine, bine.
Un elev:
Lele Catrină da mai știi obiceiuri că atătea ne-ai spus azi seară.

Gospodina casei:
Dapu cum mai este și așa obicei ca ,,păzitul usturoiului,, ,,bocetul Andreiului,, tot
în noaptea asta bătrânii se uitau la cer și proroceau cum va fi anul: bogat sau sărac,
ploios sau secetos, pace sau război ,in aceasta seară se fac rugăciuni, se bat matănii
mai multe ca în alte seri. E grea noaptea Sfântului Andrei e tare grea.
Un elev:
Da știi lele Catrină am citit eu undeva că Sf. Andrei a fost mai întăi ucenicul lui
Ion Botezătorul, după acei a devenit unul din cei 12 apostoli. După înălțarea la cer
a Mântuitorului a primit darul Duhului Sfânt și a plecat să propăvăduiască
Evanghelia prin diferite țări. Și pentru acesta a fost condamnat la moarte și a fost
pus pe o cruce sub formă de x.
Pe care a fost legat, nu bătut în cuie, legat așa cu capul în jos șapte zile și când a
murit s-a dezlănțuit o furtună grozavă cu ploaie,tunet, trăsnet cu întunericul pe tot
pământul, și atuncea o frică mare, mare a cuprins întreaga lume.
Gospodina casei:
Știți băieți, sunteți bravo că cuoașteți și vă interesați de tradițiile neamului nostru,
cât există aceste obiceiuri vom fi și noi ca națiune pe acest pământ, așa că aveți
mare grijă și le transmiteți copiilor voștri.
Toți: bine, bine, n-aveți grijă.

Gospodina casei:
D-amu primiți câte o gură de mâncare, că așa-i după obicei la sfârșitul șezătorii
numaidecât gazda servea cu bucate musafirii, așa că ospătați nu vă rușinați.
Elevii: Multumim Lele,da dintai sa mai cintam un cintec si apoi vom ospata.
Cintecul……………
M-as duce si eu la joc, mai mai
Cu tot satu' la un loc-mai,mai
Da ochinsili ni-s rupte, bade
Si poalele ni-s cam scurte, bade
Strig: Frunzulita busuioc
Mi-as lua papuci cu toc
Da cu ei nu pot sa joc

Oi sade bade la noapte mai,mai

Si-oi tasa poalele toate mai,mai

Poale lungi, ochinci noi badi

Sa jucam frumos in doi badi

Strig:Oi sade bade la noapte

Ti-oi tasa poalele toate, mai badita badisor

Poalele le-am ispravit, mai mai

Jocu cand s-o mantuit mai mai

Si-am ramas cu poalele, bade

Iara tu cu mandrel badi

Strig:Si-am ramas cu poalele

Tu bade cu mandrel mai
Iar duminica ce vine, mai mai
M-oi gati badita bini mai mai

Ochinci noi si poale lungibadi

Tot in brate sa ma strangi bade

Strig:Iar duminica ce vine

M-oi gati badita bini
Poale lungi, ochinci noi
Sa jucam frumos in doi
Mai badita badisor.