Ministerul Educației al Republicii Moldova

Gimnaziul Văratic

Activitate educațională cu tema:

Motto:'Viața poate fi înțeleasă doar prinvind înapoi, dar trebuie trăita privind inainte'

Competențele:
Prezentarea unei serbări în stil național;
Demonstrarea abilităților artistice și teatrale;
Dezvoltarea sentimentului de dragoste față de
obiceiurile neamului;
Manifestarea interesului față de cunoașterea și
transmiterea acestor obiceiuri generațiilor
ulterioare;

Organizat: Roșca Aliona –

profesoară de biologie, chimie.

Anul de studii: 2012-2013

 Scenariul serbării:
Un elev în chip de fantomă: (umblă prin scenă)
Zgomot trist în cîmp răsună,
Vin strigoii, se adună.
Voi creștinelor popoare,
Faceți cruci mîntuitoare,
Căci e noaptea-ngrozitoare –
Noaptea Sfîntului andrei; (dispare de pe scenă)

Gosodina casei:
Of păcatele mele, păcate, iaca-i daemu seara da la mine de parcă nici nu
e Sfîntul Andrei, ian să ung eu ferestrele cu usturoi să nu intre vre-un
strigoi. Să mai pune niște cenușe proaspătă la ușă să mai sperii spiritile
rele, că taaare mă mai tem de ele. Mai nu uitasem că astăzi vin flăcăii și
fetele din sat la mine la șezătoare, mă duc să le gătesc ceva de lucru.

Un elev:
Lele Catrină ești acasă că noi deamu am venit.
Gosodina casei:
Acasă, acasă dapu unde să fiu la anii mei, stau acasă și aștept să-mi vină,
hai intrați șede,ți dragii mei. Numai, vroiam să vă caut de lucru, dapu
astă seară deamu nu se mătură, nu se duce gunoiul afară, nu se rînesc
grajdurile, nimeni nu se piaptănă nu cumva să vă zgîrîiați, nu cumva să
vă zgărîiați. Nu se dă nimic de-mprumut, și nici nu se dă măcar de
pomană. Așa că ședeți și hodinițivă, să vorbim, să glumim, să cîntăm și
de ce nu să mai ghicim pe ursit.
Un elev:
Dar acum lele Catrină hai să mai cîntăm:
Cîntecul ,, Lasă-mă la șezătoare,,
Un elev:
Știți ceva despre ziua de azi e ziua Sfîntului Andrei, iar Sfîntul Andrei
este apostolul care a propovăduit învățătura creștină pe pămînturile
Daciei. Deaceia se bucura de mare respect printre aceste locuri. Iar ziua
lui de celebrare a înlocuit o zi în care se serba și se serbează încă
,,Divinitatea lup,,. Noatea Sfîntului Andrei e importantă, căci acum
începe ciclul de înnoire a timpului. Și încăziua Sfîntului Andreise chamă
la români și ,,Ziua lupului,,.
Un elev:
De Sfîntul Andrei vitele mucesc, caii nechiază, păsările țipă, căci vestesc
lupul , lupul care se apropie. Și-n astă zi lupul nu mai are gîtul țeapăn și
deaceia-și vede coada, odată-n an.
Un elev:
Să vă spun și o întîmplare, numai să fiu înțeleasă bine. Așa se spune că
dacă îți scrie soarta ceva primejdia nu se poate îndepărta. Căci peste cele
hotărîte nimeni nu poate trece în această zi. Se spune că cică unui prinț i
s-a ursit odată că va muri în ziua Sfîntului Andrei și el a plecat în alt oraș
să se ascundă în ziua aceia. Și acolo se-ntîlnise cu moartea care-i spuse:
,, Vai ce bine că te-ntîlnesc, eram așa de obosită încît n-aș fi putut veni
în orașul tău. Ha-ha-ha, ce bine că ești aici. ,,
Un elev:
Și eu știu o întămplare sau o poveste, cică un vrăjitor l-a sfătuit pe un
boier să nu iasă din casă de Sfîntul Andrei, căci va fi mîncat de lupi.
Boierul s-a speriat de prorocire deaceia și- a făcut o ladă din fier și se
băgă în ea. A doua zi cînd veni servitorul ce să vază? Cînd a ridicat
capacul lăzii de acolo țîșni un lup, iar în ladă plîngeau oasele boierului.
Aveți grijă, aveți grijă.
Gospodina casei:
Ia mai lăsați cu poveștile estea triste, că eu demu-s bătrînă și tot nu cred
în ele, ian mai bine să cîntăm: ( Cîntecul ,, La fîntînă la Georghiță,,)
Gospodina casei:
Da știți voi că azi noapte ies moroii și strigoii și pentru a scăpa de ei
trebu să ungi cu usturoi ferestrele și ușile.
Un elev:
Și matale li-ai uns lele Catrină.
Gospodina casei:
Dapu cum, înainte de a intra voi în casă am uns tot, și voi luați cîte un
cățel de usturoi, să vă apere de strigoi. Căci dacă intră strigoii în casă
numai rele fac nemernicile: leagă sau iau puterea bărbaților, fură sporul
vitelor, strică taurii ș-aduc lupii căci cu ei se joacă și urlă. Și toată
noaptea asta se face vrajă pe ursit, bolbocăind de dragoste, căutîndu-și
de noroc sau făcînd farmece de răutate.
Un elev:
Lele Catrină dapu noi deaceia și am venit la mata, să ne arăți niște
vrăjitorii de ursit, care se făceau pe vremuri, căci toate suntem
nemăritate și dorim să ne vedem ursitul.
Gospodina casei:
Dapu v-arăt de ce să nu vă arăt căci și mie cineva mi-a arătat pe timpuri.
 Luți încălțămintea și aruncăți peste cap a cui botul se uită la ușă
acea fată se mărită anul acesta, la care nu mai așteptă încă.
 Se iese afară se aruncă încălțămintea peste casă și incotro se uitâ
botul de acolo va fi ursitul.
 Se ia un inel de cununie pe un fir de păr deasura unui pahar de apă
de cîte ori se pălește inelul de pereții paharului peste atîțea ani te
vei mărita. (fetele fac pe rînd)
Un elev:
Dapu lele Catrină numai la fete le arăți da nouă, ce degiaba am venit și
noi aici.
Gospodina casei:
Vă arăt și vouă, ian mîncați din această turtiță. Luați și mîncați nu vă
uitați că-i tare sărată. Aceasta-i ,,turtița de Andrei,, o turtă foarte foarte
sărată. Pe care o mănînci înainte de culcare. Noaptea cel ce a mînct-o se
zvîrcolește cere apă și spune: Sfinte Andrei scoate chiul ursitului în fața
apei. Și noaptea prin somn tre să vezi pe ursit cum îți aduce apă să bei.
Un elev:
Ei da eu Lele Catrină cred că nu mai am noroc în viața asta, vorba ceia
că ,, N-o pierdut nimeni norocul să-l găsesc eu,,
Un elev:
Dapu cine să-l piardă, cică cel ce are noroc, îl ține cu dinții nu-l dă la
alții.
Un elev:
Ei dapu fiecare cu noronu său trăiește.
Un elev:
La omul sărac nici boii nu trag.
Un elev:
Ce te plîngi nu știi că lăcomia strică omenia.
Un elev:
Aici nu-i vorba de lăcomie ci de sărăcie.
Un elev:
Ei eu cred că nu-i bogat cel ce are multe ci cel ce se mulțumește de
puțin.
Un elev:
Ei mai bine sărac da curat.
Gospodina casei:
Lăsați măi băieți că nu averia îl face pe om ci omul averea. Îi găsi și tu o
fată harnică și dacă vă veți înțelege ve-ți face și avere , dac-o vrea
Domnul. Că totu-i de la Dumnezeu lăsat, nimica nu se face fără voia lui.
Toți:
Așăi, așăi.
Un elev:
Stați băieți să vă spun ceva și eu.
Un elev:
Hai zii.
Un elev:
Mai demult un moș și-o babă,
Moșul gras și baba slăbă
Nu aveau dacă socoți, nici copii da nici nepoți.
Cine să fi ajutat de cădeau bănat la pat,
Într-o zi în cioricei, moșu a prins un șoricel
Și ca la o supărare era gata să-l omoare,
Însă baba mai miloasă, l-a oprit copchil în casă.
Bucuroși că au un fiu, moșu a cumpărat rachiu,
Mai apoi i-o dat și-un nume, ca oricărui om din lume.
Să nu-l roadă vreo pisică, i-o dat numele de Tică
Da vedeți voi dragii mei Tică avea un obicei
Pi-ntuneric, prin lumină, țuști la sacul cu făină.
Într-o seară pentru cină, baba o luat din sac făină.
Ș-o făcut o mămăligă.
Moșu iesă-n prag și strigă:,, Tică, Tică cina-i gata
Vin-o s-o cinezi cu tata.
Și tot strigă, și tot strigă, Tică-i hert în mămăligă.
Vezi năravul rău din tine, nu-și găsește lecuire.
Un elev:
Frunză verde de dudău,
Pe drumul ce merg eu,
De pe muntele Rarău
Nu-i fîntînă nici parău
Ca să-mi potolesc dorul meu,
Dorul de la inimioară
Nu mi-l potolește-o țară,
Numai mîndra într- o seară.
Toți: E-e-e-e-e-e
Un elev:
Parcă-nțeleg și eu ceva.
Un elev:
Ce înțelegi mă rog și tu.
Un elev:
Înțelegi și tu:
Ce mi-i drag pe lumea asta
Calul, pușca și nevasta.
Cu calul călătoresc,
Cu nevasta mă iubesc
Și cu pușca mă păzesc.
Gospodina casei:
Ei doamne vii gîndul tot la însurătoare mă feciori, mă.
Un elev:
Ei dapu leli Catrină atîtea fete frumoase adunate azi la voi în casă, de
parcă e o grădină cu flori.
Gospodina casei:
Țineți minte ce vă spun eu: Femeia frumoasă e grijă în casă, femeia
harnică e aceia care știe a țese, a ține curat în casă numai cu ceia una ai
voie la hodină nu cu cea străină, țineți minte !!!
Frunză verde, trei maline
Ascultați feciori la mine
Gura mea ce vă va spune;
Cînd veți merge la pețit
Nu vă uitați la argint,
Că argintu-i trecător,
Da urîta- pînă mori.
D-amu dacă-i Andriiu, ian să vedem cum vă va chema ursitul sau ursita,
alegeți din punguță un nume de fată sau băiat(și toți aleg o hîrtiuță pe
care e scris un nume).
Un elev:
Hai mîndruță după mine
Că eu te voi ține bine;
Disculță nu te-oi purta,
Că tu singură ai umbla.
Și la moară nu te-oi lua,
Ti-oi pune după icoane
Numa de-ai putea de foame.
Toți: e-e-e-e-e-eeeeeeee
(Lelea Catrina aduce o oală cu țerînă și un pumn de boabe de grîu)
Un elev:
Leli Catrină ce vrea să faci cu boabele că nu-i cu semănatu azi, ce-i cu
matale.
Gospodina casei:
Știe baba, știe da mai este azi un obicei, că fiecare din casă trebuie să
samene niște boabe de grîu într-o oală și cum va răsări grîul așa va fi și
anul: bogat sau sărac. Așa că cînd veți veni cu colinda la Crăciun vom
vedea cum au răsărit aceste boabe. Așa că să fac și treaba asta, să nu uit.
Toți: Iaca cum a-a-a-a bine, bine.
Un elev:
Lele Catrină da mai știi obiceiuri că atătea ne-ai spus azi seară.
Gospodina casei:
Dapu cum mai este și așa obicei ca ,,păzitul usturoiului,, ,,bocetul
Andreiului,, tot în noaptea asta bătrînii se uitau la cer și proroceau cum
va fi anul: bogat sau sărac, ploios sau secetos, pace sau război și nea
seară se facrugăciuni, se bat matănii mai multe ca în alte seri. Egrea
noaptea Sfîntului Andrei e tare grea.
Un elev:
Da știi lele Catrină am citit eu undeva că Sf. Andrei a fost mai întăi
ucenicul lui Ion Botezătorul, după acei a devenit unul din cei 12
apostoli. După înălțarea la cer a Mîntuitorului a primit darul Duhului
Sfînt și a plecat să propăvăduiască Evanghelia prin diferite țări. Și pentru
acesta a fost condamnat la moarte și a fost pus pe o cruce sub formă de x
Pe care a fost legat, nu bătut în cuie, legat așa cu capul în jos șapte zile și
cînd a murit s-a dzlănțuit o furtună grozavă cu ploaie,tunet, trăsnet cu
întunericul pe tot pămîntul, și atuncea o frică mare, mare a cuprins
întrega lume.
Gospodina casei:
Știți băieți, sunteți bravo că cuoașteți și vă interesați de tradițiile nemului
nostru, cît există aceste obiceiuri vom fi și noi ca națiune pe acest petec
de pămînt, așa că aveți mare grijă și le transmiteți copiilor voștri.
Toți: bine, bine, n-aveți grijă.
Gospodina casei:
D-amu primiți cîte o gură de mîncare, că așa-i după obicei la sfîrșitul
șezătorii numaidecît gazda servea cu bucate musafirii, așa că ospătați nu
vă rușinați.
Oaspeții mulțumesc gazda.(cînteul ,,Satul meu,,)
Cîntecele ,,Mamă inima mă doare,,
Mamă inima mă doare – 3 ori
Lasă-mă la șezătoare. 2 ori

Șezătoarea-i pe hîrtop – 3 ori

Unde fac flăcăii foc. 2 ori

Ei fac focul cu surcele – 3 ori

Dincontra inimii mele. 2 ori

Măi Ioane șarlatane – 3 ori

Cu bomboane-n buzuare. 2 ori

Amăgești tu fete mari – 3 ori

Că ai bani în buzunar . 2 ori

Și mai amăgit pe mine – 3 ori

Să-mi dau vița pentru tine. 2 ori

Mamă inima mă doare – 3 ori

Lasă-mă la șezătoare. 2 ori
Cîntecul ,,La fîntîna lui Gheorghiță,,
La fîntîna lui Gheorghiță leana mea – 3 ori
Se certau două fetițe la,la,la,la
O bogată și-o săracă
Se certau ziua întreagă. La,la,la,la

Cea bogată așa zicea măi leana mea – 3 ori

Pe mine Gheorghe mă ia la,la,la,la
Că-mi da tata patru boi ,
Și-o turmă mare de oi. La,la,la,la

Cea săracă așa zicea măi leana mea – 3 ori

Pe mine Gheorghe mă ea la,la,la,la
Nu dă tata ochii mei,
Pe cei patru boi ai tăi la,la,la,la.

Trece Gherghe pe cărare leana mea – 3 ori

Și nu se uită la vale la,la,la,la
Nici la mine, nici la tine,
Nici la oi nici la suspine la,la,la,la.
Cîntecul ,, Satul meu,,
Pe-un delușor, lîngă izvor
Doarme sătucul în noapte.
Sătucul meu, cîntec de dor.
Leagăn de stele și șoapte.
Numai aici e casa mea,
Nucul bătrîn de la poartă.
Spune povești copilărești
El ne privește ș-așteptă.
Refren:
Satul meu gură de rai,
Seamăn pe lume nu ai. – 2 ori
Satul meu, satul meu – 2 ori
Satul meu iubit
Nu de ieri nu de azi – 2 ori
Eu te-am îndrăgit.

Bătrîni de-argint cîntă doinind

Pe dealuri pasc miorele.
Verdele crin zice oricînd
Cîntecul măicuței mele.
Numai aici e casa mea,
Nucul bătrîn de la poartă.
Spune povești copilărești
El ne privește ș-așteptă.
Refren:
Acest pămînt, zice oricînd
Pe drumuri, străzi, ulicioare
Cu zorii zilei aprinși și cu salcîmii în floare.
Numai aici e casa mea,
Nucul bătrîn de la poartă.
Spune povești copilărești
El ne privește ș-așteptă.
Refren: