Învăţător: Irizan Ina

Clasa: a IV-a „B”

Data: 25.02.2014
Disciplina: Limba şi literatura română
Subiectul lecţiei: Comunicarea în acţiune: TVC „Cu optimismul prin viaţă!”(proiect de grup)
Tipul lecţiei: de consolidare

Subcompetenţe:
- Manifestarea interesului de a comunica şi descoperi tainele cărţii
- Interiorizarea valorilor culturale, naţionale şi universale pe baza textelor literare citite

Obiective operaţionale:
O1- să demonstreze un comportament civilizat în timpul desfăşurării concursului
O2- să prezinte echipa sa conform cerinţelor programului stabilit: denumirea echipei, sloganul şi cîntecul hazliu
O3- să dea răspunsuri hazlii la ghicitorile despre Păcală şi Tîndală
O4- să recite expresiv poezii hazlii folosind mimica şi gestul
O5- să însceneze glumele cu expresivitate în voce
O6- să dramatizeze o snoavă despre Păcală şi Tîndală

Tehnologii şi strategii didactice:

Metode şi tehnici:Demonstrarea cu caracter expozitiv, cuvîntul artistic, interpretarea vocală, observarea, lectura interpretativă,
problematizarea, dramatizarea, jocul de rol, aprecierea verbală
Mijloace diodactice: costume naţionale, sloganele echipelor, desene pentru décor, o masă, calculator, steluţe cu note pentru juriu,
diploma etc.
Forme de lucru: F1- în grup
 Desfăşurarea lecţiei

Etapele Obiectivele realizate Metode şi

lecţiei Conţinutul didactic procedeie

Evocare Prezentatoarea:
Bună ziua, dragi oaspeţi, suporteri! Salutăm prezenţa dumneavoastră la
concursul TVC de astăzi cu genericul “Cu optimismul prin viaţă”!
Şi ca la orice concurs avem astăzi alături de noi două echipe bine
pregătite. -să demonstreze un
Vă rugăm să aplaudaţi furtunos pentru : comportament civilizat în Demonstrarea
1) Echipa Păcălicii timpul desfăşurării cu caracter
2) Echipa Tîndălicii concursului expozitiv
La orişice concurs este nevoie de un juriu care să aprecieze la justa
valoare munca pe care o depun concurenţii. (se prezintă membrii juriului,
care vor aprecia cu note de la 3 la 5)
O persoană optimistă are mereu gînduri positive şi zîmbetul pe buze.
Viaţa nu este întotdeauna roz şi poate că nu avem motive mereu să
zîmbim, însă noi, elevii clasei a IV-a “”B” vă propunem astăzi să zîmbiţi
împreună cu noi.

- Iată că sosesc grăbiţi

Doi amici nedespărţiţi
Cine-s ei? Vă rog ghiciţi! Cuvîntul artistic
Au sosit acum în sală
Chiar … (Păcală şi Tîndală)
Noi vă aşteptăm demult
Aţi întîrziat cam mult!
 Tîndală: N-am întîrziat, ne-am reţinut!
Păcală: Bună ziua, măi voinici,
Voi nu sînteţi păcălici? (Nuuuuu!)
- Păcală, te invităm la noi la TVC în echipa păcălicilor.
- Mulţumesc!
- Iar pe tine Tîndală în echipa tîndălicilor.
- Mulţumesc!

Realizarea I probă: SALUTUL „Zîmbetul înseamnă viaţă!” - să prezinte echipa sa

sensului Care echipaă va începe prima? (tragere la sorţi) conform cerinţelor Demonstrarea
a)Prezentarea programului stabilit: Observarea
b)Sloganul echipei denumirea echipei, Interpretarea
c)Cîntec hazliu (anexa 1) sloganul şi cîntecul hazliu vocală

Prezentatoarea: Acum vrem să vedem cît de descurcăreţi vor fi Păcălicii

şi Tîndălicii la următoarea probă.
II probă: Înviorarea. Ghicitori cu haz care solicită răspunsuri hazlii - să dea răspunsuri hazlii
(anexa 2) la ghicitorile despre Problematizarea
Păcală şi Tîndală
Prezentatoarea: În proza populară există un întreg ciclu de snoave cu
isteţii Păcală şi Tîndală. Păcală e un erou surprins în situaţii comice.
Uneori gluma lui este răutăcioasă şi aceasta pentru că vrea să iasă
întotdeauna basma curată.
Tîndală e fratele lui de breaslă. Cînd s-au întîlnit, s-au înfrăţit. Sînt vestiţi
prin pîcălelile în care nici unul nici celălalt nu se dă bătut.
Astăzi Păcală şi Tîndală sînt căpitanii acestor echipe, deaceea îi invităm
 la concursul căpitanilor să se prezinte fiecare ca să-i cunoaştem mai bine.
III probă: Concursul căpitanilor. Fiecare recită cîte o poezie despre - să recite expresiv poezii
Păcală şi Tîndală. hazlii folosind mimica şi Lectura
(anexa 3) gestul interpretativă

Prezentatoarea: Simţul umorului este o parte extrem de importantă în

dezvoltarea fiecărui copil. Spre deosebire de alte abilităţi înnăscute,
umorul se dobîndeşte şi îl putem cultiva numai dacă creştem într-un
mediu presărat cu glume de bună calitate.
Vă propunem în continuare să ascultaţi cîteva glume pregătite de Păcălici
şi Tîndălici, care sperăm că vor stîrni rîsete pofticioase.

IV probă: Concursul glumelor (înscenare) (anexa 4) Dramatizarea

- să însceneze glumele cu
Prezentatoarea: Zîmbetul este semnul cel mai simplu al fericirii. El este expresivitate în voce
un curcubeu de sentimente: fericire, satisfacţie, împlinire, armonie,
pozitivism, dragoste, libertate.
Ultima probă a acestui cuncurs este TEMA DE ACASĂ. Echipele vor
dramatiza fiecare cîte o snoavă. Vă invităm să faceţi haz de necaz!

V probă: Tema de acasă. Dramatizarea unei snoave (anexa - să dramatizeze o snoavă

5) despre Păcală şi Tîndală Dramatizarea
Joc de rol

Reflecţia Pînă ce juriul pregăteşte totalurile concursului haideţi să facem

cunoştinţă mai îndeaproape cu neamul lui Păcală. - să recite expresiv poezii Lectura
hazlii folosind mimica şi interpretativă
Un elev recită poezia “Din neamul lui Păcală” (anexa 6) gestul
 Deoarece foarte des se întîmplă că zîmbetul lecuieşte ca un medicament
rănile sufleteşti vă propun să ascultaţi poezia “Zîmbetul”
(anexa 6)
Observarea
În continuare vă propunem să urmăriţi un dans popular “Ciobănaşul” - să demonstreze un Demonstrarea
comportament civilizat în cu caracter
timpul desfăşurării expozitiv
Juriul spune totalurile concursului şi anunţă cîştigătorii. concursului Aprecierea
(Echipele primesc diplome de gradul I şi gradul II) verbală

Extindere De scris cît mai multe proverbe despre haz, zîmbet.

De povestit snoavele înscenate
 Anexa 1
1. Cîntecul pentru Păcălici

Orişice băiat ori fată

Minciuneşte cîte-o dată.
Nu te supăra pe ei
Că sînt şmecheri mititei.

Refren:
Dab, dab, dab, da
Da ba da ba da ba da
Da ba da

Păcălim şi noi cu-ncetul

Astfel nu creşte băietul,
Dar şi fata nu prea creşte
Dacă nu te păcăleşte.
Că aşa-i din moşi strămoşi
Păcălici-s norocoşi.

Învăţăm nu doar la şcoală

Păcăleli de-a lui Păcală.
Ne dă dintr-un ochi Păcală,
Dar ne cere socoteală.
Facem lucru serios
Păcălitu-i cu folos.

2. Cîntecul pentru Tîndălici

Ce-i cu-atîta păcăleală

La noi în ţara natală.
Vai, vai, vai!
Doar minciuna-i la putere
Asta-i viaţă spune vere.
Vai, vai, vai!
Cînd te scoli de dimineaţă
Şi vrei să te speli pe faţă
Îţi soseşte nepoftită
Păcălia dechisită, vai!
Refren: Vai, vai, vai, vai
Se ţin toate glumele scai
Şi nici nu ştii cum s-o mai dai

O auzi la difuzor
Rîde la televizor
Prin reviste şi ziare-
Fraţilor , pereche n-are.
Hai să-i intentăm dosare
S-o trimitem la răcoare.
C-aşa spune-o zicătoare
„Mincinosul, roade osul”, vai!

-Ţineţi minte, fraţi iubiţi,

Nu vă lăsaţi păcăliţi.
Cu minciuna, măi şoimani,
Nu se-adună gologani.
Punga-i goală, fraţii mei,
N-avem euro, nici lei,
Unanim noi hotărîm,
De pe tron să-i doborîm, vai!

Anexa 2

Ghicitori cu haz

1. E-un mucalit ştiut de toţi, fără pereche,

Căciula şi-o aşează pe-o ureche,
Şi de boieri tot face haz şi îi înşeală,
Chiar n-ai ghicit? Este ...
2. Se zice că-i frate de cruce cu Păcală,
Sau că i-a fost coleg de şotii chiar din şcoală,
Şi de atunci se-ntrec în păcăleală
Îl ştie toată lumea după nume drept ...
3. Ce face Păcală atunci cînd iese dintr-o casă şi cineva îi spune „Trage uşa
după tine!”? (
4. De ce trage Tîndală cu puşca în aer cînd este la vînătoare?
5. Ce face Păcală înainte de a semăna grîul?
 Anexa 3
Concursul căpitanilor
Păcală
Frunză verde de negară
Sînt al vostru drag Păcală
Şi venit-am pe-ndelete,
Să vă spun a mea poveste.
Unii zic că sînt drăguţ,
Alţii că sînt cam prostuţ
Făr de carte, făr de minte,
Dar vă spun eu că-s cuminte.
Recunosc că-s cam uituc
Cîte-o dată şi năuc,
Dar eu mai sînt şi isteţ,
Pus pe şotii, deci glumeţ.
Cîţi ani am? Să mă gîndesc...
Două sute împlinesc,
Nu ştiu, poate chiar mai mult,
Că-s născut demult, demult.
Nici nu ştiţi ce s-a-ntîmplat,
Într-o luni pe înserat.
Mătuşa, soră cu mama,
Zice: „Măi Păcală,
Omul cel de omenie
Se cunoaşte dintr-o mie!”
Şi de-atunci am învăţat
Să fiu om adevărat!

Tîndală
Aici fără îndoială
Cel mai harnic îs eu-
Tîndală!
Mă odihnesc pîn-obosesc,
Eu prin somn agonisesc...
Imnul tot l-am învăţat
Şi parcă... m-am mai deşteptat...
Însă imnul... s-a schimbat.
Eu, şi astăzi, ca şi ieri
Am rămas ce-am fost- şomer!
Nu de urat, ci de urît,
Mi s-a oprit un nod în gît.
Dar niţel m-am uşurat,
Că măcar am criticat:
Sărăcuţa Sărăcia
Şi leliţa Fudulia,
Cumnăţica Lenevia.
Vă îndemn să le uitaţi
Şi să fiţi mai luminaţi,
Şi-o să fiţi oameni bogaţi!

Anexa 4

Concursul glumelor
1.- Ce faci, draga mea în faţa oglinzii?
- Mă uit la mine.
- Dar de ce stai cu ochii închişi?
- Vreau să văd cum dorm.

2.– Daniela, compunerea ta despre pisică se aseamănă foarte mult cu

compunerea fratelui tău.
- Nimic de mirare, doar noi am scris despre una şi aceeaşi pisică.

3.- Nu ştiu ce s-o fi întîmplat de mi s-a oprit ceasul.

- Trebuie să-l duci la meşter să-l cureţe.
- Ba nu, tăticule, eu cred că ceasul tău e curat. Azi dimineaţă l-am spălat
foarte bine cu săpun.

4.-Profesorul meu m-a pedepsit pentru ceva ce nu am făcut.

- Dar ce nu ai făcut?
-Tema pentru acasă.

5.-Mamă, am luat zece azi la şcoală!

-Tu, zece?! Felicitări, dar la ce l-ai luat?
-Patru la limba română, patru la istorie şi doi la matematică.

6.-Doamnă vînzătoare, aş vrea să ştiu cît costă 16 kg de mere şi 32 kg de

pere?
- Păi, 250 lei. Ai tu atîţia bani, Gigel?
- Nu , dar vă mulţumesc că mi-aţi rezolvat problema la matematică.
Anexa 5
Tema de acasă
Echipa „Păcălici”. Snoava „Femeia îndărătnică”

Se însurase Păcală şi-şi luase o nevăstică, de nu cred să fi mai avut pereche în

lumea asta, de hapsînă, ţîfnoasă şi încăpăţînată ce era.
Păcală îi spune ba cu binele, ba cu răul, dar ţi-ai găsit.
- Femeie, hăi, ia să-mi coşi cămeşa asta azi!
- Ba n-am s-o cos!
- Femeie, hăi, fă mîncare!
- Ba n-am să fac!
Şi aşa la toate. Ce-i spunea bărbatu-său să facă nu făcea, dar făcea ce-i
trăsnea prin minte şi de bărbat n-asculta. Tot aşa o zi, două, nouă, o lună, un
an şi femeia o ţinea tot pe-a ei.
Nu ştiu cum se face însă că Păcală se întîlneşte la iarmaroc cu o mătuşă de-a
lui. Din vorbă în vorbă se jeluie şe de femeie spunînd că-i îndărătnică, că-i pe
dos.
-Ce să mă fac , mătuşă, cu ea?
-Alei, dragul mătuşii! Iaca te învaţă mătuşa un leac, şi ai să vezi pe urmă cum
are să ţi se dea la brazdă. Să nu-i mai zici niciodată să facă ceva, ci să-i zici
să nu facă, că ai să vezi pe urmă ce are să fie.
Păcală îi mulţumi bucuros.
- Mulţumesc, mătuşă, să-ţi deie Domnul multă sănătate că de bine m-ai mai
învăţat.
Se duce Păcală acasă cu nişte carne cumpărată de la iarmaroc. O pune pe
masă şi-i zice femeii:
- Femeie, hăi! Să nu cumva să te împingă păcatul să frigi carnea asta, că pe
urmă cu mine ai de-a face.
- Ba am s-o frig!
Şi cum zise aşa şi făcu. Păcală- bucuria lui! Acu îi zice iar:
-Femeie! Uite pun cămeşa asta ruptă colea. Să nu cumva s-o coşi c-apoi...
-Ba am s-o cos!
Şi cum zise aşa şi făcu.
Şi iaca aşa i-a dat Păcală de leac nevestei lui îndărătnice.
 Echipa „Tîndălicii”. Snoava „Tîndală se însoară”

Pe Tîndală l-a apucat însurătoarea. Tînjea de parcă era bolnav şi era necăjit
că-n satul lui nici o fată nu-l voia de bărbat că-i poznaş. Se ofilea văzînd cu
ochii.
Numai iată că vine Păcală în peţit la el.
- Dragă Tîndală, s-a terminat cu aşteptarea ta, ţi-am găsit o fată taman ca
pentru tine. Îi frumoasă, ochioasă, vrednică şi are stare bună: o casă cu
livadă, un car cu boi voinici, o vacă cu mînzat, cinci hectare de pădure, iar
de-ale casei e pricepută nu alta.
- Adică cum vine asta, Păcală, te-ai găsit tocmai tu să rîzi de mine, eu mă
ţineam că sîntem prieteni şi am ajuns văd de batjocora ta. De unde să cadă
pe mine atîta berechet. Vezi bine c-aşa fată nu-i de nasul meu, trebuie să fi
avînd ea careva beteşuguri.
- N-are bre, nici o meteahnă.
- O fi vre-o sluţenie?
- Ţi-am spus doar că e frumoasă.
- O fi purtînd vre-un gheb în spate?
- Da de unde?
- O fi încruşată ori buboasă?
- Nici vorbă!
- O fi şchioapă, cotonoagă?
- Ce glumeşti?
- Atunci ce are, măi?
- Ce să-ţi spun, are toate simţurile: vede bine, aude bine, da-i tăcută. Cînd
mă gîndesc parcă sînt gelos pe tine, că a mea mă omoară cu gura ei.
- Adică, cum tăcută, bre, e chiar mută?!
- Mută, bre!
- Ei, batem palma, mă-nsor cu ea, dar să vii la nuntă.
- O să vin, dar cînd m-o invita mireasa cu gura ei.
 Anexa 6

Din neamul lui Păcală

Am şi eu un unchi Păcală,
Moş Păcală-Portocală,
Unchiul are o soţie Şi o cheamă Păcălie
Şi mai are trei fetiţe
Şi le cheamă Păcăliţe,
Are încă doi băieţi
Şi le zice Păcăleţi,
Are nişte măhăleni
Şi îi cheamă Păcăleni,
Iar cotoiului ghiduş
El îi zice Păcăluş.
Iar motanul dolofan
Are nume- Păcălan.
Toţi trăiesc precum gîndeşti,
În sătucul Păcăleşti,
Şi eu tot de-acolo vin
Că v-am păcălit puţin.

Zîmbetul

Zîmbetul e adiere
Primită din Paradis
Alinare, mîngîiere,
Ce îţi face viaţa vis.
Zîmbetul întinereşte
Speranţă nouă aducînd
Prietenii ţi-i înnoieşte
Sufletul întinerind.
Zîmbind înfruntă viaţa,
Fă-i bucuriei loc.
Zi, bună dimineaţa,
ŞI, zîmbiţi, vă rog!
Direcţia Generală Învăţămînt Cahul
Liceul Teoretic „Minai Eminescu”

Învăţătoare: Irizan Ina

Grad didactic II (doi)

Cahul 2014