Povestitorul: Pcal e, desigur, vecin cu Tndal. Mereu se ntlnesc la gard i tot discut ce le trece prin cap.

La un pas de gard, Tndal are un prun, cu fructe gustoase. Prunele i fac cu ochiul lui Pcal, care le pap cu mare poft. Tndal : Iar te-am prins la furat perje, Pcal! N-au mai ramas decat dou. Pcal: Ei, las i tu, vecine Tndal! C tare zgrcit si hapsn mai eti. Din cauza asta mereu o peti. Uite, ai falca umflat. Ce i sa intmplat? Tndal : Vleu, ce m mai doare falca, mi Pcal! Bine zici cs hapsn. M-am dus dimineaa la vntoare, cu puca. Nimic nu mi-a srit n cale, nici un iepura mcar. n zori, cnd m ntorceam spre sat, iaca vd nite psri mari. Credeam c-s dropii si m gndeam ce friptur stranic o s nghit la cina. Apoi, mi-am dat seama c-s curci. Mi-am zis asa: i curca-i bun de vnat! Dac-i curc De ce se-ncurc La revrsatul zorilor n calea vntorilor? Pcal : Ei, i ce-ai facut? Tndal : Nici una, nici dou, pun puca la ochi i trag: Poc! A czut o curc i-un curcan. Numai c a ieit gospodina i mi-a tras o chelfneal cu mturoiul, de-am zis: Aoleu, nu mai da! Pcal : Ai n cap cucuie, iar pe falca vnti de la mtur, sracul de tine. Trebuie s plteti acum curcile, aa-i? Zi drept, mcar le-ai fript? Tndal : Nu le pot jumuli, c mi-a rupt i degetele femeia. Au! Pcal : Te-ajut eu la penit, Tndal. Dac scoi i-o brdac de vin ... Tndal : Pna una-alta, mechere, urc-te colea, n prun, i d-mi s mnnc ultimele dou perje. C pe celelalte le-ai ppat matale. Pcal: ndat m urc, vecine. ( Se urc pe gard. ) Mi frate, ce perje coapte i ochioase am gsit. mi las gura ap, Tndal! Tndal : i mie! Ai grij de ele! Pcal: Vai de mine, prietene! ( Mnnc o prun . ) Una mi-a scpat pe gt, fr s vreau. Mi s-a vrt n gt, mechera dracului.

Era s m sufoce! Tndal : Cum !? A mai rmas numai o perj, Pcal? Pcal : Da, cobor i i-o aduc, Tndal! ( Coboar ) Tndal : Abia atept. Pcal ( cu pruna in mn ): Asta e ultima din prun. Desigur, e a ta! Tndal : Cealalt cum i-a scpat pe gt, fr s vrei?! Pcal : S-i art? Tndal : Arat-mi! Cum? Pcal ( bg pruna in gur ): Aa! Tndal : Sunt tare curios cum a alunecat, de era s te sufoce. Pcal ( nghite ): Uite-aa! Tndal : Unde-i pruna, omule? Pcal : n burta mea! N-ai spus tu s-i art cum a alunecat? Tndal : Pezevenghiule, mi-ai nghiit si ultimele dou prune! Pcal : Te pui pentru dou perje, bre Tndal! Las' c te rspltesc eu! Ii jumulesc curca si curcanul, i fac o friptur i ne punem pe chefuit. Hai, scoate brdaca de vin !

Prof. Mamciuc Iulia