Proiectul

activităţii extracurriculare
„Seara Sfântului Andrei”

Clasa: VI
5 și 9 decembrie 2022

Coordonator: Prof. Staicu Lavinia

I. Data:
5-9 decembrie, 2022;

II. Locul desfăşurării:

Sala de clasă

III. Protagonişti: elevii clasei a VI-a structurile: Goșmani și Siliștea 1

IV. Responsabil de organizarea şi desfăşurarea activităţii:

Staicu Lavinia, profesor de Educație socială;

V. Scopuri educaţionale:
1. Valorificarea tradiţiilor şi obiceiurilor poporului român;
2. Educarea elevilor în spiritul civic (naţional);
3. Popularizare sărbătorilor românești cu impact cultural puternic.

VI. Resurse:
1. Cartea: Noaptea Sfântului Andrei, Obieiuri și ritualuri, Editura Erc
Press, 2007.
2. Textul specific vieții la sat.

VII. Dozarea activităţii:

45 minute;

VIII. Activități:
1. Profesorul va prezenta elevilor obiceiuri și ritualuri despre noaptea
Sfântului Andrei.
2. Elevii vor citi, pe roluri, un text specific vieții la sat unde este
prezentată o istorioară a unei familii în ajun de Sfântul Andrei.
IX. Roluri:
1. Cuvânt introductiv 10. Oaspetele 2
2. Gospodina 11. Oaspetele 3
3. Gospodarul 12. Oaspetele 4
4. Băiatul 13. Cumetra Ileana
5. Cumetra Gafița 14. Cumetra Ignesa
6. Cumetra Dunea 15. Oaspetele 5
7. Cumetra Anicuța 16. Verișoara Angela
8. Cumetra Parascheva 17. Cumetra Xenia
9. Oaspetele 1 18. Mireasa / nora
Nr. înregistrare: ......................................................

Raport de activitate
Activitatea cu titlul: Noaptea Sfântului Andrei a fost desfășurată la Școala
Gimnazială .................................. , de către profesor ...............
Scopul activității a fost acela de a populariza sărbătoarea națională din punct de vedere
cultural, de a valorificarea tradiţiile şi obiceiurile poporului român și de a educa elevii în spiritul
civic (naţional).
Elevii de la clasa a VI-a au aflat de la profesor cine este Sfântul Andrei pentru poporul
român, ce se spune în popor despre această zi și care sunt obiceiurile și ritualurile din noaptea
specifică acestei sărbători.
Elevii au primit roluri și au citit un text specific vieții la sat unde este prezentată o
istorioară a unei familii în ajun de Sfântul Andrei.
Activitatea a fost îndrăgită de elevi și au menționat că își doresc să cunoască mai mult din
tradițiile poporului român.

Data: Semnătura:
Prof.
Textul specific vieții la sat unde este prezentată o istorioară a unei familii în ajun de
Sfântul Andrei.
Cuvânt introductiv Frumoasă-i viaţa la sat, plină de energie ţărănească şi har dumnezeiesc.
Aici aerul este mai plin de viaţă, pământul tămăduitor, copacii – toteme
protectoare, iar viaţa – o binecuvântare. Şi cum n-ai da, dar sărbătorile de la
sate sunt ceremonii de neuitat. Gospodarii ştiu să respecte tradiţiile şi
obiceiurile din moşi-strămoşi, dar ştiu şi a se petrece din plin. Iar la masa lor
de sărbătoare încape fiecare.
Noi vă invităm, astăzi, la o şezătoare cu adevărat ţărănească, o filă de
istorie, în aducerea-aminte de străbuneii noştri, sub semnul păstrării acestor
sacre comori – datinile populare. Vă prezentăm o istorioară a unei familii în
ajun de Sfântul Andrei.

Gospodina Vine speriată şi se apropie de patul omului:

(Catinca)
Of, Adrei, Andrei! Scoală, bărbate,
Că nimic nu faci pe-acasă,
Dormi zi şi noapte!
Of, că m-am săturat de tine ca de sare!
Totul împrejurul casei şi ogrăzii dispare.
Măi, toată viaţa de tine n-am mai avut noroc,
Da tu te-ai îndrăgostit nu de mine, dar de poloboc.
Of, ce viaţă mai am cu tine, Andrei!

Băiatul Vine şi-o mângâie pe mama

Maică, măiculiţă, nu te întrista!

L-ai ales pe viaţă, dragă mama mea!
Casă v-aţi făcut,
Avere aţi agonisit,
Ai muncit zi şi noapte,
Nu te-ai odihnit.
Ştergeţi, mamă, ochii!
Întinde-te pe pat!
Uite că afară a şi înserat.
Gospodina Se reazemă de pat, stă puţin şi tresare:
(Catinca)
Măi, băiete, cum să dorm,
Dacă-n astă seară nimeni n-are somn!

Da ce sărbătoare ai mai inventat,

Băiatul Nu cumva Andreiul s-a apropiat?

Gospodina Da, băiatul munii, mâine de Andrei,

(Catinca) Poate vreo nevastă va da Domnul să îţi iei.

Băiatul Ei, mamă! Iau soţia care face cea mai gustoasă zeamă!

Gospodina Hai lasă, doţea mamei, că ne-om descurca noi! Du-te şi adu păpuşoii pentru
 (Catinca) desghiocat, da eu m-oi apuca de făcut curat şi de mâncat.

Se îndreaptă să soţul care doarme turtă

Ce, măi, dormi, aşa-i? Să dormi când voi dormi eu şi tatal tău „Dumnezeu să-
l ierte!”. Când ţi-aş trage cu făraşul acesta în cap, să-ţi iasă bulbucii de vin!
Măi, toate femeile din sat au oameni ca lumea, numai eu, una, am un Andrei
(plânge) care nu se desparte de beci. Of, dacă n-ai noroc, apoi ia şi du-te pe
lume!

Cumetra Gafiţa Latră câinele, vine o cumetră la şezătoare

Catincuţă, eşti acasă? Da ce plângi, dragă? Of, stai, nu spune nimic! Iar al tău,
aşa-i? Aşa şi-am ştiut.
Fără să-i dea pace să zică ceva Catinca.

Catincă, eu ţi-am spus că aici ceva nu-i curat? Eu de câte ori îţi spun, dar tu
nu bagi în cap. Eu vorbesc, dar la tine nu intră în cap. Of, of!

Gospodina Ce să-i fac, lele? Am trăit o viaţă, m-or râde toţi în sat.
(Catinca)
Cumetra Gafiţa Eh!!! Aracan de tine! Şi tu pe-aici! Măi, te-a ademenit sau ce, şi tu cu el în
rând stai la beci? Ce-i cu tine, Catincă? Doamne ferește!

Gospodina Of, taci, lele! Taci să nu-l trezeşti! Of, că mă face vânătă! Of! Şi îi face semn
(Catinca) să vorbească încet.

Cumetra Gafiţa Ia dă încoace mobilul acela, să o sun pe Dunea! Acuş ele vin. Găsim noi
ieşirea din situaţie.

Sună la telefon.
Cumătră Dunea, unde sunteţi? Hai că eu de-acum sunt pe loc!

Cumetra Dunea Vin patru cumetre (Dunea, Anicuţa, Xănia, Paraschiva)

Bună seara, cumătriţă!

Of, taci nu spune nimic. Ştiu totul! Unde-i jordia acea de om? Ia daţi bâta să-i
trag în cap, să-i intre gărgăunii!

Cumătră, ia înveleşte-l bine în ogheal şi sari deasupra lui. Of, să-i iasă ochii!

Ia dă ulciorul cu apă să-i torn în cap! Of, să-i spăl minţile! Dar nu uita să-i
moi un fir de busuioc, să-l sfințești de tot.

Toate stau şi se miară, iar stăpâna se roagă să nu-l trezească pe soţ.

Gospodarul sforăie şi mai tare.
Cumetra Anicuţa Ei, bade Andrei! N-ai dat tu peste mine, că naiba te lua! Îl ghionteşte bine. Ia
să să-l trag de picioare, ce-i cu el? Eu ce mă joc aici sau ce? Scoală, măi!!!

Urcă pe pat şi cântă tare:

Bade, nu mă învârti,
Că acuş m-oi tăvăli,
Ştiu eu lumea ce vorbi.
Iiiiiii-iuh! Iuh! Iuh!

Cumetra Xănia Bocește cu glas tare:

Of, cumătră! Ce chin peste tine o dat? Ce te-a blăstămat Dumnezeu! Of, ce
necaz, ce necaz! C-ai fost floare, c-ai fost stea. Ce-ai ajuns, copila mea!

Se apropie de gospodarul care doarme:

Măi Andrei, am venit la sărbătoare,
Dar văd că gospodarul moare.
Şi nu moare de boală grea,
Dar moare de prostia sa.

Cumetra Fetelor, ia nu vă văitaţi

Paraschiva Şi aici, la masă, vă alăturaţi!
Îndrăzniţi, paharul sus luaţi
Şi în cinstea Sfântului Andrei să închinaţi!

Cinstesc toate

Hai, mulţi ani, cumătriţele!

Să fie sănătos, cumătră, Andrei al tău!
Să fii sănătos, bade Andrei!

Gospodina Vă mulţumesc, dragele mele! Să vă înscrie Dumnezeu la lista faptelor bune,

(Catinca) că mare noroc am de voi.

Ia să mai cântăm ceva de ale noastre!

Toate au cântat şi au dansat apoi s-au aşezat pe la locurile lor.
La un moment dat se aude câinele la poartă...

Vin oaspeţii Bade Andrei! Leli Catincă! Bade Andrei! Leli Catincă!

Bună seara, gospodari!

Primul oaspete Bună seara, oameni mari!
În Ajun de mare sărbătoare,
Am venit la şezătoare.
Ieşi, stăpâne, iute afară
Întâmpină-ne în astă seară
 Cântece să îţi cântăm,
La lucru să-ţi ajutăm,
Casa să-ţi binecuvântăm!

Al doilea oaspete Ieşi, Catincă, din grădină

Şi aprinde o lumină
Să ai noră gospodină!

Sari, Andrei, de pe cuptor

Toarnă vinul iutişor
Şi bucură-te de-al tău fecior,
Că-i mândria tuturor.

Al treilea oaspete Catincuţă, Catincă hăi!

Ai crescut tu doi flăcăi,
Doi flăcăi ca doi zmei
Unul bărbatul – altul fiul
Şi iată c-a sosit timpul
Să-i vedem unde-i ursita
Ori cu turta, ori cu răsărita
Sau mai bine cu plăcinta.

Al patrulea Catincă, floare moldovenească,

oaspete Neamul în veci să-ţi dăinuiască!
Să te bucuri de copii, de casă, de animale,
Să ai pe masă bucate şi în buzunar – parale.

Şi tu Andrei – băiat de gospodar,

Om mare în sat – vestit primar,
Să ai noroc de la copii şi de la nepoţi
Şi să ne bucuri pe noi toţi.

Gospodarul Hai, oameni buni, treceţi în casă,

(moş Andrei) Şi aşezaţi-vă la masă!
Cruce să ne facem înainte de toate
Şi să ne dea Domnul de Sus multă sănătate.
Iată: noi, bărbaţii, la păpuşoi vom trece,
Dar soţioarele – la bucate şi la tors se vor întrece.
Să cântăm cu drag la a noastră sărbătoare-
Ia, măi oaspeţi buni, cine dă mai iute din picioare?

Cumetra Ileana Ei, ce să-ţi spun, măi Andrei? Iaca ştii, de toate ai agonisit în casă şi pe lângă
ogradă: cai, vite, oi, iepuri, livadă, o nevastă frumoasă şi gospodină, un băiat
frumos, pământ mult, căruţă, tractor, eh! şi multe altele. Dar iată un lucru îţi
lipseşte matale, bade!
 Gospodarul Care, cumătră? Cam nu mă duce mintea, că parcă de tot am...
(moş Andrei)
Cumetra Ileana O noră, dragul meu, o noră îţi lipseşte.

Gospodarul Că bine zici, cumătră.

(moş Andrei)
Cumetra Ileana Dar şi noi nu am venit în zadar. Se zice că în seara de Sfântul Andrei lucrurile
pot fi descoperite.

Gospodarul Ei, nu mai cred eu în astea.

(moş Andrei)
Cumetra Ileana Aracan de tine, dacă nu crezi!
Gospodarul (moş Ştii ce, ia voi vă vedeţi de-ale voastre muiereşti, dar eu o să mă apuc de
Andrei) treabă cu ale noastre bărbăteşti.

Cumetra Ileana Treaba ta, cum vrei. Dar eu mi-am adus toate cele necesare.
Catincă, ia fă loc pe masă!
Pune ulciorul şi primeşte-ţi nora, iaca fata mea! Na-o!

Gospodina Da ce vrei să faci, leli?

(Catinca)
Cumetra Ileana Iată chiar ţi-oi zice. Acuş vei vedea. Vorba ceea: Cu răbdarea treci şi marea.

Cumetra Ignesa Oglinda, farfuria, ciubota, lumânarea, tocul, hârtia, crupa, tărâţa, ciorapul,
ceapa (una, două, trei...)... A! şi busuiocuc! Parcă tot este ce trebuie. Of, mai
repede de-am începe vrăjitul nostru!

Oaspetele V Poarta măiiii! Poarta măiiiii!

Gospodarul Of, ce se aude?

(moş Andrei)
Oaspetele V Voi ştiţi că v-o furat poarta?

Gospodarul Ce-i cu tine, bre? Parcă n-avem fete să ne fure poarta.

(moş Andrei)
Oaspetele V Da acum s-o schimbat tot, s-a întors cu picioarele-n sus. Voi cum vreţi, dar
poarta voastră nu-i.
Poarta, măiiiiiiiiiiiii!
Gospodina Piatră-n gura ta!
(Catinca)
Cumetra Ignesa Of, ce necaz peste voi o dat,
Cine vaca de la iesle v-o furat.
Să nu-i ajungă şi să nu se sature toată viaţa.

Gospodina Cumătră, nu vaca, dar poarta nu-i!

(Catinca)
Cumetra Ignesa Of, poarta, poarta! Of, cine s-o îndurat să fure de la nişte oameni sărmani o
 poartă.

Gospodarul Ei, lasă, bade să fure poarta, că vom merge şi noi să le furăm porţile. Că aşa e
(moş Andrei) o tradiţie. Şi după cum ştim, departe n-or mai duce-o. Tot în sat o vor
ascunde-o.

Bărbaţii lucrează, dar fetele se vrăjesc.

Gafiţa Catincă, ia ştii tu, fă ce vrei, dar noaptea trece. Dă farfuria încoace, oleacă de
apă, lumânarea, nişte foi şi un toc. Se zice că trebuie să scriem mai multe
nume de fete şi foiţele se lipesc de marginea farfuriei. Acolo unde s-a opri
picătura de ceară, acolo i-o cădea norocul flăcălui tău.

Gospodina Of, Lenuţa, Maria, Anicuţa, Varvara... of. La nimeni parcă nu s-o oprit. Ori
(Catinca) ce-i asta?
Dunea Ia dă încoace oglinda, că eu ştiu dacă se uiţi bine spre lună o vezi după
caracter. Dacă se vede rotundul, va fi cuminte, dar dacă colţurile – tare
încăpăţânată.

Gospodina Of, lele, parcă numai coarnele se văd. Treacă-se cu noaptea.

(Catinca)
Anicuţa Ia dă o torbă şi mai multe cepi. Să le descânt oleacă. Dacă voi scoate ceapa
îmbrăcată, va fi o mireasă cu zestre, dacă ceapa va ieşi fără de coajă –
sărmană nevastă-ţi va aduce.

Gospodina Of, aşa retrăiesc. Dar cum va fi, lui să-i fie bine.
(Catinca)
Ia dă încoace repede ciubotele. Să le încălţăm pe rând toate care au avut
Xenia noroc în viaţă. Doamne fereşte să o încălţe vreo una care nu-i merge, că gata
cu vraja.

Acum du-te şi arunc-o peste casă. În care parte va cădea, de acolo i-o fi
drumul. Aşa-i ce să-i faci, tot într-o parte viaţa se-ndreaptă.

Gospodina Of, numai eu să nu o încălţ... Că tare mă mai mănâncă scaraoţchii al meu.

(Catinca)
Parascheva Catincă, dă tărâţa ceea din pachet, strachina şi apa. Cea mai mare dintre noi
trebuie să facă o turtă şi s-o descânte. Da voi nici musca să nu s-audă.
Turtă, turtiţă,
Cheam-o copiliţă
Aleasă, muncitoare
Frumoasă ca o floare.

Acum pune-o sub perna băiatului. Când s-a culca, îşi va visa ursita. Dar ia
seama să nu se culce altcineva pe patul acesta, că gata vraja, gata!

Gospodina Of, dragele mele, de unde ştiţi atâtea? Ce m-aş fi făcut fără de voi, că sunt
 (Catinca) bătrână şi vreau să-mi ţin încă în braţe nepoţii..., dar nora îi departe.

Cumetra Ileana Ia, Catincuţă, nu mai căuta nurori. Ia ce fată frumoasă munea are!
Se uită către fiică şi o alintă

Mireasa Mamuni, mă măriţi sau ce?

După bani sau dragoste?
Hai, mamă, dă-mi zestre bună
Şi ne-om vedea poate peste o lună.
Dar poate să ne vedem la anul
Că le-oi tăia eu din grădină curcanul.
Hai, mămucă, nu mai plânge,
Că boţ de sare n-oi mai linge.

Gospodina Of, ce noră frumoasă,

(Catinca) Sunt o soacră norocoasă!

Mireasa Mamă-soacră, ia să-ţi zic

Că n-o să-ţi joc sub covrig.
Apă la animale eu nu dau,
Până noaptea-n câmp nu stau.
Nu iubesc să cos, să teş,
Şi nu recunosc când dau greş.
Banii la mine, vă spun deodată,
La beci – eu cu cheia, pun lăcată.
Eu cu haine, eu cu banii,
Eu mă lămuresc şi cu duşmanii.

Gospodina Of, mai rar aşa noră!

(Catinca)
Băiatul Treci, fată frumoasă, în casa ta, în acest neam ales!
Să nu te îndoieşti, căci n-ai dat greş!

Cumetra Ileana Ia, Catincuţă, nu mai căuta nurori. Ia ce fată frumoasă munea are!
Se uită către fiică şi o alintă
Un bărbat Măi, da ştie cineva vreun banc de-al nostru?
Alt bărbat Da cum să nu... (spune un banc)

Se aude telefonul:
Verişoara Catincăi din America

Verişoara Catinca, hi!

(Angela)
Gospodina Alo! Angela, tu eşti?
(Catinca)
Verişoara Yes! Tu tot acolo trăieşti?
 (Angela)
Gospodina Da, lângă moară.
(Catinca)
Verişoara Deschide uşa! Surprise!
(Angela) Se aude câinele!
Verişoara vine cu soţul ei (gătiţi aşa ca în America)

Gospodina Of, dă să te pup, că de când nu te-am văzut.

(Catinca)
Verişoara Thanks, da ia seama să nu-mi ştergi fardul pe pe obraz.
(Angela)
Gospodina Of, da cine e omuleanul acesta?
(Catinca)
Verişoara It’s my love, amantul, d-apoi cine ai crezut?
(Angela)
Gospodina Cum amantul? Nu-i bărbatul?
(Catinca)
Verişoara Ei, da, ce-i cu tine. N-am nevoie de eu bărbat, când am money.
(Angela)
Gospodina Ei, dar intraţi şi vă aşezaţi la masă!
(Catinca)
Verişoara Da ce-i la voi aici în casă? Oh, my God!
(Angela)

Gospodarul Mâine e Sfântul Andrei, dar astăzi ne-am adunat aici după tradiţia din
(moş Andrei) străbuni. Bărbaţii lucrează, spun bancuri, femeile ţese, cântă, dansează. Aşa e.

Verişoara Ei, bun! Noi îţi lăsăm cadoul şi plecăm la hotel. Tu ştii că eu nu pot trăi în aşa
(Angela) condiţii!

Gospodarul Vă mulţumim că aţi intrat!

(moş Andrei)
Gospodina Dragii mei oaspeţi, vreau să ridic acest pahar pentru oamenii noştri simpli de
(Catinca) la sat, care muncesc din zor, trăiesc cu frică de Dumnezeu şi promovează
valorile culturale. Să fiţi sănătoşi şi fericiţi, dragii mei!

Toţi Mulţumim!

Gospodarul Fie ca aceste sărbători creştine să ne unească mereu! Să ne întâlnim şi la o

(moş Andrei) fărâmă de pâine, şi la un pahar de vorbă, dar cu sufletul deschis şi inima
împăcată. Felicit pe toţi cei care poartă numele Andrei şi Andreia! La mulţi
ani!

Toţi: La mulţi ani!