1.

DATE GENERALE:
Nume, prenume: Galina Tanasescu
Adresa: s.Căzăneşti , r-ul Teleneşti Republica Moldova
Telefonul: (0373) 258- 72- 5-36 , mobil (067670656)
E-mail: tanasescu76@mail.ru
Data naşterii: 04.01.1976
Starea civilă: căsătorită , trei copii
Experiență profesională:
2013- până în prezent: profesor de limbă română/rusă în L. T. ,,A. Păunescu”
2003-2013: profesor de limbă franceză /rusă în Gimnaziul Căzănești;
Activități de volontariat:
1. Responsabil pentru securitatea și sănătatea în muncă a angajaților din L. T.,,Adrian Păun-
escu”;
2. Membru al Consiliului de administrație,secretar;
3.Șef al comisiei metodice; 4. Șef al comisiei:Dirigenție
Educaţie şi formare:
2015-2017- Universitatea de Stat din Moldova,Master în Știimțe ale educației ;
2013-2015- Universitatea de Stat „Ion Creangă”,recalificare la specialitatea profesor de
limbă și literatură rusă ;
1992-2006- Universitatea de Stat din Moldova,filologie română, specialitatea profesor de
limbă și literaturăromână ;
17.10.2015-10.12.2015: Universitatea de Stat din Moldova, cursurile de Formare continuă la
specialitatea limba și literatura română;
10.04.2018-10.05.2018 :Universitatea de Stat din Moldova, , cursurile de Formare continuă
la specialitatea limba și literatura rusă;
2018(7decembrie) -Cursul de pregătire/perfecționare/specializare/specialitatea/modulul
Securitatea și sănătatea în muncă
2010- Conferirea gradului didactic II la specialitatea- limba și literatura rusă;
2015-Confirmare gradului didactic II la specialitatea- limba și literatura rusă;
1. Competențe manageriale:
a. de comunicare asertivă, d. de consiliere,
b. de luare a deciziei, e. de organizare şi participare în lucru de
c. de mediere a conflictelor, echipă.
2. Copmpetențe în domeniul educației:
a.de planificare,organizare şi desfăşurare a orelor educative, a lectoratelor pentru
părinți, a sesiunilor de training pentru elevi.

1
 b. de utilizare a calculatorului-WORD, POWER- POINT, EXCEL, elaborarea videourilor
etc.;
Cunoştinţe lingvistice:
 la nivel de comunicare-limba română, rusă;
 la nivel de înțelegere(vorbire)-limba franceză.

2.Argumente în favoarea performanțelor obținute

2.1.Dovezi despre preocupările pentru dezvoltarea profesională
Profesorii permanent învață din propria lor experiență , dar și din experiența altora.
În acest context, consider că profesorii încadrați în procesul de predare a limbii și literaturii
române trebuie mereu să caute , să analizeze , să modifice , să inventeze , într-un cuvânt , să
elaboreze tehnologii , strategii didactice pentru a obține rezultate bune . Reforma curriculară
impune necesitatea activităților de perfecționare continuă , formarea în cadrul oricărei secvențe
educaționale – cerc metodic școlar , seminar , conferință etc .
-Am frecventat cursurile de formare profesională continuă la limba și literatura română în
perioada 17.10.2015-10.12.2015;
-Am participat la stagiul de formare continuă în contextul Proiectului „ Reforma
învățământului în Moldova ” , 31.07-04.08.2017 , Institutul de Științe Ale Educației , Chișinău;
-Am participat la seminarul metodico-practic pe subiectul : „ Proiectul educational .
Promovarea valorilor literar artistice în cadrul activităților organizate la limba și literatura
română” , 15.11.2016 ,Gimnaziul Negureni , r-ul Telenești;
-La seminarul teoretico-practic rational „Implementarea curriculumului la limba și
literatura română din perspectiva formării , dezvoltării-evaluării competenței de comunicare
orală și scrisă ” , 17 .01. 2017 , L/T Gimnaziul Bănești;
-Întrunirea metodică cu subiectul: „ Referențialul de evaluare a competențelor specifice
formate elevilor prin Limba și literatura română în gimnaziu și liceu ” , 28.01.2014 , Liceul
Teoretic „ Lucian Blaga ” , or. Telenești;
-Seminar practic al profesorilor de limbă și literatură română. „Utilizarea surselor
lexicografice în studierea limbii și literaturii române” , 25 februarie 2019 , Gimnaziul „ Nicolae
Holban ” Scorțeni, r-ul Telenești;
Odată cu optimizarea procesului instructiv–educative , sporește randamentul școlar și
calitatea lecțiilor predate . Schimbările ce au loc în societate impun persoanelor acceptarea
noului și adaptarea la el . Mediul de învățare poate eficientiza munca intelectuală sau o poate
încetini , iar acest lucru ține de trei factori esențiali: a) Poziția cadrului didactic în procesul de

2
predare-învățare; b) Gradul de implicare a elevului în propria formare; c) Metodele didactice
utilizate .
În acest context am realizat următoarele:
Am participat la ședințele catedrei, la ședințele consiliului profesoral cu diverse subiecte .
Pentru dezvoltarea mea profesională , am considerat de cuviință studierea
experienței avansate a colegilor de la comisie prin asistențe la ore , care îmi sunt de un real folos
și contribuie la diversificarea practicii personale :
Oră demonstrativă la limba franceză cu tema: „ Ne quittes pas ”, cl. a VI-a , Bradu Elena ;
Oră demonstrativă la limba franceză cu tema: „ Les fêtes et les traditions ”, cl. VIII-a ,
Nagomir Lilia ;
Oră demonstrativă la limba și literatura română cu tema: „ Reflecții pe tema iubirii ” clasa a
IX-a , Apalaghii Viorica ;
Oră demonstrativă la geografie cu tema: „ Apele subterane ” , clasa a VIII-a ,Cernica
Tatiana .
Oră demonstrativă la geografie cu tema: „ Elementele climatice și caracteristicile lor ”, clasa
a X-a , Sviriniuc Tatiana .
Oră demonstrativă la istorie cu tema: „Unificarea Italiei”, clasa a VIII-a , Climentovschi
Dorina ;
Oră demonstrativă la istorie cu tema: „ Marea Britanie ” , clasa a VIII-a , Climentovschi
Dorina .
Activități extracurriculare organizate în liceu .
Posed competențe și abilități de predare-învățare și evaluare în baza prevederilor și
cerințelor curriculare . Sunt mereu în căutare , tind spre perfecționarea cunoștințelor proprii,
pentru o dezvoltare mai amplă și progresistă .
În scopul schimbului de experiență și a propagării experienții proprii am prezentat lecții
publice .
„ Omonime , omofone , omografe ” , cl. a VI-a
„ Argumentarea unui punct de vedere ” , cl. a VII-a
„ Substantivul.Actualizare ” , cl. a VI-a
Activități extracurriculare:
„ Balul Bobocilor ! ”-2018
„ Apostoli ai luminii ! ”-2016
„ Crăițele toamnei ” - 2018
Am studiat literatură de specialitate :
Elaborarea PEI;
Strategii didactice de evaluare;

3
 Formarea competențelor digitale;
Aplicarea metodelor și formelor de învățământ centrate pe elev;
Dispun de portofoliu ce conține actele care demonstrează participarea la activitățile de
formare continuă , seminare , cursuri , proiecte , etc .
Problema cercetată
Amploarea schimbărilor din societatea contemporană constituie o provocare
pentru toți profesorii . Cadrele didactice se confruntă cu problema instruirii optime a elevilor.
Consider că dezvoltarea gândirii critice constituie un obiectiv important, de tip formativ
şi se realizează prin folosirea cu precădere a unor strategii interactive care îi scot pe elevi din
ipostaza de obiect al formării şi îi transformă în subiecţi activi , coparticipanţi la propria
formare . 
Tema de cercetare care mă preocupă este : „ Dezvoltarea gândirii gritice prin tehnici
interactive la orele de limbă română în clasele din gimnaziu”.
Ipoteza cercetării:
• Dacă vom folosi în activitatea didactică metode interactive ce dezvoltă gândirea critică a
elevilor, atunci ei vor învaţă să accepte şi să analizeze toate ideile propuse, nu pe cel care le-a
emis , vor învaţă să analizeze comportamentul unui personaj , vor avea suficiente și variate
posibilități de a demonstra ceea ce știu (ca ansamblu de cunoștințe) , dar , mai ales , ceea ce pot
să facă ( priceperi , deprinderi , abilități ) .
Scopul cercetării:
•Optimizarea procesului de predare - învățare - evaluare în ciclul gimnazial prin utilizarea
tehnicilor ineractive eficiente .
Obiectivele cercetării:
• Studierea și adoptarea unor metode de predare conforme cu nivelul clasei , cu specificul
disciplinei , cu volumul de cunoștințe ;
• Aplicarea diverselor strategii didactice eficiente formăriiși dezvoltării gândirii critice;
• Formarea deprinderilor de muncă independentă;
• Formarea deprinderii de lucru în echipă și optimizarea relației de colaborare între elevi ;
Metode de cercetare:
Metoda cercetării documentelor curriculare și a literaturii științifice ;
Observația și experimentul didactic ;
Reprezentarea grafică și metoda analizei produselor activității elevilor.
Folosirea metodelor , a procedeelor de către professor , în activitatea la clasă, trebuie să fie
determinată de realizarea unei învățări active , participative, elevul aflându-se în centrul tuturor
acțiunilor .

4
 Creată de Cowan în 1980 , metoda Cubului presupune analiza unui concept , a unei
noţiuni sau a unei teme prin proiectarea ei pe cele şase faţade ale unui cub , fiecare dintre ele
presupunând o abordare distinctă a subiectului.Intenţia acestei metode este de a valoriza
activitățile și operațiile de gândire implicate în învățarea unui conținut .
Se folosește în scopul explorării unui subiect din mai multe perspective și oferă o abordare
complexă și integratoare a subiectului propus .
Metoda Cubului presupune munca în grup , de aceea întreaga clasă de elevi am divizat-o
în grupuri a câte 4 elevi , fiecare dintre acestea fiind aşezată în jurul unei mese de lucru. Con-
ducătorul aruncă , rând pe rând , pe fiecare masa , un cub , pe faţetele căruia scrie : „ Compară ” ,
„ Descrie ” , „ Asociază ” , „ Argumentează ” , „ Analizează ” , „Numeşte ” .
Acestea constituie sarcinile didactice pe care , ulterior, profesorul le concretizează:
a. Compară personajele din fabulă cu oameni reali .
b. Descrie personajele: a) câini, b) utili, c) amici .
c. Confruntă situaţia celor doi câini cu cea a doi amici care nu s-au văzut demult .
d. Argumentează că textul e o naraţuine identificând : a) naratorul , b) personajele , c)
acţiunea .
e. Caracterizează personajele fabulei, construind graficul T .
f. Numeşte modurile de expunere, utilizate de autor în text .
După expirarea timpului rezervat pentru pregătirea sarcinii , câte un reprezentant din fiecare
cele şase grupuri prezintă rezultatul grupului său, iar ascultătorii fac notiţe .
Avantaje ale tehnicii:
Dezvoltarea capacităţilor de analiză , sinteză , aplicare , transfer , argumentare ale elevilor;
Formarea unei imagini globale asupra problemei abordate;
O mai bună înţelegere a problemei abordate , având în vedere cele şase perspective luate în
calcul;
Motivarea elevilor pentru participarea la activitate;
Activizarea elevilor;
Dezvoltarea capacităţilor comunicaţionale .
Limite:
Având în vedere faptul că fiecare grupă are de abordat o altă perspectivă , este posibilă
tratarea superficială a celorlalte perspective propuse;
Consum mare de timp;
Posibilitatea apariţiei dezordinii în timpul activităţii;
Neimplicarea tuturor elevilor în rezolvarea sarcinilor din cadrul fiecărui grup .
Activitatea dirijată de lectură şi gândire

5
 Activitatea dirijată de lectură şi gândire este o tehnică de instruire prin care elevii sunt
solicitaţi să anticipeze derularea evenimentelor care vor fi prezentate într-un text , realizând
predicţii după citirea fiecărui fragment din text.( Steele, J.L., Meredith, K.S., Temple, C. )
Etape:
Elevii sunt anunţaţi că vor studia textul„Delfinul” de A.Busuioc pe care îl vor citi pe
fragmente.
Se citeşte primul fragment de către profesor sau elevi.
Se adresează întrebări pentru înţelegerea fragmentului . Se solicită elevii să facă predicţii .
Acestea pot fi trecute într-un tabel de forma: în prima coloană se trec predicţiile pe care le gân-
desc , în a doua coloană se notează dovezile pe care le-au găsit în primul fragment citit şi pe care
se bazează predicţia lor .
Se citeşte al doilea fragment al textului .
Se solicită elevilor să revadă predicţiile făcute înainte, să vadă dacă ele s-au împlinit sau nu,
apoi să complete coloana a treia cu informaţiile exacte reieşite din al doilea fragment al textului .
Procedeul se va repeta, până la finalul textului, de atâtea ori, câte fragmente are textul .
Ce crezi că se va Ce dovezi ai ? Ce s-a întâmplat ?
întâmpla ?
Dikomes o va găsi O caută peste tot . Dikomes a găsit-o pe Ur-
pe Ursula . Se gândește mereu la ea . sula .
Ursula va fi A fost informat că este prinsă .
capturată .

Activitatea dirijată de lectură şi gândire presupune fragmentarea unui text pentru ca

elevii să poată prezice ce se va întâmpla în continuare într-o poveste sau ce se va întâmpla în
continuare într-un text informativ. Elevii se gândesc la contextul povestirii , la plasarea acţiunii
în timp şi spaţiu , la personaje , la faptele acestora (Steele , J.L., Meredith , K.S., Temple , C.)
Pentru ca metoda să fie aplicată cu succes trebuie îndeplinite anumite condiţii:
textul pe baza căruia urmează să se facă predicţii trebuie să fie unul necunoscut elevilor;
fragmentele textulu i, nu e obligatoriu să corespundă cu unităţile logice de conţinut ale
textulu , ci , mai ales, oprirea trebuie să se facă într-un loc provocator , care să permită realizarea
de predicţii .
Apelul la propria experienţă şi la cunoştinţele anterioare explică diversitatea predicţiilor
realizate de elevi , caracterul personal al acestora .
Diagrama Venn-Euler pune în evidenţă trăsăturile comune şi pe cele diferite a două idei,
concepte , evenimente , obiecte etc. Se reprezintă sub forma a două cercuri intersectate . În
primul cerc se notează trăsăturile primului termen al comparaţiei , în cel de-al doilea cerc se

6
notează trăsăturile celuilalt termen al comparaţiei, iar în zona de intersecţie se notează
elementele comune celor doi termeni. ( Steele , J.L. , Meredith , K.S., Temple , C.)
Această tehnică presupune efort de gândire din partea elevilor care identifică asemănări şi
deosebiri între două idei, concept , în funcţie de criterii cunoscute sau elaborate de ei . De ase-
menea, elevii sunt implicaţi activ într-un proces de reflecţie asupra cunoştinţelor însuşite . Este o
bună tehnică de evaluare formativă a cunoştinţelor elevilor .
Aplicând tehnicile de Dezvoltare a Gîndirii Critice, elevii gândesc și reușesc să creeze opera,
redactând texte literare și metaliterare
Diagrama Venn este una dintre tehnicile DGC menite a-l ajuta pe elev la sintetizarea și
sistematizarea cunoștințelor , activitate care îi eliberează mintea și inima , oferindu-i posibilitatea
de a se exprima atât oral , cât și scris .
Elevii clasei a VI-a, la cea de a patra oră de studiere a poeziei lirice „Fiind baiet, păduri
cutreieram…” de M. Eminescu , au lucrat cu poezia „ O , rămâi…” al aceluiași autor , realizând
următoarea sarcină:
Compară poeziile „ Fiind baiet, păduri cutreieram…” cu „ O, rămâi…” de Mihai Eminescu.
Găsește tangențele , afinitățile , asocierile dintre ele.
După 10 minute de discuții , perechile au scris pe poster câte o asemănare și o trăsătură
specifică fiecărui text, completând astfel diagram . Având schema ce înserează informația
necesară , nu le rămâne decât să redacteze un text metaliterar .
În predarea limbii și literaturii române nu metoda în sine asigură reușita lecției , fie ea cât
de modernă , ci adecvarea ei prin măiestria profesorului , în funcție de conținutul de specialitate
și de particularitățile de vârstă ale elevilor .( Anexe )

2.2. Implicarea în activitatea instituției de învățământ

Pe parcursul anilor de activitate în liceu am frecventat regulat ședințele Consiliului

profesoral.
Roluri asumate:
-membru al Consiliului de administrație;
-șef al comisiei „ Limbă și comunicare ” (2017-2018)
-responsabil SSM;
-coordonator de proiect „ Renovarea cantinei școlare ”;
-am participat la Seminarul aplicativ „ Metodologia de evaluare a cadrelor didactice” ,
organizat în Liceul Teoretic „ Adrian Păunescu ” în octombrie 2018;
-organizarea activităților extracurriculare și extrașcolare:
„Apostoli ai luninii” – 05.10.2015

7
 „Balul Bobocilor” – noiembrie, 2017
„Adio,Școală!” – mai, 2016
„Crăițele Toamnei” – noiembrie , 2018
Decada la disciplină –anual
În baza cunoștințelor acumulate de la ședințele comisiei „ Limbă și comunicare ” , am
elaborat proiectarea de lungă durată , proiectarea pe unități de învățare,un set de teste de evaluare
sumativă , aplicarea metodelor, procedeelor interactive .
Am organizat ședințe de părinți cu comunicări : Copii ai căror părinți sunt plecați peste
hotare, Particularitățile de vârstă , Dimensiuni ale personalității la copii și adolescenți , Forme
si cauze ale violenței .
Activitățile desfășurate în instituția dată :Balul Bobocilor , Apostoli ai lu-
minii,concursuri,victorine organizate în cadrul decade , Obiceiuri și tradiții de iarnă ș.a. rămân a
fi pentru elevi realizări minunate , iar pentru diriginți oportunități de cercetare , reflectare. Drept
confirmare , relația profesor-elev-părinte-societate trebuie să se dezvolte în armonie și prietenie
reciprocă .

2.3.Contribuția personală la prestigiul şi imaginea instituției de învăţământ

Promovarea imaginii favorabile a Liceului Teoretic este obiectivul fiecărui cadru didactic
din instituție, fiind o premisă și pentru activitatea mea:
Am participat la reuniunile metodice ale profesorilor de limbă și literatură română din raion ,
care au loc pe parcursul anului în diferite instituții de învățământ , unde eram ca reprezentant al
liceului .
Am organizat un seminar aplicativ împreună cu colegii: „ Metodologia de evaluare a
cadrelor didactice ” la nivel local .
Am pregătit și am participat împreună cu elevii la Concursul declamatorilor „ Dulce grai ”
(ediția a IV-a, 14 noiembrie 2014), care s-a organizat în Liceul Teoretic „ Lucian Blaga ” din
Telenești,unde eleva clasei a VIII-a Cernica Iana a fost premiată cu mențiune.
Am antrenat elevii pentru participarea la olimpiada la limba și literature română , etapa
locală și raională .
Am pregătit și participat împreună cu elevii la Concursul declamatorilor „Dulce grai” (ediția
a V-a) , de unde ne-am întors cu diploma de gradul III –Cernica Iana, clasa a IX.
Am activat ca coordonator de proiect „ Renovarea cantinei școlare ”,care a contribuit la
amenajarea cantinei școlare și promovarea unui stil de viață sănătos în rândurile elevilor și an-
gajaților;
Am participat la organizarea în cadrul instituției a mesei rotunde , training-uri ,seminare în
cadrul proiectului .

8
 Menţin şi dezvolt relaţii armonioase de parteneriat cu părinţii .
Desfăşor activităţi de informare a părinţilor.
Colaborez cu partenerii educaţionali din comunitate .

3.Îmbunătățirea continuă a performanțelor profesionale

Profesorul de astăzi trebuie să înțeleagă mai bine teoriile și practicile activității sale , să
urmeze unele principii fără de care astăzi este de neconceput procesul educational .
Fiecare profesor este un eu aparte și de aceea contribuie la diferite activități , seminare ,
consilii profesorale , cursuri organizate de Liceul Teoretic „ Adrian Păunescu ” , dar și cele
organizate de DEG Teleneșt i.
Un accent al preocupării pentru dezvoltarea profesională este aspectul teoretico-
științific.Referitor la acest capitol, studiez documente, surse informative, manuale metodice,
publicații de specialitate, cele mai importante fiind: Codul educational; diverse ghiduri metodice,
scrisoarea metodică, regulamente , literatura de specialitate .
Problema instruirii e o problemă de primă importanță de care depinde succesul
școlar . Dezvoltarea profesională nu poate fi concepută fără autoinstruirea permanent . De aceea
am acordat o mare atenție procesului de perfecționare a experienței profesionale .
Am urmat stagii de formare continua care m-au ajutat să-mi îmbogățesc experiența cu o
varietate de tehnologii educaționale , modalități de valorificare a curriculumului disciplinar din
perspectiva obiectivelor și a formării competențelor .
Menționez că modernizarea procesului de învățământ , în general, a predării limbii și
literaturii române , în specia l, se poate înfăptui atât prin aplicarea unor strategii noi de lucru , cât
și prin îmbogățirea celor vechi cu noi posibilități de organizare și transmitere a informației .
Utilizarea tehnologiilor moderne , a fișelor , tabelelor , planșetelor , testelor , a
mijloacelor audio-vizuale influențează pozitiv dezvoltarea intelectuală și însușita copilului , dar
și dezvoltă gândirea critică , creativitatea și performanțele școlare .
În timpul proiectării lecțiilor , care sunt forma de bază a organizării procesului de
învățământ , respect anumite condiții pentru a se sincroniza cu noile cerințe ale societății:
Angajarea în procesul învățării a nivelurilor superioare a gândirii: analiza, sinteza, inducția,
deducția, comparația, asocierea, aprecierea critică, motivația.
Antrenarea elevului în propria instruire, folosind tehnici de învățare adecvate obiectului .
Realizarea relației de cooperare dintre elev și professor .
Realizarea conexiunii inverse pe tot parcursul învățării .
Difernțierea predării-ănvățării-evaluării în elaborarea proiectării și orelor.

9
 4. Direcții de perspectivă

Școala este oglinda societății umane . Deaceea , de măiestria profesorului va depinde viitorul
acestei societăți , iar pe parcursul existenței societății umane profesorului dintotdeauna i-a
revenit rolul primordial în creșterea și educarea tinerii generații .
Sistemul educational este în dinamică continua . Deaceea abilitatea profesorului de a jongla
cu existențele didactice crescânde , favorizează acumularea măiestriei profesionale .
Reieșind din Reforma Învățământului , din concepția și principiile din punct de vedere al
ceințelor înaintate față de școala prietenoasă a copiilor , în predarea-învățarea limbii și literaturii
române se va pune accentual pe următoarea schimbare calitativă: reorientarea de la abordarea de
tip academic a predării limbii și literaturii române spre prezentarea unor varietăți de situații
problematice , pentru a crea deschideri către domeniile de studiere a operelor de valoare și folo-
sirea cu precădere a unor strategii interactive care îi scot pe elevi din ipostaza de obiect al
formării şi îi transformă în subiecţi active , coparticipanţi la propria formare . 
Pentru a asigura rezolvarea treptată a acestor probleme planific să urmez în continuare
cursuri de perfecționare și să mă implic în diferite proiecte .
Pentru o ameliorare a problemelor din sistemul educational în calitate de cadru didactic îmi
propun să lucrez asupra următoarelor soluții:
Participarea la diferite concursuri , olimpiade școlare , extrașcolare;
Organizarea activităților interactive în cadrul săptămânii la obiectul predat;
În cadrul comisiei voi pregăti ore publice , comunicări atractive;
Elaborarea sugestiilor de eficientizare a activității la prestigiul și imaginea instituției;
implicarea în activitățile instituției de învățămînt;
Valorificarea subiectului ce ține de aplicarea principiului inter- și transdisciplinar;
Elaborarea curriculei activității individuale a elevilor cu CES;
Elaborarea testelor de evaluare;
Participarea la proiecte educaționale și needucaționale la orice nivel.
Pentru următorii ani , în calitate de diriginte voi:
Contribui în continuare la colaborare și cooperare elev-părinte-școală-societate;
Promova educația elevilor pentru integrare în societate , etc.

5. Rezultatele elevilor
Randamentul școlar exprimă nivelul, performanțelor și eficiența procesului didactic de
proiectare-învățare, fiind evidențiat de estimarea raportului dintre rezultatul didactic proiectat și
rezultatul obținut în pregătirea elevilor .

10
 Analizând rezultatele elevilor – notele de la evaluări, semestriale, anuale – am observat că
randamentul școlar este stabil .
Succesul elevului se stimulează prin evaluarea rezultatelor școlare . De aceea este foarte
important ca evaluarea să reflecte adecvat nivelul de cunoștințe acumulate de către elev , gradul
de dezvoltare a competențelor și a atitudinilor formate în urma studierii limbii și literaturii
române. Succesul evaluării depinde de mai mulți factori: obiectivele generale ale instruirii,
conținutul cursului, conținutul științific și structura didactică a manualelor școlare, asigurarea
elevilor cu alte materiale didactice necesare, tehnologia realizării evaluării rezultatelor școlare,
nivelul de pregătire teoretică și stilul de predare a profesorului.
Eficiența evaluării rezultatelor școlare depinde în mare măsură de corectitudinea formulării
obiectivelor de evaluare , de aceea țin cont de acest fapt, reflectând ce trebuie să electueze elevul,
cum trebuie să efectueze și cât trebuie să efectueze .
În activitatea mea utilizez diferite metode și tehnici de evaluare:
Pentru evaluări curente: teste-itemi cu elegere dublă, teste-itemi cu răspuns scurt.
Pentru evaluări sumative: teste complexe, dictări cu însărcinări , compunere de descriere a
unui tablou , de caracterizare a unui personaj, teste semestriale ( modele de teste sunt anexate în
portofoliu ) .
Efectuând analiza statistică a rezultatelor școlare prezint unele date concrete din clasa a
IX-a.

Rezultatele elevilor la examenul de absolvire

11
 Consider că este foarte important să se efectueze analiza reușitei academice și a
performanțelor elevilor prin valorificarea rezultatelor evaluării inițiale , semestriale și anuale la
finele fiecărui an de studii , fiindcă putem observa cum evoluează calitatea procesului de învățare
și putem lua măsurile necesare pentru a menține , cel puțin sau a contribui la ridicarea situației
academice a elevilor, totodată , evitând eșecul școlar . Prezint o diagramă a rezultatelor evaluării
inițiale,sumative și semestrială a elevilor din clasa a VI-a .

12
 Concluzii: efectele evaluării se răsfrâng , cu precădere , în trei arii majore: intruire,
învățare și nevoile societății . Astfel , analiza evaluării este indispensabilă cadrelor didactice ,
deoarece informațiile privind rezultatele elevilor constituie o sursă de îmbunătățire a activităților
de intruire .

13
 BIBLIOGRAFIE

Bontaş , I ,Pedagogie, ed . AII Educațional SA , Bucureşti , 1996 .

Callo , Tatiana . Educaţia comunicării verbale . Chişinău: Litera , 2003 .
Cartaleanu , Tatiana . Expunerea: exersare şi evaluare . Chişinău: Arc , 2016 .
Cerghit , Ioan , Metode de învățământ , Ediția a IV-a revăzută și adăugită , EditurPolirom ,
Iași , 2006 .
Crăciun , Corneliu , Metodica predării limbii și literaturii române în gimnaziuși în liceu ,
Ediția a IV-a , revăzută și adăugită , Editura Emia , Deva , 2011.
Cristea , Sorin , Dicționar de pedagogi e, Editura Litera , București , Chișinău , 2000 .
Condiu ,E , Pedagogie general , vol.I , ed. Arc, Chişinău , 1997 .
Cucoș , Constantin , Pedagogie , Ediția a II-a revăzută și adăugită , Editura Polirom , Iași ,
2006 .
Curriculum Şcolar pentru disciplina Limba şi literatura română Clasele a V a – a IX-a ,
Chişinău , 2010 .
Ionescu, M., Radu, I., (coord.), Didactica moderă, Ediția a II-a revizuită, Editura Dacia ,
Cluj-Napoca , 2004 .
Joița, Elena, , Pedagogie și elemente de psihologie școlară , Editura Arves, Craiova, 2003.
Frijer , M,Predarea şi învăţarea creative , ed. Uniunii Scriitorilor , Chişinău , 1998
Meyer , Genevieve , De ce și cum evaluăm , Editura Polirom , Iași , 2000 .
Nicu , Adriana , Strategii de formare a gândirii critice , Editura Didactică și Pedagogică ,
R.A., București , 2007.
Radu , I.T., Evaluarea în procesul didactic , Ediția a III-a, Editura Didactică și Pedagogică ,
R.A., București , 2007 .
Stoica , A., Evaluarea progresului școlar . De la teorie la practică , Humanitas .

14
 ANEXE

O altă modalitate de caracterizare a personajelor e tehnica piramida personajului. Ea poate fi

aplicată atât în procesul lucrului individual, cât şi în grup:
1. Numeşte personajul analizat (un cuvânt).
2. Atribute fizice (două cuvinte).
3. Profilul moral (trei cuvinte).
4. Caracterizarea directă (patru cuvinte).
5. Caracterizarea făcută de alte personaje / de elev (cinci cuvinte).
6. Caracterizarea în baza vorbirii, acţiunilor şi faptelor personajului (şase cuvinte).

La definirea fabulei ca specie literară este aplicată tehnica Găseşte cuvântul-ţintă, care îmbină
elementele ludice cu cele docimologice şi, graţie acestui fapt, suscită interesul sporit al elevilor.
Propunem să fie bifată varianta corectă (afirmaţia sau negaţia) din dreptul fiecărei întrebări:
a) Textul e scris în proză?                 Da.           Nu.
b) Este o naraţiune?                           Da.           Nu.
c) Se aseamănă cu un basm?          Da.           Nu.
d) Autorul se referă la animale?      Da.           Nu.
e) Utilizează personificarea?            Da.           Nu.
f) Conţine dialogul?                           Da.           Nu.
g) Autorul recurge la alegorie?          Da.           Nu.
h) E o lucrare ştiinţifică?                   Da.           Nu.
i) Conţine o morală?                          Da.           Nu.
După ce au răspuns la toate întrebările, elevilor li se propune să facă o definiţie noţiunii de fab -
ulă, apoi să o confrunte cu cea din manual. Astfel se învaţă a defini şi a „descoperi” noţiuni inedite.

Metoda cubului
Clasa a V-a
Operele literare: D-l Goe... și Vizită... de I.L.Caragiale
Tipul lecției: mixtă
Subiectul lecției: analiză comparativă între cele două schițe
Mod de desfășurare: Elevii au fost împărțiți în șase grupe, fiecare grupă rezolvând cerințe în
conformitate cu fețele cubului. Fiecare grupă și-a desemnat câte un reprezentant. Le-am explicat

15
elevilor în ce constă această metodă și cum vor lucra și am urmărit modul de lucru al fiecărei echipe
în parte, pe parcursul desfășurării activității.
Grupa I: Descrieți spațiul și timpul din cele două opere studiate, folosind exemple concrete din
text.
Grupa a II-a: Analizați comportamentul lui Ionel din schița Vizită, respectiv pe cel al lui Goe
din schița D-l Goe.
Grupa a III-a: Comparați cele două opere literare, ținând seamă de trăsăturile schiței.
Grupa a IV-a: Asociați personajele principale din cele două schițe cu alte personaje întâlnite de
voi în opere literare studiate. Motivați alegerea făcută.
Grupa a V-a: Aplicați: Imaginați-vă, în 10-15 rânduri, o continuare a schiței D-l Goe.
Grupa a VI-a: Argumentați, în maxim 20 de rânduri, apartenența la genul epic a uneia dintre
cele două shițe studiate.
Observație: După terminarea sarcinilor de lucru, fiecare raportor al grupei a prezentat cum a re-
zolvat sarcina de lucru avută. S-au adus argumente și completări. Am apreciat activitatea fiecărei
grupe și i-am invitat pe elevi să formuleze opinii despre cele două schițe.
Metoda Gândiți - lucrați în perechi - comunicați
Această metodă a fost folosită frecvent și cu succes de mine în evaluarea cunoștințelor elevilor.
Ea îmbină, într-o formă aparte, activitatea individuală cu cea în perechi și nu necesită foarte mult
timp. Primul moment, cel individual, este important deoarece obligă elevii să gândească asupra
sarcinilor de lucru propuse, solicitându-le o formulare în scris a răspunsurilor. În etapa a doua, cea a
activității în perechi, elevii își pot clarifica și completa răspunsurile, evaluarea cunoștințelor
făcându-se în comparație cu cea a colegului de bancă.
Exemplificare:
Subiectul lecției: Sinonime. Antonime.
Clasa a V-a
Comunicarea sarcinii de lucru:
Răspundeți în scris, pe caiete, la următoarele cerințe:
Activitate individuală. Timp de lucru -5 minute.
Scrieți cel puțin patru termeni din seria sinonimică a cuvântului a spune.
Alcătuiți enunțuri cu antonimele cuvintelor: domol, necăjit, laș, a pleca.
Activitate în perechi. Timp de lucru -2 minute.
Citiți colegului de bancă ce ați scris, completați răspunsurile, apoi comunicați răspunsul cu care
sunteți de acord amândoi.

16
 Observație: această tehnică s-a dovedit a fi utilă de fiecare dată, elevii reușesc să își completeze
propriile opinii, răspunsuri prin discuție cu partenerul de comunicare în faza activității în perechi,
apoi să comunice ceea ce au lucrat în scris.

Metoda Știu/ Vreau să știu/ Am învățat

Am folosit această metodă atât în orele de limba română, cât și în orele de literatură, prin ea
urmărind trecerea în revistă a ceea ce elevii știu deja despre tema ce urmează să fie discutată, apoi
elevii formulează întrebări la care se așteaptă găsirea răspunsurilor în lecție.

Exemplificare:
Subiectul lecției: Atributul (actualizarea cunoștințelor).
Clasa a VII-a
Tipul lecției: mixtă (de predare- învățare și de actualizare a unor cunoștințe)
Mod de desfășurare: Elevii vor lucra în perechi. Se cere elevilor să facă , în 2-3 minute o listă
cu tot ceea ce știu despre atribut. În timp ce elevii realizează lista, profesorul construiește pe tablă
un tabel cu trei coloane: Știu/ Vreau să știu/ Am învățat.

Profesorul cere fiecărei perechi să spună ce a scris și notează în prima coloană informațiile cu
care toți sunt de acord (de exemplu: atributul este partea secundară de propoziție care determină un
substantiv; atributul răspunde la întrebările: care?, ce fel de?, al, a, ai, ale cui? etc.; atributul poate fi
de mai multe feluri în funcție de partea de vorbire prin care se exprimă: substantival, adjectival,
pronominal etc.).

După completarea primei coloane a tabelului li se cere elevilor să formuleze întrebări despre lu-
crurile de care nu sunt siguri. Aceste întrebări vor fi trecute în coloana din mijloc (de exemplu:
atributul poate să determine și alte părți de vorbire în afară de substantive ?; prin ce părți de vorbire
se exprimă atributul adjectival ? etc.).

17