PROIECT DIDACTIC LA DIRIGENȚIE

1 septembrie 2015

Propunător: Liub !eri"nu# $r% %i%&ti& %oi# Ră'eni

()o*%o+ , +tr
me străbună -

PROIECT DIDACTIC
 

INSTITUȚIA: Liceul Teoretic „Ion Pelivan”, Răzeni, Ialoveni

DATA: 01.09.2015
CLASA: a II-a A
INVĂŢĂTOR : Serițanu Liuba, gra iactic oi
DISCIPLINA: Dirigenț ie
SUBIECTUL : Moldoa ! a"ra #ea $"r%bun% 
DURATA:!5 "inute
Sub&o#'e"enț%:
#or"ularea e către elevi a $uecăților e valoare %rivin re&%on&a'ilităț ile ce le revin, (n calitate
e cetățeni ai Re%u'licii )olova, %entru %er%etuarean %atri"oniului naț ional.

Obie&"ie o'era(ionale:
 Elevul va fi capabil:
*1 + &ă a%recieze valoric rolul %er&onalității (n viaț a &ocietăț ii
*2 + &ă ela'oreze "e&a$e argu"entate la &u'iect
* + &ă eucă i"%ortanța i"%licării iecărui cetăț ean (n %ro&%erarea ț ării noa&tre
*! + &ă "anie&te intere& și re&%ect %entru i&toria nea"ului %rin cunoaș terea ace&tuia.

S"ra"e)ia dida&"i&%:
a/ Me"ode și 'ro&edee:  auiere "eitativă, i"%re&ii in vacanță, ine%enent, rontal/,
a&ocierearontal/, e&co%erirea, 'rain&tor"ing oral rontal/, e%unerea, lectura
"eitativă, %ălării g(nnitoare, eclar lu"ii (ntregi.
b* Mi+loa&e in$"ru&ționale: runză e toa"nă vere, gal'enă, roșie, %ortocalie &au ruginie/,
&i"'oluri e &tat ale R), 'unița cu ver&urile lacunare, %uiț orul cu literele iniț iale la
eter"inative, nori cu citate, &oare, graic, coș, rune cu litere la e&co%erirea
&u'iectului.

De$i)nul in$"ru&țional
E"a'ele A&"ii"a"ea diri)in"elui ș i a eleului S"ra"e)ii
le&ției dida&"i&e
Eo&area Pe ușă &unt &cri&e ver&urile Poezie
Veniţi de pe potecile vacanţei 
- #in. Plini de impresii, agitaţi, zglobii 
Şi vara cu tot farmecu-i se stinge
Topindu-se-n frumoase nostalgii.
Me$a+ul.  
3ragi elevi, &ti"a4i %ărin4i
Iată-ne a$un6i (n %ragul unui nou an e (nvă4ă"(nt. *rice (nce%ut Auiere
(n&ea"nă entuzia&", &%eran4e 6i e"o4ii. "eitativă
7(t e ru"o& &ună ziua e a&tăzi ,,8iua cuno6tin4elor” ,
iar 6coala %ute" &ă o a&e"ănă" cu un izvor care curge %er"anent,
curge inierent că 'ea &au nu cineva in el.
3ragi elevi, 'e4i %er"anent in ace&t izvor al cuno6tin4elor,
 %entru ca iecare zi &ă ie o &ăr'ătoare, &ă ie o zi a cuno6tin4elor.
 

levilor le ore&c cu"in4enie, a&cultare 6i orin4ă e carte, iar 

 %ărin4ilor- &ănătate e%lină, ră'are, %utere e "uncă 6i cli%e e
("%liniri.
Bun% /iua și bine ați eni" 0n Marele Al"ar al Cunoș "inț elor1

Lecturez 'oe/ia 2nde#n 

7o%iii "ei cu oc:i &enini
;i &ulet %lin e 'unătate
La (nce%ut e an 6colar  Lectura
<reau &ă vă 6tiu cu or e carte. e%re&ivă

Pă6i4i &e"e4 %e noua trea%tă

=ncrezători (n viitor 
=n tot ce-i nou, ce vă a6tea%tă
>ă eveni4i 'iruitori.

<ă ie via4a ca un %o"

Iar &uletul vă ie %(ine
7u g(nul in&%ira4i e 'ine
>ă eveni4i cu aevărat OM.

Prezentarea noului elev venit .

- Pentru (nce%ut vă %ro%un &ă aună" (n coșul toa"nei runze, 7oș cu
a"intinu-ne e&%re cărările vacanț ei "ari. runze
 #iecare elev are (n ață o runză e toa"nă vere, gal'enă, roșie, colorate
 %ortocalie &au ruginie/ #ișa cu
 Li &e %ro%une &ă le riice (n &u&, iar irigintele recită  %oezia
 Suntem în prima zi de toamnă
Cînd valsul frunzelor ne-ndeamnă
 Să scrie cu drag fiecare
 Impresii din vacanț a mare. I"%re&ii in
levii&criu c(teva i"%re&ii și aună runzele (n coș ulin aț a vacanță
ca&ei, a%oi co"unică unele "o"ente colegilor.  oarte incitant &ă ine%enent
&crie și carul iactic e r?n cu elevii. , rontal/
Priiți a"en" o)linda "ablei &i"iț i . @unița cu
cartea
Co#'le"ați ul"i#ul er$ al 'oe/iei: e&c:i&ă
Unde-am zis întîi cuvîntul,/Și-am simț it sub tălpi pămîntul.
Unde-i soarele mai mare/Și măicuț a ce mă are, #ișa cu
Unde ochiul mi se pierde,/ ntre șes și codrul verde ver&urile
Unde-i bolta mai albastră, / !colo e """""""""""# ț ara noastră$ lacunare

-Cu# $e nu#eș"e țara noa$"r%3 4Moldoa* 3e&co%erirea

 

>e analizează ta'elul co"%letat la (nce%utul orei. >e nu"ără raic

nu"ărul e voturi %entru o analiză "ai a"%lă

  Cel #ai #ul" iube$& ișa cu ta'ela

Țara 7a&a %ărintea&că )a"a

Tre'uie &ă ne iu'i" țara ,(n acea&tă rago&te (nca%e și cea %entru
"a"ă,ca&a %arintea&că și %entru %er&oanele ragi.
La ta'lă &e (ntorc runzele și &e e&co%eră &u'iectul lecț iei #runzele cu
Moldoa 5 a"ra #ea $"r%bun% litere

>e aișează :arta )olovei.  Darta R)

Cu0n"ul 0n%ț%"orului: Av(n un teritoriu relativ "ic, oar ,B
"ii C", ără %i&curi (nrăznețe, ără (ntin&e ne"ărginiri e a%e, %unere
natura i-a :ărăzit %laiului no&tru rare ru"u&eț i c("%ii alintate e 7uvintele
"(ng(ierea uioa&ă a v(ntului, u"'răvi ce tre&ar 'ucuroa&e la &unt &cri&e %e
c(ntecul %ă&ărilor, a%e o"oale care &ărută țăr(na &tră'ună, ealuri nor 
 'la$ine ce te (nea"nă la cu"ințenie și 'unătate.
A&ociere
!Ce re're/in"% Moldoa 'en"ru "ine 34țara (n care locui", ca&a rontal/
 %ărintea&că, 'aștina natală, e %atria, continentul, ț ările vecine/
%unere
Cu0n"ul 0n%ț%"orului: )olova +țară cu nu"e. Eoi ne-a"
nă&cut (n )olova. )olova e %ă"(ntul no&tru &tră"oșe&c, e ca&a 7uvintele
noa&tră. Aici trăie&c %ărinții noștri, aici au trăit &tră"oș ii noș tri. Ee &unt &cri&e %e
"(nri" că ave" ace&t %lai "ioritic, acea&tă gură e rai tran&"i&ă nor 
in generație (n generaț ie. * țară cu %er&onalităț i "arcante e-a
lungul ti"%ului.* gură e rai, care te (ncălzește %rin
&%iritualitatea, generozitatea, o&%italitatea ace&teia. Ț ara e&te ceea
ce ave" cel "ai ru"o& (n lu"e.
 Eu"eroși %oeți au accentuat valoarea inconte&ta'ilă a 4ării, a Recitarea
ca&ei 6i a graiului, (n evenirea &a .
Re&i"al de 'oe/ie
Mi!i &a$% Moldoa , Va$ile Nedele$&u
 %ace (n iar'ă, )i-i ca&ă )olova,
 lini6te-n runză. Pă"(ntul "i-i &(nt +  7avcaliuc
)unce6te %ă"(ntul >ă-l a%ăr e rele, >elina
#ărF&ă &e-auză. Prin "uncă &ă-l c(ntG

3o"ol curge Ei&trul ;i corii, ru"o6ii,

 

3in "unte &%re "are. =n zările-al'a&tre

>%un unii că-i "ic, 3oinea&că-ne nea"ul
Pentru "ine e "are. ;i a%tele na&tre.

MOLDOVA 4Ana Ț%rn%* @uru$a

Aici i"i e&te 4ara =n 4ara a&ta &(ntă, Aleanru
;i li"'a "ea 6i graiul, Iu'ită e co%ii,
Aici i"i e&te "a"a, =n 4ara "ea )olova,
Aici i"i e&te raiul 7u %itore6ti c("%ii,
=n 4ara "ea ru"oa&ă, 7u 6e&urile-ntin&e,
7u ealuri 6i c("%ii, 7u cori "ari 6i e6i,
=n 4ara "ea )olova, =n 4ara "ea )olova
7u "ulte 'ucurii. 7u-ntin&ele %oteci.
* altă 4ară-alea&ă
7a a&ta nu gă&e6ti,
7u lanuri (n&%icate,
7u vii 6i cu livezi
Reali/a! De$&rieți Moldoa, 7olo$ind &0" #ai #ul"e de"er#ina"ie, Acro&ti:ul cu
rea 'ornind de la inițialele da"e. (n&ușiri
$en$ului Mică, "inunată, "(nră, "ăreață
  Ocu%ată, ocrotitoare, o&%italieră
6- #in. Li'eră, legenară, lăuată, lu%tătoare, lu"inoa&ă, liniștită
Dezvoltată, ragă, arnică, e"ocratică, ulce, oritoare
O 'o&ită, o%ti"i&tă
Vitează, vrenică, vec:e, voinică, vi&ătoare,
Ar"onioa&ă, avută, aevărată, avan&ată, activă, aorată

*glina
In7or#ații de$'re Re'ubli&a Moldoa ta'lei

I 5 Si#bolul de S"a" al Re'ubli&ii Moldoa. Dra'elul. I"agini

Re%u'lica )olova are ra%el, &te"ă și i"n care &unt ocrotite e
lege
Dra'elul
1. 3ra%elul e >tat al Re%u'licii )olova H Tricolorul . l @erigoi
&i"'olizează trecutul, %rezentul 6i viitorul &tatului , relectă <laa
 %rinci%iile lui e"ocratice, trai4ia i&torică a %o%orului
"olovene&c, egalitatea (n re%turi, %rietenia 6i &oliaritatea
tuturor cetă4enilor re%u'licii.

2. 3ra%elul e >tat al Re%u'licii )olova H Tricolorul H

re%rezintă o %(nză re%tung:iulară, or"ată in trei (6ii e
i"en&iuni egale, i&%u&e vertical (n ur"ătoarea &ucce&iune a
culorilor e la :a"%ă al'a&tru azuriu/, gal'en, ro6u. =n centru,
 %e (6ia e culoare gal'enă e&te i"%ri"ată >te"a e >tat a
Re%u'licii )olova.
 

. La cere"oniile e ar'orare a 3ra%elului e >tat cu %rile$ul

&ole"nită4ilor, a&i&ten4a ur"ează &ă &tea (n %icioare, 'ăr'a4ii (l
onorează cu ca%ul e&co%erit.

!. tilizarea 3ra%elului e >tat cu (ncălcarea %reveerilor legii,

 %recu" 6i %roanarea 3ra%elului e >tat %rin "urărire, %ătare,
in&cri%4ionare, e&enare, a%licare a unor o'iecte, arere, călcare
(n %icioare, utilizare (n calitate e a4ă e "a&ă, :u&ă e &caun,
ra%erie etc. &e %ee%&ește conor" legii.

Poe/ia 8Trei &ulori 9, Ci'rian Poru#be$&u

Trei culori cuno&c %e lu"e Ro&u-i ocul vite$iei,
7e le tin ca &?nt oor, Jertele ce-n veci nu %ier 
>unt culori e-un vec:i renu"e al'en, aurul c?"%iei,
A"intin e-un 'rav %o%or. >i-al'a&tru-al no&tru cer.
@erigoi
7?t %e cer &i c?t %e lu"e, )ulte &ecole lu%tara <laa
<or i a&te trei culori, @ravi &i ne-nricati eroi
<o" avea un alnic nu"e, Li'eri &a trai" (n tara
>i un alnic viitor. 8iitori ai lu"ii noi.
Iar c?n ratilor "-oi uce
3e la voi &i-o i &a "or 
Pe "or"?nt atunci &a-"i %uneti
)?nrul no&tru tricolor.

II 5 Si#bolul de S"a" al Re'ubli&ii Moldoa. S"e#a.

>te"a e >tat a Re%u'licii )olova re%rezintă un &cut tăiat 7avcaliuc
 %e orizontală av(n (n %artea &u%erioară cro"atică ro6ie, (n cea >elina
inerioară + al'a&tră, (ncărcat cu ca%ul e 'our av(n (ntre coarne
o &tea cu o%t raze. 7a%ul e 'our e&te lancat (n rea%ta e o roză
cu cinci %etale, iar (n &t(nga e o &e"ilună conturnată. Toate
ele"entele re%rezentate (n &cut &(nt e aur gal'ene/. >cutul e&te
 %la&at %e %ie%tul unei acvile naturale %urt(n (n cioc o cruce e aur 
acvila crucială/ 6i 4in(n (n g:eara rea%tă o ra"ură vere e
"ă&lin, iar (n &t(nga un &ce%tru e aur. %tema de stat este
amplasată în centrul drapelului &epublicii 'oldova

III 5 Si#bolul de S"a" al Re'ubli&ii Moldoa. I#nul.

R(șneanu
I#nul de S"a" al Re'ubli&ii Moldoa  Eicoleta
=n calitate e I"n e >tat al Re%u'licii )olova &e
 

con&ierăc?ntecul „Li"'a noa&tră”, ver&uri e Aleei )ateevici

&troele 1, 2, 5, B, 12/, "uzica e Aleanru 7ri&tea, aran$a"ent
e <alentin 3(nga.
>e intonează
 a/ la riicarea 3ra%elului e >tat al Re%u'licii )olova
 '/ la e%unerea $ură"?ntului e către Pre6eintele nou ale& al
Re%u'licii )olova
 c/ la e&c:ierea 6i (nc:ierea &e&iunilor Parla"entului
/ la inaugurarea "onu"entelor
e/ (ncarul cere"oniilor oiciale e (n"?nare a i&tinc4iilor e
&tat
 / la (nt?"%inarea 6i la %lecarea 6eilor e &tate6i e guverne, care
(ntre%rin vizite oiciale (n Re%u'lica )olova. =n ace&t caz,
I"nul e >tat al Re%u'licii )olova &e intonează u%ă i"nul e
&tat al 4ării re&%ective
 g/ la e&c:ierea aunărilor &ole"ne, ongre&elor, &i"%ozioanelor
con&acrate unor ate re"arca'ile in i&toria 6i cultura 4ării

I#nul de S"a" al Re'ubli&ii Moldoa

(versuri – Alexei ateevici! muzica – Alexandru Cristea"
 (imba noastră-i o comoară  (imba noastră-i frunză verde,
 n adîncuri înfundată  buciumul din codrii ve)nici,
Un )irag de piatră rară  istrul lin, ce-n valuri pierde
 *e mo)ie revărsată.  !i luceferilor sfe)nici.

 (imba noastră-i foc ce arde  (imba noastra-i limbă sfîntă,

 ntr-un neam, ce fără veste  (imba vechilor cazanii,
%-a trezit din somn de moarte +are o plîng )i care o cîntă
+a viteazul din poveste.  *e la vatra lor ăranii.
 &ăsări-va o comoară
 n adîncuri înfundată,
Un )irag de piatră rară
 *e mo)ie revărsată.

IV 5 2n"e#eierea Moldoei. Le)enda lui Dra)o Vod%.

ra oată un voievo %e nu"e 3rago6, care trăia (n acea @eregoi
 %arte in Ro"?nia care &e nu"e6te )ara"ure6. ra 'un go&%oar >ilvia
6i c?r"uitor i'aci, ar 6i "e6ter v?nător. =i %lăcea tare "ult &ă
v?neze zi"'ri, ur6i, cer'i, că%rioare, "i&tre4i 6i lu%i.
Legena &%une că, u"'l?n el la v?nătoare, a auzit că ra4ii
lui, ro"?nii e la ră&ărit e "un4ii 7ar%a4i, e %e valea r?urilor
>iret 6i Prut, &uereau "ult in %ricină ca-i $euiau 6i-i ucieau
tătarii. Ace6tia erau %e atunci, un nea" e oa"eni care trăiau
nu"ai in raz'oaie 6i in ceea ce luau e la al4ii. >e 6tia că nu-i
 

(ntrecea ni"eni la călărie. Eăvăleau %e cai iu4i ca v?ntu. Loveau

cu ni6te &ă'ii cur'ate nu"ite iatagane, iar &ăge4ile re%ezite in
arcurile lor 4?6neau ca g?nul 6i ni"ereau re%t (n 4intă. Pe ca%
 %urtau căciuli "ari, in 'lană e oaie, iar e a%ărat &e a%ărau cu
&cuturi rotune in ier. 7onucătorul tătarilor &e nu"ea :an &au
:an-tătar.
7u vite$ii lui in )ara"ure6, 3rago6 a trecut "un4ii la
ră&ărit, ca &ă-i a$ute (n lu%ta cu tătarii. Prin "un4i, (n calea lui
3rago6 6i a vite$ilor &ăi, a ie6it un 'our &au zi"'ru, "ai "are ca
un taur, cu coarne 4e%oa&e, cu gru"az gro&, cu co%ite tari, cu %ăr
lung negru, cu oc:i :ol'a4i, ioro6i, cu nări largi.
=nt?i l-a &i"4it că4elanra lui 3rago6, nu"ită )ola. ;i,
&i"4inu-l, a alergat u%ă el, lătr?n a&cu4it. 3ar oric?t e ioro&
era acel 'our, 3rago6 tot l-a oc:it cu &ăgeata 6i l-a (n4e%at cu
&uli4ă. Rănită, %lină e &?nge, acea iară a "ai ugit (ncă "ult %rin
 %ăurea cu ar'ori (nal4i. @a, a trecut 6i un r?u cu a%ă "are )ola,
u%ă ?n&a, gonea, gonea in ră&%uteri &-o %rină. 3ar r?ul iin
a?nc 6i valurile lui re%ezi, 'iata că4elanră )ola &-a (necat.
  7ălări, 3rago6 cu vite$ii lui au trecut r?ul, au lovit zi"'rul
re%t (ntre coarne 6i, (n &?r6it, l-au o'or?t. #oarte "ult &-a
 'ucurat 3rago6 e acea&tă 'iruin4ă, ar "ult i-a %ărut rău e
 %iererea că4elanrei. =n a"intirea ei a nu"it acel r?u )olova.
A%oi, 3rago6 a trecut (ncă "ai e%arte 6i a a$utat %e
ro"?nii in acea&tă %arte a 4ării &ă-i alunge %e tătarii cel
răuăcători. 7?n &-a (ntor& in lu%tă, 'iruitor, ro"?nii l-au ale&
voievo 6i l-au %otit &ă conucă acea&tă %arte in 4ară, %e care au
nu"it-o tot )olova, e la nu"ele r?ului.

V 5  S%rb%"ori naționale Alii

;iua inde'endenței, Li#ba noa$"r% )ăălina

VI 5 Per$onali"%ți ale nea#ului. 

7eea ce ne %oate %rezenta ca na4iune 6i ca ientitate &unt
graiul,"uzica, an&ul, c?ntul, %ortul,o'iceiul. n rol i"%ortant (n @raga
evolu4ia culturii a avut 6i literatura. 3e la "ic la "are, oa"enii Angelina
&unt (n&ule4i4i e o%erele lui <. Alec&anri, ). "ine&cu, I.
7reangă, . <ieru, >. <ang:eli, I.3ru4ă 6.a.

VII 5 Por"ul național. Meș"eșu)uri 'o'ulare. Bu&a"e

naționale. anța Iana
  )olova e&te o 4ară euro%eană ,o 4ara %o%ulată,
 %re%onerent, e "oloveni c?t &i e "ulte "inorită4i na4ionale
ucraineni, 'ulgari, găgăuzi, ru6i, evrei, 4igani, ne"4i, ce:i etc.
>ăr'ători in )olova &unt "ulte &i variate. >ăr'ătorile e iarna, e
ee"%lu, &unt (n&o4ite e colinzi, :aituri, &cenete teatralizate ale
co%iilor &i "aturilor e la ca&a la ca&a, ve&tin cu 'ucurie &o&irea
unui An Eou. 3e a%t, (n acea&tă %erioaă &ăr'ătorile calenarului
 

agricol trai4ional &e &u%ra%un cu cele cre6tine, legate e Ea6terea

lui Dri&to& + 7răciunul.
* &ăr'ătoare trai4ionala "olovenea&ca e&te K)ăr4i6orulK +
&i"'olul %ri"ăverii. La el, %ri"ăvara e&te &er'at Pa6tele + o
&ăr'ătoare religioa&ă %o%ulară (n )olova. )olovenii (n ti"%ul
&ăr'ătorilor %ot %artici%a la un 6ir e eveni"ente culturale
concerte „)ăr4i6or”, „7ire6ar”, „<a invita )aria @ie6u” etc./,
 %arae &i "anie&tări e "a&ă e 8iua Ine%enentei, „Li"'a
 Eoa&tră”, :ra"urile ora6elor &i &atelor etc.

Re7le&ție P%l%ria alb%:

- #in. 7u" (ți i"aginezi Re%u'lica )olova %e&te 50 ani Pălării
g(nitoare
P%l%ria roșie:
3e ce (ți iu'ești țara3eoarece %ărinț ii %e care "i i-a at #ișe cu
3u"nezeu &(nt in acea&tă țară. Aici e țara 'unicilor, %rietenilor, =ntre'ări
nea"ului "eu. Inierent une aș %leca aș ori &ă "ă (ntorc aici.
7u toate că %(inea e "ica , ar "ai gu&toa&ă. Aici &unt cei "ai
ru"oși oa"eni e %e %ă"(nt, cele "ai %itorești locuri./

P%l%ria nea)r%:
 Eu"iți ri&curile la care ne-a" e%une acă vo" uita e țară, e
nea", e lucrurile &inte Pot &ă %ove&tea&că unii %ărinț i care au
o&t %lecați %e&te :otarele țării ș i cu" &-au &i"ț it e%arte e ea./

P%l%ria )alben%:
7e ai %ove&ti &trăinilor e&%re țara ta

P%l%ria alba$"r%:
7u" orești &ă ie țara noa&tră #%ă avem cetățeni active și
responsabili. %ă dispară corupția de orice formă și orice nivel, să
 fie respectate drepturile fiecărui cetățean al ț ării noastre$

P%l%ria erde:
7u" %ute" i ericiți la noi (n țară >oluția ar i  %e recită

@eregoi
Poe/ia <%!ți "i#'1 >ilvia
În trecerea grăbită, prin lume, către veci, În trecerea grăbită prin lume către veci
Fă-ţi timp, măcar o clipă, să vezi pe unde treci Fă-ți timp măcar o clipă să vezi pe unde
! treci
Fă-ţi timp să vezi durerea şi lacrima arzând, Fă-ți timp să stai aproape cu-ai tăi
Fă-ţi timp să poţi, cu mila, să le alini, trecând.  iubiţi, voios,
Fă-ţi timp să guşti rumseţea din tot ce e
 

Fă-ţi timp pentru-adevăruri şi adânciri n vis, curat.

Fă-ţi timp pentru cântare cu su"etul desc#is,
Fă-ţi timp să vezi pădurea, s-asculţi lâng-un iz
vor,
Fă-ţi timp s-auzi ce spune o "oare, un cocor.
Fă-ţi timp s-aştepţi din urmă când mergi cu sl
ăbănogi,
Fă-ţi timp pe-un munte, seara, stând singur să
te rogi,
Fă-ţi timp să stai cu mama şi tatăl tău bătrâni,
Fă-ţi timp de-o vorbă bună şi-o coa$ă pentru c
âini.
Fă-ţi timp, cu orice taină sau adevăr să
stai,
Fă-ți timp căci toate-acestea au inimă,
au grai
Fă-ţi timp s-asculţi la toate, din toate să  
nveţi,
Fă-ţi timp să-i dai vieţii şi morţii tale preţ.
Fă-ţi timp acum, că-n urmă zadarnic ai s
ă plângi%
&omoara risipită a vieţii n-o mai strângi.
Fă-ți timp, ă-ți timp, o, nu uita, ă-ți
timp!

  Tu &e 7a&i3 Te 'l0n)i #ereu, dai in a'e &inea de nea+un$urile "ale, aș"e'ți &a &eilalți
$% $e i#'li&e 0n iața ț%rii noa$"re, nu#ai nu "u3 Sau a&țione/i31
  Ține #in"e1 Moldoa are neoie de &e"%țeni a&"ii și re$'on$abili. De "ine de'inde
'ro$'eri"a"ea ț%rii 'e &are ne!au la$a"!o &a #oș"enire $"r%#oșii noș"ri.

E="inde! ?o&ul 8De&lar lu#ii 0n"re)i19

re =n a4a cla&ei %e un &caun/ elevii %e r(n e&%rin e&en4ialul in 3eclar lu"ii
lec4ia e&ă6urată (ntregi
>#in. 3i&cur&ul (nce%e cu enun4ul „3eclar lu"ii (ntregi că ...”
• 3eclar lu"ii (ntregi că acel care vee ru"o&ul 4ării &ale, 6tie cu-
aevărat ce e&te %atria
• 3eclar lu"ii (ntregi că iecare in noi tre'uie &ă iu'ea&că %atria
• 3eclar lu"ii (ntregi că %atria "ea e oina, coru-n 'a&"e-a&cun&
• 3eclar lu"ii (ntregi că tre'uie &ă %ă&tră" și &ă ezvoltă"
 %atri"oniul cultural al țării.
• 3eclar lu"ii (ntregi că iecare in noi tre'uie &ă-și iu'ea&că ț ara,
&-o ocrotea&că, &ă contri'uie la %ro&%erarea ei, eoarece )olova
e țara oinelor.
 #ecital de poezii. 7iocoi
 Atît mi-e de a$uns pentru trai #asile &omanciuc$ 7ezara
 ,,!t0t mi-e de-a1uns pentru trai: / 2 ară, o casă, un grai.
 Dar nu orice ară frumoasă,/ +i ara în care-s acasă.
2 casă în care să-mi vină / Din lini)tea ării lumină.
Un grai din născare ales, / n ară )i-n casă-neles
2 ară, o casă, un grai3/ !t0t mi-e de-a1uns pentru trai4

MOLDOVA 4Ana Ț%rn%*

Aici i"i e&te 4ara
;i li"'a "ea 6i graiul,
Aici i"i e&te "a"a,
Aici i"i e&te raiul
=n 4ara "ea ru"oa&ă,
7u ealuri 6i c("%ii,
=n 4ara "ea )olova,
7u "ulte 'ucurii.
=n 4ara a&ta &(ntă, Lavric
Iu'ită e co%ii, a'riel
=n 4ara "ea )olova,
7u %itore6ti c("%ii,
7u 6e&urile-ntin&e,
7u cori "ari 6i e6i,
=n 4ara "ea )olova
7u-ntin&ele %oteci.

* altă 4ară-alea&ă
7a a&ta nu gă&e6ti,
 

7u lanuri (n&%icate,
7u vii 6i cu livezi
Poe"ul @ri)ore Vieru $'unea:
 (a noi mai dulce-mi pare  'ai verde e păm0ntul,
5i p0inea din )tergar,  'ai scurt e lungul drum, Alii
5i apa din izvoare,  (a noi chiar )i omătul  )ăălina
5i-acel cire) amar.  'ai cald e, nu )tiu cum.
Țara mea  , Grigore Vieru
A" o ca&ă %rintre ra"uri, A" un %lai ca in %ove&te, @otnari
A" un &at (ntreg e nea"uri, Altul "ai ru"o& nu e&te, )ariu&
A" un coru, o c("%ie, l "i-i rag %(nă la &tele
A" un grai ce-"i %lace "ie. ;i %(nFincolo e ele
Cu0n"ul 0n%ț%"orului: Ave" o 4ară "ică, ar ru"oa&ă. Ave" e%unere
un %lai cu oa"eni :arnici, ru"o6i la &ulet 6i la %ort, ini"ile 6i
ca&ele cărora &(nt e&c:i&e %entru %rieteni 6i ornice e vor'ă
ulce, e vre"e 'ună 6i e %ace. >unte" un %o%or ce 4ine la
 %ă"(nt, i&torie, li"'ă 6i cultură tine" &ă i" o 4ară euro%eană.
Iu'iți țara și aceți totul %entru a o %ă&tra curată, (ngri$ită ș i 'ogată
(n traiții.