Ministerul Educației, Culturii și Cercetării

al Republicii Moldova
Direcția Educație Sîngerei
Gimnaziul ”Luceafărul”, or. Biruința

Activitate extracurriculară cu tema:

Anul de studii: 2018-2019

Motto:”Viața poate fi înțeleasă doar prinvind înapoi, dar trebuie trăita
privind înainte”
Competențele:
 Prezentarea unei serbări în stil național;
 Demonstrarea abilităților artistice și teatrale;
 Dezvoltarea sentimentului de dragoste față de obiceiurile
neamului;
 Manifestarea interesului față de cunoașterea și transmiterea acestor
obiceiuri generațiilor ulterioare.
Organizat: Demenciuc Liliana – profesoară de ed. tehnologică
 Scenariul serbării:
Un elev în chip de fantomă: (umblă prin scenă)
Zgomot trist în câmp răsună,
Vin strigoii, se adună.
Voi creștinelor popoare,
Faceți cruci mântuitoare,
Căci e noaptea-ngrozitoare –
Noaptea Sfântului Andrei; (dispare de pe scenă)

Gosodina casei:
Of păcatele mele, păcate, iaca-i deamu seara da la mine de parcă nici nu
e Sfântul Andrei, ian să ung eu ferestrele cu usturoi să nu intre vreun
strigoi. Să mai pun niște cenușe proaspătă la ușă să mai sperii spiritile
rele, că taaare mă mai tem de ele. Mai nu uitasem că astăzi vin flăcăii și
fetele din sat la mine la șezătoare, mă duc să le gătesc ceva de lucru.

Un elev:
Lele Catrină, ești acasă, că noi deamu am venit!
Gosodina casei:
Acasă, acasă dapu unde să fiu la anii mei, stau acasă și aștept să-mi vină,
hai intrați ședeți dragii mei. Numai, vroiam să vă caut de lucru, dapu
astă seară deamu nu se mătură, nu se duce gunoiul afară, nu se rânesc
grajdurile, nimeni nu se piaptănă nu cumva să vă zgârâiați. Nu se dă
nimic de-mprumut, și nici nu se dă măcar de pomană. Așa că ședeți și
hodinițivă, să vorbim, să glumim, să cântăm și de ce nu să mai ghicim
pe ursit.
Un elev:
Dar acum lele Catrină hai să mai cântăm:
Cântecul ,, Lasă-mă la șezătoare,,
Un elev:
Știți ceva despre ziua de azi e ziua Sfântului Andrei, iar Sfântul Andrei
este apostolul care a propovăduit învățătura creștină pe pământurile
Daciei. Deaceia se bucura de mare respect printre aceste locuri. Iar ziua
lui de celebrare a înlocuit o zi în care se serba și se serbează încă
,,Divinitatea lup,,. Noatea Sfântului Andrei e importantă, căci acum
începe ciclul de înnoire a timpului. Și încă ziua Sfântului Andrei se
cheamă la români și ,,Ziua lupului,,.
Un elev:
De Sfântul Andrei vitele mucesc, caii nechiază, păsările țipă, căci
vestesc lupul , lupul care se apropie. Și-n astă zi lupul nu mai are gâtul
țeapăn și deaceia-și vede coada, odată-n an.
Un elev:
Să vă spun și o întâmplare, numai să fiu înțeleasă bine. Așa se spune că
dacă îți scrie soarta ceva primejdia nu se poate îndepărta. Căci peste cele
hotărâte nimeni nu poate trece în această zi. Se spune că cică unui prinț i
s-a ursit odată că va muri în ziua Sfântului Andrei și el a plecat în alt
oraș să se ascundă în ziua aceia. Și acolo se-ntâlnise cu moartea care-i
spuse: ,, Vai ce bine că te-ntâlnesc, eram așa de obosită încât n-aș fi
putut veni în orașul tău. Ha-ha-ha, ce bine că ești aici. ,,
Un elev:
Și eu știu o întâmplare sau o poveste, cică un vrăjitor l-a sfătuit pe un
boier să nu iasă din casă de Sfântul Andrei, căci va fi mâncat de lupi.
Boierul s-a speriat de prorocire deaceia și- a făcut o ladă din fier și se
băgă în ea. A doua zi când veni servitorul ce să vază? Când a ridicat
capacul lăzii de acolo țâșni un lup, iar în ladă plângeau oasele boierului.
Aveți grijă, aveți grijă.
Gospodina casei:
Ia mai lăsați cu poveștile estea triste, că eu deamu-s bătrână și tot nu
cred în ele, ian mai bine să cântăm:
( Cântecul ,, La fântână la Georghiță,,)
Gospodina casei:
Da știți voi că azi noapte ies moroii și strigoii și pentru a scăpa de ei
trebu să ungi cu usturoi ferestrele și ușile.
Un elev:
Și matale li-ai uns lele Catrină.
Gospodina casei:
Dapu cum, înainte de a intra voi în casă am uns tot, și voi luați câte un
cățel de usturoi, să vă apere de strigoi. Căci dacă intră strigoii în casă
numai rele fac nemernicile: leagă sau iau puterea bărbaților, fură sporul
vitelor, strică taurii ș-aduc lupii căci cu ei se joacă și urlă. Și toată
noaptea asta se face vrajă pe ursit, bolbocăind de dragoste, căutându-și
de noroc sau făcând farmece de răutate.
Un elev:
Lele Catrină dapu noi deaceia și am venit la mata, să ne arăți niște
vrăjitorii de ursit, care se făceau pe vremuri, căci toate suntem
nemăritate și dorim să ne vedem ursitul.
Gospodina casei:
Dapu v-arăt de ce să nu vă arăt căci și mie cineva mi-a arătat pe timpuri.
 Luați încălțămintea și aruncați-o peste cap a cui botul se uită la ușă
acea fată se mărită anul acesta, la care nu mai așteptă încă.
 Se iese afară se aruncă încălțămintea peste casă și incotro se uită
botul de acolo va fi ursitul.
 Se ia un inel de cununie pe un fir de păr deasura unui pahar de apă
de câte ori se pălește inelul de pereții paharului peste atâțea ani te
vei mărita. (fetele fac pe rând)
Un elev:
Dapu lele Catrină numai la fete le arăți da nouă, ce degiaba am venit și
noi aici.
Gospodina casei:
Vă arăt și vouă, ian mâncați din această turtiță. Luați și mâncați nu vă
uitați că-i tare sărată. Aceasta-i ,,turtița de Andrei,, o turtă foarte, foarte
sărată. Pe care o mănânci înainte de culcare. Noaptea cel ce a mânct-o se
zvârcolește cere apă și spune: Sfinte Andrei scoate chiul ursitei în fața
apei. Și noaptea prin somn tre să vezi pe ursită cum îți aduce apă să bei.
Un elev:
Ei da eu Lele Catrină cred că nu mai am noroc în viața asta, vorba ceia
că ,, N-o pierdut nimeni norocul să-l găsesc eu,,
Un elev:
Dapu cine să-l piardă, cică cel ce are noroc, îl ține cu dinții nu-l dă la
alții.
Un elev:
Ei dapu fiecare cu norocu său trăiește.
Un elev:
La omul sărac nici boii nu trag.
Un elev:
Ce te plângi nu știi că lăcomia strică omenia.
Un elev:
Aici nu-i vorba de lăcomie ci de sărăcie.
Un elev:
Ei eu cred că nu-i bogat cel ce are multe ci cel ce se mulțumește de
puțin.
Un elev:
Ei mai bine sărac da curat.
Gospodina casei:
Lăsați măi băieți că nu averia îl face pe om, ci omul averea. Îi găsi și tu
o fată harnică și dacă vă veți înțelege ve-ți face și avere , dac-o vrea
Domnul. Că totu-i de la Dumnezeu lăsat, nimica nu se face fără voia lui.
Toți:
Așăi, așăi.
Un elev:
Stați băieți să vă spun ceva și eu.
Un elev:
Hai zii.
Un elev:
Mai demult un moș și-o babă,
Moșul gras și baba slabă
Nu aveau dacă socoți, nici copii da nici nepoți.
Cine să fi ajutat de cădeau bănat la pat,
Într-o zi în cioricei, moșu a prins un șoricel
Și ca la o supărare era gata să-l omoare,
Însă baba mai miloasă, l-a oprit copchil în casă.
Bucuroși că au un fiu, moșu a cumpărat rachiu,
Mai apoi i-o dat și-un nume, ca oricărui om din lume.
Să nu-l roadă vreo pisică, i-o dat numele de Tică
Da vedeți voi dragii mei Tică avea un obicei
Pi-ntuneric, prin lumină, țuști la sacul cu făină.
Într-o seară pentru cină, baba o luat din sac făină.
Ș-o făcut o mămăligă.
Moșu iesă-n prag și strigă:,, Tică, Tică cina-i gata
Vin-o s-o cinezi cu tata.
Și tot strigă, și tot strigă, Tică-i hert în mămăligă.
Vezi năravul rău din tine, nu-și găsește lecuire.
Un elev:
Frunză verde de dudău,
Pe drumul ce merg eu,
De pe muntele Rarău
Nu-i fântână nici parău
Ca să-mi potolesc dorul meu,
Dorul de la inimioară
Nu mi-l potolește-o țară,
Numai mândra într- o seară.
Toți: E-e-e-e-e-e
Un elev:
Parcă-nțeleg și eu ceva.
Un elev:
Ce înțelegi mă rog și tu.
Un elev:
Înțelegi și tu:
Ce mi-i drag pe lumea asta
Calul, pușca și nevasta.
Cu calul călătoresc,
Cu nevasta mă iubesc
Și cu pușca mă păzesc.
Gospodina casei:
Ei doamne vii gândul tot la însurătoare mă feciori, mă.

Un elev:
Ei dapu leli Catrină atâtea fete frumoase adunate azi la voi în casă, de
parcă e o grădină cu flori.
Gospodina casei:
Țineți minte ce vă spun eu: Femeia frumoasă e grijă în casă, femeia
harnică e aceia care știe a țese, a ține curat în casă numai cu ceia una ai
voie la hodină nu cu cea străină, țineți minte !!!
Frunză verde, trei masline
Ascultați feciori la mine
Gura mea ce vă va spune;
Când veți merge la pețit
Nu vă uitați la argint,
Că argintu-i trecător,
Da urâta- până mori.
D-amu dacă-i Andriiu, ian să vedem cum vă va chema ursitul sau ursita,
alegeți din punguță un nume de fată sau băiat(și toți aleg o hârtiuță pe
care e scris un nume).
Un elev:
Hai mândruță după mine
Că eu te voi ține bine;
Disculță nu te-oi purta,
Că tu singură ai umbla.
Și la moară nu te-oi lua,
Ti-oi pune după icoane
Numa de-ai putea de foame.
Toți: e-e-e-e-e-eeeeeeee
(Lelea Catrina aduce o oală cu țerână și un pumn de boabe de grâu)
Un elev:
Leli Catrină ce vreai să faci cu boabele că nu-i cu semănatu azi, ce-i cu
matale.
Gospodina casei:
Știe baba, știe da mai este azi un obicei, că fiecare din casă trebuie să
samene niște boabe de grâu într-o oală și cum va răsări grâul așa va fi și
anul: bogat sau sărac. Așa că când veți veni cu colinda la Crăciun vom
vedea cum au răsărit aceste boabe. Așa că să fac și treaba asta, să nu uit.
Toți: Iaca cum a-a-a-a bine, bine.
Un elev:
Lele Catrină da mai știi obiceiuri că atătea ne-ai spus azi seară.
Gospodina casei:
Dapu cum mai este și așa obicei ca ,,păzitul usturoiului,, ,,bocetul
Andreiului,, tot în noaptea asta bătrânii se uitau la cer și proroceau cum
va fi anul: bogat sau sărac, ploios sau secetos, pace sau război și nea
seară se fac rugăciuni, se bat matănii mai multe ca în alte seri. E grea
noaptea Sfântului Andrei e tare grea.
Un elev:
Da știi lele Catrină am citit eu undeva că Sf. Andrei a fost mai întăi
ucenicul lui Ion Botezătorul, după acei a devenit unul din cei 12
apostoli. După înălțarea la cer a Mântuitorului a primit darul Duhului
Sfânt și a plecat să propăvăduiască Evanghelia prin diferite țări. Și
pentru acesta a fost condamnat la moarte și a fost pus pe o cruce sub
formă de x.
Pe care a fost legat, nu bătut în cuie, legat așa cu capul în jos șapte zile și
când a murit s-a dezlănțuit o furtună grozavă cu ploaie,tunet, trăsnet cu
întunericul pe tot pământul, și atuncea o frică mare, mare a cuprins
întreaga lume.
Gospodina casei:
Știți băieți, sunteți bravo că cuoașteți și vă interesați de tradițiile
neamului nostru, cât există aceste obiceiuri vom fi și noi ca națiune pe
acest petec de pământ, așa că aveți mare grijă și le transmiteți copiilor
voștri.
Toți: bine, bine, n-aveți grijă.
Gospodina casei:
D-amu primiți câte o gură de mâncare, că așa-i după obicei la sfârșitul
șezătorii numaidecât gazda servea cu bucate musafirii, așa că ospătați nu
vă rușinați.
Oaspeții mulțumesc gazda. (Cânteul ,,Satul meu,,)
Cântecele ,,Mamă inima mă doare,,
Mamă inima mă doare – 3 ori
Lasă-mă la șezătoare. 2 ori

Șezătoarea-i pe hârtop – 3 ori

Unde fac flăcăii foc. 2 ori

Ei fac focul cu surcele – 3 ori

Dincontra inimii mele. 2 ori

Măi Ioane șarlatane – 3 ori

Cu bomboane-n buzuare. 2 ori

Amăgești tu fete mari – 3 ori

Că ai bani în buzunar . 2 ori

Și mai amăgit pe mine – 3 ori

Să-mi dau vița pentru tine. 2 ori

Mamă inima mă doare – 3 ori

Lasă-mă la șezătoare. 2 ori
Cîntecul ,,La fîntîna lui Gheorghiță,,
La fântâna lui Gheorghiță leana mea – 3 ori
Se certau două fetițe la,la,la,la
O bogată și-o săracă
Se certau ziua întreagă. La,la,la,la

Cea bogată așa zicea măi leana mea – 3 ori

Pe mine Gheorghe mă ia la,la,la,la
Că-mi dă tata patru boi ,
Și-o turmă mare de oi. La,la,la,la

Cea săracă așa zicea măi leana mea – 3 ori

Pe mine Gheorghe mă ia la,la,la,la
Nu dă tata ochii mei,
Pe cei patru boi ai tăi la,la,la,la.

Trece Gherghe pe cărare leana mea – 3 ori

Și nu se uită la vale la,la,la,la
Nici la mine, nici la tine,
Nici la oi nici la suspine la,la,la,la.
Cântecul ,, Satul meu,,
Pe-un delușor, lângă izvor
Doarme sătucul în noapte.
Sătucul meu, cântec de dor.
Leagăn de stele și șoapte.
Numai aici e casa mea,
Nucul bătrân de la poartă.
Spune povești copilărești
El ne privește ș-așteptă.
Refren:
Satul meu gură de rai,
Seamăn pe lume nu ai. – 2 ori
Satul meu, satul meu – 2 ori
Satul meu iubit
Nu de ieri nu de azi – 2 ori
Eu te-am îndrăgit.

Bătrâni de-argint cântă doinind

Pe dealuri pasc miorele.
Verdele crin zice oricând
Cântecul măicuței mele.
Numai aici e casa mea,
Nucul bătrân de la poartă.
Spune povești copilărești
El ne privește ș-așteptă.
Refren:
Acest pământ, zice oricând
Pe drumuri, străzi, ulicioare
Cu zorii zilei aprinși și cu salcâmii în floare.
Numai aici e casa mea,
Nucul bătrân de la poartă.
Spune povești copilărești
El ne privește ș-așteptă.
Refren: