Sezătoarea:

,,Vechiul obicei
moştenit din
străbuni”
 Antetul activității extracurriculare
Data:24.02.2024
Forma de organizare:Ș eză toarea,,Vechiul obicei moștenit din stră buni”
Grupul țintă:Clasa a IV-a
Durata:60 min
Scopul activității:
-Familiarizarea elevilor cu tradițiile și obiceiurile stră vechi și cu importanța acestora
în cultura neamului româ nesc.
Obiective operaționale:
O1-să recite expresiv,cursiv,cu intonație,folosind comunicarea verbală și nonverbală
poeziile propuse;
O2-să interpreteze fluent și corect cantecele învă țate;
O3-să execute expresiv mișcă rile din dansul,,Hora ”și,,Polca”;
O4-să manifeste interes și respect reciproc pe parcursul activită ții extracurriculare;
Resurse educaționale:
*Mijloacele tehnice:calculatorul,boxă ,microfonul.
*Materiale:.
*Costumația:
Amenajarea sălii:
Resurse bibliografice/electronice:
 Demersul matineului cultural tematic
I.Partea introductivă
-Momentul organizatoric.Gazda,mă tușa Mă rioara pregă tește casa mare pentru a antâ mpina
micii oaspeți la marea seză toare.

-Formula de salut a învățătoarei:

Fiecare an noi îl înoim
Când cel vechi a îmbătrânit.
Dar la obiceiurile vechi şi datini ţinem
Aşa cum le-am moştenit din străbuni pe vecie.

Obiceiuri vechi din moşi strămoşi,

Cu jocuri şi urături, în portul nostru
Popular, un folclor pur românesc,
Specific neamului românesc.
Astăzi clasa a IV-a vă va prezenta o mică parte din frumsețea și tandrețea reflectată de tradițiile
și obiceiurile folclorice.De la mic la mare,haideți să-i încurajăm cu aplauze și cu voie bună

II.Partea de bază
Poezii:
Copilul I

Ne-am gâ ndit să -mpodobim

Câ t mai bine sala noastră
Să vedeţi câ t vă iubim
Poftiţi la şeză toarea noastră !!
Am să -ncep cu-o ghicitoare:
Ce este o şeză toare?
Cine ştie? Haideţi sus
Să vedem ce-aveţi de spus!

II.Orice zi de şeză toare,

E un fel de să rbă toare
Unde prietenii s-adună
Şi muncesc cu voie bună .
Treaba cu toţii şi-o fac,
Dar nici din gură nu tac!
Mai spun pe la şezători
Basme, glume, ghicitori.

III. Sus pe deal la lelea

Vin cu toţi la şeză toare.
Vin cu toţi şi se adună ,
Tot cu râ s şi voie bună .

O fată: Fetelor, fetelor,

Am auzit de la Vasile
Că -n sara asta
Lele Marioara
Ne invită pe fiecare
La dâ nsa-n şeză toare

Fetele

Gră biţi-vă şi vă gă tiţi,

Frumoase cu toate să fiţi!
Lucrul să vi-l luaţi
Şi câ ntâ nd să plecaţi
La şeză toarea anunţată
Că lele Mă rie ne aşteaptă !

(copii plecă și pe scenă apare lelea Mărioara)

Gazda mătură prin casă; se aude zgomot afară; intră câteva fete.

-Bună sara, lele Mă rioară !

-Bună sara, dar numa-atâ tea aţi venit?
-Ba, mai vin şi altele, dar noi suntem mai de aproape. Mai trebuie să vină cele de la bugeac şi
astea din vale.
-Hai aşă zaţi-vă unde vi-i locu’!

( se aude zgomot afară; mai intră alte fete în scenă.)

GAZDA: Poftiţi fetelor, poftiţi,

La şeză toare veniţi!

C-acesta-i obicei stră bun,

Pă strat şi astă zi la româ ni:

Muncă , joc şi voie bună

Să -mpletesc azi împreună

După datina stră bună !

Ca tare îmi place mie

Să am în casă veselie,

Să lucră m şi să câ ntă m

Şi la urmă să jucă m.
GAZDA: -- Ș eză toarea ni-i deplin, şi feciorii nu ne vin. Haidaţi să facem ceva:
O FATĂ: -- Staţi că oi descâ nta eu să ne vină bă ieții la şeză toare!
(Ia nişte lemne şi începe a descânta, bătându-le unul de altul)
Soc, soroc,

Să ne-aduci feciori de joc.

Că feciori de nu-i aduce,

Vâ rful ţi l-om reteza,

Ră dă cina ţi s-a usca,

Floare albă nu-i mai face,

Boabă neagră nu-i mai coace!

ALTA FATĂ:
- Stai că ştiu eu altfel.
Oi toarce din caier ş-oi face nod pe fir:
Nu torc,
Că -ntorc toţi feciorii
Din toate şeză torile,
De n-or veni,
Or pocni,
De n-or pleca,
Or crepa,
Să n-aibă stare,
Pâ nă la noi în şeză toare.
O FATĂ: - Frunză verde de pelin, fete sunt , feciori nu vin!
(Pe scenă se lasă liniște şi ascultă să vadă dacă vin feciori; lucrează.)
TOATE: - Vin feciorii, purtaţi-vă cu lucrul!
(Se aud tropote afară; intră fecioraşi în scenă; fetele le întorc spatele, lucrează.)
FECIORII:
Bună sara!
Bună sara, gazdă mare,
Ne primiţi în şeză toare?
Să câ ntă m, să chiuim,
Cu toţi să ne-nveselim.
Dar ce-aţi tă cut toate?
UN BAIAT:

Frunză verde de cicoare

Vin bă ieţi la şeză toare

Fetelor ne faceţi loc

Şi-apoi vă luă m la joc.

Bună seara, fetelor

Am venit să v-ajută m

Împreună să lucră m

În hă rnicie să ne-ntrecem

Şi în pace să petrecem.

Să câ ntă m şi să dansă m

Pe toţi să îi bucură m.

O FATA:

Poftiţi, şedeţi pe lâ ngă foc

C-aşa-i iarna pe la noi

Ne-adună m în şeză tori.

De la bunici am aflat,

Că la şeză tori odată ’

Veneau fete şi flă că i

De prin sate de prin vă i

Şi munceau, se veseleau

Glume, snoave ei spuneau.

O FATĂ: - Haidaţi să câ ntă m să ră sune peste sat să nu creadă că nu facem nimic!

Cântecul,,La șezătoare” de Lollipops(cântă fetele)
https://www.youtube.com/watch?v=vYs2_u1tVdE

GAZDA,lelea Mărioara :

. La şeză tori oamenii întotdeauna au venit îmbră caţi de să rbă toare, ca si mine, de altfel…..va rog
sa va prezentati portul daca vreti!
O FETIŢĂ:
Iată -mă , sunt româ ncuţă ,

Cam micuţă , dar dră guţă .

În picioare-am opincuţe,

Pe cap maramă dră guţă ,

Cusută -i numai cu flori,

Cum se poartă -n şeză tori.

Am altiţă -n patru iţe

Bete mâ ndre şi dră guţe,

Poale mâ ndre c-ale mele,

Mititele, frumuşele,

Spuneţi, care fată mare

Se fă leşte că le are?

O FETIŢĂ:

Sunt ţă rancă de la munte

Şi cu portul româ nesc

Tare mult eu mă mâ ndresc;

Ce mai ie, ce mai fotă ,

Maramă de borangic,

Ia uitaţi-vă un pic:

Ia mea cu râ uri multe,

Ţesută cu flori de munte

Cu fir de argint curat,

Să nu aibă alta-n sat,

Eu în horă de mă prind,

Stelele pe cer se-aprind.

GAZDA: - Bravo fete înțelepte.Câ t voi aţi lucra, eu vă voi spune ceva. De sunteţi în şeză toare, să
vă spun o ghicitoare:
A venit baba din munţi,

Peste râuri, peste punţi.

Şi a prins, spunând poveşti,

Flori de gheaţă la fereşti.

( Iarna)

Cine-i meşter iscusit

Şi cu iarna a venit

Şi-n fiecare dimineaţă

Îmi pictează flori de gheaţă ? (Gerul)

Parc-ar fi nişte petale,

Ori steluţe ce dansează
Norii le presară iarna
Şi pe gene ţi le aşează .
(Fulgii de ză padă )

Fă ră cai şi fă ră roate,
O nă lucă cu tă lpici
Fuge pe şosea de lapte...
Ce-o fi asta?... Ghici!

(Sania)
GAZDA: - Dacă tot aţi ghicit, să vă d ce mai stiti a canta la șezatoare!
Do-Re-Micii - Sărbătoare (Do-Re-Mi-Show)
https://www.youtube.com/watch?v=0OAJnFeydtk
O FATĂ:

Am venit să şi lucră m,

Nu numai ca să câ ntă m

Câ nd lucră m toţi împreună ,

Avem spor şi voie bună .

O FATĂ:
Ce folos de voi feciori

Că umblaţi în şeză tori

Ră mâ n fuse neluate

Şi fetele nejucate!

UN FECIOR:

Frunză verde busuioc,

Hai mâ ndruţă să te joc!

UN FECIOR:

LeleMarioara, ia fa sa se auda un ritm sa demonstram ce stim.

Dance Studio,,Hora cu noroc”

https://www.youtube.com/watch?v=gJ9ZQps_7iI

Un băiat: Vă plac snoavele?Ca să vă ridic eu dispoziția ascultați întâmplarea cu Păcală şi Tîndală. Ştiţi voi
oare cine este Păcală? Apoi ascultaţi.

Oile lui Păcală

Tîndală: – Măi frate, unde te duci?

Păcală:  – Mă duc la stînă, să-mi văd oile.

Tîndală: – Da ai multe oi?

Păcală:  – Albe n-am nici una, iar negre şi mai puţine.

Un băiat: Tare isteţ mai este Păcală acesta. Dar să vă  spun şi eu o întîmplare:

Trăia odată un cioban şi avea vreo două mii de oi. Într-o zi s-a dus cu oile la păscut. Seara, cînd se întorcea
spre casă, cele două mii de oi, trebuiau să treacă, cîte una, pe o puntie îngustă peste un rîu lat şi adînc. …

O fată: Hai, zi-i mai repede.

Un băiat: Aşteaptă să treacă oile mai întîi.

O fată: Ei, pînă or trece oile, să mai cîntăm un cîntec:

Cântecul,,Mamă inima mă doare”-Surorile Osoianu
https://www.youtube.com/watch?v=D9gQZ5lY4X8
O fată:Dar ce să rbă toare este astă zi lele Mă rioara:
Gazda:Eii bine ca mi-ai adus aminte,astă zi sunt Dragobetele.
Un băiat:Dar ce semnifică această să rbă toare
Gazda:Dragobete este un personaj preluat de la vechii daci.Se spune nu era nimeni altul decâ t fiul babei Dochia, un
flă că u extrem de chipeş şi iubă reţ, care amă gea femeile ce îi ieşeau în cale. Dragobete a ră mas însă pâ nă în ziua de astă zi
ca simbolul suprem al dragostei autohtone.Să rbă toarea Dragobetelui simbolizează atâ t începutul, câ t şi sfâ rşitul –
începutul unui nou anotimp şi al reînsufleţirii naturii, sfâ rşitul petrecerilor că ci începe Postul Sfâ nt al Paştelui.
O fetiță:Da interesant,n-am știut că dragobete e numele unui bă iat

Cântecul Do-Re-Micii - Mai badita, Petre

https://www.youtube.com/watch?v=d1QkvSFs__Q

Gazda: Şi de lucrat am lucrat, şi de vorbit am vorbit.

Şi-acum lucrul să lăsăm

Şi o polcă să jucăm.

,,Suita populară”
https://www.youtube.com/watch?v=HQr_ZOVDrv0

O fată: Că tare am mai obosit. Mi s-a făcut foame de atîta dans şi lucru.

Gazda: E vremea să mai gustăm şi din bucatele aduse. Hai poftim şi serviţi din plăcinţele, sarmaluţe. Ştiţi
vorba ceea: La plăcinte înainte, la război – înapoi.

Toţi: Mulţumim, sînt foarte gustoase.

O fată: E vremea să plecăm

COPIII:

Foaie verde de cicoare

Bine-a fost în şeză toare.

A fost numai bucurie

Câ ntec, joc şi veselie.

Dragi copii, să nu uitaţi,

De vreţi să vă bucuraţi

Să munciţi de mici cu spor

Spre bucuria pă rinţilor.

UN BĂIAT:

Foaie verde bob nă ut,

Timpul iute a trecut!

Cu vorba şi cu câ ntul

N-am simţit c-a trecut timpul

III.Etapa de încheiere:
UN BĂIAT:

Haideţi toţi, cu mic, cu mare,

Pe la casa cui ne are!

Vă dea Domnul să nă tate,

Mult noroc şi spor la toate!

Dragi pă rinți și invitați,

Noi vă mulțumim din suflet,
Că atenți ne-ați ascultat!

Vă ură m doar zile bune, fericire, să nă tate.

Gâ ndul bun să vă -nsoțească !

Se întorc, se aşează frumos în faţa publicului.

Învățătoarea:
Dragii noștri spectatori
Dorim toți într-un cuvâ nt
Să fie pace pe pă mâ nt
Toata țara mea
Ș i toți oamenii din ea
Să natatea să vă fie
Ca almazul din cutie
Iar succesul și norocul
Să vă însoțească pestotlocul.