Proiect de

grup:Sărbătorile de
primăvară.Tradiții și
obiceiuri de
primăvară
Sărbătorile tradițonale de primăvară
1. 1 martie-Marțișorul
2. Baba Dochia
3. Lăzărelul
4. Paștele
5. Rusaliile
6. Paparuda
Prima sarbatoare a primăverii-
Mărțisorul
În fiecare an, la 1 martie, în Republica Moldova este sărbătorit Mărţişorul,tradiţie străveche
care semnifică sosirea primăverii. Cu aceasta ocazie se oferă mărţişoare,ce este simbol al
binelui şi bunăstării. Tradiţiile legate de Mărţişor sunt vechi, istoria acestora datând încă de
pe vremea Tracilor. Conform multor legende şi credinţe populare „mărţişorul” simbolizea-ză
schimbarea iernii cu zăpadă albă cu soarele roşu.Există mai multe legende legate de
mărţişor. Una din ele mărturiseşte că: „cică era pe la sfîrşitul lui Faur (februarie), iarna nu
dorea să cedeze poziţiile în faţa Soarelui, care tot mai puternic încălzea pămîntul şi prevestea
venirea primăverii. La marginea unei păduri sub o tufă de trandafir sălbatic a apărut un
ghiocel. Văzând una ca aceasta, iarna grozav s-a supărat de îndrăzneala ghiocelului şi şi-a
strâns ultimele forţe şi a trimis ger şi viscol zile în şir.Ghiocelul a îngheţat, dar de tragedia
lui a aflat Primăvara − Zâna florilor, care îndată îi venise în ajutor. Tot dând zăpada la o
parte, căutând să-l salveze şi-a înţepat degetul într-un spin de trandafir, şi atunci peste
ghiocel a căzut o picătură de sînge, care încălzindu-l l-a readus la viaţă”. Se spune că acest
moment de reînviere a ghiocelului − a naturii este datorită căldurii culorii roşii şi calde,
căzute pe fundalul alb de zăpadă, ce şi servit drept motiv pentru obiceiul de a purta fire albe
şi roşii − simbolul reînvierii naturii.
Culoarea şi formele mărţişorului reprezintă un anumit mijloc de comunicare, expresie
simbolică a unor valenţe spirituale şi noţiuni despre frumos ale oamenilor. Utilizarea
culorilor roşu şi alb a mărţişorului îşi are originea nu doar în legenda reînvierii naturii odată
cu sosirea primăverii, dar are la bază şi alte motive, legate de practica seculară de viaţă,
tradiţiile şi gusturile estetice ale oamenilor
.
Baba Dochia
În prima zi de primăvară cinstim, alături de sărbătoarea și tradiția mărțișorului, un personaj legendar
deosebit de important pentru folclorul românesc – Baba Dochia. De numele babei Dochia se leagă
numeroase tradiții de primăvară, cât și sărbători populare importante.Multe dintre obiceiurile și
tradițiile asociate zilei de baba Dochia au legătură cu noul an agrar și se obișnuiește ca această zi
să fie cinstită pentru a avea recolte bogate și pentru ca animalele din gospodărie să fie sănătoase
și ferite de boli.Dochia e rea de zloată, dacă nu se ține, primăvara va fi ploioasă și viscoloasă, iar
semințele vor îngheța în pământ.În unele zone ale țării există obiceiul ca femeile să fiarbă bostan
alb și să dea de sufletul Dochiei. Doar așa mai pot lucra câte ceva. În alte zone, din contră, oamenii
au cât mai multe activități începute, fiindcă Dochia era o femeie aprigă și din cale-afară de
harnică.În unele sate se organizează clacă de tors, deoarece se crede că torsul este singura
activitate permisă.Legenda despre baba Dochia: Dochia era fiica conducătorului dac, Decebal. Fata
era nespus de frumoasă, lucru care se ştia în toate cele patru zări. În vremea în care romanii au
ajuns pe teritoriul Daciei, liderul lor, împăratul Traian s-a îndrăgostit de Dochia. Ea refuză să devină
soţia lui şi fuge pe muntele sacru al dacilor, Ceahlăul. Romanul se pare că a urmărit-o până acolo.
Dându-şi seama că nu poate scăpa de el, Dochia s-a rugat zeului Zamolxe. Aşa că frumoasa fată,
împreună cu oile sale, a fost transformată în stâncă.
În plan simbolic Baba Dochia este o reprezentație a Vechiului An ce urmează a fi învins de către
Noul An într-o competiție dificilă și aspră.Zilele asociate babei Dochia nu reprezintă altceva decât
ultima luptă ce se dă între iarnă și primăvară. După moartea Dochiei, se instalează vremea
frumoasă și lumina din timpul zilei durează mult mai mult.
Lăzărelul
Traditia iepurasului de Paste s-a nascut in Germania iar originea
ei se regaseste in sarbatorile pre-crestine ale fertilitatii dedicate
zeitei Eostre, zeita Lunii in tarile din nordul Europei.O veche
legenda spune ca zeita Eostre a gasit intr-o iarna o pasare ranita
pe camp, in zapada. Zeita a vrut sa o salveze de la moarte si a
transformat-o intr-o iepuroaica ce si-a pastrat posibilitatea de a
depune oua. In semn de multumire pentru binefacatoarea sa,
iepuroaica obisnuia sa decoreze ouale facute si sa le daruiasca
zeitei.
Asa a aparut aceasta traditie a iepurasului care aduce daruri
copiilor in pragul primaverii.Si nu este deloc intamplatoare
alegerea lui ca reprezentare. Cunoscut ca unul dintre cele mai
prolifice animale, iepurele simbolizeaza in multe culturi viata
noua care renaste primavara si bucuria de a avea multi urmasi, el
neavand totusi legatura cu istoria biblica a mortii si Invierii lui
Iisus.
La realizarea acestui proiect
au participat:Burlădeanu
Corina,Grădinaru
Cristina,Lisa
Valeria,Țugulschi
Cristina,Gorea
Dumitrița,Ursu Nicoleta și
Țurcan Serafima.
1 martie-
Marțișorul-Țugulschi Cristina
Baba Dochia-Ursu Nicoleta
Lăzărelul-
Gorea Dumitrița
Paștele-Lisa Valeria,Țurcan
Serafima
Rusaliile-Burlădeanu Corina

Paparuda-Grădinaru Cristina