LEGENDA BABEI DOCHIA:

BABA DOCHIA e prezentat n mai multe mituri. Unul dintre ele, de exemplu,
spune c, atunci cnd seva primverii a nceput s tulbure linitea firii,
Soarele- stul de atta iernat, a ncercat s fug spre miaz-zi, spre cldur.
i, ca s poat evada pe poarta cerului, a pus cte o bab pe cei nou cai ai
caletii sale, tiind c acestea sunt mai rele dect dracul i o s goneasc
caii de o s scoat sufletele din ei, dup cum se precizeaz n
volumul Tradiii i Obiceiuri Romneti, coordonat de editura Flacra.
LEGENDA BABEI DOCHIA: Au trecut aadar pe poarta Raiului, unde
pzitorul ei, Sn Toader, ngheat de frigul iernii, a bgat de seam prea
trziu ce s-a ntmplat. Speriat, a fugit n grajdurile cerului, a luat nou
bidivii puternici, a pus nou moi s-i ncalece i a pornit n urmrirea
Soarelui.
LEGENDA BABEI DOCHIA: Au cutat timp de opt zile, dar i-au pierdut
urma, cci babele mnau caii de se zdruncina cerul, lsnd s cad pe
pmnt ninsoare i viscol, iar moii, mai blnzi fiind, nu se putea pune cu
ele. A noua zi ns, moul Alexe i-a dat de urm i, mpreun cu ceilali, au
pornit s-l prind pentru a-l obliga s mearg pe drumul ceresc, lsat de
Dumnezeu. i-n ziua n care au gsit Soarele, Pmntul cu vietile lui s-a
trezit la via. De aceea, zilele Babei Dochia, cea mai stranic bab, sunt n
numr de 9: pn la Sn Toader i de la Sn Toader.
TRADITII SI OBICEIURI DE BABE:
ZILELE BABEI DOCHIA se srbtoresc astfel de la 1 pn la 9 martie i nu
ntmpltor sunt n numr de 9, o cifr cu semnificaii magice, des ntlnit
n vechiul calendar lunar carpativ. Srbtoarea BABEI DOCHIA deschide n
spiritualitatea popular irul nor bogate manifestri ce sunt departajate de
cele nou zile: Mucenicii, Alexiile, Blagoveteniea.
Cea mai stranic i capricioas dintre toate babele este considerat BABA
DOCHIA, care st la cumpna dintre iarn i primvar, dintre anul nou i
anul vechi.
TRADITII SI OBICEIURI DE BABE: Vremea capricias din ZILELE
BABELOR este pus pe caracterul BABEI DOCHIA, iar, dac se nclzete
treptat, se spune c BABA DOCHIA i leapd cojoacele. Fiecare cojoc este
luat de celelalte babe, numite dup zilele sptmnii: Lunica, Martica,
Marcuriana, Joia, Viria, Sitia i Domnica.
Primele trei zile ale lunii martie se mai numesc BABA DE PRIMVAR- 1
MARTIE, BABA DE VAR- 2 MARTIE i BABA DE TOAMN- 3 MARTIE. Se
spune c, aa cum vor fi aceste zile, aa vor fi i cele anotimpuri.

Ultima zi a BABELOR- 9 MARTIE, se suprapune cu o mare srbtoare

cretin: cei 40 de mucenici de la Sevastia. Pe 9 martie i serbeaz ziua
numelui persoanelor care nu au patroni printre sfinii din calendar.
In vechime, ZILELE DOCHIEI se respectau pentru a avea recolta bogata,
pentru ferirea de boli, dar si pentru noroc. Este ziua in care se culegeau
florile. Femeile nu faceau treaba te teama sa nu iasa puii sau viteii strambi,
iar gravidele o tineau ca sa aduca pe lume copii frumosi si sanatosi.
TRADITII SI OBICEIURI DE ZILELE BABEI DOCHIA:
Dupa obicei, in aceasta perioada, fiecare om isi poate alege o zi care, in
functie de starea vremii, sa-i descifreze cum ii va fi viata pana anul viitor.
Alt variant a mitului BABA DOCHIA:
Se spune c DOCHIA ar fi fost fiica regelui dac Decebal, de care s-a
ndrgostit Traian, cuceritorul Daciei. Urmrit fiind de trupele lui Traian,
aceasta se ascunde pe muntele sacru, Ceahlu, mpreun cu oile. Este
ajutat de Maica Domnului, care o transform mpreun cu turma sa ntr-un
complex de stnci.
Zilele babei superstiii i obiceiuri
Conform tradiiei populare ntre 1 i 9 martie sunt Babele sau zilele Babei
Dochia, cele mai capricioase i schimbtoare zile de peste an.
Babele reprezint, n plan simbolic, confruntarea dintre anul vechi i anul
nou, dintre iarn i var, dintre frig i cald.
Se spune c n aceste zile,Baba Dochia i mplinete destinul urcnd
muntele cu turma ei de oi, iar zilele sunt pe att de afurisite i neltoare,
precum i caracterul acesteia.
n jurul acestor zile, ale babelor, s-au creat att obiceiuri, ct
i superstiii cu privire la anul ce va urma. Astfel, fiecare dintre noi,
trebuie s-i aleag o babi, n funcie de cum va fi vremea n ziua
respectiv, aa va fi i viaa noastr n cursul anului.
Dac n ziua babei alese e timp frumos, atunci viitorul va fi unul
vesel, cu noroc, cu bucurii i mpliniri, iar dac e timp posomort,
atunci viitorul va fi unul trist, fr noroc, cu lacrimi i
ncercri grele.
Unele persoane i aleg babele n funcie de ziua de natere, altele nu
in cont, ns, de aceast regul i i aleg baba la ntmplare. Se

obinuiete, mai nou, s se aleag 3 babe, una pentru trecut, una

pentru prezent i una pentru viitor.
Pe de alt parte, n unele zone ale rii se crede c vremea din decursul
uneibabe red, de fapt, caracterul, sufletul i temperamentul celui
care a ales-o.
Cele mai multe dintre superstiiile babelor sunt legate de prima zi din
ciclul acestora, i anume ziua de 1 martie sau ziua Dochiei, cap de
primvar. Se spune c dac n 1 martie este timp frumos, atunci
primvara i vara vor fi tot att de frumoase i roditoare. Dac ziua de 1
martie e posomort e semn c primvara nu va fi tocmai cald, iar vara
va fi schimbtoare.
Totodat, n trecut, ziua Babei Dochia se respecta cu sfinenie pentru ca
frigul s nu aduc pagube cmpului, iar anul s fie unul bogat. De
asemenea, se credea c Baba Dochia are puterea de a feri de nec i de a
ngra vitele.
BABELE
1 martie: baba de primavara (baba semanatului)
2 martie: baba de vara (baba muncii de vara)
3 martie: baba de toamna (baba culesului)
Cum vor fi cele 3 zile, asa vor fi si cele trei anotimpuri.
Babele din luna martie

Primele zile ale lunii

martie sunt numite

babe, n credina popular. Exist obiceiul de a

pune babe, adic de a numi pe fiecare din aceste
zile cu numele unei babe cunoscute, pentru a
cunoate firea ei: "dac timpul nu e bun, baba e
rea". Zilele babelor se incheie pe 9 martie, cnd
se crede c vin moii i cldura.
Bunicii notri cunoteau c primele zile din
aceast lun sunt fie prea friguroase, fie prea
calde. Ei au numit aceste zile cu vreme
schimbtoare, zilele babelor. De unde vine acest
obicei? Etnografii spun c mitul "babelor" este
unul din cele mai importante mituri romneti,
cel al Babei Dochia. Exist credina c Baba
Dochia i-a luat numele de la Sfnta Muceni
Evdochia, srbtorit de Biseric pe 1 martie.

Dac inem seama c n strvechiul calendar romn anul ncepea pe 1

martie, Baba Dochia apare ca ntruchiparea anului vechi, care este pe sfrite
i trebuie s moar. Moartea Dochiei n ziua de 9 martie se considera hotar
ntre anotimpul friguros i cel clduros. Astfel, perioada cuprins ntre 1 i 9
martie reprezint intervalul de timp n care Dochia i mplinete destinul
urcnd muntele, mpreun cu turma sa de oi, pentru a muri nspre renatere.
Aspectul instabil al vremii din aceasta perioada este considerat a se datora
caracterului capricios al Babei Dochia.
Legendele despre Baba Dochia sunt numeroase. Una dintre ele o nfieaz
ca o bab ce avea o nor, pe care o npstuia ori de cte ori i se ivea ocazia.
Odat, la 1 martie, o trimite s spele lna, dar nu oricum, ci din neagr s o
fac alb. Pe nora o ajuta un nger. i d o floare alb i i spune s spele lna
cu ea. Baba Dochia decide s plece cu oile la munte, fiind convins c venise
primvara pentru c-i vzuse nora cu floarea n mn.
Ea i pune 9 cojoace de blan i urc cu oile la munte. Acolo este fie prea
cald, fie prea frig, ploua i i se uda cojoacele. Se dezbraca rnd pe rnd de
cojoace, iar cnd rmne n cma, vine gerul i o ngheat. Dumnezeu a
transformat-o n stnc, mpreuna cu oile, s rmn amintire.
Cum se alege baba?
Tradiia spune c n perioada 1-9 martie, fiecare fiecare are o bab. Data
acesteia se calculeaz n funcie de ziua naterii. De exemplu, dac eti
nscut n ziua de 18, baba ta va fi 1+8=9, adic 9 martie.
Baba se poate alege i la ntmplare: nainte de perioada 1-9 martie, decizi
ce zi din aceast perioad i va arta cum i va merge tot anul.
Se spune c dac afar este frig i ntunecat, vei avea un an mai prost, dar
dac n ziua aleas va fi cald i soare, vei avea un an minunat. Fetele i
leag norocul n dragoste de ziua pe care i-o aleg i de aspectul acesteia,
mai cald i nsorit, mai friguroas i ntunecat.

Obiceiuri de Babe i Mrior

E nceput de martie iar, primele zile reprezint vremea babelor ce
marcheaz iesirea treptat din iarn si instalarea primverii. Mitul
Babei Dochia este unul dintre cele mai vechi si importante mituri
romnesti, acest mit fiind gsit n mai multe variante.
Pozitia babelor din folclorul Romnesc este una mult mai privilegiat dect
cea din traditiile Evului Mediu Apusean. n afar de sensul de femeie
btrn, n limba si credintele romnilor cuvntul bab are o multime de
alte conotatii care duc spre o mitologie ancestral daco-getic unde babelor
si mosilor le era rezervat un loc extrem de important ca printi, strmosi si
initiatori. n unele sate de la noi unele babe nc mai sunt privite ca fiintele
cele mai de-a dracului, de unde probabil termenul de bab era nso- tit
aproape ntotdeauna de atribute peiorative de genul: cloant, cotoroant,
hrc, talpa iadului. n mare, mitul Dochiei circumscrie n mod strlucit cele
dou aspecte ale Principiului Feminin: Primul este acela al preafrumoasei
fecioare, pstorit neprihnit, fata regelui Decebal, de care se
ndrgosteste nsusi mpratul Traian. Hituit de soldatii romani, Dochia
cade istovit n sanctuarul natural al muntilor si l implor pe Zamolxe (sau

pe Maica Domnului, n variantele de dup crestinarea romnilor s o salveze

de soarta umilitoare de a ajunge trofeu de rzboi. Zeul milos o transform,
alturi de oitele ei, n stanele de piatr de pe Muntele Ceahlu care pot fi
admirate si astzi. Al doilea aspect legendar este dat de Baba Dochia, deja
btrn, sub form de cloant si zgripturoaic. Fiul Babei, celebrul
Dragobete, se cstoreste mpotriva dorintei ei, iar pentru a-si teroriza nora,
Baba Dochia o trimite cu un ghem de ln neagr, n miez de iarn, la ru,
s-l spele pn cnd se albeste. Disperat, fata ncepe s plng, iar atunci
apare un tnr frumos pe nume Mrtisor, care-i druieste o floare rosie
magic ce albeste lna neagr. ntoars acas, fata este acuzat de Baba
Dochia cum c Mrtisor ar fi ibovnicul ei. Apoi, Baba Dochia, se mbrac cu
cele 9 cojoace ale ei si porneste cu oile la munte. Pe parcursul zilei, Baba se
dezbrac de toate cele 9 cojoace, care aveau s simbolizeze Babele
calendaristice de la nceput de Mrtisor, dar iarna nu trecuse, iar vremea se
face nemiloas, pedepsind Baba pentru rutatea ei. ncepe s ning, iar
Baba si oile sale ngheat pe munte, transformndu-se n stane de piatr.
Asemenea oameni de piatr se pot vedea n diferite locuri din Carpatii
Orientali si Meridionali dar trecutul si pstreaz misterul legendelor de o
frumusete inestimabil. Vechimea cultului babelor pe teritoriul Daciei este
atestat si de venerarea unor monumente megalitice de forma unor pietre
antropomorfe naturale, care se numesc n mod curent Babe. Si n Ceahlu se
gseste astfel de monument nalt de cinci coti nconjurat de aproximativ 20
de pietre cu simbolistic de oaie. Din aceast statuie de bab curge un izvor
nesecat de sute de ani. Statuia nu e asezat pe nici un soclu. Este dificil de
spus dac natura si-a artat n acest monument fantezia ei, sau dac mna
iscusit a unui artist a plsmuit-o asa. Este probabil c ea a folosit cultului
vreunor idoli pgni, ai crui slujitori aveau obiceiul s fac ceva prin
mijloace fie naturale, fie magice, prin care s poat sluji uimirea gloatei
lesne creztoare, sau credinta n divinitate. S fie probabil o legtur ntre
Sfinxul din Bucegi si Ceahlu ori alti oameni de piatr pe care i putem ntlni
pe meleagurile noastre? Traditia romneasc spune c primele 9 zile ale lunii
martie sunt considerate zilele babelor si c fiecare dintre noi n aceast
perioad trebuie s si aleag o bab, numind-o baba mea si urmresc cu
atentie vremea, ncercnd s-si prevesteasc viitorul an n functie de
aspectul zilei: o bab nsorit si senin anunt un an bun si linistit.
Dimpotriv, o bab mohort si ploioas sau cu zpad nseamn c
urmeaz un an plin de necazuri si de suprri. Flcii si aleg, din februarie,
o zi a babei si, cum va fi ziua, asa va fi si nevasta lui: urt, frumoas etc. n
aceast perioad, vremea este la fel de instabil, precum firea babelor.
Binenteles c fiecare dintre noi ne dorim o bab frumoas si nsorit dar
poate mai sunt si cei care prefer o bab urt, zpcit si nelinistit?
Intrarea n zilele Babei, Baba Dochia, cap de primavara, Martisorul

Zilele babei din preajma nceputului prim- verii constituie un scenariu de

nnoire a anului agrar nsotit de aprinderea ritual a focurilor, afumarea
anexelor gospodresti, prepararea alimentelor rituale. De traditia Dochiei se
leag semnificatia celui mai frumos obicei de primvar Mrtisorul
adevrat funie a anului care adun laolalt zilele, sptmnile si lunile n
dou anotimpuri (iarna si vara), simbolizate de snurul bicolor fcut cadou la
nceputul anului agrar. Si cum nceputul de an agricol era si o perioad
ncrcat de energii nefaste de care se fcea vinovat soarele vtmtor al
primverii, antichitatea a oferit si o solutie: mrtisorul care are ca efect
contracararea actiunii soarelui alb ntrupat prin bnutul de argint. Denumit
popular si mrtigus sau mart, vestitorul primverii, oferit acum mamelor si
iubitelor, este o reminiscent a cultului soarelui, care s-a pstrat n Romnia
pn acum sub form a numeroase superstitii, datini, credinte si traditii
populare. Mrtisorul care este un obicei vechi specific teritoriului trii
noastre, pe care nu l regsim n trecut la alte popoare. n timp, traditia
mrtisorului a fost preluat si de alte populatii de la sud de Dunre. Obiceiul
druirii mrtisorului este mostenit de la daci si romani si si are originea n
credintele si practicile agrare. Mrtisor, numele popular al lunii martie, este
de origine latin Martius. Dup vechiul calendar roman, 1 martie era prima zi
din an, n care se celebra srbtoarea Matronalia. n aceast zi aveau loc
serbrile lui Marte zeul fortelor naturii, al primverii si agriculturii, ocrotitor
al cmpului si turmelor. La vechii traci, aceleas i atribute le avea zeul
Marsyas Silen, considerat inventatorul flautului, al crui cult este dedicat
fertilittii si de vegetatiei si stau la originea simbolului cu numele de
Mrtisor. Acestui zeu i erau nchinate srbtorile primverii, ale florilor si
fecundittii naturii. Se pare c srbtoarea roman a matronaliilor s-a
suprapus n spatiul romnesc peste echivalentul local al acesteia, personajul
traditional Baba Dochia. O veche legend spune c Baba Dochia, umblnd cu
oile prin pdure, torcea lna din furc si, gsind un bnut de argint, i-a fcut
gaur, legnd-o cu un fir de at. Asta a fost de 1 martie si de atunci a luat
fiint obiceiul. De altfel, n credinta popular, Soarele este asemnat cu un
ban de argint. Purtat la gt, la piept sau la mn, acest mrtisor (adic banul
de argint cu snur alb si rosu) semnific n traditia popular prietenia cu
Soarele de la care primim cldur, veselie, sntate, voie bun, frumusete,
curtenie. Spturile din siturile arheologice au scos la iveal mrtisoare cu
o vechime de peste 2.000 ani. Aceste descoperiri denot c pe vremea
dacilor simbolurile primverii erau confectionate din timpul iernii, urmnd s
se poarte dup ziua de 1 Martie. Pe atunci mrtisoarele erau fie niste
pietricele colorate nsirate pe o at, fie o moned sau mai multe, legate cu
fire subtiri de ln albe si negre (n unele locuri alb cu rosu). Culoarea rosie
era dat de foc, snge si soare nsemnnd nasterea si viata, adic femeia.
Iar albul era limpezimea apelor, culoarea norilor, zpada rece si pur
semnificnd ntelepciunea brbatului. De altfel, snurul mrtisorului exprima
mpletirea inseparabil a celor dou principii ca o permanent miscare a
materiei. El semnifica schimbul de forte vitale care dau nastere viului,

necurmatul ciclu al naturii. Atunci cnd vine pe lume un copil, prima sa

hran, dup nastere, este laptele mamei sale. Ea l-a hrnit, mai nti cu
sngele ei, si apoi cu laptele ei. Culorile alb si rosu au rmas din antichitate
si pn n zilele noastre ca simbol al sexelor, ele fiind regsite si la bradul de
nunt si nmormntare. Aceste mrti- soare erau purtate la ncheietura
minii sau prinse n piept cu un ac, iar fetele credeau despre ele c le vor
aduce noroc, frumusete si le vor feri de razele arztoare ale soarelui verii si
nu vor avea pistrui tot anul. Mrtisorul, care este de fapt, pn la urm, o
frm de soare, se poart de la 1Martie si pn cnd vin berzele sau
rndunelele, ori nfloresc ciresii. La lun plin snururile se scot si se leag de
crengile pomilor pentru c este aductor de noroc si rod, iar cu moneda
respectiv cumprau cas si vin rosu, pentru c tot restul anului pielea lor s
fie alb si moale iar obrajii rosii. Se mai obisnuia s se pun sub closc sau
s se pstreze la icoan pentru caracterul lor de talisman solar. Se credea c
purttorii mrtisorului nu vor fi prliti de soare pe timpul verii, c vor fi
sntosi si frumosi c florile, plcuti, drgstosi si norocosi, feriti de boli si
de deochi. Pe vremuri, fetele ieseau n grdin de cum se desprimvra,
luau mrtisorul si-l aruncau n sus, spre soare, zicnd: Sfinte Soare, sfinte
Soare, /druiescu-ti mrtisoare, /n locul lor m fereste/de pistrui ce mnegreste. /Ia-mi te rog negretile/si d-mi albe- tele, /f-mi fata ca o
floare/sfinte Soare, sfinte Soare. Si astfel, 1 martie, Mrtisorul, devine o zi n
care fiecare femeie primeste acest dar ca simbol al primverii, al dragostei
sau prieteniei dar de fapt n trecut, mrtisoarele erau druite de femei
brbatilor Pe la mijlocul sec. XIX, bnutul cu snur care apra de boli, deochi
si friguri si aducea noroc, sntate si bunstare a fost adoptat si de orseni.
Datina devine astfel una dintre cele mai ndrgite traditii neaos romnesti. n
locul banului gurit, s-au fcut n ani tot felul de mici figurine simboliznd
norocul: clasica potcoav, trifoiul cu patru foi, cosarul, buburuza sau figurina
care simbolizeaz primvara: ghiocelul. ntre timp, asa zisul elan al
mesterilor a transformat mrtisorul n tot felul de figurine care nu mai au
nicio legtur cu semnificatia initial. Snurul de arnici si gitan este
nlocuit cu fir de mtase, pstrndu- se doar culorile rosu/alb cu nteles
simbolic. Dincolo de obiceiuri si simboluri legate de mrtisor, el rmne ca o
ntrupare a bucuriei de a tri, a dragostei de viat, un semn prin care noi,
oamenii salutm renasterea naturii odat cu venirea primverii. Mrtisorul
rmne, peste timp, simbolul soarelui atotputernic si al purittii sufletesti.