POVESTEA FARA SFARSIT

de Michael Ende

Cartea si filmul
The Neverending Story este deja un clasic al anilor ’80. Poveste fara
sfarsit poate fi pus alaturi de  Labyrinth, Legend si The Last Unicorn,
creand primele universuri cinematografice fantastice.
Calul Artax, simbolul Auryx, Poarta Magica a Oglinzilor, recrearea lumii dintr-un
graunte de nisip toate sunt simboluri si motive mitologice.

Premisa cartii si filmului este aceea ca niste copii pot salva lumea.. Cand
“Nimicul” vrea sa distruga lumea, imaginatia si Fantasia, doar copiii sunt singura
scapare. Puritatea si inocenta varstei lor. Fantasia ne prezinta o lume in care
copiii au dreptul sa faca alegeri fara interventia adultilor
Insa “Nimicul” nu reprezinta neaparat sfarsitul sau apocalipsa, doar
sfarsitul imaginatiei copilariei. Poporul se bazeaza pe copiii sa fie salvat. In
Fantasia nu exista granite sociale si creaturile mitologice traiesc in
armonie. Intreaga lume, o metafora o imaginatiei umane, este dependenta
de pamant pentru supravietuire. Exista o corelatie intre schimbare, eroism
si feminin.
Nu este de mirare ca salvatorul mitologic este un copil-zeita. In
mitologie, motivele legate de copiii promisi sunt abundente. Cu cat iti vei
pune mai multe dorinte, cu atat Fantasia va deveni magnifica.
Si aici trebuie sa trasam linia dintre constient si subconstient: lumina si
intunericul. Intelegerea lor iti da puterea de transformare. Copilul-zeita
este legatura, podul dintre natura umana si cea divina.
Filmul “Poveste fara sfarsit” este una din povestile copilariei. Insa orice
poveste este bazata pe o carte. Iar aceasta are originea in povestea lui
Michael Ende. Niciun film nu se poate adresa mai bine copilului din noi. 
Lumea din Fantasia este o lume noua, a copilariei, unde totul este posibil.
Visele, dar si temerile devin realitate. Visuri despre zbor, ca in scena in care
Atreyu il calareste pe dragonul Falkor. Altele reflecta anxietatea, cand Atreyu
calatoreste prin Mlastinile Tristetii. Interesant este faptul ca tocmai un copil
precum Walter Mitty deschide o carte in care o versiune a lui pleaca in aventuri.
Dar “Neverending Story” este in mod esential o fabula despre distrugerea
fanteziilor unui copil in timp ce creste si intra in lumea moderna.
Desi filmul este vechi, ca si efectele vizuale, nu iti poti lua ochii de la privelistea
din Ivory Tower, de la creaturile ciudate. Insa fimul ne arata doar prima jumatate
a cartii. Povestea nu ar fi putut intra intr-un singur film. Povestea ramane
deschisa. Insa filmul este un exemplu de poveste uimitoare, cu scenariu si
soundtrack pe masura.
Poate un amestec prea usor de mitologie a indienilor nativ-americani cu cea
chineza, cartea poate fi considerata un roman al cresterii, al maturizarii
personajului principal. Atreyu este imbracat ca un indian, iar dragonul norocului
seamana foarte mult cu cei chinezesti.
Bastian Balthazar Bux este un tocilar rusinos de 10 ani, mereu agresat de copiii
mai mari. Pe drumul spre scoala, se va ascunde de batausi intr-o librarie.
Bibliotecarul ursuz, Coreander. Bastian ii va da o carte ce ii va schimba viata. In
podul scolii, Bastian citeste despre lumea incredibila din Fantasia. Utopia aceasta
este devorata de “Nimic“. Conducatorul acestei lumi, Imparateasa Copil, s-a
imbolnavit. Atreyu este insarcinat cu gasirea leacului. Lui Atreyu i se
incredinteaza Aurynul. Acest simbol il poate ghida si proteja in aventura lui. Dar
Nimicul il va chema pe Gmork, o creatura vicioasa si inteligenta de forma unui
imens lup.
Simbolul Auryn este bazat pe Ouroboos, sarpele ce isi inghite
coada, infinitul. Dragoni, gnomi, o testoasa gigantica, oracole, vor aparea in
cautarea acestuia. Insa o oglinda magica i-l va arata eroului chiar pe Bastian
Usor-usor, copilul va intra in poveste si va fi captivat de aceasta.

The Neverending Story  este o alegorie atipica ce se ocupa de teme traditionale.

Acestea sunt legate de puterea imaginatiei, nevoia de a se descoperi pe sine.
Folosind traditia basmelor,  Poveste fara sfarsit  urmeaza tiparul traditional al unui
erou ce pleaca in aventura. Insa exista la inceput doua lumi: cea reala, a baiatului
Bastian, si cea a eroului Atreyu, imaginara, povestea subliniind faptul ca
imaginatia si fantezia sunt deopotriva fatete ale vietii.