Sunteți pe pagina 1din 6

CIRESARII

DE CONSTANTIN CHIRITA

Victor, Ursu, Ionel, Lucia, Dan și Maria erau cei șase tineri care locuiau pe strada Cireșului și cărora li se
spunea Cireșarii. Școala era pe terminate, iar cei șase aveau planuri mari pentru vacanță. Plănuiau să viziteze
Peștera Neagră pentru a face o noua hartă, pentru că cea veche, pe care Victor o obținuse cu mari eforturi,
avea multe lipsuri.

Toți munciseră foarte mult pentru a pregăti expediția, mai ales Lucia și Ionel care tot anul construiseră niște
aparate T.F.F, pentru a putea comunica în caz de urgenta. Aveau tot ce le trebuia, mai puțin o barcă sau o
plută pentru a putea traversa lacurile subterane, iar singurul om care avea un astfel de lucru, Petrăchescu,
vânătorul, nu voia să o împrumute și susținea că o și vânduse.

În timp ce Cireșarii erau ocupați cu ultimele pregătiri, doi colegi, Sergiu și Pompilică, voiau să unde
plănuiesc să meargă pentru ca să le-o ia înainte, dar Victor, pentru a-i induce în eroare, le-a dat  altă
destinație, locul unde trebuiau să ajungă la final. Cei doi nu erau singurii care voiau să afle traseul secret al
expediției, mai era și Tic, fratele Mariei care voia să facă parte din expediția Cireșarilor dar era considerat
prea mic de către aceștia. Până la urmă Tic a aflat adevărata destinație din jurnalul Mariei.

Cireșarii au ajuns cu bine în fața peșterii, dar Tic care plecase un ceva mai târziu s-a pierdut prin pădure.
Cireșarii l-au căutat și până la urmă Tic a ajuns și el în fața peșterii. S-a tras la sorți cine va urca pe munte și
va chema ajutor în caz de urgență și cine va avea primul contact cu peștera. Grupurile erau: Lucia, Dan,
Ursu- afară; Tic, Ionel, Victor, Maria-în peșteră. Ionel a fost ales drept conducător al expediției.

În peșteră totul mergea bine, dar pe munte Dan aproape a căzut într-o prăpastie, iar Ursu, grăbindu-se să-l
salveze a aruncat toate bagajele la vale. Lucia a avut mult de muncă pentru a repara aparatul T.F.F, care
fusese aproape distrus. În timp ce Lucia a reparat aparatul, Ursu a coborât și l-a văzut pe vânătorul
Petrăchescu, care vorbea cu cineva. În peșteră, cei 4 se apropiau de punctul terminus de pe harta, dar tot
găseau conserve de mâncare și mucuri de țigări. Tic de fapt căuta o cutie magică dintr-un basm , iar Victor
încerca să descopere cât mai multe despre cei doi oameni care fuseseră sau încă mai erau în peșteră. Victor a
descoperit că peștera continua mai jos decât apărea în harta lor, așa că au decis să coboare și ei, dar când Tic
s-a dat jos de pe plută, nu a oprit și bagajele așa ca aparatul T.F.F și Tombi, câinele s-au pierdut, purtați de
curentul de apă. Cireșarii au continuat sa meargă și sa treacă prin galerii cu speranța ca vor da de o ieșire. Pe
munte Lucia, Ursu și Dan erau din ce în ce mai îngrijorați. Nu mai aveau, de ceva vreme, nicio veste de la
echipa din peșteră. În plus, nici ei nu o duceau prea bine. Trebuiseră sa scape de un urs care trecuse prin
preajma cortului dar nici nu știau prin ce emoții trec cei din peșteră. Cei patru căutau peste tot vreo ieșire sau
vreun indiciu, până când, au găsit un tunel foarte strâmt care ducea spre o barca. Tic, care era cel mai
subțirel, se strecură pe acolo și inspectă camera. A găsit câteva gloanțe, barca, pompa pentru umflat barca și
un fel de cutiuța. Cutia fermecată! Tic a ieșit însângerat dar bucuros cu barca și pompa la vedere dar
ascunzând cutia în sân. Cireșarii aveau în sfârșit puțină speranță că vor reuși să iasă din peșteră, dar acum
știau sigur că cineva trecuse înaintea lor pe acolo.

In acest timp pe munte era furtună mare, iar cei 3 cireșari de la lumină au decis să meargă la un adăpost mai
sigur, mai ales ca adăpostul lor era singurul lucru din apropiere care nu fusese fulgerat. Ursu, pentru că era
cel mai puternic, a vrut să care singur toate bagajele pentru ca cei doi prieteni ai lui să ajungă mai repede la
adăpost și cu mari eforturi a reușit să ajungă la timp cu echipamentul.

Petrăchescu și bărbatul bărbos cu care vorbise se întoarseră în peșteră și când au văzut ca barca și cutiuța cea
mica lipsesc, au decis să meargă după cei 4 tineri. Cireșarii s-au oprit pentru a se odihni, iar după ce Tic a
încercat câteva cuvinte magice asupra cutiuței, a hotărât să le facă o farsă prietenilor, să se costumeze în
stafie și să se agațe de o stalactită, dar și Petrăchescu s-a costumat într-o stafie pentru a fura cutiuța. Când l-a
văzut pe Tic s-a speriat iar Tic s-a speriat și el așa că au țipat amândoi și i-au trezit pe cireșari. Petrăchescu a
fugit. Mai târziu au ajuns la o răspântie iar Ionel a vrut să meargă culoarul cel nou dar Victor s-a împotrivit
iar Ionel a făcut ce a vrut el despărțindu-se de ceilalți. Petrăchescu și bărbosul l-au prins pe Ionel și l-au
torturat ca să le zică unde este cutiuța, dar până la urmă s-au convins că nu știe de existența ei și l-au părăsit.
Cireșarii l-au găsit și l-au îngrijit, iar Tic le-a spus despre cutie, care era de fapt un aparat T.F.F mult mai
performant. Erau salvați!

Ușor, ușor au început sa vadă și ei lumină la capătul galeriei, așa că le-au spus celor de afară unde sa vină,
dar nu foarte precis pentru că nu știau cu exactitate unde se află. Erau la poalele unei cascade. În peșteră,
Petrăchescu l-a omorât pe bărbos și a pornit în căutarea copiilor, cu 7 gloanțe încărcate în pistol. Tinerii își
făceau un plan de apărare. Victor s-a cocoțat într-o firida aflată mai sus de unde să arunce cu bolovani, iar
ceilalți făceau forturi din pietre. Ursu a ajuns la ei doar că nu avea destulă sfoară așa ca a trebuit sa stea cu
jumătate de corp suspendat în aer ca să îi tragă în sus la el. Petrăchescu a ajuns si el în locul în care se aflau
Cireșarii și a încercat să tragă în Victor doar că nu l-a nimerit, așa că a fugit. Ursu a reușit să-l tragă pe Ionel
pentru că Lucia a ajuns la timp ca să-l prindă de picioare, altfel ar fi căzut amândoi. Ultimul salvat a fost
Victor. Totul s-a terminat cu bine pentru Cireșari.
Când s-a întors în ascunzătoarea din peșteră, Petrăchescu nu a mai găsit corpul bărbosului pentru că, de fapt
avea gloanțe oarbe. Ursu a descoperit a doua intrare în peșteră, pe care o foloseau cei doi infractori, așa ca l-
au prins pe Petrăchescu. Și s-au întâlnit și cu Sergiu și Pompilică la final.

Cireșarii au avut o expediție nemaipomenită!    

Era vară, iar Tic se ducea să îl viziteze pe Moș Timofte, paznicul din curtea școlii, când văzu o fata
îmbrăcată în alb. Tic voia să o întâlnească, așa că a apelat la ajutorul lui Dan pentru a-i scrie o scrisoare. Tic
se deghiză și îi lăsă scrisoarea, dar fata în alb nu veni la locul de întâlnire propus, în schimb le scrise și ea o
scrisoare în care i-a luat în râs. Cei doi, Tic și Dan, au trimis-o apoi pe Maria să vorbească cu ea, dar
întâlnirea celor două fete nu a adus nimic bun.

Tic o revăzu pe Fata în Alb la meciul de box al lui Ursu. Ursu aproape că a pierdut meciul pentru că Lucia
nu venise, dar a reușit să își revină și să câștige în ultimul moment. Fata în Alb, pe care o chema Laura,
venise în orașul Cireșarilor doar pentru că se întâlnise cu Ionel și își dorea să-i întâlnească și pe ceilalți
Cireșari, dar bunica ei nu o lăsa să iasă din casă așa că a decis să fugă din casa bunicilor. Laura a fugit la
munte, la Găleata, căutând o cetate sau un castel. Ea a fost luată de trei oameni și a fost dusă chiar într-un
castel, Castelul celor Două Cruci, unde a fost închisă într-o cameră împreună cu o pisică pe care a numit-o
Philippe. Numai un țăran a văzut cum a fost luată de cei trei bărbați. Laura a decis să le trimită Cireșarilor un
bilet care a trecut prin multe mâini până să ajungă în mâna lor. Însă Laura uitase să scrie în bilet tocmai locul
exact unde se afla Cetatea Vulturilor și Castelul celor Două Cruci.

Când au primit scrisoarea, doar Tic a crezut cu toată inima în ea, dar au decis cu toții că ar trebui să caute la
Vulturești o localitate din apropiere în care era o cetate dacica. În cetate n-au găsit nimic, iar Tic a plecat pe
urmele mesajului. El a mers foarte mult până la Șoimeni un orășel din apropierea cetății. Ursu și Dan au
găsit la Vulturești un document codat pe care niciunul dintre cireșarii prezenți în orășel nu l-a putut dezlega.
Când s-a întors din străinătate, Victor l-a privit cu alți ochi, și împreună cu Ursu a reușit să descopere
adevăratul mesaj. Totul începea de la Șoimeni, unde l-au găsit pe Tic.

Cireșarilor le-a trebuit multă forță fizică și psihică ca să găsească Cetatea Vulturilor, mai ales că ultima parte
a fost plină de capcane care se puteau sfârși cu răni grave sau chiar moarte. Când au ajuns în Cetate, Lucia a
fost mușcată de o viperă, dar Ursu a salvat-o. Cireșarii au ajuns la castel prin altă parte decât cei trei oameni
și Laura așa că au avut mult de lucru pentru a-și da seama cum să intre în castel. Au găsit o intrare prin
coloane, doar că puteau doar să intre pe acolo. Tic a fost capturat de cei trei bărbați. Victor a găsit-o pe
Laura, dar au picat într-o capcană așa că au rămas blocați acolo. Ursu a intrat după Tic, dar și el a picat în
capcană. Ursu s-a străduit să spargă un perete  și a dat de Victor și Laura. Cei trei au ieșit din capcană și au
intrat în fosta camera a Fetei în Alb.

Dan, Maria și Lucia urcaseră un zid dintr-o gradină și ajunseseră în gradina Fetei în Alb. De sus au văzut că
în gradină erau Tic, Ursu, Victor, Laura și cei trei bărbați. Unul dintre cei trei oameni, omul cu cicatrice era
de fapt tatăl Laurei. După ce au deslușit misterul și au înțeles motivele pentru care se aflau acolo tinerii și
adulții au petrecut împreună.

Tic, Dan și Maria au plecat în vacanta de vară la verișoara lui Dan, Ioana. Noaptea în timp ce bunicii și
fetele dormeau, Tic și Dan s-au strecurat pe geam și s-au dus la bâlci. Acolo pe Tic l-a atras cel mai mult
Roata Norocului, indiferent de cât de multe ori trăgea primea doar jucării din ghips sau lulele. A tras de atât
de multe ori încât un om care semăna cu un atlet a trebuit să îl oprească din a mai juca. Băieții au decis să se
întoarcă acasă.

Ziua următoare, fetele au plecat la plimbare fără ei. Băieții au renunțat să le mai caute și s-au dus la bâlci.
Acolo Tic a mai jucat de câteva ori la Roata Norocului, dar fără niciun rezultat. El pusese ochii pe
Discobolui Lui Fradaburidi, o statueta deosebită, pe care dorea să o câștige. Tic remarcase că doar un băiat
poreclit Cozorocul câștiga. Tic a încercat să îl urmărească, dar atletul l-a oprit zicându-i să nu se mai
amestece în astfel de lucruri.

În seara aceea a plouat, iar bunica i-a dus pe cei patru la muzeu. Tic a fost singurul care a văzut tanagralele,
niște statuete speciale, pentru că acestea au dispărut din sala în care erau expuse. El a fost dat afară, dar
ceilalți au mai rămas în muzeu. Tic îi aștepta și se uita mereu la ceas. L-a văzut pe director intrând în muzeu.
Când le-a povestit celorlalți, aceștia au fost uimiți. Au decis să investigheze.

Cu ajutorul memoriei excelente a lui Tic au aflat orele și persoanele care au fost în muzeu. Artista,
Scheletul, Omul cu cicatrice, Profesoara de pian, Omul în Gri și Paznicul Ilie, erau suspecții. Au venit și
Lucia și Ionel să îi ajute. Cu cât investigau mai mult cu atât se încurcau mai tare. Tic aflase multe lucruri de
la Tudorel, fiul directorului, dar tot le scăpa ceva. Cei mai suspecți păreau Omul în Gri și Scheletul, dar nu
știau care dintre ei este făptașul.

Până la urmă, au găsit tanagralele la paznic acasă. I-au chemat și pe Victor și Ursu. Victor le-a clarificat
situația. De fapt Omul în Gri era Profesorul Nestian, donatorul tanagralelor și un vechi prieten de-al
Scheletului. Directorul îi împrumutase tanagralele profesorului până se întorcea de la Bucuresti.
Când cireșarii au vrut să le vadă, în loc de tanagrale erau niște pietre, cărămizi și o păpușă care se vindea în
bâlci. Cireșarii au trecut din nou la treaba de detectivi. Tic și Ursu s-au dus la circ, unde l-au văzut pe atlet
executând un număr incredibil, iar Victor și-a dat seama cum funcționează Roata Norocului sau mai bine zis
cum se trișa la Roata Norocului.

Ziua următoare au mers în bâlci cu bunicii. Când tinerii își cumpărau bilete la Roata Norocului, Ursu
îndreptă cuiele de pe roata pentru ca astfel tragerile să fie corecte. Astfel Cireșarii au reușit să câștige
obiectele mari, mai puțin discobolul lui Fradaburidi pentru că vânzătorul a schimbat repede eticheta cu
numărul și a pus-o pe un lighean. Tic a reușit totuși să fure discobolul așa că fiecare avea câte un obiect.

Victor le-a spus apoi să desfacă fundurile obiectelor. Surpriză! Acolo erau tanagralele! Acestea fuseseră
furate de proprietarul Rotii Norocului, care era, nimeni altul, decât Atletul.          

Vol 4
    Iarna a sosit. Cireşarii sunt în vacanţă. Ei îşi petrec vacanţa la munte, într-o cabană împreună cu alţi copii.
În locul în care se află cireşarii se organizează tot felul de concursuri cu premii. Se fac concursuri de viteză
cu schiurile, se construiesc oameni de zăpadă şi copii se bat cu bulgări de zăpadă.
              Mulţi copii sunt deghizaţi în mari campioni la schi, iar alţii sunt deghizaţi în cireşari. Toţi cireşarii
arată la fel. Nu se pot deosebi cireşarii adevăraţi. Dacă cineva spune că este un cireşar adevărat poate fi bătut
de ceilalţi copii. De aceea cireşarii adevăraţi nu se prea arată în public.
             La un concurs de schi, Maria a ieşit pe primul loc. Victor ar fi trebuit să câştige concursul, dar a fost
lovit cu un bulgăr de un copil şi şi-a pierdut echilibrul. Într-o zi, Dan a fost prins şi a fost ţinut de către nişte
copii deoarece a spus că este un cireşar adevărat. După câteva ore, Dan a fost salvat de către Ursu.
             Fiindcă era foarte periculos, cireşarii s-au hotărât să plece într-un oraş pe nume Mitiş. Ei l-au
întrebat pe un cabanier pe unde trebuie să meargă ca să ajungă în oraş. Acesta le-a arătat pe o hartă drumul
pe unde trebuie să o ia. Pentru a ajunge în oraş ei trebuie să trecă într-un loc foarte periculos numit Şaua
Mare. Cireşarii au plecat spre Mitiş.
 Când ajung într-o vale, pe cireşari îi prinde un viscol foarte puternic determinându-i pe cireşari să se
adăpostească în zona unei stâne părăsite. Ei erau urmăriţi de o haită de lupi. Toţi din cei şapte copii erau
foarte speriaţi. La uşă a rămas de pândă Ursu. Ceilalţi cireşari s-au culcat fiindcă erau foarte obosiţi.
               Dimineaţa, Victor la văzut pe Ursu mort de oboseală deoarece s-a luptat cu lupii. El i-a tăiat
piciorul unuia din lupi. Cireşarii s-au hotărât să plece din adăpostul bântuit de lupi. Dar înainte de a pleca ei
i-au omorât pe lupi. Cireşarii nu mai puteau ajunge la Mitiş din cauza viscolului, aşa că s-au hotărât să
ajungă la cabana „Izvoarele”.
               Mergând pe o potecă, Victor a descoperit un tunel prin care cireşarii au ajuns la o cabană numită
„Coştila”. Ei au găsit acolo locuri în care să doarmă şi saltele cu care au aprins un foc. Cercetând cabana,
Victor a descoperit în vârful unui munte cabana mult căutată: „Izvoarele”. Ursu şi Victor s-au hotărât să se
ducă la cabană să dea un telefon pentru a chema ajutoare.
                În cabană se aflau trei oameni: cabanierul numit Paul Bălan, Liviu Iordan şi  Ion Petric. Aceştia s-
au purtat foarte urât cu cei doi cireşari. Ursu a văzut că firul telefonului este tăiat aşa că nu a mai insistat să
ceară ajutoare.  Victor şi Ursu s-au ales doar cu patru saltele pentru foc.
Tic s-a hotărât să se ducă la cealaltă cabană şi să fure ceva mâncare deoarece cireşarii nu mai aveau ce să
mănânce. Ajuns la cabană, Tic nu a intrat înăuntru, ci a intrat în magazie. Acolo a găsit foarte multă mâncare
şi băuturi. Copilul a furat împreună cu Ţombi tot ce au găsit. Cireşarii de la cabană s-au bucurat foarte mult
fiindcă aveau ce să mănânce, dar ştiau că cei trei oameni se vor întoarce şi se vor răzbuna.
               Oamenii de la cabană s-au hotărât să se răzbune pe cireşari. Liviu Iordache avea un pistol cu care
putea să omoare pe oricine. Cireşarii s-au pregătit pentru atac foarte mult. În timpul atacului cei trei oameni
au luat ostatic pe Tic, dar Ursu l-a salvat pe copil. Oamenii au fost bătuţi foarte tare de Ursu până au sosit
ajutoarele.
                Cireşarii şi-au petrecut restul vacanţei cu nişte copii pe nume Tiberiu şi Atena.
Ultimul volum din ciclul „Cireșarii" prezintă aventura acestora pe litoralul Mării Negre. Ionel este plecat în
vacanță cu părinții. El trimite o telegramă prietenilor săi, anunțându-i că a făcut o descoperire senzațională.
Ionel zărise, într-o noapte, pe timpul unei furtuni, niște coloane albe de marmură ridicându-se peste valuri,
care mai apoi dispăruseră. Cireșarii vin pe litoral și încep investigațiile. Află că mai mulți oameni în vârstă
au zărit coloanele noaptea, mai demult.

În final, ei descoperă că acea coloană - (Era numai una deoarece Victor le explicase că Ionel fotografiase
imaginea coloanei și o văzuse de mai multe ori.) s-a înfipt în mijlocul unei vas care naufragiase, în timpul
unei furtuni îngrozitoare. Reușesc să elibereze coloana și găsesc mormântul poetului Ovidiu.