BIȚA NICOLETA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ TUDOR VLADIMIRESCU PITEȘTI

TESTE MODEL EVALUARE NAȚIONALĂ

CLASA a VIII-a

ACTIVITĂȚI PENTRU ELEVI CAPABILI DE PERFORMANȚĂ

 TEST - Limba și literatura română

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de 2 ore.

SUBIECTUL I (40 de puncte)

Citește cu atenție textul: „A fost odată ca niciodată etc.
A fost odată într-o țară un balaur mare, nevoie de cap. El avea șapte capete, trăia într-o groapă, și
se hrănea numai cu oameni. Când ieșea el la mâncare, toată lumea fugea, se închidea în case și sta ascunsă
până ce-și potolea foamea cu vreun drumeț pe care îl trăgea ața la moarte. Toți oamenii locului se tânguiau
de răutatea și de frica balaurului. Rugăciuni și câte în lună și în soare se făcuseră, ca să scape Dumnezeu
pe biata omenire de acest nesățios balaur, dară în deșert.
Fel de fel de fermecători fuseră aduși, însă rămaseră rușinați cu vrajele lor cu tot.
În cele din urmă, daca văzu împăratul că toate sunt în deșert, hotărî ca să dea pe fiica lui de soție și
jumătate împărăția sa acelui voinic, care va scăpa țara de această urgie, și dete în știre la toată lumea
hotărârea sa.
Iară după ce se duse vestea în țară, mai mulți voinici se vorbiră să meargă împreună la pândă și să
mântuiască țara de un așa balaur înfricoșat. Ei se înțeleseră între dânșii ca să facă un foc la marginea
cetății, care era mai apropiată de locul unde trăia balaurul, și în care cetate era și scaunul împărăției, și
acolo să stea să privegheze pe rând câte unul, unul, pe când ceilalți să se odihnească; și ca nu cumva cela
ce ar fi de pândă să doarmă și să vie balaurul să-i mănânce d-a gata, făcură legătură ca cela care va lăsa
să se stingă focul să fie omorât, drept pedeapsă daca va dormi când ar trebui să fie deștept.
Cu acești voinici se întovărăși și un om verde, pui de român, știi colea, care auzise de făgăduința
împăratului și venise să-și încerce și el norocul.
Porniră, deci, cu toții, își aleseră un loc aproape de groapă și se puseră la pândă.
Pândiră o zi, pândiră două, pândiră mai multe zile, și nu se întâmplă nimic. Iară când fu într-una din zile,
cam după asfințitul soarelui, pe când era de rând viteazul nostru să pândească, ieși balaurul din groapă și
se îndreptă către voinicii cari dormeau pe lângă foc.
Viteazului care priveghea, i se făcuse inima cât un purice, dară, îmbărbătându-se, se repezi, și unde
se aruncă, măre, asupra balaurului cu sabia goală în mână, și se luptă cu dânsul, până îi veni bine și hârșt!
îi taie un cap, hârșt! și-i mai tăie unul, și așa câte unul, câte unul până îi tăie șase capete.
Balaurul se zvârcolea de durere și plesnea din coadă, de te lua fiori de spaimă, viteazul nostru însă
se lupta de moarte și obosise, iară tovarășii săi dormeau duși.
Dacă văzu el că tovarășii săi nu se deșteaptă, își puse toate puterile, se mai aruncă o dată asupra
grozavului balaur și-i tăie și capul ce-i mai rămăsese. Atunci un sânge negru lasă din ea, fiară spurcată, și
curse, și curse, până ce stinse și foc și tot.”(Balaurul cel cu șapte capete)
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:
1. Numește mijlocul intern de îmbogățire a vocabularului si cums-au format cuvintele: întovărăși, viteazului.
4 puncte
2. Explică rolul semnului exclamării si cratimei în secvența... hârșt! îi taie un cap, hârșt! și-i mai tăie unul....
4 puncte
3. Notează numărul de litere si numărul de sunete din cuvintele: încerce, atunci. 4 puncte
4. Identifică în text o comparație și un epitet. 4 puncte
5. Numește o modalitate de caracterizare a personajului principal, cu exemple din text. 4 puncte
6. Formulează două idei principale sau secundare ale fragmentului dat. 4 puncte

B. Redactează o compunere de min. 150 de cuvinte, în care să argumentezi că textul dat aparține
speciei literare basm popular. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să precizezi patru trăsături ale basmului popular;– să ilustrezi două trăsături ale basmului popular,
valorificând textul dat;
– să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea referitoare la numărul de cuvinte.
SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)
Citește cu atenție textul: Cel mai mare şarpe care trăieşte pe meleagurile noastre se străduieşte să reziste
presiunii exercitate de om, alături de provocările recente ale schimbărilor climatice. Reptilă cvasi
necunoscută majorităţii românilor, aşa numitul balaur dobrogean, sau şarpe balaur (Elaphe sauromates)
prin dimensiunile şi aspectul său unic în herpetofauna autohtonă, pare un demn urmaş al balaurilor din
basmele care ne-au încântat copilăria. Atât reptila, cât şi uriaşele personaje mitologice au de partea lor
poveşti deosebit de interesante.
Regele şerpilor din România
Denumit în popor şarpe balaur sau balaur dobrogean pe baza taliei sale maxime între şerpii
autohtoni, Elaphe sauromates este cu adevărat cel mai mare şarpe pe care îl putem întâlni pe teritoriul
ţării noastre. Taxonomic, uriaşul şerpilor româneşti aparţine Subclasei Lepidosauria, Ordinului Squamata
şi Familiei Colubridae.
Specia a fost descrisă ştiinţific pentru prima oară în anul 1814 şi a purtat denumirea iniţială de
Elaphe quatuorlineata sauromates până recent, când s-a hotărât redenumirea ei cu Elaphe sauromates.
Simplu!
Comparativ cu marii şerpi constrictori din zonele tropicale, balaurul nostru dobrogean are o talie
mai mult decât modestă, cu toate acestea, rămâne nu doar cel mai mare şi mai masiv şarpe de la noi, ci şi
din întreaga Europă. Adulţii au o talie medie cuprinsă între 120-180 centimetri, cu toate că au fost
măsuraţi indivizi care au depăşit lejer lungimea de 2 metri. Oricum, astfel de exemplare sunt rare
(www.realitatea.net, Balaurul dobrogean: cel mai mare șarpe din România)

1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– mărimea medie la care poate ajunge un șarpe dobrogean adult;
– denumirea inițială a speciei. 4 puncte
2. Scrie titlul articolului din care este extras fragmentul dat și denumirea site-ului pe care acesta a apărut.
4 puncte
3. Menționează genul şi cazul pentu fiecare dintre cuvintele subliniate din secvența: ... prin
dimensiunile şi aspectul său unic în herpetofauna autohtonă, pare un demn urmaş al balaurilor din basmele
care ne-au încântat copilăria.
4. Precizează valoarea morfologică si funcția sintactică a cuvintelor subliniate din secvența: Cel mai mare
şarpe care trăieşte pe meleagurile noastre se străduieşte să reziste presiunii exercitate de om, alături de
provocările recente ale schimbărilor climatice. 4 puncte
5. Transcrie o propozitie atributiva si realizează cotragerea acesteia. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată
completivă indirectă, introdusă prin conjuncția subordonatoare că. 4 puncte
B. Redactează, în 150 -300 de cuvinte, o narațiune în care să prezinți o întâmplare (reală sau
imaginară) cu un șarpe. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să povestești o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spațio-temporal;
– să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea referitoare la numărul de cuvinte.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.Vei primi 12 puncte pentru
redactarea întregii lucrări (unitatea compoziției – 2 p.; coerența ideilor – 2 p.; registrul de comunicare,
stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2 p.; ortografia –3 p.; punctuația – 3 p.; așezarea corectă a
textului în pagină, lizibilitatea – 2 p.)
 BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

 Se punctează oricare alte formulări/modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor. 

 Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate
 explicit în barem. 
 Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a punctajului
total obţinut pentru lucrare. 

SUBIECTUL I (40 de puncte)

A.
1. 2x2 puncte = 4 puncte
2. 2x2 puncte = 4 puncte
3. 2x2 puncte = 4 puncte
4. 2x2 puncte = 4 puncte
5. 2x2 puncte = 4 puncte
6. 2x2 puncte = 4 puncte
B.
- Câte două puncte pentru precizarea oricăror două trăsături ale basmului - 2x2 puncte = 4 puncte
- Câte două punte pentru precizarea detaliată a celor două trăsături ale basmului, valorificând textul
dat 2x4 puncte = 8 puncte
-Respectarea structurii specifice tipului de compunere cerut - 2 puncte
-Respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte – 2 puncte

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

A.
1. 2x2 puncte = 4 puncte
2. 2x2 puncte = 4 puncte
3. 2x2 puncte = 4 puncte
4. 2x2 puncte = 4 puncte
5. 2x2 puncte = 4 puncte
6. 2x2 puncte = 4 puncte
B.
- Relatarea unei întâmplări 6p/4p/2p
- Precizarea a două elemente ale contextului spațio-temporal 2x1=2 puncte
-Adecvarea conținutului la cerință – 2p/1p
-Respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte – 2 puncte

Notă!
14 puncte se acordă pentru redactare, astfel:
– unitatea compoziţiei: câte 1 punct pentru fiecare compunere 2 x 1 p. = 2 puncte
– coerenţa textului: câte 1 punct pentru fiecare compunere 2 x 1 p. = 2 puncte
– registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului: total – 2 p.; parţial – 1 p.
2 puncte
‒ ortografia (0 – 1 erori: 3 p.; 2 – 3 erori: 2 p.; 4 erori: 1 p.; 5 sau mai multe erori: 0 p.) 3 puncte
‒ punctuaţia (0 – 1 erori: 3 p.; 2 – 3 erori: 2 p.; 4 erori: 1 p.; 5 sau mai multe erori: 0 p.) 3 puncte
‒ aşezarea corectă a textului în pagină 1 punct
‒ lizibilitatea 1 punct
 TEST - Limba și literatura română
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 2 ore.

SUBIECTUL I (40 de puncte)

Citește cu atenție textul următor:

Cel mai obraznic din stejari

Certa modestul trandafir:
– Zău, de-ndrăzneala ta mă mir,
Cu mine tu să te compari?
Cu vârful meu eu sparg azurul
Şi sunt prieten cu vulturul,
Şi trunchiul meu nu sunt în stare
Trei oameni să-l cuprindă;
Ar trebui să mă admiri!
– Aşa e, dar tu faci doar ghindă,
Şi eu fac trandafiri.
(Cincinat Pavelescu – Trandafirul şi stejarul)

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:

1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: azurul, doar. 4puncte
2. Explică rolul cratimei în secvența de-ndrăzneala. 4 puncte
3. Transcrie, din textul dat, o personificare şi o inversiune. 4 puncte
4. Menționează mijlocul de îmbogăţire a vocabularului si cum s-au format cuvintele prezente în text: -
ndrăzneala, meu. 4 puncte
5. Identifică în text doua trăsături ale genului epic. 4 puncte
6. Prezintă, în 30 - 50 de cuvinte, semnificația versurilor: – Aşa e, dar tu faci doar ghindă,/Şi eu fac trandafiri.
4 puncte

B. Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la specie a fabulei

Trandafirul şi stejarul de Cincinat Pavelescu. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să precizezi patru trăsături ale fabulei;
– să ilustrezi două trăsături ale fabulei, valorificând textul dat;
– să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea referitoare la numărul de cuvinte.

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

Citeste cu atenție textul următor:

Trandafirul, cunoscut din cele mai vechi timpuri, este astăzi aproape nelipsit din grădinile noastre.
Se cunosc peste 200 de specii și un numar impresionant de soiuri de trandafiri, în jur de 20.000. Cea mai
răspândită specie sălbatică de trandafir este măceșul (Rosa canina), care crește spontan și în țara noastră.
Soiurile de trandafiri nobili, așa cum se mai numesc trandafirii altoiți, se deosebesc între ele prin diferite
caracteristici.
 Cu toate că fiecare floare are o poveste minunată de spus, în jurul trandafirului s-a țesut o istorie
întreagă despre semnificațiile culorilor lui. Indiferent de culoare, frumusețea lor unică și parfumul subtil,
aceștia transmit mesajul de la cel care îi oferă, la cel care îi primește.
Există o veche zicală care spune că „florile sunt cea mai adevarată expresie a dragostei". Fiecare
floare pare că are o poveste de spus și probabil că acesta este motivul pentru care florile au fost alese ca
simboluri nemuritoare ale iubirii. Din zilele întunecate ale cruciadelor și până în zilele noastre pline de
tehnologie, trandafirii sunt campioni de netăgăduit atunci când vine vorba de romantism.
(http://www.infogradina.ro)

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:

1. Formulează câte un enunț în care să indici următoarele elemente referitoare la textul dat:
− numărul de specii și soiuri de trandafiri;
− denumirea științifică a măceșului. 4 puncte
2. Scrie tema articolului din care este extras fragmentul și site-ul unde a apărut acesta. 4 puncte
3. Menționează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate din secvența: Cea mai răspândită
specie sălbatică de trandafir este măceșul (Rosa canina), care crește spontan și în țara noastră.
4 puncte
4. Precizează funcția sintactică şi cazul pentru cuvintele subliniate din secvența: Soiurile de trandafiri
nobili [...] se deosebesc între ele prin diferite caracteristici. Cu toate că fiecare floare are o poveste minunată
de spus... 4 puncte
5. Transcrie propozițiile subordonate din fraza următoare, precizând felul acestora: Fiecare floare pare că
are o poveste de spus și probabil că acesta este motivul…
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată atributivă,
introdusă printr-un adverb relativ. 4 puncte

B. Redactează, în 150-250 de cuvinte, o narațiune în care să prezinţi o întâmplare reală sau imaginară
petrecută într-o grădină de trandafiri.
12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să povestești o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.

Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziției – 2p; coerența
textului – 2 p; registrul de comunicare, stilul si vocabularul adecvate conținutului – 2 p; ortografia – 3 p;
punctuația – 3 p; asezarea corectă în pagină, lizibilitatea – 2 p)
 BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

 Se punctează oricare alte formulări/modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor. 

 Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate
 explicit în barem. 
 Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a punctajului
total obţinut pentru lucrare. 

SUBIECTUL I (40 de puncte)

A.
1. 2x2 puncte = 4 puncte
2. 4 puncte
3. 2x2 puncte = 4 puncte
4. 2x2 puncte = 4 puncte
5. 2x2 puncte = 4 puncte
6. 4 puncte/2 puncte
B.
- Câte două puncte pentru precizarea oricăror două trăsături ale fabulei - 2x2 puncte = 4 puncte
- Câte două punte pentru precizarea detaliată a celor două trăsături ale fabulei, valorificând textul
dat 2x4 puncte = 8 puncte
-Respectarea structurii specifice tipului de compunere cerut - 2 puncte
-Respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte – 2 puncte

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

A.
1. 2x2 puncte = 4 puncte
2. 2x2 puncte = 4 puncte
3. 1x4 puncte = 4 puncte
4. 2x2 puncte = 4 puncte
5. 2x2 puncte = 4 puncte
6. 2x2 puncte = 4 puncte
B.
- Relatarea unei întâmplări 6p/4p/2p
- Precizarea a două elemente ale contextului spațio-temporal 2x1=2 puncte
-Adecvarea conținutului la cerință – 2p/1p
-Respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte – 2 puncte

Notă!
14 puncte se acordă pentru redactare, astfel:
– unitatea compoziţiei: câte 1 punct pentru fiecare compunere 2 x 1 p. = 2 puncte
– coerenţa textului: câte 1 punct pentru fiecare compunere 2 x 1 p. = 2 puncte
– registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului: total – 2 p.; parţial – 1 p.
2 puncte
‒ ortografia (0 – 1 erori: 3 p.; 2 – 3 erori: 2 p.; 4 erori: 1 p.; 5 sau mai multe erori: 0 p.) 3 puncte
‒ punctuaţia (0 – 1 erori: 3 p.; 2 – 3 erori: 2 p.; 4 erori: 1 p.; 5 sau mai multe erori: 0 p.) 3 puncte
‒ aşezarea corectă a textului în pagină 1 punct
‒ lizibilitatea 1 punct