Sunteți pe pagina 1din 3

SIMULARE EVALUARE NAȚIONALĂ

Limba și literatura română

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.


• Timpul de lucru efectiv este de 2 ore.

SUBIECTUL I (42 de puncte)


Citește cu atenție textul:

„A fost odată ca niciodată etc.


A fost odată într-o țară un balaur mare, nevoie de cap. El avea șapte capete, trăia
într-o groapă, și se hrănea numai cu oameni. Când ieșea el la mâncare, toată lumea fugea, se
închidea în case și sta ascunsă până ce-și potolea foamea cu vreun drumeț pe care îl trăgea
ața la moarte. Toți oamenii locului se tânguiau de răutatea și de frica balaurului. Rugăciuni
și câte în lună și în soare se făcuseră, ca să scape Dumnezeu pe biata omenire de acest
nesățios balaur, dară în deșert.
Fel de fel de fermecători fuseră aduși, însă rămaseră rușinați cu vrajele lor cu tot.
În cele din urmă, daca văzu împăratul că toate sunt în deșert, hotărî ca să dea pe fiica
lui de soție și jumătate împărăția sa acelui voinic, care va scăpa țara de această urgie, și dete
în știre la toată lumea hotărârea sa.
Iară după ce se duse vestea în țară, mai mulți voinici se vorbiră să meargă împreună
la pândă și să mântuiască țara de un așa balaur înfricoșat. Ei se înțeleseră între dânșii ca să
facă un foc la marginea cetății, care era mai apropiată de locul unde trăia balaurul, și în
care cetate era și scaunul împărăției, și acolo să stea să privegheze pe rând câte unul, unul,
pe când ceilalți să se odihnească; și ca nu cumva cela ce ar fi de pândă să doarmă și să vie
balaurul să-i mănânce d-a gata, făcură legătură ca cela care va lăsa să se stingă focul să fie
omorât, drept pedeapsă daca va dormi când ar trebui să fie deștept.
Cu acești voinici se întovărăși și un om verde, pui de român, știi colea, care auzise de
făgăduința împăratului și venise să-și încerce și el norocul.
Porniră, deci, cu toții, își aleseră un loc aproape de groapă și se puseră la pândă.
Pândiră o zi, pândiră două, pândiră mai multe zile, și nu se întâmplă nimic. Iară când fu într-
una din zile, cam după asfințitul soarelui, pe când era de rând viteazul nostru să pândească,
ieși balaurul din groapă și se îndreptă către voinicii cari dormeau pe lângă foc.
Viteazului care priveghea, i se făcuse inima cât un purice, dară, îmbărbătându-se, se
repezi, și unde se aruncă, măre, asupra balaurului cu sabia goală în mână, și se luptă cu
dânsul, până îi veni bine și hârșt! îi taie un cap, hârșt! și-i mai tăie unul, și așa câte unul, câte
unul până îi tăie șase capete.
Balaurul se zvârcolea de durere și plesnea din coadă, de te lua fiori de spaimă,
viteazul nostru însă se lupta de moarte și obosise, iară tovarășii săi dormeau duși.
Dacă văzu el că tovarășii săi nu se deșteaptă, își puse toate puterile, se mai aruncă o
dată asupra grozavului balaur și-i tăie și capul ce-i mai rămăsese. Atunci un sânge negru
lasă din ea, fiară spurcată, și curse, și curse, până ce stinse și foc și tot.”
(Balaurul cel cu șapte capete)
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:
1. Numește mijlocul intern de îmbogățire a vocabularului prin care s-au format cuvintele:
niciodată, întovărăși, viteazului. 6 puncte
2. Explică rolul semnului exclamării în secvența în secvența ... hârșt! îi taie un cap, hârșt! și-i
mai tăie unul.... 6 puncte
3. Identifică în text o comparație și un epitet. 6 puncte
4. Numește o modalitate de caracterizare a personajului principal, cu exemple din text.
6 puncte
5. Alcătuiește în maximum 5 rânduri rezumatul fragmentului dat. 6 puncte

B. Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte, în care să argumentezi că textul dat


aparține speciei literare basm popular. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să precizezi două trăsături ale basmului popular;
– să ilustrezi două trăsături ale basmului popular, valorificând textul dat;
– să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea referitoare la numărul de cuvinte.

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)


Citește cu atenție textul:

Cel mai mare şarpe care trăieşte pe meleagurile noastre se străduieşte să reziste
presiunii exercitate de om, alături de provocările recente ale schimbărilor climatice. Reptilă
cvasi necunoscută majorităţii românilor, aşa numitul balaur dobrogean, sau şarpe balaur
(Elaphe sauromates) prin dimensiunile şi aspectul său unic în herpetofauna autohtonă, pare
un demn urmaş al balaurilor din basmele care ne-au încântat copilăria. Atât reptila, cât şi
uriaşele personaje mitologice au de partea lor poveşti deosebit de interesante.

Regele şerpilor din România

Denumit în popor şarpe balaur sau balaur dobrogean pe baza taliei sale maxime între
şerpii autohtoni, Elaphe sauromates este cu adevărat cel mai mare şarpe pe care îl putem
întâlni pe teritoriul ţării noastre. Taxonomic, uriaşul şerpilor româneşti aparţine Subclasei
Lepidosauria, Ordinului Squamata şi Familiei Colubridae.
Specia a fost descrisă ştiinţific pentru prima oară în anul 1814 şi a purtat denumirea
iniţială de Elaphe quatuorlineata sauromates până recent, când s-a hotărât redenumirea ei
cu Elaphe sauromates. Simplu!
Comparativ cu marii şerpi constrictori din zonele tropicale, balaurul nostru
dobrogean are o talie mai mult decât modestă, cu toate acestea, rămâne nu doar cel mai
mare şi mai masiv şarpe de la noi, ci şi din întreaga Europă. Adulţii au o talie medie cuprinsă
între 120-180 centimetri, cu toate că au fost măsuraţi indivizi care au depăşit lejer lungimea
de 2 metri. Oricum, astfel de exemplare sunt rare
(www.realitatea.net, Balaurul dobrogean: cel mai mare șarpe din România)

1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– mărimea medie la care poate ajunge un șarpe dobrogean adult;
– denumirea inițială a speciei. 4 puncte
2. Scrie titlul articolului din care este extras fragmentul dat și denumirea site-ului pe care
acesta a apărut. 4 puncte
3. Menționează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate din secvența: ...
prin dimensiunile şi aspectul său unic în herpetofauna autohtonă, pare un demn urmaş al
balaurilor din basmele care ne-au încântat copilăria. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate din secvența: Cel mai mare şarpe care
trăieşte pe meleagurile noastre se străduieşte să reziste presiunii exercitate de om, alături de
provocările recente ale schimbărilor climatice. 4 puncte
5. Transcrie propozițiile subordonate din fraza de mai jos, precizându-le felul:
Adulţii au o talie medie cuprinsă între 120-180 centimetri, cu toate că au fost măsuraţi
indivizi care au depăşit lejer lungimea de 2 metri. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată
completivă indirectă, introdusă prin conjuncția subordonatoare că. 4 puncte

B. Redactează, în 150 -250 de cuvinte, o scurtă narațiune în care să prezinți o întâmplare


(reală sau imaginară) cu un șarpe. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să povestești o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor; 4 puncte
– să precizezi două elemente ale contextului spațio-temporal; 4 puncte
– să ai un conținut adecvat cerinței; 2 puncte
– să respecți precizarea referitoare la numărul de cuvinte. 2 puncte

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.


Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziției – 1 p.;
coerența ideilor – 2 p.; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2
p.; ortografia –3 p.; punctuația – 2 p.; așezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2 p.)