VARIANTA 1

EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI A VIII-A

Anul şcolar 2013-2014
Limba şi literatura română

SIMULARE

· Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

· Timpul de lucru efectiv este de 2 ore.

SUBIECTUL I (42 de puncte)

Citeşte, cu atenţie, textul:

,,  Într-o primăvară, o prepeliță aproape moartă de oboseală — că venea de departe, tocmai

din Africa — s-a lăsat din zbor într-un lan verde de grâu, la marginea unui lăstar.După ce s-a
odihnit vreo câteva zile, a început să adune bețigașe, foi uscate, paie și fire de fân și și-a
făcut un cuib pe un moșoroi de pământ, mai sus, ca să nu i-l înece ploile; pe urmă, șapte zile
de-a rândul a ouat câte un ou, în tot șapte ouă mici ca niște cofeturi și a început să le
clocească. Ai văzut cum stă găina pe ouă? Așa stă și ea, doar că ea în loc să stea în coteț,
stă afară în grâu; și ploua, ploua de vărsa și ea nu se mișca, ca nu cumva să pătrunză o
picatură de ploaie la ouă. După trei săptămâni i-au ieșit niște pui drăguți, nu goi ca puii de
vrabie, îmbrăcați cu puf galben ca puii de găină, dar mici, parcă erau șapte gogoși de
mătase, și au început să umble prin grâu după mâncare. Prepelița prindea câte o furnică, ori
câte o lăcustă, le-o firimițea în bucățele mici, și ei, pic! pic! pic! cu cioculețele lor, o mâncau
numaidecât. Și erau frumoși, cuminți și ascultători; se plimbau primprejurul mamei lor și când
îi striga: “Pitpalac!” repede veneau lângă ea. Odată, prin iunie, când au venit țăranii să
secere grâul, ăl mai mare dintre pui n-a alergat repede la chemarea mamei, și cum nu știa să
zboare, haț! l-a prins un flăcău sub căciula. Ce frică a pățit când s-a simțit strâns în palma
flăcăului, numa, el a știut; îi batea inima ca ceasornicul meu din buzunar; dar a avut noroc de
un țăran bătrân, care s-a rugat pentru el... ’’ (Puiul - de Ion Alexandru Brătescu-Voinești)

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai

jos:

1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor : marginea,
stă, frică . 6 puncte

2. Transcrie din text câte o structură care precizează timpul și spațiul. 6 puncte
3. Selectează două figuri de stil diferite din textul dat și precizează -le. 6 puncte
4. Menționează două trăsături ale genului epic prezente în textul dat. 6 puncte
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificația fragmentului: ,, numa, el a știut; îi batea inima
ca ceasornicul meu din buzunar.’’ 6 puncte

B. Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte, în care să-ți prezinți opinia despre

semnificația mesajului din fragmentul Puiul - de Ion Alexandru Brătescu-Voinești.
12p

În compunerea ta, trebuie:

– să formulezi o opinie despre semnificația mesajului fragmentului dat ;4p
– să-ți susții opinia formulată prin două argumente potrivite, valorificând textul dat;4p
– să ai un conținut adecvat cerinței;2p
– să respecți precizarea referitoare la numărul de cuvinte.2p

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

Citeşte, cu atenţie, textul: 

Se spune că pe când Dumnezeu împărţea bogăţiile Pământului, i s-ar fi rupt sacul

deasupra României. Este cea mai simplă explicaţie pentru inventarul geologic variat şi
resursele minerale valoroase, inclusiv de metale preţioase.
Geologii au însă altă poveste. Ei ştiu că bogăţiile subsolului nu se găsesc în
devălmăşie, ci sunt distribuite după mecanisme geologice  pe care cercetătorii şi prospectorii
le cunosc foarte bine. Mai întâi, în magma primordială s-au sortat elementele după densitate
şi alte proprietăţi fizico-chimice. Americanul Frank Clarke, profesor la Harvard, a calculat pe
la 1900 răspândirea şi distribuţia elementelor în scoarţa terestră şi a constat că există
numeroase anomalii: unele elemente, deşi se află în procente mai modeste, se concentrează
în zăcăminte bogate, ceea ce le face uşor de extras şi deci ieftine. Altele, invers, nu sunt
rare în scoarţă, dar sunt diluate  prin roci, astfel extracţia lor e costisitoare. Aurul, de
exemplu, este în această categorie. (Clarke este considerat fondatorul Geochimiei, o
disciplină importantă pentru geologia zăcămintelor). Deplasarea plăcilor tectonice,
fenomenele vulcanice, orogeneza (formarea munţilor), eroziunea şi sedimentarea au
redistribuit elementele, le-au amestecat, le-au orânduit în masivele de roci.
Ca urmare a acestor procese, România are aur şi argint, are uraniu, dar şi cupru,
plumb şi zinc, are petrol şi gaze... Dar diamante nu.

(Cristian Lascu, Mirajul diamantului românesc în revista National Geographic) 

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– care sunt anomaliile descoperite de americanul Frank Clarke ;
– ce fenomene au dus la redistribuirea elementelor şi la orânduirea lor în masivele de roci.   
4 puncte
2. Scrie titlul articolului din care este extras fragmentul şi denumirea publicației în care
acesta a apărut.                                                                          4 puncte
3. Menţionează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate în textul dat. 
4 puncte
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din secvenţa: Altele, invers, nu sunt
rare în scoarţă, dar sunt diluate  prin roci, astfel extracţia lor e costitistoare..                       
4 puncte
5. Transcrie două propoziţii subordonate diferite din fraza următoare, precizând felul
acestora: Se spune că pe când Dumnezeu împărţea bogăţiile Pământului, i s-ar fi rupt sacul
deasupra României.             4 puncte
6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie
subordonată completivă indirectă, introdusă prin conjuncţia să.       4 puncte

B. Redactează o  scurtă  naraţiune  de  80 -150  de cuvinte  (10 -15 rânduri), în  care  să
prezinţi  o întâmplare din timpul unei vizite imaginare sau reale la un muzeu.                          
12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi limitele de spaţiu indicate.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1 p; coerenţa
textului – 2 p; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 p;
ortografia – 3 p; punctuația – 2 p; aşezarea corectă în pagină, lizibilitatea – 2 p).
 VARIANTA 2

EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIII-A

Anul şcolar 2013-2014
Limba şi literatura română
28.04.2014
SIMULARE

· Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

· Timpul de lucru efectiv este de 2 ore.

Subiectul I (42 de puncte)

Citeşte, cu atenţie, textul:

,,Era în 1946, an de secetă cumplită. Şuşteru nu mai văzuse un pic de tutun de patru zile. Ca
să fumeze, într-o zi rupse un smoc de frunze de iederă din rugul care îmbrăca faţada casei, le
fărâmă între degete şi-şi umplu luleaua. Avea ochii cârpiţi de somn, fiindcă, deşi era trecut de
amiază, abia se sculase din pat „Al dracului", se gândi, „pierzi o noapte şi nu-ţi mai vii în fire pe
urmă două zile." Nevasta, soacra, copiii lipseau de acasă. „Sunt după mâncare", îşi zise, „s-au
împrăştiat prin sat ca·făina orbilor." Şi ieşi în drum, mic şi slab, cu cămaşa atârnându-i peste
pantaloni. Avea poftă să mănânce o legătură de lăptuci: dormind, visase c-a plouat şi că i-a
înverzit grădina de zarzavat ca în anii buni. De două veri, de când ţinea seceta, nu se deştepta o
dată fără să poftească de mâncare un lucru de care nu putea să facă rost.”

(Fănuş Neagu, Dincolo de nisipuri)

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de

mai jos:
1. Desparte în silabe cuvintele următoare: Şuşteru, amiază, luleaua, copiii, lăptuci,
poftească. (6p)
2. Selectează două construcţii în care apar indici temporali. (6p)
3. Transcrie din text o comparaţie şi o enumeraţie. (6p)

4. Precizează ce moment al subiectului apare în fragmentul citat şi motiveazăți

opțiunea.(6p)
5. Explică rolul ghilimelelor din interiorul fragmentului citat, în maximum 50 de
cuvinte (aproximativ cinci rânduri). (6p)

B. Realizează, într-o compunere de 150-250 de cuvinte (15-25rânduri), în care

să argumentezi că fragmentul dat aparține unei opere epice .
(12p)
În compunerea ta, trebuie:

- să prezinți două trăsături specifice operei epice;

- să exemplifici cele două trăsături ale operei epice, valorificând textul dat ;
- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
- să respecţi limitele de spaţiu indicate.

Subiectul al II-lea (36 de puncte)

Citeşte, cu atenţie, textul:

Poate unul dintre cele mai premiate romane ale anului 2012, Wonder (Minunea),
volumul semnat de R.J. Palacio, are toate elementele necesare pentru a deveni un
clasic al literaturii pentru copii. Romanul spune o poveste emoţionantă a curajului şi a
acceptării. Personajul principal, August Pullman, este un copil de 10 ani care s-a
născut cu o malformaţie care î i afectează fața, făcându-l să arate monstruos. În ciuda
diformităţii sale, August trebuie să înveţe să trăiască, iar cei din jurul său trebuie să
înveţe să-i vadă acestuia trăsăturile profunde pentru a-l accepta.
După nenumărate operaţii care l-au ţinut acasă până la această vârstă, August
trebuie să înceapă şcoala din clasa a V-a. Ceea ce înseamnă că va trebui să
găsească curajul de a-i înfrunta pe copiii aflaţi la o vârstă critică, cea în care încep
să devină conştienţi de sine şi de corpul lor. Deşi este panicat, August acceptă
provocarea tocmai pentru că ştie că adevărata prietenie poate să vadă mai presus de
aparenţe. [...]
Mesajul cărţii este acela că prietenia nu este un dar care ţi se oferă fără niciun
efort, că pentru a reuşi să te apropii de cineva trebuie să dai dovadă de curaj, blândeţe şi
bunătate, de sinceritate şi de afecţiune, de naturaleţe şi de personalitate. Doar după ce
reuşeşti să te cunoşti şi să te accepţi pe tine cu bune şi rele vei putea să-ţi faci prieteni.
Cum naratorii diverselor fragmente fac trimiteri atât la melodii recente. cât si la cărţi
iubite de tânăra generaţie, limbajul folosit fiind cel al adolescenţilor din zilele noastre,
sunt foarte multe şanse ca, şi la noi, cartea să-i prindă pe cei mici şi să reuşească să-i
înveţe nu numai să preţuiască prietenia şi să se străduiască să vadă dincolo de
aparenţe, ci şi să-i facă să-şi dorească să citească mai mult, ceea ce nu-i puţin lucru.
(Evelina Bidea, Despre curajj şi acceptare: Minunea, de R). Palado ,
www.bookaholic.ro)
A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele elemente referitoare la textul

citat (4p)
- site-ul de unde a fost preluat fragmentul;

- numele personajului principal al romanului prezentat;

2. Explică, pe baza fragmentului propus, enunţul: Romanul spune o poveste

emoţionantă a curajului şi a acceptării. (4p)
3. Menţionează valorile morfologice ale cuvintelor subliniate din secvenţa: Personajul
principal, August Pullman, este un copil de 10 ani care s-a născut cu o malformaţie...
(4p)
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din secvenţa: ...pentru a
deveni un clasic al literaturii pentru copii. (4p)
5. Indică funcția sintactică a propoziției subordonate subliniate în text. (4p)
6. Construieşte o frază în care să existe o propoziţie subordonată completivă
indirectă introdusă printr-un adverb relativ (4p)
B Redactează o compunere de 80-150 de cuvinte (10-15 rânduri) în care să-ţi exprimi
opinia despre tipul de receptor posibil al romanului prezentat. (12p)

În compunerea ta, trebuie:

- să formulezi clar şi logic argumentele care să justifice punctul de vedere exprimat;

- să susţii cu citate argumentele prezentate;

- să ai conţinutul şi stilul adecvate cerinţei formulate;

- să te încadrezi în limitele de spaţiu indicate.

VARIANTA 3
 EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIII-A
Anul şcolar 2013-2014
Limba şi literatura română
 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
 Timpul de lucru efectiv este de 2 ore.

SUBIECTUL I (42 de puncte)

Citeşte, cu atenţie, textul:

Fânu-i strâns, şi de pe luncă

Oamenii spre casă vin.

Lacrimă de-argint, scânteie

Steaua serii din senin.

Văile-alburesc în zare,

Satul se-nveleşte-n fum.

Cel din urmă car răscoală

Colbul adormit pe drum.

Dulce şi încet se-ntinde

Tihna pe pământ şi-n cer...

Sus pe deal răsare luna,

Melancolicul străjer.

(Şt. O. Iosif, Icoane din Carpaţi - fragment )

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: colbul, tihna, străjer.

6 puncte

2. Explică rolul cratimei în secvenţa se-ntinde. 6 puncte

3. Selectează trei figuri de stil diferite din fragmentul dat. 6 puncte

4. Transcrie, din textul dat, trei imagini vizuale. 6 puncte

5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte (3-5 rânduri), semnificaţia versurilor: Dulce şi încet se-
ntinde / Tihna pe pământ şi-n cer... / Sus pe deal răsare luna, / Melancolicul străjer.

6 puncte

B. Redactează, o compunere de 150-250 de cuvinte (15-25 de rânduri), în care să-ţi exprimi

opinia despre semnificaţia titlului poeziei Icoane din Carpaţi de Şt. O. Iosif.

În compunerea ta, trebuie: 12 puncte

- să formulezi o opinie despre semnificaţia titlului;

- să-ţi susţii opinia formulată prin două argumente potrivite, valorificând textul dat;
- să ai un conţinut adecvat cerinţei;
- să respecţi limitele de spaţiu indicate.

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

Citeşte, cu atenţie, textul:

Tradiţiile şi credinţele din perioada marii sărbători a Paştelui practicate în satele

oltene sunt respectate cu sfinţenie, an de an. Obiceiul care deschide seria este cel din
Duminica Floriilor, atunci când se aduc acasă ramuri de salcie sfinţite la biserică şi se
păstrează tot anul la icoană. Potrivit tradiţiei, ramurile de salcie sunt simbol al fertilităţii şi al
renaşterii vegetaţiei de primăvară şi se folosesc în momentele de cumpănă cum sunt boala,
seceta şi inundaţiile.

Timpul a trecut, dar oltenii nu au uitat nici de obiceiurile din Joia Mare, mai ales de
pomana morţilor din această zi. Bătrânii spun că se deschid mormintele, iar spiritele celor
morţi vin la familiile lor şi petrec Paştele cu cei vii, unde rămân până la Rusalii. Se mai crede
că vin „joimăriţele” şi verifică dacă femeile şi fetele şi-au întors cânepa. Obiceiul a
supravieţuit în satul Izbiceni, sub forma colindului „Câlţii, mâţii”.

(Mihaela Iancu, Obiceiuri şi tradiţii olteneşti de Paşti, în ziarul Adevărul)

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:

- care este semnificaţia ramurilor de salcie;

- ce verifică „joimăriţele” 4 puncte

2. Scrie titlul articolului din care este extras fragmentul şi denumirea publicaţiei în care
acesta a apărut. 4 puncte

3. Menţionează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate din secvenţa:

Obiceiul care deschide seria este cel din Duminica Floriilor, atunci când se aduc acasă
ramuri de salcie sfinţite la biserică şi se păstrează tot anul la icoană. 4 puncte
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din secvenţa: (...) iar spiritele celor
morţi vin la familiile lor şi petrec Paştele cu cei vii, unde rămân până la Rusalii.
4 puncte

5. Transcrie două propoziţii subordonate diferite din fraza următoare, precizând felul
acestora:

Se mai crede că vin „joimăriţele” şi verifică dacă femeile şi fetele şi-au întors cânepa.

4 puncte

6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie

subordonată atributivă, introdusă prin conjuncţia să. 4 puncte

B. Redactează o compunere de 80-150 de cuvinte (10-15 rânduri), în care să descrii un

obicei legat de o sărbătoare la care ai participat (Paşte, Crăciun, Bobotează, Anul Nou etc.)
sau de o împrejurare excepţională (nuntă, botez etc.). 12 puncte

În compunerea ta, trebuie:

– să oferi informaţii despre locul şi timpul când ai participat la această sărbătoare;

– să prezinţi, pe scurt, desfăşurarea obiceiului la care ai participat;

– să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;

– să respecţi limitele de spaţiu indicate.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1p; coerenţa
textului – 2p; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2p;
ortografia – 3p; punctuaţia – 2p; aşezarea corectă în pagină, lizibilitatea – 2p)
 SIMULAREA EVALUĂRII NAŢIONALE PENTRU ELEVII CLASEI A VIII-A

Anul şcolar 2013-2014

Limba şi literatura română

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

Se punctează oricare alte formulări / modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem.

Nu se acordă fracţiuni de punct.

Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a

punctajului total acordat pentru lucrare.

SUBIECTUL I (42 de puncte)

A. 1. câte 2 puncte pentru notarea fiecărui sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor
date (de exemplu: colbul - praful, tihna - odihna, liniştea, străjer – paznic, santinelă).
3x2p=6 puncte

2. explicarea rolului cratimei în secvenţa dată (de exemplu: marchează rostirea legată a
două cuvinte, ajută la păstrarea ritmului şi a măsurii versului) 6 puncte

3. câte 2 puncte pentru selectarea oricăror trei figuri de stil diferite din fragmentul dat (de
exemplu: Dulce şi încet se-ntinde – epitete; Colbul adormit – personificare; Melancolicul
străjer - metaforă) 3x2p=6 puncte

4. câte 2 puncte pentru transcrierea oricărui vers care conţine o imagine vizuală (de
exemplu: scânteie Steaua serii / Văile-alburesc în zare / Cel din urmă car răscoală)

3x2p=6 puncte

5. prezentarea adecvată a semnificaţiei secvenţei, în limitele de spaţiu indicate 6p /

prezentarea parţial adecvată a semnificaţiei, în limitele de spaţiu indicate 3p / încercare de
prezentare 1p 6 puncte

B. – formularea opiniei despre semnificaţia titlului 4 puncte

– susţinerea opiniei formulate prin două argumente, valorificând textul 4p / susţinerea opiniei
printr-un singur argument, valorificând textul dat 2p / încercare de susţinere sau de
argumentare, fără valorificarea textului 1p 4 puncte

– adecvarea conţinutului la cerinţă (claritatea şi coerenţa ideilor; echilibru între componentele

compunerii) 2p / conţinut parţial adecvat 1p 2 puncte
– respectarea limitelor de spaţiu indicate 2 puncte

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

A. 1. câte 2 puncte pentru formularea corectă a celor două enunţuri cerute (de exemplu:
Ramurile de salcie sunt simbol al fertilităţii şi al renaşterii vegetaţiei de primăvară;
„Joimăriţele” verifică dacă femeile şi fetele şi-au întors cânepa) 2x2p=4 puncte

2. câte 2 puncte pentru scrierea titlului articolului şi pentru denumirea publicaţiei în care
acesta a apărut 2x2p=4 puncte

3. câte 1 punct pentru menţionarea fiecărei părţi de vorbire (care – pronume relativ; când –
adverb relativ; şi –conjuncţie coordonatoare; icoană – substantiv comun)1x4p=4 puncte

4. câte 2 puncte pentru precizarea fiecărei funcţii sintactice (lor – atribut pronominal genitival;
rămân – predicat verbal) 2x2p=4 puncte

5. câte 1 punct pentru transcrierea a două propoziţii subordonate diferite din fraza dată (de
exemplu: că vin „joimăriţele” – propoziţie subordonată subiectivă; dacă femeile şi fetele şi-au
întors cânepa – propoziţie subordonată completivă directă) 2x1p=2 puncte

câte 1 punct pentru precizarea felului fiecărei propoziţii subordonate transcrise

2x1p=2 puncte

6. 1 punct pentru construirea unei fraze alcătuită din două propoziţii 1x1p=1 punct

3 puncte pentru construirea propoziţiei subordonate indicate, introdusă prin conjuncţia

dacă 1x3p=3 puncte

B. – precizarea informaţiilor despre locul şi timpul participării la această sărbătoare sau

împrejurare excepţională (4p/2p/1p) 4 puncte

– prezentarea, pe scurt, a desfăşurării obiceiului, utilizându-se în mod adecvat modurile de

expunere necesare obţinerii expresivităţii textului (4p/2p/1p) 4 puncte

– adecvarea conţinutului la cerinţă (claritatea şi coerenţa ideilor; echilibru între componentele

compunerii) 2p / conţinut parţial adecvat 1p 2 puncte

– respectarea limitelor de spaţiu indicate 2 puncte

12 puncte se acordă pentru redactare, astfel:

– unitatea compoziţiei 1 punct

– coerenţa textului 2 puncte

– registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului 2p / adecvare parţială 1p
2 puncte

– ortografia (0-2 erori -3p/ 3 erori -2p/ 4 erori -1p/ 5 sau mai multe erori -0p) 3 puncte

– punctuaţia (0-3 erori -2p/ 4 erori -1p/ 5 sau mai multe erori -0p) 2 puncte

– aşezarea corectă a textului în pagină 1 punct

– lizibilitatea 1 punct