Evaluare VIII 2017 v2

Ghid
pentru
Evaluarea Naţională
Lucrarea este realizată în conformitate cu programa școlară în vigoare.
Coperta colecției: ?????????

DTP & Layout: Daniel Fulga
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
Editura Delfin, Bucureşti

Comenzi şi distribuţie la tel.: 021 627 37 20
0766 22 20 21, 0727 44 44 55
Comenzi online: www.librariadelfin.ro
E-mail: contact@edituradelfin.ro
www.edituradelfin.ro
Copyright © Editura Delfin, 2017

Toate drepturile asupra acestei cărţi aparţin Editurii Delfin. Reproducerea integrală sau parţială a textului
sau a ilustraţiilor din această carte este interzisă fără acordul prealabil scris al Editurii Delfin.
3
Genul
Capitolul I Epic
Testul 1
SUBIECTUL I (40 de puncte)
Citeşte următorul text:
Nenorocita privighetoare Ieşi-nainte să-i dea povaţă,

Cânta-n pădure a ei durere, Şi c-o neroadă încredinţare:
Natura-ntreagă da ascultare, "Am fost, îi zise, aci de faţă,
Tot împrejuru-i era tăcere. Dar, zău, nu-mi place a ta cântare.
Alţii în locu-mi ar descri poate Cu toate-acestea, am nădejdi bune,
Acele tonuri neimitate, De nu îţi pare lucru prea greu,
Glasul acela-nmlădietor, La nişte reguli a te supune,
Ce c-o-ntorsură lină, uşoară, Luând de pildă cântecul meu."
Treptat se urcă şi se coboară, Atunci începe cu bucurie
Plin de simţire, plin de amor. Un cântec jalnic şi necioplit,
Eu vă spui numai că despărţirea Încât de aspra lui armonie,
Şi suvenire pline de jale, Toată pădurea s-a îngrozit.
Că nedreptatea, nelegiuirea, Privighetoarea, fără sfială,
Erau sujetul cântării sale. Zise: "Povaţa e în zadar;
Un măgar mare ce-o ascultase, Căci de-aş urma-o, nu e-ndoială
Şi ca un aspru judecător Că eu în locu-ţi n-aş fi măgar".
Capul pleoştise, sau ridicase (Grigore Alexandrescu,
Câte-o ureche,-n semn de favor. Privighetoarea și măgarul)
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

1 Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: tonuri, nădejdi. 4 puncte
2 Explică modul de formare a unui cuvânt obținut prin conversiune și a unui cuvânt obținut prin derivare
din textul dat. 4 puncte
3 Transcrie câte un cuvânt care să conțină un diftong și un hiat. 4 puncte
4 Menționează rolul cratimei din următoarea secvență: n-aș fi măgar. 4 puncte
5 Formulează două idei principale/secundare din textul dat. 4 puncte
6 Precizați care sunt modurile de expunere întâlnite în textul de mai sus. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la specie a fabulei
Privighetoarea și măgarul de Grigore Alexandrescu. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să precizezi patru trăsături ale fabulei;
– să prezinți detaliat două trăsături ale fabulei, valorificând fragmentul dat;
– să respecți structura specifică tipului de compunere cerut;
– să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.
SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

În ultima sută de ani, în fauna noastră au pătruns o serie de noi animale care îmbogăţesc - pe
undeva - biodiversitatea României. Unele au fost introduse ca specii strict destinate vânătorii şi
pescuitului, dar au reuşit să evadeze, ocupând ecosistemele naturale prielnice. Altele au pătruns pe
4
Ghid pentru Evaluarea Naţională ► Genul Epic ► Testul 1
teritoriul ţării noastre ca urmare a unor fenomene precum schimbarea climei sau migraţia în cău-
tarea hranei. Iar restul speciilor au ajuns la noi cu totul şi cu totul accidental. Majoritatea acestor
imigranţi necuvântători este alcătuită din insecte şi alte nevertebrate, însă mai bine cunoscute
publicului larg sunt tot vertebratele – şi aici veţi avea surpriza să întâlniţi reprezentanţi de genul
crapilor chinezeşti, guguştiucului, bizamului sau muflonului.
Dacă vreţi opinia mea, întregul fenomen este doar în aparenţă unul neutru, având efecte nega-
tive pentru ţara noastră şi care reflectă în bună parte inconştienţa şi lăcomia cu care românii au
tratat natura acestor locuri.
Merită să-i cunoaştem pe cei mai importanţi "invadatori" necuvântători care s-au stabilit pe
meleagurile noastre […].
Chiar dacă, la auzul acestui nume, ne gândim la fauna din Africa şi Asia, iată că şacalul a
patruns în fauna autohtonă încă de acum 50 de ani, iar pe baza evaluărilor de teren, se pare că-i
merge foarte bine, la ora actuala numărul lor fiind în creştere în partea de sud-est a ţării. Este sin-
gura specie de mamifer despre care avem motive să credem că a apărut în fauna noastră ca rezultat
direct al încălzirii climei. Dacă primul şacal a fost semnalat în România în anul 1929, astăzi a
început să fi observat din ce în ce mai des în majoritatea judeţelor ţării.
(Animale nou apărute în România, www.descopera.ro)

1 Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– anul în care a fost semnalat pentru prima dată șacalul în România;
– numiți din ce este formată majoritatea animalelor nou apărute. 4 puncte
2 Scrie titlul articolului și numele siteului de unde este extras fragmentul. 4 puncte
3 Menționează genul și cazul substantivelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4 Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se exprimă:
Este singura specie de mamifer despre care avem motive să credem că a apărut în fauna noastră ca re-
zultat direct al încălzirii climei. 4 puncte
5 Transcrie o propoziție subordonată din fraza următoare, precizând felul acesteia: Merită să-i cunoaştem
pe cei mai importanţi "invadatori" necuvântători care s-au stabilit pe meleagurile noastre. 4 puncte
6 Construieste o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată predicativă,
introdusă prin adverbul relativ unde. 4 puncte
B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută într-o excursie
la grădina zoologică. 12 puncte

– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spațio-temporal;
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziției – 2 p.; coerența textului – 2 p.;
registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conținutului – 2 p.; ortografia – 3 p. punctuația – 3 p.;
aşezarea corectă a textului în pagină – 1 p., lizibilitatea – 1 p.).
5
Genul
Capitolul I Epic
Testul 2
Cerul e o vorbă albastră: a lui Dumnezeu.

Şi liliacul e la fel: o vorbă din cer, pe care o spun, albastră, crengile înfrunzite de la începutul
grădinii bunicilor.
Acolo duce nepotul banca de lemn. Şi acolo stă cuminte pe bancă bunicul, cu motanul lângă el.
Parfumul liliacului îi acoperă capul alb şi creşte şi peste casa bunicilor, până dincolo de portiţa
albastră, ajungând până la uliţă - ca un copil cu ochi vineţi care iesă din ograda părintească, atât
de frumos, că şi trecătorii se opresc, întâlnindu-l, cu o îndulcire pe faţă.
Dacă n-ar fi decât bunicul şi nepotul, liliacul ar creşte şi s-ar scutura aşa cum a lăsat Dumnezeu.
Dar iată că mai e şi bunica. Vine, vede, soarbe cu nări bălăureşti parfumul tufelor de liliac şi cu
cogeamite foarfecă începe, cranţ, şi iar cranţ, aici şi dincolo, făcând cu liliacul ceea ce foarfecele
bărbierului a făcut cu bunicul.
Braţele bunicului şi ale nepotului se umplu de floare. Ale bunicei la fel. Trei tufe de liliac pornesc
spre casa bunicilor, revărsându-se în toate odăile.
Casa bunicilor miroase a liliac.
Nu ştii unde e mai bine: afară? sau în casa cu perdele albe? Şi albinele se înşală, bâzâind ameţit.
Nepotul nici nu se duce afară, nici nu intră în casă.
Rămâne la mijloc, pe pervazul unei ferestre, bătut de fluturarea lungilor perdele albe, în parfum
de liliac.
E ca în barcă, plutind pe amintirea celei mai suave mări.
— Unde eşti? tună glasul bunicei.
— Aici, bunică.
— Iaca! Şi ce faci, mă rog?
— Stau.
— Adevărat că stai! Numai la asta eşti bun. Ai să cazi cloşcă de-atâta stat!
(Ionel Teodoreanu, În casa bunicilor)
1 Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: parfumul, uliță. 4 puncte
2 Explică modul de formare a două cuvinte obținute prin derivare din textul dat. 4 puncte
3 Transcrie diftongii din cuvintele: liliacului, părintească. 4 puncte
4 Menționează rolul cratimei din următoarea secvență: de-atâta. 4 puncte
5 Transcrie doi indici temporali din text. 4 puncte
6 Explică, în 30-50 de cuvinte, semnificația enunțului: Cerul e o vorbă albastră: a lui Dumnezeu. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la genul epic a
fragmentului de text preluat din În casa bunicilor de Ionel Teodoreanu. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie: să precizezi patru trăsături ale genului epic; să prezinți detaliat două trăsături ale
genului epic, valorificând fragmentul dat; să respecți structura specifică tipului de compunere cerut; să ai
obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

Miercuri, 2 august, va fi pentru Terra "ziua depășirii" ("overshoot day"): "Începând cu acea dată,
6 omenirea va fi consumat toate resursele pe care planeta noastră poate să le reînnoiască într-un an", au
anunțat Global Footprint și WWF (World Wide Fund for Nature) într-un comunicat comun. În calcu-
lele sale, Global Footprint a ținut cont în special de amprenta de carbon, resursele consumate pentru
pescuit, creșterea animalelor, culturi agricole, construcții și utilizarea apei.
În 2016, "ziua depășirii" s-a produs pe 3 august. Chiar dacă ritmul de progresie a încetinit puțin
în ultimii 10 ani, această dată simbolică "continuă inexorabil să avanseze: această zi a trecut de la
sfârșitul lunii septembrie în 1997 la 2 august în acest an", precizează aceleași ONG-uri.
Costul acestui supraconsum este deja vizibil: penurii de apă, deșertificare, eroziunea solurilor,
scăderea productivității agricole și a stocurilor de pești, despăduriri, dispariția speciilor. Să trăiești
pe credit nu se poate face decât provizoriu, pentru că natura nu este un depozit din care putem să
ne aprovizionăm la infinit, au subliniat WWF și Global Footprint. Emisiile de gaze cu efect de seră
reprezintă doar ele singure 60% din amprenta noastră ecologică mondială, precizează experții celor
două organizații. Comunitatea internațională s-a angajat la Conferința pentru climă de la Paris, în
decembrie 2015, să reducă emisiile de gaze cu efect de seră, cu scopul de a limita încălzirea climatică.
Ținând cont de cele mai recente date științifice, Global Footprint calculează în fiecare an data la
care se produce "ziua depășirii", de când acest "deficit ecologic" a început să se manifeste la începutul
anilor 1970. Organizația citată a anunțat anul trecut că data respectivă urma să fie 8 august, dar apoi
și-a revizuit prognoza inițială și a precizat că "ziua depășirii" a fost 3 august 2016.
(Florin Bădescu, Resursele planetei: Omenirea va trăi "pe credit"
începând din 2 august, www.agerpres.ro)
– ziua în care a avut loc “ziua depășirii” în anul 2016;
– numiți efectele supraconsumului. 4 puncte
2 Scrie titlul articolului din care este extras fragmentul și numele autorului. 4 puncte
3 Menționează modul și timpul verbelor subliniate: Să trăiești pe credit nu se poate face decât provizoriu,
pentru că natura nu este un depozit din care putem să ne aprovizionăm la infinit, au subliniat WWF și
Global Footprint. 4 puncte
Emisiile de gaze cu efect de seră reprezintă doar ele singure 60% din amprenta noastră ecologică mondi-
ală, precizează experții celor două organizații. 4 puncte
5 Transcrie două propoziții subordonate din fraza următoare, precizând felul acestora: Ținând cont de
cele mai recente date științifice, Global Footprint calculează în fiecare an data la care se produce "ziua
depășirii", de când acest "deficit ecologic" a început să se manifeste la începutul anilor 1970. 4 puncte
6 Construieste o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată atributivă,
B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută într-o excursie
la grădina zoologică. 12 puncte

aşezarea corectă a textului în pagină – 1 p., lizibilitatea – 1 p.). 7
Genul
Capitolul I Epic
Testul 3
A fost odată un moş şi o babă. Ei erau săraci de n-aveau după ce bea apa. Când mălai aveau,
n-aveau sare; când aveau sare şi mălai, n-aveau legumă. Trăiau şi ei de azi pe mâine. Ei aveau trei
copii, trenţăroşi şi nespălaţi, ca vai de ei. Cel mai mic se vedea a fi mai isteţ decât cei doi mai mari,
dară era olog de amândouă picioarele. El se numea Ţugulea.
Ei se învecinau cu Zmeoaica pământului. Această zmeoaică era aşa de rea, încât nimeni din
vecinii ei n-avea pace de dânsa. Ea le călca moşiile şi le făcea fel de fel de neajunsuri.
La naşterea lui Ţugulea, când a venit ursitoarele, s-a întâmplat să fie p-acolo şi Zmeoaica pă-
mântului. Ea auzise cum îl ursise şi, de pizmă, mai în urmă, îi luă vinele şi d-aia era el olog.
Din acestă pricină, şi fiind şi săraci, unchiaşul cu mătuşa şi copiii lor ajunseră de râsul tuturor
megiaşilor din sat. De bietul Ţugulea însă râdea şi chiar fraţii lui.
După ce se mai măriră copiii, Ţugulea zise într-o zi mă-sii, faţă cu fraţii săi:
- Mamă, am auzit că dumneata ai un frate bogat, care locuieşte în alt sat. De ce nu te duci la dân-
sul să ceri o mârţoagă de iapă, pe care să ieşim şi noi la vânat, că mi s-a urât clocind acasă pe vatră?
- Ia nu mai trăncăni şi tu de acolo, Ţugulea ologu, îi ziseră fraţii râzând, mai bine mama noastră
să se ducă la unchiul să ceară pentru noi doi cai, căci noi suntem vrednici a încăleca şi descăleca.
Ţugulea înghiţi ruşinea, plecă capul în jos şi tăcu.
(Țugulea, fiul unchiașului și a mătușii)

1 Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: trăncăni, vrednici. 4 puncte
2 Explică modul de formare a următoarelor cuvinte: această și nespălați. 4 puncte
3 Transcrie două cuvânte care să conțină câte un diftong. 4 puncte
4 Menționează rolul cratimei din următoarea secvență: n-aveau. 4 puncte
6 Precizează, într-un enunț, motivul pentru care Țugulea plecă capul și tăcu. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi în care să motivezi apartenența
la specie a fragmentului din basmul Țugulea, fiul unchiașului și a mătușii. 16 puncte
– să precizezi patru trăsături ale basmului;
– să prezinți detaliat două trăsături ale basmului, valorificând fragmentul dat;

La ediția din acest an a Concursului Internațional de Canto 'Hariclea Darclée', care se desfășoară
în perioada 25 iulie — 6 august, la Teatrul 'Maria Filotti' din Brăila, s-au înscris 200 de concurenți
din 18 de țări, potrivit informațiilor furnizate de Fundația Darclée.
'Numărul record de 200 de concurenți din acest an întărește acel credo formulat de mine adese-
ori, conform căruia nimic nu-i poate apropia pe oameni mai mult decât cântul', declară inițiatoarea
Concursului Internațional de Canto 'Hariclea Darclée', soprana Mariana Nicolesco.
8
În paralel cu competiția de canto, pe 29 iulie va fi organizată o conferință cu videoproiecții

susținută de muzicologul și medicul foniatru dr. Stephan Poen, cu tema 'Din nou despre Gloria
Muzicii: Omagiu lui Nicolae Herlea la 90 de ani de la naștere'. Pe 3 august va fi ovaționat mare-
le pianist Matei Varga, venit special de la New York pentru a celebra la Brăila Centenarul Dinu
Lipatti. Pe 4 august va avea loc reprezentația cu opera 'I Pagliacci' de Leoncavallo, operă în care
au triumfat pe scenele lumii Hariclea Darclée, Nicolae Herlea și Mariana Nicolesco […]. Din ju-
riu fac parte Marco Balderi, Eugenio Girardi și Flavio Trevisan din Italia, Baoyi Bi din China,
Stanislaw Daniel Kotlinski din Polonia, Myron Michailidis din Grecia, Stephan Poen din Israel și
Felix Serraclara din Spania.
Potrivit unui comunicat de presă remis de Fundația Darclee, o 'extraordinară apreciere' a
Festivalului și Concursului Internațional de Canto Hariclea Darclée vine din partea lui Josef
Hussek, fost director al Festivalului de la Salzburg: 'Nu cunosc niciun alt concurs de canto care să
se plaseze în toate momentele și manifestările sale la un nivel atât de înalt ca acela dedicat memo-
riei Haricleei Darclée. Această manifestare e mai mult decât un concurs de canto obișnuit, este toto-
dată Competiție, Master Class și adevărat Festival al muzicii. Iată ce o face incomparabilă și unică'.
(Ecaterina Ignat, Brăila: Se deschide cea de-a XXI-a ediție a Festivalului Internațional de
(Canto Hariclea Darclee, www.agerpres.ro)

– când are loc Festivalul Internațional de Canto Hariclea Darclée;
– numele fostului director al Festivalului de la Salzburg. 4 puncte
2 Selectează secvența care face referire la membrii juriului. 4 puncte
3 Menționează felul și cazul pronumelor subliniate din enunțul următor: Nu cunosc niciun alt concurs de
canto care să se plaseze în toate momentele și manifestările sale la un nivel atât de înalt ca acela dedicat
memoriei Haricleei Darclée. 4 puncte
Numărul record de 200 de concurenți din acest an întărește acel credo formulat de mine adeseori, con-
form căruia nimic nu-i poate apropia pe oameni mai mult decât cântul. 4 puncte
5 Transcrie propoziția subordonată din fraza următoare, precizând felul acesteia: La ediția din acest an a
Concursului Internațional de Canto 'Hariclea Darclée', care se desfășoară în perioada 25 iulie — 6 august,
la Teatrul 'Maria Filotti' din Brăila, s-au înscris 200 de concurenți din 18 de țări. 4 puncte
6 Construieste o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată completivă
directă, introdusă prin pronumele relativ care. 4 puncte
B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să relatezi o întâmplare petrecută la un spectacol
sau la o piesă de teatru. 12 puncte

9
Genul
Capitolul I Epic
Testul 4
Pintea-n munte să suie, Murguţul tău cel de vânt, – Spune-ne moartea Pintii!
Mândră curte zugrăve, Cu coama până-n pâmânt; – Moartea Pintii nu oi spune
Cu cătane-o d-îngrădea, De mi-i spune moartea ta, De mi-ai da oricât în lume.
Cu frunze-o acoperea. Moartea ta din ce ţi-a sta? – Spune-ne moartea Pintii,
Numai Pintea ş-o strigat: Pă tine te-om omorî!
-Dintre voi de s-a afla, – Moartea Pintii-i atâta-ră: – Moartea Pintii-i atâta-ră:
De s-a afla careva Trei grăunţă de secară, Trei grăunţe de grâu sfânt
Să meargă la Baia Mare Ş-un plumbuţ mândru
După pită, după sare, Trei de grâu de primăvară, de-argint,
După vin din cel mai tare La Pintea la subsuoară; La Pintea fără de rând.
Ce beau domnii la gustare. Trei grăunţe de grâu sfânt
Ş-on plumbuţ mândru – Nici acela nu-i viteaz
Nimeni nu s-o mai aflat, de-argint, Care dă sfat la fârtaţi.
Numai a Pintii fârtat; La Pintea fără de rând. Şi eu unul mi l-am dat
Numai el că şi-o strigat: Şi capu' mi l-am mâncat.
– Mere-oi, Pinteo, mere-oi eu, El în Baia când o-ntrat, (Pintea viteazu, variantă
De mi-ai da tu murgul tău, Toţi băieții l-o-ntrebat: preluată de pe www.versuri.ro)

1 Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: gustare, sfat. 4 puncte
2 Explică modul de formare a următoarelor cuvinte: murguțul și plumbuț. 4 puncte
3 Transcrie diftongii din următoarele cuvinte: subsuoară și suie. 4 puncte
4 Menționează rolul cratimei din următoarea secvență: ș-un plumbuț. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la specie a baladei
populare Pintea Viteazu. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie: să precizezi patru trăsături ale baladei populare; să prezinți detaliat două trăsături
ale baladei populare, valorificând fragmentul dat; să respecți structura specifică tipului de compunere cerut;

Festivalul Internaţional al Educaţiei FIE este un proiect cultural – educativ anual, organizat
în perioada mai – iunie (spre sfârșitul anului școlar / universitar) de către Primăria Municipiului
Iaşi, împreună cu universitățile de stat din Iași, Inspectoratul Școlar Județean, instituțiile de cul-
tură de stat sau private, precum și operatori culturali independenți și societatea civilă.
În fiecare an, programul FIE cuprinde un mix de evenimente cultural – educative diverse (muzi-
că, expoziții, carte, film, operă, teatru, educație etc.), atât evenimente individuale, cât și festivaluri de
sine stătătoare – un adevărat „festival al festivalurilor”– care valorifică atât spațiile convenționale,
10
cât și pe cele alternative și care își propună să fie o manifestare de masă, adresată tuturor ieșenilor,
dar și turiștilor români și străini.
Totodată, FIE reface o legătură de suflet, şi anume axa culturală Iaşi – Cernăuţi – Chişinău. De
aceea, unele evenimente din cadrul FIE se desfășoară şi în aceste două superbe oraşe din Basarabia
şi Bucovina de Nord […].
Ediția a V-a a Festivalului Internațional al Educației va avea loc în perioada 9 mai – 9 iunie. Și
această ediție va fi organizată sub marca EFFE, Europe for Festivals, Festivals for Europe, care ne
oferă o deschidere internațională și acces către canale de comunicare la Bruxelles și în alte zone ale
Uniunii Europene.
Spre deosebire de celelalte ediții, în acest an manifestările principale vor avea la bază un concept
unitar, legat de Centenar: anul viitor, se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire din 1918, iar anul
trecut s-au împlinit 100 de ani de la momentul în care Iașul a fost Capitala României.
În Piața Palatului Culturii vor avea loc spectacolele mari în aer liber, concerte de muzică rock,
spectacole de operă și muzică clasică, iar la Casa de Cultură a Studenților va avea loc un festival
de jazz și vor fi puse în scenă piese de teatru. Aula Bibliotecii Central- Universitare va găzdui o se-
rie de conferințe motivaționale și inspiraționale, susținute de nume mari ale publicisticii și eseisti-
cii din România, în timp ce la Ateneul din Tătărași va avea loc festivalul de film. Alte manifestări
din program, inclusiv cele de poezie și de teatru independent, vor avea loc în spații neconvenționale
din Iași.
(Despre Festivalul Internațional al Educației, www.fieiasi.eu)

– locul desfășurării unui festival de jazz;
– evenimentul care a împlinit 100 de ani anul trecut. 4 puncte
2 Scrie titlul articolului și sursa de informare din care acesta a fost selectat. 4 puncte
3 Menționează genul și cazul substantivelor subliniate: Spre deosebire de celelalte ediții, în acest an mani-
festările principale vor avea la bază un concept unitar, legat de Centenar. 4 puncte
4 Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se expri-
mă: Alte manifestări din program, inclusiv cele de poezie și de teatru independent, vor avea loc în spații
neconvenționale din Iași. 4 puncte
5 Transcrie propoziția subordonată din fraza următoare, precizând felul acesteia: Și această ediție va fi orga-
nizată sub marca EFFE, Europe for Festivals, Festivals for Europe, care ne oferă o deschidere internațională
și acces către canale de comunicare la Bruxelles și în alte zone ale Uniunii Europene. 4 puncte
6 Construieste o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată circumstanțială
de scop, introdusă prin conjuncția să. 4 puncte
B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să relatezi o întâmplare petrecută într-o excursie
la mare. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie: să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor; să precizezi
două elemente ale contextului spațio-temporal; să respecți structura specifică tipului de compunere cerut;
să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

11
Genul
Capitolul I Epic
Testul 5
Din Poenița vine domol la vale Silviu cel tânăr în buiestru țâcanit...
N-are de ce să gonească; soarele nu s-a ridicat nici de două sulițe; înainte de nămiezi, are să
ajungă la conac, la Sălcuța, dincolo de jumătatea drumului... Acolo stă un ceas, să dea grăunțe
calului; până la toacă, e-n oraș la boierul. Gândindu-se la boierul, se pipăie-n sân - legătura cu
banii stă bine.
A trecut de cotul dealului la câmp deschis.
E a doua zi de sfântul Gheorghe. Ceru-i fără pată cât de slabă în tot largu-i de jur împrejur. La
vale, în zare adâncă, sclipește undoind aerul dimineții calde, iar în păduriștea de mesteacăni de pe
poala din bătaia soarelui, păsările primăverii se-ngână și care de care se-ntrec în feluri de glasuri.
– Da-ncotro, -ncotro, flăcăule? întreabă cineva din urmă pe tânărul călăreț.
Acesta întoarce capul. Din urmă îl ajunge un alt călăreț. De unde a răsărit omul acesta? fiindcă,
tot drumul, tânărul, măcar că și-a întors privirile de multe ori pe calea umblată, nu a luat seama
să mai vină cineva după el; chiar a gândit: câtă singurătate de dimineață pe un drum așa de căutat
întotdeauna!
– La vale... răspunde tânărul. Da, dumneata?
– Tot la vale...
Și cu vorba aceasta strângându-și calul în pulpe trece alăturea înaintașului.
– Drum bun, flăcăule!
– Și dumitale!
– Bine că te-ntâlnii!... Mi-e urât să fiu singur, mai ales la drum.
Călătorul după chip și port e un negustor, vreun orzar ori cirezar, de cari umbla pân sate după
daraveri; un roșcodan grăsuliu, cu fața vioaie; cârn și pistrui; dar om plăcut la înfâțișare și tovarăș
glumeț; numai atâta că e șașiu, și când se uită drept în ochii tânărului, îi face așa ca o amețeală, cu
un fel de durere la apropietura sprâncenelor.
Merg ei astfel domol alături în buiestru țăcănit, vorbind mai de una mai de alta, și rămâne lucru
hotărât că se opresc împreună la conac pentru o gustare; și din vorbă-n vorbă, nici nu prind de veste
când ajung aci aproape să intre-n Sălcuța. Cotind la stânga, de după tufișul movilei pe care stă
biserica, li se arată, ca la o bătaie de glonț, coperișul nou de tinichia al turnului strălucind în soare.
Tânărul îndeamnă calul ținând scurt zăbala. Tot așa și negustorul. Calul ia vânt. Trecând prin
fața bisericii, flăcăul își face cruce. Atunci aude pe tovaroșul, rămas câțiva pași înapoi, râzând gro-
zav. Întoarce capul: tovaroșul, nicăieri... Mare minune!... Unde a putut pieri? A intrat în pământ?
(Ion Luca Caragiale, La conac)
1 Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: negustor, tovarăș. 4 puncte
2 Explică modul de formare a cuvintelor: dincolo și strălucind. 4 puncte
4 Menționează rolul cratimei din următoarea secvență: ceru-i fără pată. 4 puncte
6 Precizează, într-un enunț, motivul pentru care tânărul călător crede că a asistat la o minune. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 120 de cuvinte, în care să realizezi rezumatul textului citat, res-
pectând regulile de alcătuire a unui asemenea tip de compunere. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie: să rămâi fidel față de textul dat; să prezinți întâmplările în ordinea desfășurării lor;
să respecți structura specifică tipului de compunere cerut; să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.
12

Cercetătorii de la Brown University au ajuns la concluzia că în formaţiunile satelitului nostru

natural se află rezerve mai mari de apă, în urma analizării mai multor seturi de date, de la datele
culese de Chandrayaan-1, sonda care orbitează Luna, la reanalizarea eşantioanelor culese de mi-
siunile Apollo.
Reanalizarea piroclastelor (roci provenite în urma activităţii vulcanice) au scos la iveală că aces-
tea conţin urme de apă. De asemenea, această apă s-a format în acest mediu, contrar altei teorii care
susţine că apa ar fi provenit din afara mediului vulcanic, scrie Science Alert.
Echipa a scris în studiu că „prezenţa apei în depozitele piroclastice întăreşte teoria conform căreia
mantaua lunară este un important rezervor de apă”. Ralph Milliken, autorul principal al acestui stu-
diu, susţine că „întrebarea cheie este dacă mostrele culese de Apollo reprezintă condiţiile de bază ale
mediului subselenar sau reprezintă doar regiuni particulare, cu cantităţi de apă anormal de mari”.
Pentru a rezolva această dilemă, cercetătorii au utilizat datele culese de Chandrayaan-1, cartând
zonele unde se găsesc aceste depozite rezultate în urma activităţii vulcanice - care ocupă o întindere
însemnată pe suprafaţa Lunii. Unele dintre aceste depozite vulcanice se întind chiar şi pe câteva
mii de kilometri pătraţi, iar echipa a demonstrat că există de patru ori mai multă apă în acestea
decât în alte zone. Milliken adaugă faptul că „aceste depozite sunt rezultatul magmei care provine
din adâncul interiorului lunar”.
Dacă acesta este cazul, viitorii colonişti de pe Lună pot fi capabili să extragă apă din aceste de-
pozite vulcanice vaste.
(Alexandru Voiculescu, Un nou studiu scoate la iveală un lucru
promițător pentru o viitoare colonie spațială, www.descopera.ro)

– cum s-au format depozitele vulcanice;
– care este întrebarea cheie conform lui Ralph Milliken. 4 puncte
2 Transcrie din text două structuri în care se precizează suprafața depozitelor vulcanice. 4 puncte
3 Menționează felul pronumelor subliniate: Unele dintre aceste depozite vulcanice se întind chiar şi pe
câteva mii de kilometri pătraţi, iar echipa a demonstrat că există de patru ori mai multă apă în acestea
decât în alte zone. 4 puncte
Milliken adaugă faptul că „aceste depozite sunt rezultatul magmei care provine din adâncul interiorului
lunar”. 4 puncte
5 Transcrie propoziția subordonată din fraza următoare, precizând felul acesteia: Pentru a rezolva această
dilemă, cercetătorii au utilizat datele culese de Chandrayaan-1. 4 puncte
6 Construieste o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată subiectivă,
introdusă prin pronumele relativ cine. 4 puncte
B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să realizezi portretul unei celebrități. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie: să prezinți trăsăturile fizice și morale ale persoanei portretizate; să introduci două
figuri de stil diferite; să respecți structura specifică tipului de compunere cerut; să ai obligatoriu numărul
minim de cuvinte precizat.
13
Genul
Capitolul I Epic
Testul 6
Caporalul Ana era cel mai în vârstă dintre ei, contingent 38 şi uneori sergenţii îl lăsau pe el să
explice tunarilor anumite secrete ale antiaerianei. Nimeni nu înţelegea de ce e doar caporal, când
putea să fie subofiţer, atât de bine ştia cum e făcut şi cum funcţionează un tun. Nimeni nu-l văzuse
râzând vreodată cu hohote, poate chiar nici nu râdea, fiindcă în el bucuria de a trai nu cobora şi nu
urca parcă deloc, ci se instalase undeva la miiloc în sufletul lui, ca o temperatură care nu mai scă-
dea dar nici nu mai urca şi unde era inutil să mai râzi sau să te mai întristezi. Nimeni nu-l văzuse
certând vreun tunar, dar nici glumind cu ei şi se purta ca şi când tunul ar fi fost o vieţuitoare su-
pranaturală, în jurul căreia nu te poţi hlizi ca un prost sau sta cu crăcile în sus şi fuma cu nepăsare
[…]. O singură dată, dintr-o simplă întrebare a cuiva, („sunteţi însurat dom' caporal?”) le povestise
şi el ceva care pe unii îi nedumerise (nu credeau faptul adevărat, dar nici mincinos nu-l puteau cre-
de pe acest om atât de serios) iar altora le strecurase în inimă îndoiala dacă şi la el în sat caporalul
lor era tot atât de luat în seamă şi respectat cum era în armată. Că se însurase la nouăsprezece ani
cu o muiere şi nu cu o fată şi nu pentru că fusese lacom după pământul ei (avea oarecare pământ)
dar că îi plăcuse de ea şi nici fraţii şi nici părinţii nu-i spuseseră nimic […].
- Caporal Ana, spuse ofiţerul, eşti un om norocos?
- Am doi copii domnule sublocotenent, zise caporalul cu acea înţelegere fulgerătoare şi adâncă pe
care o au adesea ţăranii pentru tot ceea ce se referă la soartă. Nu-mi pare rău dacă mor. Dar cred
că o să scăpăm toţi.
- Eu nu cred, zise ofiţerul. In orice caz, pregătiţi-vă pentru luptă şi faceţi-vă datoria! Fii atent în
special la sergentul Ionescu, dacă îl vezi că uită de tun şi se bagă cu capul la pământ, ca să scape,
împuşcă-l, dacă eu nu mai sunt în viaţă. Vei lua comanda bateriei […].
- Am înţeles domnule sublocotenent, zise caporalul luând poziţie numai pe jumătate reglementară.
(Marin Preda, Întâlnirea din pământuri)
1 Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: soartă și inutil. 4 puncte
2 Explică modul de formare a cuvintelor: antiaerianei și acea. 4 puncte
4 Menționează rolul cratimei din următoarea secvență: nu-i spuseseră. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să caracterizezi un personaj al fragmentu-

lui dat. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie: să precizezi patru trăsături ale personajului; să ilustrezi trăsăturile cu exemple
adecvate, selectate din fragmentul dat; să respecți structura specifică tipului de compunere cerut; să ai obli-
gatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

Cultura populară românească s-a format odată cu poporul din care facem parte, ca o cultură
carpato-danubiano-pontică, în care s-au topit, într-o sinteză originală, elementele de tradiţie preis-
torică, cu cele de origine dacică, romană şi bizantină. Privită în ansamblul ei, pe lângă vechimea
14
de necontestat, prezintă încă două caracterisici fundamentale, continuitatea şi unitatea în timp şi

în spaţiu. Categoria socială care a creat această vastă cultură a fost ţărănimea.
În epoca medievală satele cuprindea majoritatea populaţiei, peste 90%, locuitorii acestora jucând
rolul hotărâtor în viaţa Ţărilor Române, sub aspect economic şi militar. În afara relaţiilor clasice,
sublinim existenţa obştei, ca formă specială de organizare a ţărănimii libere dar şi a celei aservite.
De origine daco-romană, obştea sătească, o modalitate de organizare a ţărănimii, s-a menţinut în
anumite forme până în secolul XX […].
Structura de bază în cadrul comunităţii săteşti era neamul, care cuprindea familia, părinţi,
copii, pe toţi cei înrudiţi prin consanquinitate, prin afinitate şi prin năşie. Neamul se manifesta în
comunităţile rurale pe plan economic şi prin dreptul de a exploata în comun partea ce li se cuvenea
din pădurea şi păşunea colectivă, prin asociaţii de fântâni mari, locuri proprii în Biserici şi printr-
o serie de acte de întrajutorare, clăci de secerat, de cosit, de construit case. Neamul îşi păstra coezi-
unea nu numai în realitatea vie, ci şi după moarte, coeziune evidentă pe plan ritual printr-o serie
de acte ce ţineau de complexul ceremoniilor funerare şi post funerare […]. În structura lui, un sat
românesc cuprindea vatra satului, suprafaţa atribuită construcţiilor din sat, şi hotarul sau moşia
satului, care desemnează zona de activitate economică a acestuia. Vatra satului este formată din
gospodării, construcţii comunitare, Biserici de pildă, fântâni, cimitire, iar moşia satului cuprindea
terenurile valorificate prin ocupaţii, adică ţarini şi ogoare, fâneţele, păşunile, pădurile. Punctul
culminant al ritualului de întemeiere era baterea parului, practică prin care aşezarea se orienta în
micro şi macrocosmos, pornind de la un punct de iradiere.
(Dan Popescu, Satul românesc tradițional, www.rasunetul.ro)

– din ce era format satul românesc;
– punctul culminant al ritualului de întemeiere. 4 puncte
2 Scrie titlul articolului și numele autorului fragmentului. 4 puncte
3 Menționează genul și cazul substantivelor subliniate: Neamul îşi păstra coeziunea nu numai în realitatea
vie, ci şi după moarte, coeziune evidentă pe plan ritual printr-o serie de acte ce ţineau de complexul cere-
moniilor funerare şi post funerare. 4 puncte
Structura de bază în cadrul comunităţii săteşti era neamul, care cuprindea familia, părinţi, copii, pe toţi
cei înrudiţi prin consanquinitate, prin afinitate şi prin năşie. 4 puncte
5 Transcrie propoziția subordonată din fraza următoare, precizând felul acesteia: Categoria socială care a
creat această vastă cultură a fost ţărănimea. 4 puncte
6 Construieste o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată completivă
indirectă, introdusă prin conjuncția subordonatoare să. 4 puncte
B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să relatezi o întâmplare petrecută într-o
peșteră. 12 puncte
două elemente ale contextului spațio-temporal; să respecți structura specifică tipului de compunere cerut; să
ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.
15
Genul
Capitolul I Epic
Testul 7
Colo-n jos pă prundurele Și napoi s-a înturna.

Ziduiesc tri frățurele. Ea lupu l-o-nconjurat
Care cum zidu făce La Siminic o alergat.
Pă noapte să surupe.
Ei așe s-o sfătuit: Siminic din grai grăie:
Care nevasta-a vini – Doamne, la nevasta me,
Cu prânzu mai dimineață Dă-i, Doamne,-un lujer nainte,
Tăt în zâd s-o zâduiască. Doară ie s-o-mpiedica
Și prânzu și l-a vărsa.
Nevasta lui Siminic Ea lujeru l-o-nconjurat
Dimineața s-o sculat La Siminic o-alergat.
Și pă față s-o spălat
Și prânzu și l-o gătat – Haidați, măi frați, să prânzim,
Și pruncii i-o așezat, Nevasta să zâduim.
La Siminic o alergat.
Zâduită până-n brâu,
Siminic din grai grăie: Răsărit-o-on spic de grâu;
– Doamne, la nevasta me, Zâduită până-n barbă,
Dă-i, Doamne, un lup nainte, Răsărit-o-on spic de iarbă.
Doară ie s-o spăimânta
Și prânzu și l-a vărsa (Balada lui Siminic)
1 Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: grai, spăimânta. 4 puncte
2 Explică modul de formare a cuvintelor: me și prundurele. 4 puncte
3 Transcrie, din text, două cuvinte cu formă neliterară și indică forma literară a acestora. 4 puncte
4 Menționează rolul cratimei din următoarea secvență: până-n brâu. 4 puncte
6 Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificația unei figuri de stil din balada de mai sus. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să caracterizezi personajul principal al ba-
ladei populare Balada lui Siminic. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie: să precizezi patru trăsături ale personajului; să ilustrezi trăsăturile cu exemple
adecvate, selectate din fragmentul dat; să respecți structura specifică tipului de compunere cerut; să ai obli-
gatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

Extrem de puține instituții înființate în urmă cu 150 de ani mai funcționează astăzi în România.
Între ele, revista ieşeană Convorbiri literare. Purtătoare a unei tradiții ilustre şi a unei misiuni
extrem de dificile — de a fi la înălțimea publicației în care scriau Titu Maiorescu, Vasile Alecsandri,
Mihai Eminescu, Ion Creangă, Iacob Negruzzi ş.a. -, publicația ieşeană aniversează 150 de ani de la
întemeiere într-o ținută de gală şi într-unul dintre cele mai faste momente ale ei.
16
Am spus şi-am scris de mai multe ori, în ultimii ani, că revistele literare sunt instituții fundamen-
tale ale culturii române. Ele au contribuit decisiv la crearea României moderne, a spiritului public şi a
ideilor celor mai înaintate în societatea românească, iar rolul lor istoric este departe de a se fi încheiat.
În condițile prăbuşirii presei, ale tabloidizării generale, publicațiile literare sunt ultimele bastioane ale
dezbaterii de idei, ale spiritului european şi ale performanței intelectuale în spațiul public românesc.
Între ele, Convorbiri literare a fost cea dintâi şi, până la apariția Contemporanului (1881), sin-
gura revistă de cultură din - pe atunci - tânăra Românie. Meritele ei esențiale sunt introducerea
dialogului şi, mai ales, a spiritului critic în cultura română, transformând-o dintr-o cultură a ama-
torismului (şi) bunelor intenții într-una a performanței şi conştiinței de sine. Valori pe care trecerea
timpului nu le-a devalorizat, dimpotrivă: la acest “deget de luminä” al spiritului critic, cum spunea
E. Lovinescu, s-a făcut apel ori de câte ori literatura s-a aflat în pericol, fie că a fost vorba de perioada
dictaturii antonesciene sau de cea a ultimului deceniu ceauşist. Sau, de ce nu?, de perioada actuală,
când riscăm să ne confruntăm cu efectele enorme, greu de evaluat, ale deculturalizării generale.
Întâmplarea face ca anul aniversării a 150 de ani de la înființarea Convorbirilor literare să fie şi
anul în care comemorăm 100 de ani de la moartea întemeietorului lor, Titu Maiorescu. O coincidență
care dă şi mai multă consistență ideii de întoarcere la spiritul critic în cultura şi în societatea româ-
nească, fără de care tare mă tem că nu vom putea articula nici o atât de necesară Strategie Culturală
Națională, nici un la fel de necesar Proiect de Țară, în această Europă care se pregăteşte de schim-
bări majore…
(Ionuț Vulpescu, 150 de ani de dialog, 150 de ani de spirit critic,
Convorbiri literare din 18 apr. 2017)

– coincidența la care face referire autorul;
– numiți cinci reprezentanți ai revistei Convorbiri literare. 4 puncte
2 Selectează secvența care face referire la meritele revistei. 4 puncte
3 Menționează modul și timpul verbelor subliniate: Sau, de ce nu?, de perioada actuală, când riscăm să ne
confruntăm cu efectele enorme, greu de evaluat, ale deculturalizării generale. 4 puncte
Ele au contribuit decisiv la crearea României moderne, a spiritului public şi a ideilor celor mai înaintate în
societatea românească, iar rolul lor istoric este departe de a se fi încheiat. 4 puncte
5 Transcrie propozițiile din fraza următoare, precizând felul fiecăreia: O coincidență care dă şi mai multă
consistență ideii de întoarcere la spiritul critic în cultura şi în societatea românească, fără de care tare
mă tem că nu vom putea articula nici o atât de necesară Strategie Culturală Națională. 4 puncte
6 Construieste o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată concesivă, al
cărei termen regent să fie verbul a ajunge. 4 puncte
B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți impresiile tale legate de participarea
la un concert. 12 puncte
17
Genul
Capitolul I Epic
Testul 8
A fost odată o pereche de oameni. Ei n-aveau copii. Într-o zi, fiind cu voie bună, zise bărbatul
către femeie:
- Soro, de la mila lui Dumnezeu noi n-avem copii. Să mergem pe câmp şi ce vom găsi, aceea să
ne fie copil.
- Bine zici dumneata, frate. Aşa să facem, daca astfel ai găsit dumneata cu cale.
Vezi că ei trăiau bine şi nevasta nu ieşea din cuvântul bărbatului nici cât negru subt unghie.
Făcură o azimă, luară şi niţică legumă, le puseră la traistă şi plecară.
Aide-aide, mergând povesteau şi râdeau şi cu ochii în toate părţile căutau.
Când, iată că dete peste un pisoi, jigărit şi urduros; îl luară şi îl aduseră acasă. Îl îngrijiră şi
îl crescură ca pe copilul lor. De ce trecea, d-aia se făcea mai frumos, până ce se făcu un cotoşman
numai de drag să priveşti la el.
Nu mai putea de bucurie oamenii, căci aveau şi ei şi pe ce pune ochii în casa lor, când se sculau
dimineaţa. Mai-nainte casa li se părea pustie.
Cotoşmanul era un pisic cuminte. Şoareci nu se mai stăveau prin casa aceea. Când şedeau cas-
nicii la lucru, iarna, în nopţi d-alea lungile şi spuneau la snoave şi la ghicitori, cotoiul sta lângă
dânşii şi torcea. Când stăpâna casei făcea la ciorap, pisoiul se juca cu ghemul. Dară nu-l încurca,
ferească Dumnezeu. Cum făcea el, cum dregea, se juca aşa de frumuşel, încât ghemul nici nu se
desfăşura, nici nu se încurca. Câteodată îl lua în lăbuţele lui de dinainte, ţiindu-l ca un om, şi se
trântea cu el pe spate, altă dată îl făcea să se dea d-a rostogolul, lovindu-l cu câte o labă şi se repezea
după dânsul ca după şoareci […].
Pe lângă acestea, era aşa de cuminte, încât casnicii îl lăsa să îngrijească de pui şi să le dea de
mâncare; iară cotoşmanul nici nu se gândea să se dea la ei. El nu era de cei ce îşi bagă botul prin
toate vasele. Cât despre oala cu smântână, nici pomeneală nu era să-l fi prins vrodată la ea, ori să
dea cu praştia prin bucăţelele de friptură de pe grătar. Era un mâţoi cum nu este altul în ziua de azi.
Nu mult după aceasta, femeia se simţi îngreunată. Atunci să fi văzut bucurie pe casnici, încât
nu-i ţinea pământul. Iară când fu la facere, născu un copilaş gras şi frumos şi sănătos.
(Coțoșman năzdrăvanul, basm cules de Petre Ispirescu)

1 Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: pustie, bucurie. 4 puncte
2 Explică modul de formare a cuvintelor: aceea și bucățele. 4 puncte
3 Transcrie diftongii din cuvintele: pomeneală și iară. 4 puncte
4 Menționează rolul cratimei din următoarea secvență: nu-l încurca. 4 puncte
6 Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificația enunțului: Atunci să fi văzut bucurie pe casnici, încât nu-i ţinea
pământul. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la specie a bas-
mului Coțoșman năzdrăvanul. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie: să precizezi patru trăsături ale personajului; să formulezi o opinie adecvată; să
evidențiezi două mijloace artistice prin care se dezvăluie mesajul textului; să respecți structura specifică tipu-
lui de compunere cerut.
18

Monumentul Unirii din Iaşi este o operă de artă închinată Unirii provinciilor româneşti cu
România din anul 1918. Este opera sculptoriţei Olga Sturdza şi a fost ridicat în anul 1927. A fost exe-
cutat din marmură albă, având înălţimea totală de cinci metri. Monumentul înfăţişează cinci figuri,
reprezentând Patria-Mumă România, Transilvania, Basarabia, Bucovina şi românii de pretutindeni
care au rămas înafara graniţelor ţării. Soclul a fost ridicat din piatră adusă din cariera Corbăul
Clujului şi a fost executat începând cu anul 1925 de antreprenorul bucureştean Leonardo Martinez.
Pe cele patru laturi ale soclului era scris astfel: pe prima latură - Dorinţa cea mai mare, cea mai
generală, aceea care a hrănit toate generaţiile trecute, aceea care este sufletul generaţiei actuale, ace-
ea care, împlinită, va face fericirea generaţiilor viitoare este unirea! Divanul Ad-hoc al Moldovei, 7
octombrie 1859; pe a doua latură, cuvintele lui Alexandru Ioan Cuza din 29 ianuarie 1859 - Unirea
coroanelor lui Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul este triumful unui principiu mare, care viază cu tă-
rie în inimile românilor: principiul frăţiei româneşti […]. Monumentul a fost amplasat în faţa casei
marelui logofăt Dumitrache Cantacuzino-Paşcanu, unde locuise regina Maria pe perioada refugiu-
lui la Iaşi din timpul primului război mondial. A fost inaugurat la 29 mai 1927, în prezenţa reginei
Maria, a principelui moştenitor Mihai şi a principeselor Elena şi Ileana. Opera de artă a fost de-
molată după al doilea război mondial din ordinul Comisiei de armistiţiu (rusească) din anul 1947.
La 8 februarie 1994 un comitet de iniţiativă a hotărât refacerea monumentului, iar sculptorul
Constantin Crengăniş a fost artistul care l-a pus în practică şi l-a reconstruit.
Sfinţirea noului monument a avut loc la 1 decembrie 1999, în prezenţa Î.P.S. Daniel, Mitropolitul
Moldovei şi al Bucovinei şi a urmaşului direct al Olgăi Sturdza, Dimitrie Sturdza, care e şi ctitor
al noului grup statuar.
(Monumentul Unirii din Iași, enciclopediaromaniei.ro)
– anul în care a fost inaugurat monumentul;
– numărul figurilor înfățișate pe monument. 4 puncte
2 Scrie titlul articolului și sursa de informare din care acesta a fost selectat. 4 puncte
3 Menționează genul și cazul cuvintelor subliniate: Opera de artă a fost demolată după al doilea război
mondial din ordinul Comisiei de armistiţiu (rusească) din anul 1947. 4 puncte
La 8 februarie 1994 un comitet de iniţiativă a hotărât refacerea monumentului, iar sculptorul Constantin
Crengăniş a fost artistul care l-a pus în practică şi l-a reconstruit. 4 puncte
5 Transcrie propoziția subordonată din fraza următoare, precizând felul acesteia: Monumentul a fost am-
plasat în faţa casei marelui logofăt Dumitrache Cantacuzino-Paşcanu, unde locuise regina Maria pe pe-
rioada refugiului la Iaşi din timpul primului război mondial. 4 puncte
6 Construieste o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată circumstanți-
ală de cauză. 4 puncte
B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să relatezi o întâmplare al cărei personaj princi-
pal să fie o ființă imaginară. 12 puncte
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări.
19
Genul
Capitolul I Epic
Testul 9
Doi urși mari se însoțiră, Sare iute-ncetișor,

Ș-amândoi se chibzuiră Și ia ciuta binișor.
Să se ducă a vâna După multă luptă-n fine,
După ce va înnopta. Urșii cad pe-ale lor vine,
Pleacă dar, și pe-o vîlcică Plini de sânge peste tot,
Întâlnesc o ciută mică, De la coadă pân-la bot.
Și puind-o la mijloc După ce se dezmețiră
O înhăța chiar pe loc. Și ceva se liniștiră,
Ciută grasă cum s-o-mpartă? S-au întors și au văzut
Iat-atunci cuvânt de harță. C-alor ciut-a dispărut.
Fiecare vrea mai tot După urma ce văzură,
Pentru lacomul său bot. Fapta vulpei cunoscură,
Cu cumplita-nverșunare Și ziseră între ei:
Ei încep o luptă mare, O, cât suntem de mișei!
Încât luna ce-i privea Adevăr că lăcomia
Spăimântată-ngălbenea. Pierde toată omenia.
Dar o vulpe iscusită,
Care sta în crâng dosită, (George Sion, Doi urși și o vulpe)

1 Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: înhăța, iscusită. 4 puncte
2 Explică modul de formare a cuvintelor: înnopa și lăcomia. 4 puncte
3 Desparte în silabe cuvintele: dispărut și întâlnesc. 4 puncte
4 Menționează rolul cratimei din următoarea secvență: pân-la bot. 4 puncte
6 Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificația versurilor: Adevăr că lăcomia / Pierde toată omenia. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să-ți exprimi opinia despre mesajul fabulei
Doi urși și o vulpe de George Sion. 16 puncte
– să formulezi o opinie adecvată;
– să evidențiezi două mijloace artistice prin care se dezvăluie mesajul textului;

Așezarea pe Glob prezintă o însemnătate deosebită, deoarece condiționează principalele elemen-

te fizico-geografice ale mediului. România este situată pe Glob la intersecția paralelei 45º latitudi-
ne nordică cu meridianul 25º longitudine estică, în plină zonă cu climă temperată. România este
așezată în Sud-Estul Europei Centrale, la Nordul Peninsulei Balcanice, la distanțe aproximativ
20
egale – 2.900 km. – față de Oceanul Atlantic (Capul Róca), în Vest, Munții Ural, în Est, Oceanul
Arctic (Capul Nord), în Nord, și la 900 km. distanță de Marea Mediterană (Insula Creta). Această
așezare este deosebit de favorabilă în cadrul continentului, cu valențe de loc central. Europa
nu cunoaște excesele climatice specifice zonelor tropicale sau polare, oferind un cadru prielnic
activității umane. Cele trei provincii fizico-geografice ale continentului european se interferează
pe teritoriul României, cu zonele lor marginale, ocupând suprafețele: Europa Centrală 66% din
teritoriu, Europa Estică 30% (Moldova, Bărăgan, Dobrogea) și Europa Sudică 4%, influențe ale ei
mani- festându-se mai mult în Oltenia, Banat și Sudul Dobrogei. Așezarea României la răspântia
dintre marile unități geografice ale Europei – inclusiv drumul mare și antic al Dunării – consti-
tuie un factor deosebit de important pentru economia țării, pentru relațiile economice, politice,
culturale, turistice etc. cu vecinii și alte state ale continentului […].
Iar elementul care și-a pus amprenta asupra evoluției omenirii până în zilele noastre a fost
„aventura europeană“, exprimată în termenii marilor descoperiri geografice și domeniul vieții
sociale și politice – impunerea, în forme variate, a modelului democrației europene. De asemenea,
la individualizarea Europei în ansamblul mondial l-a reprezentat și dominarea exercitată de eu-
ropeni, prin intermediul imperiilor coloniale, asupra unei însemnate părți a Globului.
(Claudiu Alexandru Vitanos, Imaginea României prin turism,
târguri și expoziții universale, în perioada interbelică)

– definiți conceptul de ”aventură europeană”;
– cele trei provincii fizico-geografice ale continentului care se interferează pe teritoriul nostru. 4 puncte
2 Scrie numele autorului și titlul cărții din care este extras fragmentul citat. 4 puncte
3 Selectează din text un adjectiv pronominal demonstrativ și un adjectiv la gradul de comparație superlativ
absolut. 4 puncte
De asemenea, la individualizarea Europei în ansamblul mondial l-a reprezentat și dominarea exercitată
de europeni, prin intermediul imperiilor coloniale, asupra unei însemnate părți a Globului. 4 puncte
5 Transcrie propoziția subordonată din fraza următoare, precizând felul acesteia: Așezarea pe Glob prezin-
tă o însemnătate deosebită, deoarece condiționează principalele elemente fizico-geografice ale mediu-
lui. 4 puncte
6 Construieste o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată de scop,
introdusă prin conjuncția subordonatoare să. 4 puncte
B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să relatezi o întâmplare petrecută într-o pauză.
12 puncte
21
Genul
Capitolul I Epic
Testul 10
Un lup odată au intrat, – Oh! nu pot, către dâns’ sunt tare vinovat,
De frică, nu de voie bună, Căci astă-iarnă lui viţica i-am mâncat.
Scăpând viaţa, la un sat.
El se gonea din urmă – Apoi dă fuga la Arvinte,
El este un ţăran şi vrednic şi cuminte.
De către vânători cu puşte înarmaţi – Cu dânsul iarăşi sunt smintit,
Şi câini întărâtaţi; Pentru c-adeseori lui oi am spârcuit.
Iar un aşa alai să nu dea Dumnezeu – Aşadar ce să faci? La vornicul bătrân
Nici la vrăjmaşul meu. Aleargă, că e bun şi primitor român.
În deznădăjduire,
– Nici la acesta n-am obraz,
Sărmanul lup căta oriunde mântuire Lui an cu nişte miei i-am fost făcut necaz.
Şi, întâlnind pe un motan, – Apoi dar, cumătre, nu-i bine.
Prieten de mai an, Şi ce nădejde ai aice pentru tine,
Îi zice: „Frăţioare! Când tu cu toţii eşti stricat
Şi numai singur vinovat:
Tu nu ştii undeva aici a mea scăpare?” Culege dar ce-ai semănat!
– Ba ştiu – răspunse el – aleargă la Trifan,
Că este foarte blând şi milostiv ţăran. (Alecu Donici, Lupul și motanul)

1 Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: gonea, alai. 4 puncte
2 Explică modul de formare a cuvintelor: deznănăjduire și odată. 4 puncte
3 Notează numărul de sunete și numărul de litere din cuvintele: culege, vrăjmașul. 4 puncte
4 Menționează rolul cratimei din următoarea secvență: c-adeseori. 4 puncte
6 Precizează, într-un enunț, motivul pentru care lupul nu are nicio scăpare. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la specie a fabulei
Lupul și motanul de Alecu Donici. 16 puncte
– să precizezi patru trăsături ale fabulei;
– să prezinți detaliat două trăsături ale fabulei, valorificând fragmentul dat;
– să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER),

împreună cu Institutul Cultural Român, în calitate de partener principal, Ministerul Culturii şi
Identităţii Naţionale, finanţator al proiectului, şi Muzeul Naţional Peleş, anunţă deschiderea, la
22
sfârşitul acestei săptămâni, a Şcolii de Vară despre exilul românesc postbelic, care se va desfăşura
până pe 27 iulie 2017 la Sinaia.
Programul are drept scop cunoașterea și înţelegerea fenomenului anticomunist postbelic în
rândul tinerilor din ţară şi străinătate. Şcoala de Vară de la Sinaia se adresează studenților
care urmează studii masterale sau doctorale în România şi diaspora (Europa), care dezvoltă sau
intenționează să realizeze proiecte pe tema exilului românesc postbelic sau a aspectelor adiacente.
Obiectivul programului constă în recuperarea istoriei şi valorificarea contribuţiei culturale a
exilului, ca fir conductor care trece peste decupajele de ordin cronologic ori politic, transformându-
se, reinventându-se, adaptându-se în permanență noilor realități. Exilul românesc are o legitimi-
tate istorică şi morală de la care diaspora ar putea să se revendice.
În deschiderea evenimentului, care va avea loc pe 23 iulie 2017, vor lua cuvântul: Anca Hogea,
Director General Adjunct Muzeul Naţional Peleş, Ion Tucă, Director Casa Regală, Radu Preda,
Preşedinte executiv IICCMER, Adrian Niculescu, Vicepreşedinte IICCMER, Dinu Zamfirescu,
Președinte al Consiliului Științific IICCMER, un reprezentant al Ministerului Culturii şi
Identităţii Naţionale. Moderator: Mihaela Toader, expert IICCMER la Compartimentul Exilul
românesc.
(Deschiderea Școlii de Vară despre exilul românesc postbelic, www.historia.ro)

– perioada de desfășurare a Școlii de Vară despre exilul românesc postbelic;
– numiți obiectivul programului Școlii de Vară. 4 puncte
2 Transcrie enunțul în care se precizează cui se adresează evenimentul de la Sinaia. 4 puncte
3 Menționează valoarea morfologică și cazul cuvintelor subliniate: Exilul românesc are o legitimitate isto-
rică şi morală de la care diaspora ar putea să se revendice. 4 puncte
Este singura specie de mamifer despre care avem motive să credem că a apărut în fauna noastră ca re-
zultat direct al încălzirii climei. 4 puncte
5 Transcrie o propoziție subordonată din fraza următoare, precizând felul acesteia: Şcoala de Vară de la
Sinaia se adresează studenților care urmează studii masterale sau doctorale în România şi diaspora
(Europa), care dezvoltă sau intenționează să realizeze proiecte pe tema exilului românesc postbelic sau a
aspectelor adiacente. 4 puncte
introdusă prin conjuncția subordonatoare că. 4 puncte
B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să relatezi o întâmplare petrecută în timpul unei
sărbători. 12 puncte
23
Genul
Capitolul I Epic
Testul 11
Foicică trei gutui, - De mă port așa gătit, - Foicică de lipan,

Trei gutui, trei alămâi, Dumnezeu m-a dăruit! Măi podar,
Iancule, de unde vii? - Iancule, român turcit, Măi cârciumar,
- Ia, d-aci, de peste Jii! Lasă-te de haiducit, Trage podul,
- Iancule, ce-ai târguit? Lasă-ți nebuniile, Să trec Oltul!
- Dat-am aur și argint Lasă-ți haiduciile, - L-oi trage
Pe vro cinci oca de plumb, Să-ți dau boieriile! De mi-i da ortul!
Să duc la băieți în crâng; - Ba eu, zău, de m-oi lăsa: - Măi podar,
Că băieții, făr-de minte, Tu cu boieria ta, Măi cârciumar,
Risipesc la gloanțe multe, Eu cu haiducia mea; Ai auzit d-un Jiian,
Nu le stă nimeni-nainte Că ce câștigi tu-ntr-o vară, D-un puișor de oltean
Și nu știu trage la ținte: Eu câștig numa-ntr-o seară Și d-un hoț de căpitan
Că băieții, cam zglobii, Și beau cu mândra-ntr-o Ce căznește pe podari,
Trag la naiba, prin pustii, toamnă! Bea vin de la cârciumari,
Nu ca mine-n cărnuri vii! M-a făcut maica voinic, Ia mieii de la ciobani
Până vorba nu-mi sfârșea, Să n-am frică de nimic; Și pâinea de la brutari,
Iacătă-mi și potera, M-a făcut maica fecior, Bea, mănâncă, nu dă bani?...
Bat-o Maica Precista! Să dau taichii ajutor: - Floricică usturoi,
Iar ceaușul poterii, Să mă țiu pe la strimtori, Usturoi în patru foi,
Slujitorul domniei, Pe la munți, în trecători, Bată-te crucea, ciocoi,
De-l vedea, În drum, pe la negustori, De te-oi prinde-n sat la noi,
Îi tot zicea: Când se-ntorc din Râureni Să-ți dau măciuci, să te-moi!
- Iancule, Cu punga cu gălbiori Unde văz ciocoi pe drum,
Jiianule, Și cu murgii sprinteori! Și mi-l văz mai albăstrând,
Ado-ncoace povara, Și cum sta Mă fac broască pe pământ,
C-o să-ți vie greu cu ea Și cum vorbea, Numai cât un pui de cuc
Și dă-te de voia ta, Bine vorba nu-mi sfârșea, Și iau pușca să-l împușc,
Să ne scapi de vro belea! Pinteni murgului că da, Să-l lovesc unde mi-l doare,
- Ba de voie nu m-oi da, Trei pistoale slobozea, La netezul părului,
Nici povara nu mi-ți lua, Nevăzut că se făcea Unde-i păs ciocoiului,
Că mi-am dat bănuți pe ea! Și gonea, măre, gonea, Unde-i greu voinicului,
- Iancule, român turcit, Pân-la Olt că-mi ajungea, În calea sufletului.
Ce te porți așa gătit, Dincolo de Slatina; (Iancu Jianul, baladă po-
Numa-n aur și argint Până-n malul Oltului, pulară culeasă de Gh. Dem.
Din creștet până-n pământ? La capătul podului. Theodorescu)

1 Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: gătit, maica. 4 puncte
2 Explică modul de formare a cuvintelor: ta și bănuți. 4 puncte
3 Transcrie câte un cuvânt care să conțină un diftong și un triftong. 4 puncte
4 Notează numărul de sunete și numărul de litere din cuvintele: taichii și cârciumari. 4 puncte
5 Precizează felul rimei și ritmul versurilor din textul dat. 4 puncte
6 Precizează, în 30-50 de cuvinte, semnificația unei figuri de stil din text. 4 puncte
24
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să-ți exprimi opinia despre mesajul baladei
populare Iancu Jianu. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie: ssă formulezi o opinie adecvată; să evidențiezi două mijloace artistice prin care
se dezvăluie mesajul textului; să respecți structura specifică tipului de compunere cerut; să ai obligatoriu nu-
mărul minim de cuvinte precizat.

Medicina este ramura ştiinţei sănătăţii si aria vieţii publice care se ocupă cu menţinerea sau re-
stabilirea sănătăţii umane prin studiul, diagnosticul, tratamentul şi prevenirea bolilor posibile şi a
prejudiciilor cauzate. Este atât un domeniu al cunoaşterii - o ştiinţă a sistemelor organismului, boli
şi tratamente - cât şi practica aplicată de această cunoaştere. Sistemul medical occidental include ca-
drele medicale (medici) şi alţi profesionişti, cum ar fi asistenţii medicali, infirmierele şi farmaciştii,
cunoscuţi uneori sub numele de profesionişti asociaţi din domeniul sănătăţii. Din punct de vedere
istoric, doar cei cu un doctorat medical au fost consideraţi ca practicând medicina. Clinicienii (profe-
sionişti autorizaţi care se ocupă de pacienţi) pot fi medici, asistente medicale, terapeuţi, sau altele ca-
tegorii profesionale. Medicina cuprinde diferite secţiuni specializate, cum ar fi cardiologia, pneumo-
logia, neurologia, sau alte domenii, precum medicina sportivă, de cercetare, sau de sănătate publică.
Medicina, în epoca modernă, este principalul curent ştiinţific care s-a dezvoltat în lumea oc-
cidentală din Renaşterea timpurie (în jurul anului 1450). Cele mai dezvoltate dintre aceste siste-
me alternative sunt medicina tradiţională chineză, medicină tibetană, şi tradiţiile Ayurveda din
India şi Sri Lanka.
(Nicolae Sfetcu, Sănătate, frumusețe, metode de slăbire)
– cele mai dezvoltate sisteme alternative de medicină tradițională;
– tipurile de clinicieni (profesionițti autorizați care se ocupă de pacienți). 4 puncte
2 Selectează enunțul în care sunt precizate secțiunile specializate ale medicinei. 4 puncte
3 Menționează genul și cazul substantivelor subliniate: Societăţile umane au avut diverse sisteme diferite
de practici de îngrijire a sănătăţii, încă de la începutul istoriei omenirii. 4 puncte
Medicina, în epoca modernă, este principalul curent ştiinţific care s-a dezvoltat în lumea occidentală din
Renaşterea timpurie (în jurul anului 1450). 4 puncte
5 Transcrie propoziția subordonată din fraza următoare, precizând felul acesteia: Multe ţări şi jurisdicţii
legale au limitări juridice pentru cine poate practica medicina. 4 puncte
6 Construieste o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată circumstanțială
de mod, care să aibă termenul regent un adjectiv. 4 puncte
B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să relatezi o întâmplare petrecută pe un circuit
de viteză. 12 puncte
25
Genul
Capitolul I Epic
Testul 12
Fă trei cruci și zi „Doamne-ajută!” când treci pragul casei, fie ca să ieși, fie ca să intri, căci lumea
din întâmplări se alcătuiește, iar întâmplarea e noroc ori nenorocire, și nimeni nu știe dacă e rău ori
bun ceasul în care a pornit, nici dacă va face ori nu ceea ce-și pune de gând.
Busuioc însă, bogătoiul, era om care știe ce voiește. Pe vrute, pe muncite, pe chibzuite, el ajunsese
gospodar ce ară cu patru pluguri zece zile de-a rândul și seamănă brazdele numai cu grâu bob ales,
și de aceea se putea simți destoinic a scoate la capăt lucruri pe care alții nici măcar de gând a și le
pune nu se încumetau.
Se ivise holeră-n țară, iar Busuioc nu voia să știe de ea. Holeră-n timpul secerișului?! La aceasta
nu s-a gândit și nici acum nu voia să se gândească. Avea patruzeci de jugăre de pământ acoperite
cu grâu, un singur lan ce șovăia mereu sub sarcina de spicuri grele; holeră, neholeră el trebuia să-și
adune rodul în timp de trei zile, căci puțin se scutură de la cei săraci, dar mult de la dânsul.
Și de la mulți mult s-ar scutura în fieștecare an și încă mai mult ani și ani de-a rândul dacă n-ar
fi brațul pădurenilor flămânzi.
Simțind apropierea timpului de secere, pădurile se pun în mișcare colibă cu colibă, sat cu sat se
adună, văile pornesc întregi spre câmpia întinsă, și în câteva zile cât ține locul din Mureș până în
părțile Orăzii și până la izvoarele Crișurilor nu mai rămân prin sate decât moșnegii neputincioși,
babele bătrâne și copiii nevârstnici; setea de viață îi ia și-i duce pe toți la sărbătoarea cea mare ce se
ține în fieștecare an o dată pentru împărțirea pânei de toate zilele.
Acum stăpânirea oprise această serbare: se dăduse de știre și cu toba prin sat, și în auzul oame-
nilor adunați la biserică precum că nimeni nu are voie să părăsească de seceriș hotarul satului său,
nici să primească de seceriș oameni din alte sate.
– Să văd eu cine mă oprește pe mine a-mi strânge rodul muncii mele! strigă Busuioc. Curată nebunie!
De unde ia stăpânirea puterea de a ne opri pe noi toți? La asta nu s-a gândit?! Într-o mână e: Măi,
omule, vreai să mori de foame?”, iar în cealaltă: „Bagă de seamă ca nu cumva să dai de holeră!”
Apoi tot mai bună e holera. Parcă dacă mi-a fi dat să mor de holeră, stăpânirea o să șteargă data mea
de acolo unde s-o fi aflând! Ți-e scris, ți-e scris; nu ți-e scris, nu ți-e scris, și sănătate bună.
Socoteala lui Busuioc era făcută: n-avea decât să pună caii la câteva căruțe, să plece la păduri ca
să-și aducă oamenii, și apoi ar fi vrut el să știe care-i acela, un om din Curtici, care ar îndrăzni să
facă gură.
(Ioan Slavici, Pădureanca)
1 Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: serbare, rodul. 4 puncte
2 Explică modul de formare a următoarelor cuvinte: acoperite și această. 4 puncte
3 Transcrie diftongii din cuvintele: socoteala și izvoarele. 4 puncte
4 Menționează rolul cratimei din următoarea secvență: ți-e scris. 4 puncte
5 Numește cauza pentru care nimeni au are voie să părăsească la seceriș hotarul satului. 4 puncte
6 Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificația enunțului: Simțind apropierea timpului de secere, pădurile se
pun în mișcare colibă cu colibă, sat cu sat se adună, văile pornesc întregi spre câmpia întinsă. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la genul epic a
fragmentului de mai sus. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie: să precizezi patru trăsături ale genului epic; să prezinți detaliat două trăsături ale
genului epic, valorificând fragmentul dat; să respecți structura specifică tipului de compunere cerut; să ai
obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.
26

Cafeaua deţine un loc important in dieta raţională a tuturor popoarelor civilizate ale pământului.
Este o băutură democratică. Este în acelaşi timp băutura înaltei societăţi, dar dar şi a bărbaţilor şi
femeilor care care muncesc în diverse domenii de activitate, mental, sau fizic. Tocmai de aceea cafeaua
a mai fost numită şi "lubrifiantul om-maşină cel mai cunoscut", ca şi "gustul cel mai plăcut din toată
natura." În acelaşi timp, nicio "băutură-aliment" nu a întâlnit vreodată atât de multă opoziţie. Oferită
lumii de către Biserică şi recomandată de medici, cafeaua a avut cu toate acestea de suferit datorită
superstiţiilor religioase şi a interdicţiilor medicale. În timpul celor peste o mie de ani de dezvoltare a
cunoscut o opoziţie politică acerbă, restricţii fiscale, taxe exagerate, dar, cu toate acestea, a supravieţu-
it, ajungând astăzi pe primul loc în catalogul celor mai populare băuturi. Dar cafeaua este ceva mai
mult decât o băutură. Este una dintre cei mai importanţi adjuvanţi alimentari din lume. Există şi alte
alimente auxiliare, dar niciuna care să exceleze în gust şi efecte reconfortante precum cafeaua, efecte
datorate în primul rând aromei sale unice. Sunt persoane care beau cafea datorită unui sentiment de
bunăstare degajat de această activitate.
Elementele esenţiale componente ale cafelei sunt cafeina şi cafeol. Cafeina furnizează stimulentul
principal. Aceasta creşte capacitatea de muncă fizică şi mentală, fără reacţii dăunătoare. Cafeol fur-
nizează gustul şi aroma, un parfum oriental de nedescris care ne invadează, formând unul dintre
elementele principale care alcătuiesc atracţia cafelei. Există mai multe alte componente în cafea, in-
clusiv anumiţi acizi cafetanici inofensivi, care, în combinaţie cu cafeolul, dau acel gust rar şi specific.
În anul 1919 cafelei i s-a acordat unul dintre cele mai mari onoruri. Un general american a declarat
cafeaua, împreună cu pâinea şi slănina, drept cele trei elemente esenţiale nutritive care au ajutat la
câştigarea celui de al doilea război mondial de partea Aliaţilor. Deci, acest simbol al fraternităţii uma-
ne a jucat un rol din umbră în "construirea unei lumi sigure pentru democraţie".
(William W. Ukers, Istoria timpurie a cafelei, traducere: Nicolae Sfetcu)
– elementele esențiale din compoziția cafelei;
– elementele esențiale nutritive care au ajutat la câștigarea unui război. 4 puncte
2 Scrie numele autorului și titlul cărții din care este extras fragmentul citat. 4 puncte
3 Menționează genul și cazul substantivelor subliniate: Oferită lumii de către Biserică şi recomandată de
medici, cafeaua a avut cu toate acestea de suferit datorită superstiţiilor religioase şi a interdicţiilor me-
dicale. 4 puncte
Sunt persoane care beau cafea datorită unui sentiment de bunăstare. 4 puncte
5 Transcrie propozițiile din fraza următoare, precizând felul acestora Cafeol furnizează gustul şi aroma, un
parfum oriental de nedescris care ne invadează, formând unul dintre elementele principale care alcătu-
iesc atracţia cafelei. 4 puncte
B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să relatezi o întâmplare petrecută la aniversarea
unei zile de naștere. 12 puncte
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări.
27
Genul
Capitolul I Epic
Testul 1
A.
1. Exemple de sinonime pentru cuvintele: tonuri = sunete; nădejdi = speranțe. 2 x 2p. = 4p.
2. Exemplu de cuvânt obținut prin conversiune: ta – pronumele posesiv devine adjectiv;
Exemplu de cuvânt obținut prin derivare: necioplit – cioplit + prefixul ne 2 x 2p. = 4p.
3. Exemplu de cuvânt care conține un diftong: privighetoare;
Exemplu de cuvânt care conține un hiat: luând. 2 x 2p. = 4p.
4. Cratima, în secvența dată, are următoarele roluri:
a) Elidarea vocalei „u”, evitându-se, astfel, hiatul;
b) Rostirea într-o singură silabă a două părți de vorbire diferite, în vederea conservării măsurii și ritmului versului. 4p.
5. Exemple de idei principale/secundare din textul dat:
a) Privighetoarea își cântă amarul în pădure.
b) Un măgar o povățuiește să ia exemplu cântecul lui. 2 x 2p. = 4p.
6. Modurile de expunere întâlnite în text sunt următoarele: narațiunea și dialogul. 2 x 2p. = 4p.
B.
- câte 2 puncte pentru prezentarea oricăror două trăsături ale fabulei 2 x 2p. = 4p.
- câte 4 puncte pentru prezentarea detaliată a oricăror două trăsături ale fabulei, valorificând fragmentul dat 4p.
(Punctele pentru pentru prezentarea fiecărei trăsături a fabulei se acordă astfel:
- prezentarea adecvată, detaliată a trăsăturii – 4p.
- prezentarea superficială a trăsăturii/schematism – 2p.)
Exemplu de compunere:
1. Introducere
Fabula este specia genului epic, în versuri sau în proză, în care, prin intermediul unor animale, plante sau
obiecte personificate, sunt criticate defecte omenești, cu scopul de a le îndrepta. Trăsăturile definitorii ale fa-
bulei sunt următoarele: satirizarea defectelor umane, cu scopul de a le îndrepta, structurarea textului în două
secvențe (narațiunea propriu-zisă și morala), existența personajelor simbolice care ilustrează diferite tipuri
umane și figura de stil predominantă este personificarea.
În opinia mea, opera literară intitulată, în mod sugestiv, Privighetoarea și măgarul, de Grigore Alexandrescu,
întrunește toate trăsăturile de formă și de conținut specifice acestei specii literare.
2. Cuprins
În primul rând, modul de expunere predominant în această operă este narațiunea, respectând momentele
subiectului, morala fiind explicită. Textul este alcătuit din două secvențe de dimensiuni inegale: prima conține
narațiunea propriu-zisă, iar cea de-a doua, morala. În expozițiune este prezentată o privighetoare care îi
încântă pe ascultători din pădure cu glasul ei. Intriga este dată de faptul că un măgar, care era prin preajmă,
o critică pe privighetoare, spunându-i că este nepricepută. Desfășurarea acțiunii îl înfățișează pe măgar cân-
tând un ”cântec jalnic și necioplit”, drept exemplu pentru privighetoare. Punctul culminant surprinde reacția
locuitorilor pădurii, ”toată pădurea s-a îngrozit”, măgarul fiind pentru modul în care a cântat, în timp ce în
deznodământ privighetoarea îi răspunde măgarului, fiind conștientă de propria sa valoare. Morala textului
este explicită, poziționată la sfârșitul textului, vizând conștientizarea calităților și defectelor cu care ne naștem
fiecare, dar și importanța modestiei.
În al doilea rând, opera este o fabulă, deoarece prin intermediul personajelor preluate din lumea animale-
lor sunt satirizate defecte omenești, animalele reprezentând diverse tipologii umane. Astfel, privighetoarea
reprezintă tipul omului talentat, care ”cântă-n pădure a ei durere”, stârnind admirația celor din jur. Măgarul
repezintă tipul omului lipsit de modestie, incapabil să-și recunoască calitățile și defectele. El nu apreciază
îndeajuns talentul privighetoarei, crezând că ar putea cânta mai bine decât aceasta.
28
Ghid pentru Evaluarea Naţională ► Genul Epic ► Sugestii de Rezolvare
3. Concluzie
În concluzie, opera literară Privighetoarea și măgarul, scrisă de Grigore Alexandrescu, este fără îndoială
o fabulă deoarece prin intermediul alegoriei sunt satirizate defecte umane puse pe seama animalelor, din
întâmplare desprinzându-se o morală.

A.
1. Șacalul a fost semnalat pentru prima dată în România în anul 1929.
Majoritatea animalelor nou apărute este formată din insecte și alte nevertebrate. 2 x 2p. = 4p.
2. Articolul se intitulează Animale nou apărute în România, publicat pe siteul www.descopera.ro. 2 x 2p. = 4p.
3. majoritatea = genul feminin, cazul nominativ. 2 x 1p. = 2p.
reprezentanți = genul masculin, cazul acuzativ. 2 x 1p. = 2p.
4. să credem = predicat verbal, exprimat prin verb predicativ. 2 x 1p. = 2p.
noastră = atribut adjectival, exprimat prin adjectiv pronominal posesiv. 2 x 1p. = 2p.
5. De exemplu: “care s-au stabilit pe meleagurile noastre” – propoziție subordonată atributivă. 4p.
6. Nelămurirea mea este unde vom merge în weekend. 4p.
B.
- relatarea unei întâmplări cu respectarea succesiunii logice a faptelor – 6p.; fără respectarea succesiunii lo-
gice a faptelor – 3p. 6p.
- câte 1p. pentru precizarea fiecarea dintre cele două elemente ale contextului spațio-temporal. 2 x 1p. = 2p.
- adecvarea conținutului la cerință – 2p.; conținut parțial adecvat – 1p. 2p.
- respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 2p.
Într-o zi însorită de primăvară eu, împreună cu cea mai bună prietenă a mea, Daniela, am decis să facem
ceva diferit. Cum niciuna dintre noi nu vizitase grădina zoologică din oraș care a fost recent redeschisa, am
hotărât să mergem împreună acolo.
În drum spre grădina zoologică ne gândeam la animalele pe care le vom vedea. Eram nerăbdătoare să
văd elefanții, animalele mele preferate, în schimb ce Daniela era fascinată de măreția urșilor. Când am ajuns
acolo, era o coadă foarte mare la bilete, dar am avut suficientă răbdare, așa că timpul a trecut destul de re-
pede. Am rămas impresionate de fumusețea animalelor exotice cum ar fi: lei, tigri, maimuțe, canguri și multe
altele, după care am ajuns la pavilionul păsărilor, unde am admirat fazani, pelicani, berze, canari și papagali.
Cu toate acestea, eram nerăbdătoare să vedem elefanții și urșii. Întâi am vizitat elefanții, cu colti de fildeș și
statură impunătoare. Ajunse la cușca urșilor, Daniela a dorit să-i fac o poză alături de un urs dar, într-o clipă de
neatenție, animalul mi-a smuls telefonul din mână. Alarmate, am rugat un îngrijitor să ne înapoieze telefonul
mobil, povestindu-i ce s-a întâmplat. Din fericire, telefonul nu s-a defectat, iar noi ne-am continuat vizita cu
mai mare atenție. Am admirat și celelalte animale: cai, lupi și zebre, apoi ne-am întors acasa, unde le-am po-
vestit părinților peripețiile prin care am trecut.
A fost o zi minunată pe care nu o voi uita niciodată și de abia aștept să mă reîntorc la grădina zoologică.
Notă!
Cele 14 puncte se acordă astfel:
- unitatea compoziției: câte 1 punct pentru fiecare compunere 2 x 1p. = 2p.
- coerența textului: câte 1 punct pentru fiecare compunere 2 x 1p. = 2p.
- registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului: total – 2p.; parțial – 1p. 2p.
- ortografia (0-1 erori: 3p.; 2-3 erori: 2p.; 4 erori: 1p.; 5 sau mai multe erori: 0p.) 3p.
- punctuația (0-1 erori: 3p.; 2-3 erori: 2p.; 4 erori: 1p.; 5 sau mai multe erori: 0p.) 3p.
- așezarea corectă a textului în pagină 1p.
- lizibilitatea 1p.
29
Genul
Capitolul I Epic
Testul 2
A.
1. Exemple de sinonime pentru cuvintele: parfumul = mireasmă; ulița = drum, stradă. 2 x 2p. = 4p.
2. Exemple de cuvânte obținute prin derivare: înfrunzite – funză + prefixul în; îndulcire – dulce + prefixul în și sufi-
xul re; 2 x 2p. = 4p.
3. Diftongii identificați în cele două cuvinte sunt: ui și ea. 2 x 2p. = 4p.
4. Cratima, în secvența dată, are rolul de a marca rostirea într-o singură silabă a două părți de vorbire diferite. 4p.
5. Exemple de indici temporali și spațiali: din cer și aici. 2 x 2p. = 4p.
6. De exemplu: în secvența dată, naratorul descrie o zi senină de primăvară, făcând referire la culoarea limpede
și curată a cerului asemenea glasului Lui Dumnezeu. Prin această analogie, natura înconjurătoare capătă valențe
divine, ducându-ne cu gândul la creația universului, creație nealterată de intervenția umană. Observăm că relația
dintre om și natură este intermediată de către Divinitate, ca ființă protectoare a celor două entități. 4p.
B.
- câte 2 puncte pentru prezentarea oricăror două trăsături ale genului epic. 2 x 2p. = 4p.
- câte 4 puncte pentru prezentarea detaliată a oricăror două trăsături ale genului epic, valorificând fragmentul
dat 4p.
(Punctele pentru pentru prezentarea fiecărei trăsături a genului epic se acordă astfel:
1. Introducere
Genul epic cuprinde totalitatea operelor literare, în versuri sau în proză, în care autorul își prezintă, în mod
indirect, propriile viziuni, idei sau sentimente prin intermediul acțiunii și al personajelor. Trăsăturile definitorii ale
genului epic sunt următoarele: prezența instanțelor comunicării narative (narator și personaje), plasarea acțiunii
în timp și spațiu (prezența indicilor temporali și spațiali), acțiunea fiind declanșată de unul sau mai multe conflicte
și nu în ultimul rând, modul principal de expunere fiind narațiunea, care se împletește cu dialogul și descrierea.
În opinia mea, opera literară, intitulată sugestiv, În casa bunicilor, de Ionel Teodoreanu, întrunește toate trăsă-
turile de formă și de conținut specifice acestui gen literar.
2. Cuprins
În primul rând, opera În casa bunicilor se încadrează în acest gen literar deoarece observăm prezența unui
narator obiectiv care își face simțită prezența prin verbe și pronume la persoana a III-a (”duce”, ”crește”, ”el”, ”îi”)
și a unor pesonaje schițate sumar (nepotul, bunicul și bunica). Portretul fizic al bunicului este redat în mod direct
de către narator, având ”capul alb”, în timp ce celelalte personaje sunt caracterizate indirect prin fapte, atitudini
și limbaj. Totodată, dintre modurile de expunere predomină narațiunea care, împreună cu descrierea, deschid
fragmentul, ulterior îmbinându-se cu dialogul.
În al doilea rând, structurarea acțiunii pe momentele subiectului demonstrează încadrarea operei în genul
epic. Expozițiunea se constituie dintr-o descriere a unei zile senine de primăvară pătrunsă de mirosul puternic al
liliacului.Tot aici, cititorul află despre bunici și despre casa acestora. În intrigă, bunica taie tufele de liliac, umplând
brațele nepotului și bunicului de floare. Fragmentul se încheie cu dialogul dintre bunică și nepot. În plus, obser-
văm existența coordonatelor spațio-temporale care plasează acțiunea cu exactitate în spațiu și timp. Acțiunea
debutează într-o zi de primăvară, atunci când liliacul înflorește, în grădina bunicilor (”crengile înfrunzite de la
începutul grădinii bunicilor”,”peste casa bunicilor”).
3. Concluzie
În concluzie, opera literară În casa bunicilor, de Ionel Teodoreanu, aparține genului epic deoarece observăm
prezența unui narator obiectiv dar și a unei acțiuni care respectă momentele subiectului.
30

A.
1. În anul 2016, “ziua depășirii” s-a produs pe 3 august.
Efectele supraconsumului sunt următoarele: lipsa apei, deșertificare, eroziunea solurilor, scăderea productivității
agricole și a stocurilor de pești, despăduriri și dispariția unor specii. 2 x 2p. = 4p.
2. Numele autorului este Florin Bădescu, iar titlul articolului este ”Resursele planetei: Omenirea va trăi pe credit
începând din 2 august”. 2 x 2p. = 4p.
3. să trăiești = modul conjunctiv, timpul prezent
au subliniat = modul indicativ, timpul perfect compus 2 x 2p. = 4p.
4. (de) gaze = atribut substantival prepozițional, primat prin substantiv comun
mondială = atribut adjectival, exprimat prin adjectiv 2 x 2p. = 4p.
5. ”la care se produce ziua depășirii” – propoziție subordonată atributivă
”de când acest deficit ecologic a început” – propoziție subordonată circumstanțială de timp 4p.
6. Aceasta este casa unde a copilărit. 4p.
B.
- relatarea unei întâmplări cu respectarea succesiunii logice a faptelor – 6p.; fără respectarea succesiunii logice a
faptelor – 3p. 6p.
- câte 1p. pentru precizarea fiecarea dintre cele două elemente ale contextului spațio-temporal 2 x 1p. = 2p.
- respectarea precizării privind numărul de cuvinte 2p.
Notă!
- lizibilitatea 1p.
Testul 3
A.
1. Exemple de sinonime pentru cuvintele: trăncăni = pălăvrăgi; vrednici = capabili, destoinici. 2 x 2p. = 4p.
2. Cuvântul această s-a format prin conversiune de la pronumele demonstrativ aceasta, devenind adjectiv
pronominal.
Cuvântul nespălați s-a format prin derivare de la cuvântul de bază spălat cu prefixul ne. 2 x 2p. = 4p.
3. Exemple de cuvânte care conțină câte un diftong: mâine și ursitoarele; 2 x 2p. = 4p.
a) Elidarea vocalei „u”, evitându-se, astfel, hiatul;
b) Rostirea într-o singură silabă a două părți de vorbire diferite. 4p.
a) Un moș și o babă erau atât de săraci încât nu aveau ce mânca.
b) Ei aveau trei copii iar cel mai mic dintre ei, Țugulea, era mai isteț decât ceilalți. 2 x 2p. = 4p.
6. Țugulea plecă capul și tăcu deoarece frații lui mai mari l-au luat în râs. 4p.
31
Genul
Capitolul I Epic
B.
- câte 2 puncte pentru prezentarea oricăror două trăsături ale genului epic 2 x 2p. = 4p.
- câte 4 puncte pentru prezentarea detaliată a oricăror două trăsături ale genului epic, valorificând fragmentul
dat 4p.
(Punctele pentru pentru prezentarea fiecărei trăsături a genului epic se acordă astfel:
1. Introducere
Basmul este specia genului epic, în proză, în care fantasticul se îmbină cu realul și în care personaje cu puteri
supranaturale reprezentând binele și răul se înfruntă, încheindu-se întotdeauna cu victoria binelui. Trăsăturile de-
finitorii ale basmului sunt următoarele: prezența supranaturalului, lupta dintre bine și rău, existența unor formule
specifice, prezența cifrelor magige și parcurgerea drumului inițiatic de către erou.
În opinia mea, opera literară intitulată Țugulea, fiul unchiașului și a mătușii, întrunește toate trăsăturile de
formă și de conținut specifice acestei specii literare.
2. Cuprins
În primul rând, personajele aflate în confruntare se plasează de partea binelui sau a răului. Astfel, personajele
pozitive unchiașul și mătușa doresc să găsească un leac pentru deficiența propriului fiu, pentru a nu mai fi de râsul
tuturor, iar Țugulea, protagonistul basmului, se află în confruntare cu frații săi mai mari și cu Zmeoaica pămân-
tului. În orice basm, fantasticul se îmbină cu realul. Însăși existența antagonistului, Zmeoaica pământului, despre
care aflăm că ”era așa de rea, încât nimeni din vecinii ei n-aveau pace cu dânsa” și prezența ursitoarelor sugerează
pătrunderea în lumea fabulosului.
În al doilea rând, aparținând genului epic, gândurile, ideile și sentimentele autorului se transmit în mod indi-
rect prin intermediul actiunii și al personajelor. Astfel, încă din expozițiune, Țugulea se individualizează în raport
cu frații săi mai mari (motivul superiorității mezinului), fiind ”mai isteț […], dară era olog de amândouă picioarele”.
În intrigă aflăm motivul pentru care protagonistul basmului este olog: Zmeoaica ”îi luă vinele”. Tot aici asistăm și
la conflictul dintre Țugulea și frații săi, care-l batjocoresc, fiind singurul care dă dovadă de dorința de a îmbunătăți
viețile membrilor familiei. În plus, observăm prezența formulei inițiale, care plasează acțiunea într-un timp fan-
tasctic, în illo tempore: ”A fost odată ca niciodată”. Totodată observăm prezența cifrei magice trei (”trei copii”).
3. Concluzie
În concluzie, opera literară Țugulea, fiul unchiașului și a mătușii este un basm popular deoarece personajele
aflate în conflict întruchipează forțele binelui și răului, fantasticul se îmbină cu realul și obervăm existența formu-
lelor specifice basmului.

A.
1. Festivalul Internațional de Canto 'Hariclea Darclée' se desfășoară în perioada 25 iulie - 6 august.
Josej Hussek este fostul director al Festivalului de la Salzburg. 2 x 2p. = 4p.
2. Din juriu fac parte Marco Balderi, Eugenio Girardi și Flavio Trevisan din Italia, Baoyi Bi din China, Stanislaw Daniel
Kotlinski din Polonia, Myron Michailidis din Grecia, Stephan Poen din Israel și Felix Serraclara din Spania. 4p.
3. care = pronume relativ, cazul nominativ
acela = pronume demonstrativ de depărtare, cazul acuzativ 2 x 2p. = 4p.
4. numărul = subiect, exprimat prin substantiv comun
nimic = subiect, pronume negativ 2 x 2p. = 4p.
5. ”care se desfășoară în perioada 25 iulie – 6 august, la Teatrul `Maria Filotti` din Brăila” – propoziție subordonată
atributivă. 4p.
6. A întrebat care a spart geamul. 4p.
32
B.
Notă!
- lizibilitatea 1p.
Testul 4
A.
1. Exemple de sinonime pentru cuvintele: gustare = dejun, masă; sfat = povață, îndemn. 2 x 2p. = 4p.
2. Cuvântul murguțul s-a format prin derivare de la cuvântul de bază murg cu sufixul uț.
Cuvântul plumbuț s-a format prin derivare de la cuvântul de bază plumb cu sufixul uț. 2 x 2p. = 4p.
3. oa și ie 2 x 2p. = 4p.
a) Elidarea vocalei „i”, evitându-se, astfel, hiatul;
b) Rostirea într-o singură silabă a două părți de vorbire diferite, în vederea conservării măsurii și ritmului versului.
4p.
a) Fratele lui Pintea este singurul care dorește să călătorească la Baia Mare pentru a aduce bucate.
b) Moartea lui Pintea este dezvăluită tinerilor din Baia Mare. 2 x 2p. = 4p.
6. Modurile de expunere întâlnite în text sunt următoarele: narațiunea, dialogul și descrierea. 4p.
B.
- câte 2 puncte pentru prezentarea oricăror două trăsături ale baladei populare 2 x 2p. = 4p.
- câte 4 puncte pentru prezentarea detaliată a oricăror două trăsături ale baladei populare, valorificând fragmen-
tul dat 4p.
(Punctele pentru pentru prezentarea fiecărei trăsături a baladei populare se acordă astfel:
1. Introducere
Balada populară este specia genului epic, în versuri, în care sunt prezentate întâmplări eroice sau vitejești, cu
caracter fantastic, din trecutul istoric. Trăsăturile definitorii ale baladei populare sunt următoarele: existența unor
personaje excepționale, prezența elementelor fantastice și a elementelor specifice literaturii polulare, iar faptele
prezentate au un caracter eroic pronunțat.
În opinia mea, opera literară intitulată Pintea viteazu, întrunește toate trăsăturile de formă și de conținut spe-
cifice acestei specii literare.
33
Genul
Capitolul I Epic
2. Cuprins
În primul rând, fiind o specie a literaturii populare, opera literară prezintă o serie de trăsături specifice: ca-
racterul anonim și colectiv rezultă din faptul că autorul este necunoscut, la realizarea ei contribuind mai mulțe
persoane, caracterul oral rezultă din modul de transmitere al operei literare prin viu grai din generație în generație
și caracterul sincretic este specific operelor literare însoțite de un fundal melodic.
În plus, acțiunea operei implică prezența elementelor fantastice (cunoașterea propriei morți și descrierea mur-
gului lui Pintea) din trecutul istoric sau mitic, respectând momentele subiectului, iar personajele au trăsături
excepționale, constituindu-se în adevărate modele pentru cititori. Astfel, acțiunea baladei surprinde un fragment
din viața lui Pintea haiducul. Expozițiunea fixează cadrul spațial al acțiunii ”în munte”, fiind introduse și câteva din
personajele baladei: Pintea și ceilalți viteji. În intrigă asistăm la rugămintea adresată de Pintea celorlalți viteji de a
merge la Baia Mare ”După pită, după sare/ După vin din cel mai tare”. Singurul care răspunde pozitiv rugăminții
este chiar fratele său care îi cere în schimb murgul și să-i destăinuie moartea sa. Desfășurarea acțiunii cuprinde
plecarea fratelui lui Pintea la Baia și întâlnirea cu pandurii. În punctul culminant, călătorul își trădează fratele, des-
tăinuind plăieșilor secretul încredințat. Deznodământul se constituie într-o morală prin care ni se atrage atenția
să alegem cu discernământ persoanele cărora ne confesăm.
În al doilea rând, personajele baladei sunt exponenți ai unor tipologii diferite: Pintea reprezintă tipul de om
care are încredere în fratele său, în timp ce fratele protagonistului reprezintă tipul de om care prețuiește mai mult
propria viață decât a celorlalți.
3. Concluzie
În concluzie, opera literară Pintea viteazu este o baladă populară deoarece personajele întruchipează forțele
binelui și răului, fantasticul se îmbină cu realul și obervăm existența trăsăturilor specifice literaturii populare.

A.
1. La Casa de Cultură a Studenților va avea loc un festival de jazz.
Anul trecut s-au împlinit 100 de ani de la momentul în care Iașul a fost Capitala României. 2 x 2p. = 4p.
2. Titlul articolului este ”Despre Festivalul Internațional al Educației”, publicat pe siteul www.fieiasi.ro. 2 x 2p. = 4p.
3. manifestările = genul feminin, cazul nominativ
un concept = genul neutru, cazul acuzativ 2 x 2p. = 4p.
4. alte = atribut adjectival, exprimat prin adjectiv pronominal nehotărât
(din) program = atribut substantival, exprimat prin substantiv comun 2 x 2p. = 4p.
5. ”care ne oferă o deschidere internațională și acces către canale de comunicare la Bruxelles și în alte zone ale
Uniunii Europene” – propoziție subordonată atributivă 4p.
6. A mers la la doctor să se însănătoșească. 4p.
B.
Notă!
- lizibilitatea 1p.
34
Testul 5
A.
1. Exemple de sinonime pentru cuvintele: negustor = neguțător, comerciant; tovarăși = camarazi. 2 x 2p. = 4p.
2. Cuvântul dincolo s-a format prin compunere.
Cuvântul strălucind s-a format prin derivare de la cuvântul de bază luci cu prefixul stră. 2 x 2p. = 4p.
3. Exemplu de cuvânt care conține un diftong: două;
Exemplu de cuvânt care conține un hiat: aerul. 2 x 2p. = 4p.
a) Elidarea vocalei „î”, evitându-se, astfel, hiatul;
a) Silviu este ajuns din urmă de un călăreț.
b) Cei doi călători merg împreună spre han. 2 x 2p. = 4p.
6. Tânărul călător crede că a asistat la o minune deoarece nu-și poate explica unde a dispărut tovarășul său de
călătorie. 4p.
B.
- respectarea conținutului față de textul dat 4p.
- prezentarea întâmplărilor în ordinea desfășurării lor 4p.
(Punctele pentru pentru prezentarea întâmplărilor se acordă astfel:
- prezentarea în ordinea corectă a întâmplărilor – 4p.
- prezentarea superficială a întâmplărilor – 2p.)
Acțiunea se petrece pe drumul dintre Poenița și Sălcuța, dimineața și până ”înainte de nămiezi”, a doua zi de
sfântul Gheorghe. Personajul principal al fragmentului este Silviu, ”un buiestru țăcănit”, care călătorește singur și
care trebuie să ajungă ”până la toacă” în oraș la un boier.
Tânărul este ajuns din urmă de un alt călăreț, apărut de nicăieri, care se oferă să-l însoțească, pentru a-i ține de
urât. Autorul îl caracterizează direct pe anonimul călăreț ca având înfățișarea și portul unui negustor, ”un roșcodan
grăsuliu, cu fața vioaie; cârn și pistrui, dar om plăcut la înfățișare și tovarăș glumeț”, dar care privește cruciș.
Cei doi călători decid să oprească împreună la conac pentru a ospăta. Apropiindu-se de Sălcuța, cei doi tovarăși
grăbesc pasul dar, în momentul în care trec prin fața unei biserici, Silviu aude râsul tovarășului de drum.
În momentul în care își întoarce privirea, însoțitorul său a dispărut, provocându-i o mare mirare, ”Mare minu-
ne!... Unde a putut pieri? A intrat în pământ?”.

A.
1. Depozitele vulcanice s-au format din magma care provine din adâncul interiorului lunar.
Conform autorului Ralph Milliken, întrebarea cheie este dacă mostrele culese de Apollo reprezintă condiţiile de
bază ale mediului subselenar sau reprezintă doar regiuni particulare, cu cantităţi de apă anormal de mari. 2 x 2p.
= 4p.
2. ”ocupă o întindere însemnată pe suprafața Lunii”
”se întind chiar și pe câteva mii de kilometri pătrați” 2 x 2p. = 4p.
3. unele = pronume nehotărât
acestea = pronume demonstrativ de apropiere 2 x 2p. = 4p.
4. adaugă = predicat verbal, exprimat prin verb predicativ
aceste = atribut adjectival, exprimat prin adjectiv pronominal demonstrativ 4 x 1p. = 4p.
35
Genul
Capitolul I Epic
5. ”pentru a rezolva această dilemă” = propoziție subordonată de scop 4p.

6. Cine rezolvă primul problema, va primi o ciocolată. 4p.
B.
- prezentarea tuturor trăsăturilor fizice și morale ale persoanei portretizate – 6p.; prezentarea schematizată/ in-
completă a trăsăturilor fizice și morale ale persoanei portretizate – 3p. 6p.
- câte 1p. pentru introducerea unei figuri de stil 2 x 1p. = 2p.
Notă!
- lizibilitatea 1p.
Testul 6
A.
1. Exemple de sinonime pentru cuvintele: soartă = destin; inutil = zadarnic. 2 x 2p. = 4p.
2. Cuvântul antiaerianei s-a format prin derivare de la cuvântul de bază aerian cu prefixul anti.
Cuvântul acea s-a format prin conversiune, pronumele aceea devenind adjectiv pronominal. 2 x 2p. = 4p.
3. Exemplu de cuvânt care conține un diftong: scădea;
Exemplu de cuvânt care conține un hiat: luat. 2 x 2p. = 4p.
a) Elidarea vocalei „î”, evitându-se, astfel, hiatul;
a) Caporalul Ana cunoștea foarte bine cum funcționa un tanc.
b) Caporalul Ana le povestește camarazilor săi despre căsnicia sa. 2 x 2p. = 4p.
6. Modurile de expunere întâlnite în text sunt următoarele: narațiunea, descirerea și dialogul. 4p.
B.
- câte 1 punct pentru prezentarea oricăror patru trăsături ale personajului 2 x 2p. = 4p.
- câte 4 puncte pentru prezentarea detaliată a oricăror două trăsături ale personajului, valorificând fragmentul
dat 4p.
(Punctele pentru pentru prezentarea fiecărei trăsături a personajului se acordă astfel:
1. Introducere
Personajul este ”ființa de hârtie” (Roland Barthes), instanța narativă prin intermediul căreia autorul își exprimă
propria viziune, propriile idei și sentimente, în mod indirect, într-o operă literară.
36
Personajul principal al textului este Caporalul Ana, care este caracterizat atât direct de către narator și de către
celelalte personaje, cât și indirect, prin fapte, atitudini și limbaj.
2. Cuprins
În primul rând, caracterizarea directă a personajului este realizată de către narator încă din primele rânduri
ale textului dar și prin autocaracterizare. Astfel, din punct de vedere fizic, acesta este ”cel mai în vârstă dintre ei”,
iar din punct de vedere moral, aflăm că este un foarte bun cunoscător al tunului, un adevărat profesionist și un
om foarte serios ”nimeni nu-l văzuse râzând vreodată cu hohote, […] certând vreun tunar sau dar nici glumind cu
ei”. Un asemenea comportament relevă conștientizarea pericolelor la care este supus în timpul unui război dar și
stăpânire de sine. Din autocaracterizare reiese că își iubește soția și că nu s-a căsătorit din lăcomie.
În al doilea rând, caracterizarea indirectă a personajului rezultă din faptele, atitudinile și limbajul personaju-
lui. Astfel, din comportamentul său reiese admirația pe care o poartă față de antiaeriene și tunuri ”se purta ca și
când tunul ar fi fost o viețuitoare supranaturală” și față de ofițeri, adresându-se cu respect: ”Am înțeles domnule
sublocotenent”. De asemenea, din dialogul pe care-l poartă cu un ofițer aflăm că este o fire optimistă ”cred că o
să scăpăm toți” și că ”nu-mi pare rău dacă mor”, acceptându-și soarta. În plus, este dispus să respecte ordinele
superiorilor cu orice preț, chiar dacă acestea implică împușcarea unui camarad.
3. Concluzie
În concluzie, pesonajul Ana este caracterizat atât direct cât și indirect, reprezintând tipul de om care-și acceptă
soarta, totodată fiind optimist și conștient de iminența morții.

A.
1. Satul românesc cuprindea vatra satului, suprafaţa atribuită construcţiilor din sat, şi hotarul sau moşia satului.
Punctul culminant al ritualului de întemeiere era baterea parului. 2 x 2p. = 4p.
2. Numele autorului este Dan Popescu, iar titlul articolului este ”Satul românesc tradițional”. 2 x 2p. = 4p.
3. coeziunea = genul feminin, cazul acuzativ
(de) acte = genul neutru, cazul acuzativ 4 x 1p. = 4p.
4. neamul = subiect, exprimat prin substantiv comun
copii = complement direct, exprimat prin substantiv comun 4 x 1p. = 4p.
5. ”care a creat această vastă cultură” = propoziție subordonată atributivă 4p.
6. Mă gândesc să public un volum de poezii. 4p.
B.
Notă!
- lizibilitatea 1p.
37
Genul
Capitolul I Epic
Subiectul I - B
Genul epic
Definiție: Genul epic cuprinde totalitatea operelor literare, în versuri sau în proză, în care autorul își prezintă, în
mod indirect, propriile viziuni, idei sau sentimente prin intermediul acțiunii și al personajelor.
Trăsăturile genului epic sunt următoarele:
- prezența instanțelor comunicării narative (narator și personaje);
- plasarea acțiunii în timp și spațiu (prezența indicilor temporali și spațiali);
- acțiunea este declanșată de unul sau mai multe conflicte (interioare sau exterioare), respectând momentele
subiectului: expozițiune, intrigă, desfășurarea acțiunii, punctul culminant și deznodământul;
- modul predominant de expunere este narațiunea, care se împletește cu dialogul și descrierea.
Specii literare ale genului epic:
- în proză: basmul;
- în versuri: fabula și balada populară.
Tipuri de compuneri pentru genul epic:
- argumentarea apartenenței la genul epic a unui text literar;
- argumentarea apartenenței la specia basm;
- argumentarea apartenenței la specia fabulă;
- argumentarea apartenenței la specia baladă populară;
- caracterizarea unui personaj;
- exprimarea opiniei despre mesajul unui text epic.
1. Argumentarea la genul epic

În elaborarea unei astfel de compuneri, trebuie să ținem cont de următoarele aspecte:
- în partea introductivă trebuie să definim genul epic, să numim patru trăsături definitorii ale acestuia și să
enunțăm ipoteza compunerii.
De exemplu:
Genul epic cuprinde totalitatea operelor literare, în versuri sau în proză, în care autorul își prezintă, în mod in-
direct, propriile viziuni, idei sau sentimente prin intermediul acțiunii și al personajelor. Trăsăturile definitorii ale
genului epic sunt următoarele: prezența instanțelor comunicării narative (narator și personaje), plasarea acțiunii
în timp și spațiu (prezența indicilor temporali și spațiali), acțiunea fiind declanșată de unul sau mai multe conflicte
și nu în ultimul rând, modul principal de expunere fiind narațiunea, care se împletește cu dialogul și descrierea.
În opinia mea, opera literară, intitulată sugestiv ... de autorul ... , întrunește toate trăsăturile de formă și de
conținut specifice acestui gen literar.
- cuprinsul va detalia oricare două trăsături ale genul epic, valorificând textul dat. Vom delimita clar cele două
trăsături analizate, folosind conectori argumentativi de tipul: în primul rând/în al doilea rând; pe de o parte/pe de
altă parte; în plus, totdată, de asemenea etc.
De exemplu:
În primul rând, opera ... se încadrează în acest gen literar deoarece observăm prezența unui narator obiectiv/su-
biectiv care își face simțită prezența prin verbe și pronume la persoana a III-a/ la persoana I (...) și a unor pesonaje
schițate sumar (...). În plus, portretul fizic/moral al ... este redat în mod direct/indirect de către narator. Totodată,
dintre modurile de expunere predomină narațiunea care se împletește pe alocuri cu descrierea/dialogul.
În al doilea rând, structurarea acțiunii pe momentele subiectului demonstrează încadrarea operei în genul epic.
Expozițiunea surprinde .... În plus, observăm existența coordonatelor spațio-temporale care plasează acțiunea cu
exactitate în spațiu și timp (...).
- în încheiere vom concluziona, reiterând ipoteza și unul sau două argumente dezvoltate anterior.
38
De exemplu:
În concluzie, opera literară ..., de ..., aparține genului epic deoarece observăm prezența unui narator obiectiv/
subiectiv dar și a unei acțiuni care respectă momentele subiectului.
2. Argumentarea la specia basm

- în partea introductivă va trebui să definim basmul, să numim patru trăsături definitorii ale acestuia și să enunțăm
ipoteza compunerii.
De exemplu:
Basmul este specia genului epic, în proză, în care fantasticul se îmbină cu realul și în care personaje cu puteri
supranaturale reprezentând binele și răul se înfruntă, încheindu-se întotdeauna cu victoria binelui. Trăsăturile de-
finitorii ale basmului sunt următoarele: prezența supranaturalului, lupta dintre bine și rău, existența unor formule
specifice, prezența cifrelor magige și parcurgerea drumului inițiatic de către erou.
În opinia mea, opera literară intitulată ..., întrunește toate trăsăturile de formă și de conținut specifice acestei
specii literare.
- cuprinsul va detalia oricare două trăsături ale basmului, valorificând textul dat.
De exemplu:
În primul rând, personajele aflate în confruntare se plasează de partea binelui sau a răului. Astfel, personajele po-
zitive (..), iar ..., protagonistul basmului, se află în confruntare cu ... În orice basm, fantasticul se îmbină cu realul.
Elementele fantastice (...) sugerează pătrunderea în lumea fabulosului.
În al doilea rând, aparținând genului epic, gândurile, ideile și sentimentele autorului se transmit în mod indirect
prin intermediul actiunii și al personajelor. Astfel, încă din expozițiune ... Totodată observăm prezența cifrelor
magice trei (..), nouă (...) și doisprezece (...).
De exemplu:
În concluzie, opera literară ... este un basm popular deoarece personajele aflate în conflict întruchipează forțele
binelui și răului, fantasticul se îmbină cu realul și obervăm existența formulelor specifice basmului.
3. Argumentarea la specia fabulă

- în partea introductivă va trebui să definim fabula, să numim patru trăsături definitorii ale acesteia și să enunțăm
ipoteza compunerii.
De exemplu:
Fabula este specia genului epic, în versuri sau în proză, în care, prin intermediul unor animale, plante sau obiecte
personificate, sunt criticate defecte omenești, cu scopul de a le îndrepta. Trăsăturile definitorii ale fabulei sunt
următoarele: satirizarea defectelor umane, cu scopul de a le îndrepta, structurarea textului în două secvențe
(narațiunea propriu-zisă și morala), existența personajelor simbolice care ilustrează diferite tipuri umane și figura
de stil predominantă este personificarea.
În opinia mea, opera literară intitulată ..., de ..., întrunește toate trăsăturile de formă și de conținut specifice aces-
tei specii literare.
- cuprinsul va detalia oricare două trăsături ale fabulei, valorificând textul dat.
De exemplu:
În primul rând, modul de expunere predominant în această operă este narațiunea, respectând momentele su-
biectului, morala fiind explicită/implicită. Textul este alcătuit din două secvențe de dimensiuni inegale: prima
conține narațiunea propriu-zisă, iar cea de-a doua, morala (dacă este explicită). În expozițiune ... Morala textului
este explicită/implicită, (poziționată la sfârșitul textului – în cazul moralei explicite), vizând ...
În al doilea rând, opera este o fabulă, deoarece prin intermediul personajelor preluate din lumea animalelor/
plantelor/obiectelor sunt satirizate defecte omenești, animalele/plantele/obiectele reprezentând diverse tipolo-
gii umane (...).
39
Genul
Capitolul I Epic
De exemplu:
În concluzie, opera literară ..., scrisă de ..., este, fără îndoială, o fabulă deoarece prin intermediul alegoriei sunt sa-
tirizate defecte umane puse pe seama animalelor/plantelor/obiectelor, din întâmplare desprinzându-se o morală.
4. Argumentarea la specia baladă

- în partea introductivă va trebui să definim balada, să numim patru trăsături definitorii ale acestuia și să enunțăm
ipoteza compunerii.
De exemplu:
Balada populară este specia genului epic, în versuri, în care sunt prezentate întâmplări eroice sau vitejești, cu
caracter fantastic, din trecutul istoric. Trăsăturile definitorii ale baladei populare sunt următoarele: existența unor
personaje excepționale, prezența elementelor fantastice și a elementelor specifice literaturii populare, iar faptele
prezentate au un caracter eroic pronunțat.
În opinia mea, opera literară intitulată ..., întrunește toate trăsăturile de formă și de conținut specifice acestei
specii literare.
- cuprinsul va detalia oricare două trăsături ale baladei, valorificând textul dat.
De exemplu:
În primul rând, fiind o specie a literaturii populare, opera literară prezintă o serie de trăsături specifice: caracterul
anonim și colectiv rezultă din faptul că autorul este necunoscut, la realizarea ei contribuind mai mulțe persoane,
caracterul oral rezultă din modul de transmitere al operei literare prin viu grai din generație în generație și carac-
terul sincretic este specific operelor literare însoțite de un fundal melodic.
În plus, acțiunea operei implică prezența elementelor fantastice (...) din trecutul istoric sau mitic, respectând
momentele subiectului, iar personajele au trăsături excepționale, constituindu-se în adevărate modele pentru
cititori. Astfel, în expozițiune ..
În al doilea rând, personajele baladei sunt exponenți ai unor tipologii diferite (...) .
De exemplu:
În concluzie, opera literară ... este o baladă populară deoarece personajele întruchipează forțele binelui și răului,
fantasticul se îmbină cu realul și obervăm existența trăsăturilor specifice literaturii populare.
5. Caracterizarea unui personaj

- în partea introductivă va trebui să definim personajul, să identificăm statutul (principal, secundar sau episodic)
și modalitățile de caracterizare ale acestuia în text.
De exemplu:
Personajul este ”ființa de hârtie” (Roland Barthes), instanța narativă prin intermediul căreia autorul își exprimă
propria viziune, propriile idei și sentimente, în mod indirect, într-o operă literară.
Personajul principal/secundar/episodic al textului este ..., care este caracterizat atât direct de către narator și de
către celelalte personaje, cât și indirect, prin fapte, atitudini și limbaj.
- cuprinsul va detalia oricare două trăsături ale personajului, valorificând textul dat.
De exemplu:
În primul rând, caracterizarea directă a personajului este realizată de către narator/personajul... încă din primele
rânduri ale textului dar și prin autocaracterizare. Astfel, din punct de vedere fizic, acesta este ..., iar din punct de
vedere moral, aflăm că este ...
În al doilea rând, caracterizarea indirectă a personajului rezultă din faptele, atitudinile și limbajul personajului.
Prin urmare, din comportamentul/atitudinea/limbajul său reiese ...
- în încheiere vom concluziona, prezentând o sinteză a trăsăturilor sale.
40
De exemplu:
În concluzie, personajul ... este caracterizat atât direct cât și indirect, reprezintând tipul de om ...
6. Exprimarea opiniei despre mesajul unui text epic

- în partea introductivă va trebui să formulăm o opinie clară cu vedere la mesajul transmis de textul literar, prin
folosirea unor conectori argumentativi de tipul: consider că, în opinia mea etc.
De exemplu:
În opinia mea, textul ..., scris de ....., reflectă ideea/opinia că ....
- cuprinsul va cuprinde două argumente care să susțină ideea formulată anterior. Vom delimita clar cele două
argumente, folosind conectori de tipul: în primul rând/în al doilea rând; pe de o parte/pe de altă parte; în plus,
totdată, de asemenea etc.
- în încheiere vom concluziona, reiterând ipoteza și un argument dezvoltat anterior.
De exemplu:
În concluzie, opera literară ..., de ..., reflectă ideea/opinia că .... deoarece ....
Subiectul al II-lea – B
Subiecte posibile:
- Redactarea unei narațiuni de 150 – 300 de cuvinte, în care să relatezi o întâmplare (compunere narativă);
- Redactarea unei compuneri descriptive de 150 – 300 de cuvinte, în care să realizezi portretul unei perosane/
descrierea unui tablou din natură (compunere descriptivă).
1. Compunerea narativă
Definiție: într-o compunere narativă modul de expunere predominant este narațiunea, prin care naratorul
povestește una sau mai multe întâmplări reale sau imaginare, manifestate în spațiu și timp, dispuse într-o succe-
siune logică de momente, la care participă unul sau mai multe personaje.
Naratorul sau povestitorul este vocea din text, care nu se confundă cu autorul textului.
Naratorul poate fi obiectiv, atunci când nu se implică afectiv, relatând faptele la persoana a III-a (este omniscient și
omniprezent) sau subiectiv, atunci când se implică afectiv, relatând evenimentele la persoana I. Naratorul subiec-
tiv poate fi narator-personaj sau narator-martor.
Personajul este persoana imaginară care participă la acțiunea unei opere literare.
Personajele pot fi:
- principale, secundare sau episodice;
- pozitive sau negative;
- individuale sau colective;
- plate sau rotunde.

- Expozițiunea cuprinde indici de timp și de spațiu, introduce în scenă personajele (răspunde la următoarele între-
bări: când?, unde?, cine?) și poate prezenta o perspectivă generalizată asupra cadrului spațio-temporal al acțiunii;
- În intrigă aflăm motivul declanșării acțiunii (răspunde la întrebarea de ce?);
- Desfășurarea acțiunii este partea cea mai amplă a unei narațiuni și relatează o succesiune logică de evenimente;
- Punctul culminant este momentul cel mai tensionat al narațiunii în care criza personajelor atinge punctul maxim;
- Deznodământul restabilește starea de echilibru prin rezolvarea conflictului.
41
Genul
Capitolul II Liric
Testul 1
Rămâi!... Ascultă... oare ce s-aude?...

Pe la ferestre a trecut un fulg: e cel dintâi... Cu haina ruptă, plină de noroi, cu plete ude,
Se uită Toamna în odaie
..................................................................... Și-mi bate-n geam cu degete de ploaie.
I-e frig. Și a simțit, de-afară,
Prin geamul aburit și transparent, Că-n suflet am păstrat un colț de vară...
Se uită-afară florile din glastre,
Cu gâtu-ntins spre soarele absent. Oglinda a cuprins odaia toată
În apa plumburie și-nghețată.
Se-ntunecă. Și focul, prin unghere, Rămâi!...
Învălmășește pâlpâiri albastre Afară ninge cu petale
Cu umbre nestatornice și moi. De crizanteme artificiale
Și nu mai trece nimenea pe stradă...
(Otilia Cazimir, Interior (fragment))

1 Notează câte un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: Rămâi, transparent.
4 puncte
2 Menționează rolul cratimei în structura În apa plumburie și-nghețată. 4 puncte
3 Explică modul de formare a unui cuvânt obținut prin conversiune și a unui cuvânt obținut prin derivare
din ultima strofă a poeziei. 4 puncte
4 Precizează două cuvinte din a patra strofă a poeziei care conțin diftong. 4 puncte
5 Numește tipul de rimă din a patra strofă a poeziei și măsura primului vers al strofei. 4 puncte
6 Transcrie două figuri de stil diferite din poezie, precizând felul lor. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la genul liric a
poeziei Interior de Otilia Cazimir. 16 puncte

- să precizezi două trăsături ale genului liric;
- să prezinți detaliat două trăsături ale genului liric, valorificând textul dat;
- să respecți structura specifică tipului de compunere cerut;
- să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

Într-una dintre plimbările sale prin capitala Columbiei, Bogota, Jose Alberto Gutierrez a găsit
o copie a romanului rusesc ,,Anna Karenina” și s-a gândit să o păstreze. Știa că marea parte a oa-
menilor iubesc cărțile în formatul lor clasic și au început să îi placă și lui. A continuat să strângă
cărți aruncate și a ajuns să înființeze o adevărată bibliotecă.
42
Ghid pentru Evaluarea Naţională ► Genul Liric ► Testul 1
Columbianul, gunoier de meserie, a observat că oamenii obișnuiesc să arunce cărți. De la gă-

sirea ,,Annei Karenina” încoace au trecut 20 de ani, timp în care Jose a reușit să strângă nu mai
puțin de 25.000 de cărți abandonate, unele dintre ele, e drept, provenite din donații. ,,Când mi-am
dat seama că oamenii aruncă romanele la gunoi, am început să le salvez”, mărturisește bărbatul.
În prezent, columbianul le depozitează în propria-i casă, care a devenit o bibliotecă gratuită.
Și dacă povestea sa nu era suficient de impresionantă, biblioteca servește drept ajutor copiilor din
Bogota care nu își permit să își cumpere cărțile de care au nevoie la școală.
Biblioteca funcționează încă din anul 2000, iar bărbatul și-a câștigat o poreclă demnă de un
film de Oscar:,,The lord of the Books” (n.r. ,,Stăpânul Cărților”). Inspirat de propria-i poveste,
Jose, care nu a terminat școala când era copil, studiază acum pentru a-și da examenele finale de
absolvire a școlii.
(Povestea gunoierului care a salvat peste 25.000 de cărți
și a deschis o bibliotecă gratuită, în ziarul Gândul, 8 iunie 2017)

- numele orașului care este capitala Columbiei;
- utilitatea bibliotecii lui Jose Alberto Gutierrez. 4 puncte
2 Scrie titlul articolului și denumirea publicației din care este extras fragmentul. 4 puncte
Într-una dintre plimbările sale prin capitala Columbiei, Bogota, Jose Alberto Gutierrez a găsit o copie a
romanului rusesc ,,Anna Karenina”(...). 4 puncte
5 Transcrie propoziția principală și o propoziție subordonată din fraza următoare, precizând felul subordo-
natei: Când mi-am dat seama că oamenii aruncă romanele la gunoi, am început să le salvez. 4 puncte
6 Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată atributivă,
introdusă prin conjuncția subordonatoare că. 4 puncte
B. Redactează o narațiune de 150 - 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare, reală sau imaginară,
petrecută într-o bibliotecă. 12 puncte

- să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor;
- să precizezi două elemente ale contextului spațio-temporal;
- să ai un conținut adecvat cerinței;
-s ă respecți precizarea referitoare la numărul de cuvinte.
43
Genul
Capitolul II Liric
Testul 2
Atât de tristă-i dimineața

Acum când plânge-o toamnă nouă,
Când cade din copaci viața
Și frunze galbene mă plouă.
O lume-ntreagă simți cum moare

Într-o tulpină ce se-ndoaie,
În orice zvon o așteptare
Și-un vis în fiecare foaie.
Abia o brumă fără milă

Și vara mi-a fugit departe,
Răsar, movilă de movilă,
În jur de mine frunze moarte.
Ce taină le-a desprins în șoapte

Mai multe azi ca altădată,
Ce visuri au murit azi-noapte
Cu-atâta frunză spulberată?
(Octavian Goga, Toamnă nouă (fragment))
1 Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: răsar, taină. 4 puncte
2 Menționează rolul semnului de întrebare din ultima strofă a poeziei. 4 puncte
3 Explică modul de formare a unui cuvânt obținut prin derivare și a unui cuvânt obținut prin compunere
din ultima strofă a poeziei. 4 puncte
4 Precizează câte sunete au cuvintele copaci și orice. 4 puncte
5 Numește tipul de rimă și ritmul poeziei. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la genul liric a
poeziei Toamnă nouă de Octavian Goga. 16 puncte
- să precizezi două trăsături ale genului liric;
- să prezinți detaliat două trăsături ale genului liric, valorificând textul dat;

Tesla este considerat ,,părintele” internetului, fiind savantul care a inventat ingineria electrică
modernă, motorul electric, radarul, radioul și razele X. În ciuda gândirii sale sclipitoare, Tesla su-
ferea de anumite afecțiuni obsesive. Dormea foarte puțin (două ore pe noapte), nu suporta senzația
44
atingerii bijuteriilor, nici cerceii femeilor și susținea că n-ar atinge părul altei persoane ,,decât
dacă ar fi amenințat cu un pistol”. Unul dintre comportamentele sale extreme era legat de un po-
rumbel alb, despre care credea că îi poate comunica lucruri. ,,Existau momente când era în centrul
atenției și momente în care părea că își dorește să stea singur într-o cameră de hotel întunecată”,
a afirmat W. Bernard Carlson, autor al cărții ,,Tesla: Inventor of the Electrical Age”.
Geniul înnăscut și tenacitatea sa l-au ajutat să realizeze una dintre cele mai mari invenții: co-
municarea fără fir. La începutul anului 1893 a dovedit posibilitatea comunicării prin unde radio
cu ajutorul dispozitivelor sale - o barcă pe care o controla de la distanță și un telefon fără fir - cu
70 de ani înaintea intrării în circulație a telefoanelor fără fir.
În 1904, Tesla scria că atunci când ideea sa va fi aplicată, ,,Pământul se va transforma într-un
creier uriaș, capabil să răspundă oricărei părți a acestuia”. Însă, din lipsa fondurilor, proiectul lui
Tesla a fost suspendat, fapt care a dus la decăderea unuia dintre cei mai mari inventatori.
Nikola Tesla a rămas singur pe tot parcursul vieții, afirmând că acest lucru l-a ajutat să rămâ-
nă concentrat. La vârsta de 86 de ani, a murit singur într-o cameră de hotel din New York.
(Oana Bujor, Secretul obscur al lui Nikola Tesla, www.descoperă.ro)

- invențiile pe care le-a realizat Nikola Tesla;
- teoria pe care a demonstrat-o în anul 1893. 4 puncte
2 Scrie numele autoarei și titlul articolului din care este extras fragmentul. 4 puncte
3 Menționează modul și timpul verbelor subliniate în textul dat. 4 puncte
Nicola Tesla a rămas singur pe tot parcursul vieții, afirmând că acest lucru l-a ajutat să rămână concen-
trat. 4 puncte
natei: Unul dintre comportamentele sale extreme era legat de un porumbel alb, despre care credea că îi
poate comunica lucruri. 4 puncte
6 Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată subiectivă,
introdusă prin adverbul relativ cum. 4 puncte
petrecută în timp ce navighezi pe internet/ joci un joc online. 12 puncte

-să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor;
-să precizezi două elemente ale contextului spațio-temporal;
-să ai un conținut adecvat cerinței;
-să respecți precizarea referitoare la numărul de cuvinte
45
Genul
Capitolul II Liric
Testul 3
Frunzele-acestea pe care Frunzele-acestea bătrâne,

Toamna le arde-n grădini Strânse pe margini de drum,
Sunt ca un semn de plecare Sunt ca un semn ce rămâne
Dintr-o iubire cu spini. După iubire, oricum.
Frunzele-acestea de aur, Frunzele-acestea ușoare,

Frunzele-acestea de rând Smulse din plopii subțiri,
Sunt cel mai sincer tezaur Sunt primul semn care doare
După-nflorirea din gând. Când intră toamna-n iubiri.
Frunzele-acestea-n plutire Frunzele-acestea purtate

Ca niște nori călători Prin labirintul de ploi
Sunt cea dintâi amintire Sunt, mai presus decât toate,
De după vara cu flori. Semnul plecării din noi...
(George Țărnea, Elegie)

1 Alcătuiește două enunțuri cu două omonime diferite ale cuvântului care din primul vers. 4 puncte
2 Menționează rolul cratimei în structura Frunzele-acestea. 4 puncte
3 Scrie patru termeni din familia lexicală a cuvântului frunze. 4 puncte
4 Precizează câte sunete au cuvintele acestea, cea. 4 puncte
5 Numește măsura primului vers al poeziei și tipul de rimă prezent în text. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care îți exprimi opinia cu privire la mesajul
textului Elegie de George Țărnea. 16 puncte

- să formulezi o opinie despre semnificația mesajului poeziei;
- să-ți susții opinia formulată prin două argumente potrivite, valorificând textul dat;

Ecaterina Teodoroiu s-a născut în 1894 și a devenit o eroină a Primului Război Mondial.
Curajul femeii a traversat granițele României, impresionând foarte mulți oameni, chiar și după
un secol. Jurnaliștii americani de la ,,Vintage News” prezintă o scurtă istorie a uneia dintre cele
mai curajoase românce.
Născută într-o familie de agricultori, Ecaterina a fost educată în satul său natal, Vădeni, ur-
mând apoi Școala de Fete la București. Deși își dorea să devină profesoară, planul său a fost
46
întrerupt de izbucnirea Primului Război Mondial. Atunci când România a intrat în război de
partea Aliaților, Ecaterina și-a schimbat planurile și ambițiile. A luat decizia de a deveni asistentă
medicală în urma morții fratelui său, Nicolae. În acea perioadă, o astfel de slujbă nu era conside-
rată demnă pentru o femeie.
Ecaterina și-a dovedit curajul mai întâi ca asistentă, apoi ca soldat. Pe vremea când era asis-
tentă s-a alăturat infanteriei de pe Jiu împotriva unei companii bavareze.
Pe frontul de luptă, ea a devenit cunoscută pentru tacticile sale de evitare a inamicilor. A fost
luată prizonieră, dar a reușit să scape. (...)
În vara anului 1917, trupele române erau atacate de către un regiment german, în bătălia
de la Mărășești, iar sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu conducea un pluton atunci când a fost
împușcată. Ultimele cuvinte ale celei care a rămas în istorie ca ,,eroina de la Jiu” au fost: ,,Înainte!
Nu vă dați bătuți! Eu sunt alături de voi!”
Inițial a fost îngropată în apropierea frontului, la Fitionești, însă, în iunie 1921, rămășițele
sale au fost transportate într-un mausoleu din centrul orașului Târgu-Jiu.
(Oana Bujor, Curajul unei românce în Primul Război Mondial
a impresionat o lume întreagă, www.descoperă.ro)

- gradul militar pe care l-a avut Ecaterina Teodoroiu;
- anul în care a avut loc bătălia de la Mărășești. 4 puncte
3 Menționează diateza verbelor subliniate în text. 4 puncte
Pe frontul de luptă, ea a devenit cunoscută pentru tacticile sale de evitare a inamicilor. 4 puncte
5 Transcrie propoziția principală și o propoziție subordonată din fraza următoare, precizând felul subor-
donatei: Deși își dorea să devină profesoară, planul său a fost întrerupt de izbucnirea Primului Război
Mondial. 4 puncte
6 Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată predicativă,
introdusă printr-un pronume relativ. 4 puncte
petrecută în timpul unei vizite la un muzeu de istorie. 12 puncte

- să respecți precizarea referitoare la numărul de cuvinte.
47
Genul
Capitolul II Liric
Testul 4
Pe cerul plin de stele nori negri se aștern

Întunecând deodată al nopții far etern.
O umbră fioroasă învăluie pământul
Și-n pacea nopții negre, vuind s-aude vântul.
Mai fi-vor pentru mine vrodată nopți cu lună?
Furtună e afară și-n pieptul meu - furtună.
Sclipesc fulgere repezi pe ceru-ntunecat,
Cum gânduri repezi noaptea din suflet mi-o străbat.
Și tunetul s-aude gemând în depărtare
Cum geme-ntr-al meu suflet eterna desperare.
Bătut de vânturi, codrul pustiu și jalnic sună.
Furtună e afară și-n pieptul meu - furtună.
(George Topîrceanu, O noapte)

1 Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: pacea, eterna. 4 puncte
2 Menționează rolul cratimei în structura și-n pieptul meu. 4 puncte
3 Explică modul de formare a unui cuvânt obținut prin compunere și a unui cuvânt obținut prin conversiu-
ne din text. 4 puncte
4 Precizează două cuvinte din primele patru versuri care conțin hiat. 4 puncte
5 Indică măsura ultimului vers al poeziei și tipul de rimă prezent în text. 4 puncte
6 Transcrie două imagini artistice diferite din poezie, precizând felul lor. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să îți exprimi opinia cu privire la mesajul
textului O noapte de George Topîrceanu. 16 puncte


Sibiul, mereu pionier: și la frumusețe, și la cultură. Acum, orașul din centrul țării marchează
încă o premieră, care îl plasează pe harta mondială a street-art-ului. Totul se datorează unui fes-
tival care și-a încheiat recent a III-a ediție - ,,Sibiu International Street ART Festival”, lăsând în
urmă încă 1400 de metri pătrați de picturi murale*.
Street Art-ul este un curent popular în alte țări, atât de răspândit încât reușește să însuflețească
locuri și să te facă să le vezi cu alți ochi. După primele lucrări care te-au fermecat, s-ar putea să te
48
găsești în situația de a lua orașul la pas, în căutarea și mai multor picturi murale. Unele dintre
ele doar completează ceea ce oferă orașul, altele schimbă radical modul în care acesta vibrează.
Oricum ar fi, toate aduc un plus, atât pentru comunitate, cât și pentru turism.
În România, arta stradală este încă timidă, dar începe de câțiva ani să prindă curaj. Festivalul
de Street Art de la Sibiu este însă unul dintre proiectele care nu doar că oferă artiștilor o platformă
de creație, dar încearcă să educe și să schimbe, atât cât se poate, percepțiile negative ale celor care,
din păcate, asociază această formă de artă cu vandalismul.
Elementul care diferențiază festivalul de oricare altul din întreaga lume este caracterul locațiilor
în care lucrările sunt realizate. La Sibiu, zidurile gri ale școlilor și liceelor din oraș găzduiesc cea
mai mare parte dintre murale, inspirând elevii și întreaga comunitate. În total, artiștii invitați în
cadrul festivalului au reușit să revitalizeze 12 unități de învățământ, acoperind cu culoare peste
3500 de metri pătrați.
(Cristina Candea, Turism alternativ: Sibiul are singurul
Tur de Artă Stradală, www.natgeo.ro)
*murale = pe ziduri.

- scopul Festivalului de Street Art de la Sibiu;
- elementul care diferențiază festivalul de la Sibiu de oricare alt festival. 4 puncte
3 Menționează gradul de comparație și cazul adjectivelor subliniate în text. 4 puncte
Unele dintre ele doar completează ceea ce oferă orașul, altele schimbă radical modul în care acesta vi-
brează. 4 puncte
natei: După primele lucrări care te-au fermecat, s-ar putea să te găsești în situația de a lua orașul la pas,
în căutarea și mai multor picturi murale. 4 puncte
6 Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată circumstanțială
de cauză, introdusă prin adverbul relativ cum. 4 puncte

petrecută în timpul unui festival de artă stradală. 12 puncte

49
Genul
Capitolul II Liric
Testul 5
Mă scald în zi ca un copil în râu.

N-am ieri, nici mâine, și voioasă-n uliți
privesc cum trece soarele cu suliți,
și mă gândesc la vară și la grâu.
Voi scrie despre-acea necruțătoare

bucurie de-a fi tânăr sub soare;
cu fruntea lângă cer voi scrie despre viață.
Tu sărută-mi cartea, dimineață...
Fereastra se umple de-amurg și-ngândurată

se uită la mine cum mă bucur și cred -
ca și când eu am scornit grădina-ntomnată,
și stelele-nalte, și coarnele scunde de ied...
(Magda Isanos, Mă scald în zi)

1 Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: voioasă, amurg. 4 puncte
2 Menționează rolul virgulei secvența Tu sărută-mi cartea, dimineață... . 4 puncte
3 Transcrie din text două cuvinte din câmpul lexical al timpului. 4 puncte
4 Selectează din primele două strofe un cuvânt care conține triftong și unul care conține hiat. 4 puncte
5 Indică măsura fiecăruia dintre primele două versuri și tipul de rimă prezent în prima strofă. 4 puncte
textului Mă scald în zi, de Magda Isanos. 16 puncte


Denumită de egipteni ,,planta nemuririi”, și prețuită de multe civilizații, Aloe Vera este cunos-
cută și astăzi pentru proprietățile ei. Timp de milenii, miraculoasa plantă a fost folosită pentru a
trata peste 50 de afecțiuni, de la obezitate, arsuri, dermatite până la ulcer, astm și diabet.
Aloe Vera este compusă în proporție de 95% din apă, dar celelalte 5 procente conțin un ni-
vel foarte mare de enzime benefice. Planta are peste 200 de compuși bioactivi: minerale, enzime,
50
vitamine, aminoacizi, care stimulează absorbția de nutrienți în corp. Ea mai conține și un nivel
ridicat de calciu, fier, zinc, magneziu, cupru și potasiu.
Aloe Vera este un agent antiinflamator și antibacterian extrem de performant și ajută la de-
toxifierea organismului și întărirea sistemului imunitar. Mai mult, planta conține și vitamina
B12, care se găsește în mod normal doar în mâncăruri de origine animală și care ajută la crearea
globulelor roșii.
Aloe Vera este originară din Africa și unele părți ale Orientului Mijlociu, dar poate fi crescută
și în casă, fiind accesibilă oricui.
Dovezile arheologice descoperite până astăzi arată că Aloe Vera era folosită acum 6000 de ani de
egiptenii antici. Ei credeau că planta ascunde secretul frumuseții, sănătății și nemurii. De altfel,
egiptenii o numeau ,,planta nemuririi”. Atât Cleopatra, cât și Nefertiti prețuiau și foloseau seva de
Aloe Vera pentru a-și menține frumusețea.
(Aloe Vera, planta nemuririi, www.incredibilia.ro)

- afecțiunile care pot fi tratate cu Aloe Vera;
- părerea egiptenilor antici despre Aloe Vera. 4 puncte
2 Scrie titlul articolului și denumirea sursei din care a fost extras fragmentul. 4 puncte
3 Menționează genul și cazul substantivelor subliniate în text. 4 puncte
dar poate fi crescută și în casă, fiind accesibilă oricui. 4 puncte
5 Transcrie două propoziții din fraza următoare, precizând felul lor: Aloe Vera este originară din Africa și
unele părți ale Orientului Mijlociu, dar poate fi crescută și în casă, fiind accesibilă oricui. 4 puncte
6 Realizează expansiunea părții de propoziție subliniate, precizând felul propoziției subordonate obținute:
Timp de milenii, miraculoasa plantă a fost folosită pentru a trata peste 50 de afecțiuni (...). 4 puncte
B. Redactează o descriere de 150 - 300 de cuvinte, în care să prezinți un peisaj care te-a impresionat.
12 puncte
- să prezinți două trăsături/elemente ale peisajului descris;
- să folosești două imagini artistice diferite;
51
Genul
Capitolul II Liric
Testul 6
Ții minte-ntâia ploaie cum cădea,

Cu fulgere, cu stele lungi în ea?
Arborii stăteau drept, intonând
Imnul vieței și-n zarea foșnind,
Verde ca un codru lichid,

s-auzeau cerurile cum se-nchid, se deschid.
Și noi stăteam ca pomii în picioare.

,,Nimic nu moare, mi-ai șoptit, nu moare...”
Și plantele creșteau, ne făceau semne,

Ca niște mâini, ca niște umbre neîmpăcate,
Se străduiau spre viață să ne-ndemne
Si iar cădeau în deznădejde toate.
(Magda Isanos, Ții minte-ntâia ploaie?)

1 Alcătuiește un enunț cu sensul figurat al cuvântului ploaie. 4 puncte
2 Menționează rolul virgulei în structura ,,Nimic nu moare, mi-ai șoptit, nu moare...”. 4 puncte
3 Explică modul de formare a unui cuvânt obținut prin derivare și a unui cuvânt obținut prin conversiune
din text. 4 puncte
4 Selectează din ultima strofă două cuvinte care conțin câte un triftong. 4 puncte
5 Indică măsura primului vers al poeziei și tipul de rimă prezent în ultima strofă. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să îți exprimi opinia despre semnificația
titlului poeziei Ții minte-ntâia ploaie? de Magda Isanos. 16 puncte

- să formulezi o opinie despre semnificația titlului poeziei citate;

Există monumente istorice pe care toată lumea le cunoaște, dar nu toți știu istoria din spatele
acestora. Unul dintre ele este chiar Parcul Carol, aflat în inima Bucureștiului.
Parcul Carol este unul dintre cele mai cunoscute parcuri din București. Deși locul unde este
amplasat acum parcul a fost la început o câmpie mlăștinoasă, acesta a început să prindă contur
52
datorită lui Ion. N. Lahovari. Locul de promenadă a apărut când el a organizat ,,Expoziția Generală
a României, cu prilejul celor 40 de ani de domnie glorioasă a Majestății Sale, Regele Carol I”.
De cum ajungi în fața intrării principale, poți observa ,,Fântâna Zodiac”. Aceasta a fost inau-
gurată cu ocazia ,,Zilelor Bucureștiului” din 1935, de către Regele Carol al II-lea. În perioada co-
munistă, semnele zodiacale de pe fântână au fost șterse, urmând să fie din nou desenate mult mai
târziu. ,,Fântâna Zodiac” este singura care nu a fost mutată din locul ei în timpul comunismului.
La intrarea în parc, pe partea stângă, se află Muzeul Național Tehnic ,,Dimitrie Leonida”.
Acesta a fost înființat în 1909 de către inginerul Dimitrie Leonida, după modelul Muzeului
Transportului din Berlin. În cadrul acestui muzeu se găsesc obiecte din diferite ramuri ale tehno-
logiei: optică, fizică, mecanică, magnetism și electricitate și multe alte ramuri.
Arenele Romane, o altă atracție a parcului, au trecut prin mai multe procese de modernizare.
Deși la început Arenele erau doar un teatru de vară, după 1989 locul a fost părăsit. Arhitectura
Arenelor a trecut și ea prin multe schimbări: s-au construit birouri pentru administrație în spatele
scenei, aceasta a fost înălțată, loja regală a fost mărită, iar acoperișul a fost refăcut. În prezent, la
Arene se susțin diferite concerte.
(Corina Chiriac, Povestea unei bijuterii arhitecturale
a Bucureștiului, www.turismistoric.ro)

- ocazia cu care a fost inaugurată ,,Fântâna Zodiac”;
- felul obiectelor care se găsesc în Muzeul Național Tehnic ,,Dimitrie Leonida”. 4 puncte
3 Menționează numărul și cazul pronumelor personale subliniate în text. 4 puncte
Acesta a fost înființat în 1909 de către inginerul Dimitrie Leonida (...). 4 puncte
natei: Deși locul unde este amplasat acum parcul a fost la început o câmpie mlăștinoasă, acesta a început
să prindă contur datorită lui Ion N. Lahovari. 4 puncte
6 Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată completivă
indirectă, introdusă prin adverbul relativ unde. 4 puncte
petrecută într-un parc. 12 puncte

53
Genul
Capitolul II Liric
Testul 7
Vremea iubirilor noastre-a fost vara fugară,

vara târzie-a pus capăt grăbitului zbor.
Parcă văd cum plecai pe nisip - strigau,
strigau și piereau în septembrie mâinile tale.
Nu mai știu ce-a urmat după tine.

Poate un gol, poate păsări sau vânt.
Te-am chemat încă mult timp și nimenea
nu-mi răspundea,
până când într-o noapte a răspuns pentru tine zăpada.
Ar fi fost bine să te uit ori să-mi spun

Că-ntâlnirile noastre n-au fost decât visul grădinii aceleia (...)
Dar vara de câte ori trece și tremură-n zare

din nou bănuindu-se toamna cu capul său roșu,
văd iarăși nisipul acela, văd iarăși cum pleci -
Și strigă,
strigă pierind în septembrie mâinile tale.
(A. E. Baconski, Vară târzie (fragment))

1 Notează câte un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: o noapte, pierind. 4 puncte
2 Menționează rolul virgulei de la sfârșitul primului vers. 4 puncte
din text. 4 puncte
4 Selectează din ultima strofă un cuvânt cu diftong și unul cu hiat. 4 puncte
5 Indică măsura fiecăruia dintre primele două versuri. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să îți exprimi opinia despre semnificația
titlului poeziei Vară târzie, de A. E. Baconski. 16 puncte
- să formulezi o opinie despre semnificația titlului poeziei citate;

Mănăstirea Voroneț este una dintre cele mai vestite ctitorii ale lui Ștefan cel Mare, situată în
fostul sat Voroneț (în prezent, un cartier al orașului Gura Humorului), la 36 km de Suceava.
54
Conform tradiției, la Voroneț există un mic schit de lemn, unde trăia Daniil Sihastru, căruia
Ștefan cel Mare i-a cerut sfat și ajutor când ajunsese la un moment de cumpănă în timpul luptelor
cu turcii. Cercetări recente arată că Daniil nu a fost o figură legendară, ci o personalitate istorică
reală. Printre pietrele funerare de la Voroneț se află și o lespede cu inscripția: ,,Acest mormânt este
al părintelui nostru David, ca schimnic Daniil”.
Prima atestare documentară a Mănăstirii Voroneț datează de la 22 ianuarie 1472, iar mai târ-
ziu, în locul vechiului schit de lemn, Ștefan cel Mare a ridicat actuala biserică, cu hramul Sfântul
Gheorghe, în mai puțin de 4 luni.
Mănăstirea Voroneț, considerată de unii specialiști ca o adevărată ,,Capelă Sixtină a
Orientului”, este pictată în întregime și la exterior cu icoane și cu scene ilustrative din Sfânta
Scriptură. Culoarea predominantă a frescelor este inconfundabilul ,,albastru de Voroneț”, consi-
derat de specialiștii în arte plastice ca unic în lume și comparat cu roșul lui Rubens sau verdele
lui Veronese. Celebrele culori albastru de Voroneț, roșu de Humor sau verdele mănăstirii Arbore
au rezistat peste 450 de ani ploilor și înghețurilor. Cercetătorii au descoperit că la baza albastrului
de Voroneț stă o rocă albastră numită azurit, extrasă în prezent numai din mine aflate în China,
Franța sau Africa.
În prezent, mănăstirea Voroneț este înscrisă pe lista UNESCO a monumentelor din patrimo-
niului cultural mondial.
(Mănăstirea Voroneț - monument UNESCO, www.ghidvideoturistic.ro)

- locul unde este situată mănăstirea Voroneț;
- culorile care au rezistat peste 450 de ani ploilor și înghețurilor. 4 puncte
2 Scrie titlul articolului și denumirea publicației din care a fost extras fragmentul. 4 puncte
Prima atestare documentară a Mănăstirii Voroneț datează de la 22 ianuarie 1472, iar mai târziu, în locul
vechiului schit de lemn, Ștefan cel mare a ridicat actuala biserică. 4 puncte
natei: Conform tradiției, la Voroneț există un mic schit de lemn, unde trăia Daniil Sihastru, căruia Ștefan cel
Mare i-a cerut sfat și ajutor când ajunsese la un moment de cumpănă în timpul luptelor cu turcii. 4 puncte
6 Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată completivă
directă, introdusă prin pronumele relativ cine. 4 puncte
petrecută în timpul unei vizite la Mănăstirea Voroneț. 12 puncte

55
Genul
Capitolul II Liric
Testul 8
Ca fire de păianjen din ceruri la pământ

Și-a tors argintul luna în mii și mii de raze,
Lucind printre frunzișuri, pe câmpuri, pe obraze,
Și strălucind pe turnuri cu alb coperământ*.
În zarea viorie s-arată ca năluce

De trupuri uriașe Carpații cei bătrâni...
Cântându-și vechea doină, vezi Oltul cum se duce
Ș-auzi lătrând pe dealuri zăvozii* de la stâni.
............................................................................
O! Doamne, ce frumoasă priveliște-n tot locul...

Ce pulberi strălucite prin ceruri se întind...
O! Doamne, tu cu stele încinsu-ți-ai mijlocul
Și eu cu biete slove* mă-ncerc să te coprind.
(Alexandru Macedonski, Sub munți (fragment))
*coperământ = (aici) acoperiș;
*zăvozii = câinii;
*slove = litere.
1 Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: se duce, biete. 4 puncte
2 Menționează rolul virgulei în secvența Lucind printre frunzișuri, pe câmpuri, pe obraze. 4 puncte
din text. 4 puncte
4 Indică numărul de litere și numărul de sunete din cuvintele vechea și strălucite. 4 puncte
5 Indică tipul de rimă prezent în prima strofă și măsura ultimului vers. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la specie a paste-
lului Sub munți de Alexandru Macedonski. 16 puncte

- să precizezi patru trăsături ale pastelului;
- să prezinți detaliat două trăsături ale pastelului, valorificând textul dat;
- să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat

Pe pitoreasca plajă din Vama Veche, în perioada 11-13 august, puteți asculta muzică româneas-
că de înaltă calitate, în cadrul Festivalului Sunset.
56
Aflat la cea de-a patra ediție, el se îmbunătățește de la an la an, având ca invitați artiști din
ce în ce mai numeroși și mai buni. Alegerea vă aparține. Dacă nu vă place salsa, puteți dansa pe
ritmuri de rock sau hip-hop, la o aruncătură de băț distanță (...). Puteți asculta, de exemplu, me-
lodii de pe cel mai nou disc al formației Subcarpați, intitulat ,,Satele Unite ale Balcanilor”(2016).
Subcarpați este un proiect muzical demarat în 2010 de solistul trupei Șuie Paparude, MC Bean
(Alexe Marius Andrei). El crede că ,,Folcloru-i oxigen pentru un popor astmatic” și încearcă să de-
monstreze asta cu fiecare melodie nou creată sau ,,recreată”, căci muzica formației Subcarpați este
o îmbinare între folclorul românesc și dub, muzică electronică și hip-hop. Fără să facă din tradiție
o ideologie, tinerii dansează pe ritmuri folclorice, mulțumită și lui MC Bean și colaboratorilor săi.
Trupa Vița de Vie se prezintă și ea în festival cu melodii de pe cel mai nou disc al său - ,,Șase(+)”
(2016). Unul dintre cântecele cuprinse în noul album se numește chiar ,,Pe plajă-n Vamă la 5”... un
imn muzical al vechiului sat pescăresc.
(Dana Ene, Vama Veche vă invită la dans, în revista Formula AS, 3-10 august 2017)

- trupele care vor cânta la Festivalul Sunset;
- trăsătura caracteristică a muzicii formației Subcarpați. 4 puncte
2 Scrie titlul articolului și denumirea publicației din care a fost extras fragmentul. 4 puncte
3 Menționează modul și timpul verbelor subliniate în text. 4 puncte
Dacă nu vă place salsa, puteți dansa pe ritmuri de rock sau hip-hop, la o aruncătură de băț distanță.
4 puncte
5 Transcrie propoziția principală și propoziția subordonată din fraza următoare, precizând felul subordonatei:
Dacă nu vă place salsa, puteți dansa pe ritmuri de rock sau hip-hop, la o aruncătură de băț distanță.
4 puncte
6 Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată atributivă,
introdusă prin adverbul relativ când. 4 puncte
petrecută în timpul unei vacanțe la mare. 12 puncte


57
Genul
Capitolul II Liric
Testul 9
Priveam fără de țintă-n sus - Privirile de farmec bete

Într-o sălbatică splendoare Mi le-am întors către pământ -
Vedeam Ceahlăul la apus, Iar spicele jucau în vânt
Departe-n zări albastre dus, Ca-n horă dup-un vesel cânt
Un uriaș cu fruntea-n soare, Copilele cu blonde plete,
De pază țării noastre pus. Când saltă largul lor vestmânt.
Și ca o taină călătoare, În lan erau feciori și fete
Un nor cu muntele vecin Și ei cântau o doină-n cor,
Plutea-ntr-acest imens senin Juca viața-n ochii lor
Și n-avea aripi să mai zboare! Și vântul le juca prin plete.
Și tot văzduhul era plin Miei albi fugeau către izvor
De cântece ciripitoare. Și grauri suri zburau în cete.
Cât de frumoasă te-ai gătit,

Naturo, tu! (...)
Aș vrea să plâng de fericit,
Că simt suflarea ta divină,
Că pot să văd ce-ai plăsmuit! (...)
(George Coșbuc, Vara (fragment))

1 Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: imens, ai plăsmuit. 4 puncte
2 Menționează rolul virgulei în secvența Cât de frumoasă te-ai gătit,/ Naturo, tu! 4 puncte
din prima strofă. 4 puncte
4 Selectează din ultimele șapte versuri un cuvânt cu triftong și unul cu hiat. 4 puncte
5 Indică măsura pentru fiecare dintre ultimele două versuri ale poeziei. 4 puncte
6 Transcrie două imagini artistice diferite, precizând felul lor. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la specie a paste-
lului Vara de George Coșbuc. 16 puncte
- să precizezi patru trăsături ale pastelului;
- să prezinți detaliat două trăsături ale pastelului, valorificând textul dat;

Îl cheamă Tiberiu Danciu și a împlinit 18 ani în drum spre America, unde a obținut locul I și
titlul de campion Microsoft Word, la Campionatul Mondial Microsoft Office Specialist 2017.
Tiberiu este elev al Colegiului Național ,,Grigore Moisil” din București și este primul român
58
care devine campion absolut la Campionatul Mondial Microsoft Office Specialist, organizat anual
de Certiport împreună cu Microsoft.
Finala 2017 a Campionatului (ediția a XV-a) s-a desfășurat la Anaheim, California, SUA, în
perioada 31 iulie - 2 august. În total, au participat peste 560.000 de candidați din întreaga lume.
În finală, Tiberiu a concurat cu 156 de competitori din 49 de țări. El a ieșit primul din sala de
competiții, după aproximativ 20 de minute, în care a demonstrat nu numai că răspunde cel mai
bine, dar și că a identificat cele mai multe ,,capcane” din subiect. Performanța este cu atât mai
remarcabilă cu cât România nu s-a situat între țările favorite.
Tiberiu Danciu, care deține două certificări internaționale MS Office, a devenit campion după
ce la selecția națională din aprilie 2017 de la București a obținut un scor perfect, de 1000 din 1000
de puncte, în doar 11 minute și 36 de secunnde.(...) ,,Performanța mea în utilizarea aplicațiilor
Word și Excel este și o pârghie pentru alegerea universității. Oscilez între a studia inteligența
artificială la Universitatea Nottingham din regatul unit sau la MIT, după care intenționez să
mă întorc în țară pentru a-mi pune în valoare competențele profesionale. Încerc permanent să-mi
depășesc limitele. Credeți în voi înșivă și haideți să ne facem țara mândră de noi”, îndeamnă
Tiberiu.
(Premieră pentru România. Un elev a luat medalie de aur în SUA,
la un concurs Organizat de Microsoft, http://m.digi24.ro/știri)

- performanța pe care a obținut-o elevul Danciu Tiberiu;
- numărul de concurenți pe care Tiberiu i-a învins în finala concursului. 4 puncte
2 Scrie titlul articolului și denumirea sursei din care este extras fragmentul. 4 puncte
3 Menționează persoana și numărul verbelor subliniate în text. 4 puncte
4 PPrecizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se exprimă:
Tiberiu este elev al Colegiului Național ,,Grigore Moisil” din București și este primul român care devine
campion absolut (...) 4 puncte
natei: Tiberiu Danciu, care deține două certificări internaționale MS Office, a devenit campion după ce la
selecția națională din aprilie 2017 de la București a obținut un scor perfect, de 1000 din 1000 de puncte, în
doar 11 minute și 36 de secunde. 4 puncte
6 Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată circum-
stanțială de scop introdusă prin conjuncția subordonatoare să. 4 puncte
petrecută în timpul unei competiții internaționale. 12 puncte

59
Genul
Capitolul II Liric
Testul 10
La orizont - departe - fulgere fără de glas

zvâcnesc din când în când
ca niște lungi picioare de păianjen - smulse
din trupul care le purta.
Dogoare.
Pământu-ntreg e numai lan de grâu

și cântec de lăcuste.
În soare spicele își țin la sân grăunțele

ca niște prunci ce sug.
Iar timpul își întinde leneș clipele
și ațipește între flori de mac.
La ureche-i țârâie un greier.
(Lucian Blaga, Vară)

1 Notează câte un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: Dogoare, ațipește.
4 puncte
2 Menționează rolul cratimei în versul La ureche-i țârâie un greier. 4 puncte
3 Scrie două cuvinte din familia lexicală a cuvântului pământ. 4 puncte
4 Precizează numărul de litere și numărul de sunete pentru fiecare dintre cuvintele: prunci, ureche.
4 puncte
5 Indică măsura fiecăruia dintre versurile Pământu-ntreg e numai lan de grâu/ Și cântec de lăcuste.
4 puncte
6 Transcrie două imagini artistice diferite, precizând felul lor. 4 puncte
pastelului Vară de Lucian Blaga. 16 puncte

Interviurile realizate de Daniel Cristea Enache cu 12 scriitori de azi vin în continuarea unui
proiect lansat în 2005 - volumul ,,Sertarul scriitorilor români”, care cuprindea 22 de dialoguri.
Interviurile publicate acum au fost realizate în perioada 2011-2012 și au apărut inițial online, pe
liternet.ro.
60
Criticul Daniel Cristea Enache a lansat miercuri seara volumul „Literatura de azi. Dialoguri
pe net”, apărut recent la Editura Polirom, cu o prefață de Ovidiu Șimonca.
Volumul cuprinde interviuri având ca temă literatura și cărțile, cu 12 scriitori contemporani
reprezentativi pentru literatura de azi: Răzvan Petrescu, Dan Lungu, Emil Brumaru, Ioan Es.
Pop, Radu Pavel Gheo, Livius Ciocârlie, Carmen Mușat, Lucian Dan Teodorovici, Vasile Ernu,
Norman Manea, Radu Vancu și Silviu Lupescu.
„Daniel Cristea Enache nu te contrazice, nici nu-ți discută ideile, el te laudă, spune ce formida-
bil ai răspuns la întrebarea anterioară, îți este recunoscător și atunci profită de o leneșă satisfacție
de sine care te pătrunde și îți lansează întrebarea la care n-ai fi vrut să răspunzi”, a povestit cu
umor profesorul Livius Ciocârlie despre modul în care a decurs interviul inedit pe care l-a acordat
criticului Daniel Cristea Enache.(...)
„A pune întrebări e, uneori, mai dificil decât a da răspunsuri. Pe lângă faptul că trebuie să
te documentezi, trebuie să înțelegi multe lucruri”, a spus scriitorul Vasile Ernu, adăugând că
așteaptă o continuare: „E o carte foarte bună, dar 12 scriitori sunt prea puțini, eu recomand încă
50”.
(Literatura de azi. Dialoguri pe net”. 12 interviuri cu scriitori de azi,
de pe Internet, în carte, stiri.tvr.ro)

- numele a doi scriitori contemporani intervievați;
- opinia scriitorului Vasile Ernu despre întrebări și răspunsuri. 4 puncte
2 Scrie titlul articolului și denumirea site-ului din care a fost extras fragmentul. 4 puncte
3 Menționează conjugarea și modul verbelor subliniate în text. 4 puncte
Volumul cuprinde interviuri având ca temă literatura și cărțile, cu 12 scriitori contemporani reprezentativi
pentru literatura de azi (...). 4 puncte
5 Transcrie propoziția principală și o propoziție subordonată din fraza următoare, precizând felul subordona-
tei: Pe lângă faptul că trebuie să te documentezi, trebuie să înțelegi multe lucruri”. 4 puncte
6 Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată predicativă
având ca termen regent verbul copulativ a părea. 4 puncte
petrecută în timpul întâlnirii cu un scriitor contemporan. 12 puncte


61
Genul
Capitolul II Liric
Testul 11
Plânge-mă, mamă, cu dor,

Că ți-am fost voinic fecior
Și de grijă ți-am purtat,
Ogorul ți l-am lucrat,
Iar de când m-am cătănit,
Viața mi s-a otrăvit,
Că tânjesc în țări străine
Și tot plâng gândind la tine.
Mult mi-e dor, mămucă, dor
De cel codru frățior
Și de stâna cea cu oi
Și de cântec de cimpoi!
Mult mi-e dor, mămuca mea,
De cea mândră viorea
Care mă iubeam cu ea!
Mult mi-e dorul ne-mpăcat
Și mă-ndeamnă la păcat,
Să mă las de cătănie
Și să fug la ciobănie,
Orice-ar fi cu mine, fie!
(Plânge-mă, mamă, cu dor, doină populară)

1 Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: fecior, am lucrat.
4 puncte
2 Menționează rolul virgulei în structura Plânge-mă, mamă, cu dor. 4 puncte
3 Explică modul de formare a unui cuvânt obținut prin derivare și a unui cuvânt obținut prin compunere
din ultimele cinci versuri. 4 puncte
4 Selectează din ultimele opt versuri un cuvânt cu diftong și unul cu hiat. 4 puncte
5 Indică tipul de rimă prezent în ultimele 3 versuri și ritmul poeziei. 4 puncte
6 Transcrie două figuri de stil diferite, precizând felul lor. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la specie a doinei
populare Plânge-mă, mamă, cu dor. 16 puncte

- să precizezi patru trăsături ale doinei;
- să prezinți detaliat două trăsături ale doinei, valorificând textul dat;
62

Studiile despre efectul muzicii asupra procesului de învățare sunt în desfășurare de câteva
decenii. În 1950 a devenit popular ,,Efectul Mozart” - teoria care susține că muzica lui Mozart
poate îmbunătăți temporar performanțele intelectuale și chiar IQ-ul. Ca urmare, mulți părinți au
început să-și expună copiii la muzică. Ca mai toate teoriile, și aceasta a fost supusă unor critici
dure, însă evidențele au arătat că, în cazul a două grupuri de copii cu vârste cuprinse între 4 și 6
ani, dintre care unii au luat lecții de muzică, iar ceilalți nu, rezultatele au fost clare: copiii care au
primit lecții muzicale au depășit grupul celălalt nu numai în ceea ce privește memoria, dar și în
privința abilităților nemuzicale, cum ar fi literatura sau matematica.
Învățarea muzicii presupune concentrare, disciplină, perseverență și determinare, abilități care
pot fi cu ușurință transferate ulterior în domeniul academic al copilului. Ritmul și măsura sunt
componente-cheie în muzică. Copiii care pot menține ritmul au demonstrat o mare fluență la ci-
tire. Predarea muzicii îmbunătățește vocabularul, învață limbajul poetic, permite vizualizarea și
încurajează pronunția corectă.
Prin muzică putem învăța despre noi înșine, despre cultura țării noastre, dar și a altora, despre
știință și matematică, creativitate, natură și emoții. Beneficiile unui astfel de proces de învățare
nu se limitează doar la primii ani de viață ai copilului. Alte beneficii ale muzicii în viața copilului
sunt dezvoltarea încrederii în sine, creșterea concentrării și a coordonării.
(Muzica și procesul de învățare, www.educăpriniubire.ro)

- rezultatele studiului pe cele două grupuri de copii cu vârste cuprinse între 4 și 6 ani;
- două beneficii ale învățării muzicii. 4 puncte
2 Scrie titlul articolului și denumirea site-ului din care este extras fragmentul. 4 puncte
3 Menționează numărul și cazul adjectivelor subliniate în text. 4 puncte
Ca mai toate teoriile, și aceasta a fost supusă unor critici dure (...). 4 puncte
5 Transcrie propoziția principală și o propoziție subordonată din fraza următoare, precizând felul subordona-
tei: În 1950 a devenit popular ,,Efectul Mozart” - teoria care susține că muzica lui Mozart poate îmbunătăți
temporar performanțele intelectuale și chiar IQ-ul. 4 puncte
de cauză, introdusă printr-o locuțiune conjuncțională. 4 puncte
petrecută în timpul unui spectacol muzical. 12 puncte
63
Genul
Capitolul II Liric
Testul 12
Codrule, codruțule,
Bunule, drăguțule,
Ian desfă-ți cărările
Să-mi duc supărările,
Dorul mândrei arzător,
Că mă face călător.
Plouă, plouă, iarba crește,
Dorul mândrei mă topește.
Plouă, plouă, iarba-nspică,
Dorul mândrei rău mă strică,
Inima mi se despică.
(Codrule, codruțule, doină populară)

1 Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: cărările, supărările.
4 puncte
2 Menționează rolul virgulei în structura Plouă, plouă, iarba crește. 4 puncte
3 Explică modul de formare a unui cuvânt obținut prin derivare cu prefix și a unui cuvânt obținut prin de-
rivare cu sufix din text. 4 puncte
4 Precizează două cuvinte diferite din ultimele trei versuri care conțin diftong. 4 puncte
5 Selectează din text două versuri cu măsuri diferite, indicând măsura fiecăruia. 4 puncte
6 Transcrie două figuri de stil diferite, precizând felul lor. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la specie a doinei
populare Codrule, codruțule. 16 puncte

- să precizezi patru trăsături ale doinei;
- să prezinți detaliat două trăsături ale doinei, valorificând textul dat;

Un nou studiu publicat în jurnalul ,,Proceedings of the Royal Society B” a descris cel mai mare
dinozaur descoperit vreodată. Fosilele acestuia au fost găsite în sudul Argentinei în anul 2012.
Cercetătorii care au examinat și datat această specie susțin că avea un gât lung și că făcea parte
din grupul numit titanozauri.
Dinozaurul, numit ,,Patagotitan mayorum”, cântărea 69 de tone și era erbivor. Greutatea lui
putea fi comparată cu cea a 12 elefanți africani. Studiind cele șase fosile găsite, experții susțin că
64
animalul trăia acum 100 de milioane de ani, având o lungime medie de 37 de metri și o înălțime
de 6 metri la nivelul umerilor, scrie usnews.com.
Primele urme ale fosilei au fost descoperite de paleontologii Jose Luis Carbadillo și Diego Pol
în zona Patagoniei din Argentina. Un model la scală 1:1 a fost expus în cadrul Muzeului de Istorie
Naturală din New York.
Diego Pol, co-autor al studiului, precizează că T. Rex și alți dinozauri carnivori ,,sunt pitici
când îi pui lângă acesta. Este ca și cum ai pune un leu lângă un elefant”. Specimenul este spe-
cial deoarece conține vertebre, coaste, oase ale membrelor și părți din șold. ,,Pentru prima oară
putem observa construcția giganților și modul în care anatomia lor s-a adaptat unei greutăți atât
de mari”, a declarat Pol. Conform analizelor, un grup de titanozauri uriași a trăit în regiunea
Patagoniei.(...)
Marea întrebare este motivul care a făcut ca acești dinozauri să fie atât de mari. Un motiv poate
fi și apariția plantelor cu flori, care alături de păduri, formau un bufet foarte bogat pentru dino-
zaurii titan
(Alexandra Voiculescu, Oana Bujor, Cercetătorii au descris și au numit cel mai mare
dinozaur care a fost descoperit până acum, www.descoperă.ro)

- dimensiunile pe care le avea dinozaurului Patagotitan mayorum;
- un posibil motiv pentru care dinozaurii titan din Patagonia erau atât de mari. 4 puncte
2 Scrie numele autoarelor și titlul articolului din care este extras fragmentul. 4 puncte
3 Menționează persoana și cazul pronumelor subliniate în text. 4 puncte
Primele urme ale fosilei au fost descoperite de paleontologii Jose Luis Carbadillo și Diego Pol în zona
Patagoniei din Argentina. 4 puncte
5 Transcrie propoziția principală și propoziția subordonată din fraza următoare, precizând felul subordonatei:
Specimenul este special deoarece conține vertebre, coaste, oase ale membrelor și părți din șold. 4 puncte
6 Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată subiectivă
având ca termen regent un adverb predicativ. 4 puncte
petrecută în timpul unei vizite la un muzeu de istorie naturală care găzduiește o expoziție de dinozauri.
12 puncte
65
Genul
Capitolul II Liric
Testul 1
A.
1. câte două puncte pentru notarea oricărui antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor indicate (de
exemplu: rămâi - pleacă; transparent - opac) 2 x 2 p. = 4 puncte
2. menționarea rolului cratimei din secvența dată (de exemplu: marchează rostirea legată a două cuvinte;
marchează căderea unei vocale) 4 puncte
3. câte două puncte pentru explicarea modului de formare a oricărui cuvânt obținut prin conversiune și a
oricărui cuvânt obținut prin derivare din ultimele trei strofe 2 x 2 p. = 4 puncte
- câte un punct pentru identificarea cuvintelor - 2 x 1 p. = 2 p.
- câte un punct pentru explicarea modului de formare a celor două cuvinte (de exemplu: toată - adjectiv
pronominal nehotărât format prin conversiune din pronume nehotărât; plumburie - format prin derivare cu
sufixul -uriu de la substantivul plumb; artificiale - format prin derivare cu sufixul -al de la substantivul artificiu;
-nghețată - adjectiv format prin conversiune din participiul verbului a îngheța; - 2 x 1 p = 2 p.
4. câte 2 puncte pentru precizarea oricăror două cuvinte din a patra strofă a poeziei care conțin diftong (de
exemplu: oare, haina, noroi, uită, Toamna, odaie, ploaie etc.) 2 x 2 p. = 4 puncte
5. câte 2 puncte pentru numirea tipului de rimă din strofa a patra (împerecheată) și a măsurii primului vers al
strofei (9 silabe) 2 x 2 p. = 4 puncte
6. - câte un punct pentru transcrierea oricăror două figuri de stil (de exemplu: pâlpâiri albastre, Se uită Toamna
în odaie) 2 x 1 p. = 2 puncte
- câte un punct pentru precizarea felului celor două figuri de stil transcrise (de exemplu: pâlpâiri albastre -
epitet; Se uită Toamna în odaie - personificare) 2 x 1 p. = 2 puncte
B.
- câte 2 puncte pentru precizarea oricăror două trăsături ale genului liric 2 x 2 p = 4 puncte
- câte 4 puncte pentru prezentarea detaliată a oricăror două trăsături ale genului liric, valorificând fragmentul
dat 2 x 4 p. = 8 puncte
(Punctele pentru prezentarea fiecărei trăsături a genului liric se acordă astfel:
- prezentarea adecvată, detaliată a trăsăturii - 4 p.
- prezentarea superficială a trăsăturii/schematism - 2 p.)
- adecvarea conținutului la cerință - 2 p.; adecvarea parțială a conținutului la cerință - 1 p, 2 puncte
- respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte 2 puncte
Genul liric cuprinde operele literare în care poetul își exprimă în mod direct sentimentele, gândurile, stă-
rile sufletești, printr-un limbaj expresiv, care creează imagini artistice, conturând o viziune subiectivă asupra
temei abordate. Modurile de expunere specifice sunt descrierea artistică, monologul liric și confesiunea lirică.
Opera literară Interior de Otilia Cazimir aparține genului liric, întrunind particularitățile de conținut și de
formă specifice acestuia.
O trăsătură specifică operelor lirice este exprimarea directă a trăirilor ființei poetice. Textul este un mo-
nolog liric adresat și abordează tema singurătății, natura rece de sfârșit de toamnă fiind parcă o oglindă a
,,interiorului”, a sufletului. Primul vers creează atmosfera de la începutul iernii (Pe la ferestre a trecut un fulg:
e cel dintîi...), iar cuvântul Interior ar putea face referire atât la camera în care arde focul, cât și la sufletul cu-
prins de melancolie. Sentimentul dominant al poeziei este tristețea provocată de atmosfera sumbră de afară
și din odaie, dar mai ales de amenințarea unei viitoare singurătăți, atât de sugestiv exprimată prin repetiția
verbului Rămâi!...
Caracterul subiectiv al operei este evidențiat și prin mărcile lexico-gramaticale ale eului liric, verbe și pro-
nume de persoana I singular: Și-mi bate-n geam, am păstrat. De asemenea, verbele de persoana a doua
66
Ghid pentru Evaluarea Naţională ► Genul Liric ► Sugestii de Rezolvare
singular la modul imperativ constituie mărci ale adresării directe, conturând modul de expunere predomi-
nant, monologul liric adresat: Rămâi!..., Ascultă... .
Ca în orice operă lirică, ideile și sentimentele sunt transmise printr-un limbaj expresiv, care creează imagini
artistice sugestive. De exemplu, personificarea toamnei sugerează atmosfera sumbră de afară: Cu haina pli-
nă de noroi, cu plete ude/ Se uită Toamna în odaie/ Și-mi bate-n geam cu degete de ploaie. Odaia pare un
spațiu sigur, protejat de frig și de ploaie, prin prezența focului. Epitetele creează imaginea unui spațiu cald
și misterios: focul prin unghere/ Învălmășește pâlpâiri albastre/ Cu umbre nestatornice și moi. Totuși, odată
cu lăsarea întunericului, atmosfera sumbră pare să invadeze și camera: Oglinda a cuprins odaia toată/ În apa
plumburie și-nghețată. Astfel, metafora apa și epitetele plumburie și-nghețată creează o imagine vizuală foar-
te sugestivă. De asemenea, personificarea florilor, care caută soarele absent, precum și metafora din secvența
Că-n suflet am păstrat un colț de vară evidențiază sentimentul nostalgiei, al dorului de anotimpul luminos
și cald. Opoziția vară - iarnă este ilustrată în text prin prezența unor termeni din câmpurile lexico-semantice
ale celor două anotimpuri: florile, soarele, colț de vară, respectiv un fulg, noroi, Toamna, ploaie, frig, ninge.
De asemenea, punctele de suspensie capătă valoare expresivă, contribuind la crearea atmosferei dominate
de tristețe. Prin intermediul lor se sugerează și ideea singurătății în ultimul vers al poeziei: Și nu mai trece
nimenea pe stradă...
Deși nu constituie un argument în sine, versificația conferă o formă armonioasă textului liric, mesajul
poetic ajungând astfel mai ușor la inima cititorului. Conținutul de idei și de sentimente al poeziei este pus în
valoare și prin muzicalitatea versurilor, dată de versificația modernă, în care rima împerecheată alternează
cu versul alb, strofele au între două și șase versuri, iar versurile au măsuri inegale, între două și cincisprezece
silabe.
Prin urmare, poezia Interior de Otilia Cazimir aparține genului liric, întrunind trăsăturile specifice acestuia:
subiectivitatea poetică, exprimarea directă a sentimentelor printr-un limbaj expresiv ce creează imagini artis-
tice, transmițând cititorului un mesaj plin de sensibilitate.

A.
1. câte două puncte pentru formularea corectă a fiecăruia dintre cele două enunțuri cerute (Capitala Columbiei
este orașul Bogota. Biblioteca servește drept ajutor copiilor din Bogota care nu își permit să își cumpere
cărțile necesare la școală) 2 x 2 p. = 4 puncte
2. câte 2 puncte pentru scrierea titlului articolului (Povestea gunoierului care a salvat peste 25000 de cărți și
a deschis o bibliotecă gratuită) și a denumirii publicației în care a apărut (ziarul Gândul) 2 x 2 p. = 4 puncte
3. - câte 1 punct pentru menționarea genului fiecărui substantiv subliniat (o bibliotecă - genul feminin; copiilor
- genul masculin) 2 x 1 p. = 2 puncte
- câte 1 punct pentru menționarea cazului fiecărui substantiv subliniat (o bibliotecă - caz nominativ; copiilor-
cazul dativ) 2 x 1 p. = 2 puncte
4. - câte un punct pentru precizarea fiecărei funcții sintactice (sale - atribut adjectival; Columbiei - atribut
substantival genitival) 2 x 1 p. = 2 puncte
- câte un punct pentru precizarea fiecărei părți de vorbire (sale - adjectiv pronominal posesiv; Columbiei - sub-
stantiv propriu) 2 x 1 p. = 2 puncte
Notă! Punctajul se acordă pentru răspunsul complet.
5. - câte un punct pentru transcrierea integrală a propoziției principale (am început) și a unei propoziții sub-
ordonate (Când mi-am dat seama; că oamenii aruncă romanele la gunoi; să le salvez...) 2 x 1 p. = 2 puncte
- precizarea felului propoziției subordonate transcrise: Când mi-am dat seama - propoziție subordonată
circumstanțială de timp; că oamenii aruncă romanele la gunoi - propoziție subordonată completivă indirectă;
să le salvez - propoziție subordonată completivă directă 2 puncte
6. construirea unei fraze alcătuite din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată atributivă,
introdusă prin conjuncția subordonatoare că 4 puncte
67
Genul
Capitolul II Liric
- construirea unei fraze alcătuite din două propoziții - 1 p.

- construirea corectă a propoziției subordonate indicate, introduse prin conjuncția subordonatoare că; res-
pectarea tipului de propoziție subordonată indicat (propoziție subordonată atributivă) - 1 p.; introducerea
propoziției subordonate prin conjuncția subordonatoare că - 2 p.
B.
- relatarea unei întâmplări: cu respectarea succesiunii logice a faptelor - 6 p; fără respectarea succesiunii lo-
gice a faptelor - 3 p. 6 puncte
- câte un punct pentru precizarea fiecăruia dintre cele două elemente ale contextului spațio-temporal 2 x 1
p. = 2 puncte
- adecvarea conținutului la cerință - 2 p.; conținut parțial adecvat - 1 p. 2 puncte
- respectarea precizării privind numărul de cuvinte 2 puncte
O zi memorabilă
Îmi amintesc și acum, zâmbind, prima mea experiență autentică de cititor. Atunci am descoperit că biblio-
teca este mai mult decât o sală plină de cărți...
Totul s-a întâmplat într-o frumoasă zi de început de iunie. Eram în clasa a VI-a și aflasem că la bibliotecă se
organiza o întâlnire a elevilor cu o scriitoare contemporană. Venea Simona Popescu și ardeam de nerăbdare
să o cunosc. Împrumutasem volumul ei despre copilărie, Exuvii, care mă fascinase. Așa că la ora 10 m-am
prezentat la bibliotecă!
Simona Popescu a apărut la ora anunțată, punctuală, zâmbitoare și frumoasă. Avea pe chip o lumină blân-
dă care m-a cucerit imediat. O admiram deja pentru modul cum scria, o văzusem la televizor, dar acum era
ceva special: o vedeam la doi metri în fața mea! Era incredibil!
Făceam parte din echipa de organizare și, după câteva momente în care am privit-o fascinat, mi-am dat
seama că trebuia să duc la masa invitaților noștri apă și suc. Și iată-mă cu tava în mână, îndreptându-mă spre
ei. Simona ne vorbea! Nu-mi puteam lua ochii de la ea... Zâmbetul acela al ei...
Deodată am simțit că pantoful mi s-a agățat în ceva! Am încercat să rămân în picioare, dar... era prea târ-
ziu! Am căzut cât eram de mare, tava mi-a zburat din mână, sucul și apa s-au împrăștiat pe jos! Un dezastru...
Nu observasem firul boxei, care traversa sala. Simona a întors capul spre mine, iar eu m-am înroșit ca un rac!
Apoi, mut de uimire, am văzut-o îndreptându-se spre mine. Nu-mi venea să cred! Mi-a dat mâna și m-a ajutat
să mă ridic. Când ultimele râsete ale colegilor mei s-au potolit, dându-și seama că eram foarte jenat de pos-
tura în care mă aflam, a luat de pe masă o carte, pe care a scris câteva cuvinte și mi-a întins-o zâmbind... Am
zărit titlul și am zâmbit și eu: Exuvii...
Tristețea mea s-a risipit brusc. Aveam un autograf de la scriitoarea mea preferată și, mai presus de orice,
mi-am dat seama că Simona nu era doar o scriitoare excepțională, ci și un om minunat. Și asta m-a făcut s-o
admir și mai mult! Atunci am simțit pentru prima dată că biblioteca este mai mult decât o sală plină de cărți:
este un loc magic, în care chiar se pot întâmpla minuni...
Notă! Cele 14 puncte se acordă astfel:

68
- lizibilitatea 1p.
Testul 2
A.
1. câte două puncte pentru notarea oricărui sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor indicate (de
exemplu: răsar - apar, se ivesc; taină - mister) 2 x 2 p. = 4 puncte
2. menționarea rolului semnului de întrebare din secvența dată (de exemplu: marchează finalul unui enunț
interogativ; capătă rol stilistic, marcând o interogație retorică ce exprimă tristețea provocată de venirea toam-
nei) 4 puncte
3. câte două puncte pentru explicarea modului de formare a oricărui cuvânt obținut prin derivare și a oricărui
cuvânt obținut prin compunere din ultima strofă a poeziei 2 x 2 p. = 4 puncte
- câte un punct pentru explicarea modului de formare a celor două cuvinte (de exemplu: a desprins - format
prin derivare cu prefixul des- de la verbul a prinde; altădată - format prin compunere prin subordonare din
cuvintele altă și dată; azi-noapte - format prin compunere prin alăturare/ parataxă din cuvintele azi și noapte
- 2 x 1 p = 2 p.
4. câte 2 puncte pentru precizarea numărului de sunete pentru fiecare cuvânt: copaci - 5 sunete; orice - 5
sunete 2 x 2 p. = 4 puncte
5. câte 2 puncte pentru numirea tipului de rimă (încrucișată) și ritmului (iambic) 2 x 2 p. = 4 puncte
6. - câte un punct pentru transcrierea oricăror două figuri de stil (de exemplu: plânge-o toamnă nouă; vara
mi-a fugit departe; frunze moarte; un vis în fiecare foaie) 2 x 1 p. = 2 puncte
- câte un punct pentru precizarea felului celor două figuri de stil transcrise (de exemplu: plânge-o toamnă
nouă, vara mi-a fugit departe - personificări; frunze moarte - epitet; un vis în fiecare foaie - metaforă) 2 x 1 p.
= 2 puncte
B.
- câte 2 puncte pentru precizarea oricăror două trăsături ale genului liric 2 x 2 p = 4 puncte
- câte 4 puncte pentru prezentarea detaliată a oricăror două trăsături ale genului liric, valorificând fragmentul
dat 2 x 4 p. = 8 puncte
(Punctele pentru prezentarea fiecărei trăsături a genului liric se acordă astfel:
- prezentarea adecvată, detaliată a trăsăturii - 4 p.
- prezentarea superficială a trăsăturii/schematism - 2 p.)
-adecvarea conținutului la cerință - 2 p.; adecvarea parțială a conținutului la cerință - 1 p, 2 puncte
-respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte 2 puncte

A.
1. câte două puncte pentru formularea corectă a fiecăruia dintre cele două enunțuri cerute (Nikola Tesla a
inventat ingineria electrică modernă, motorul electric, radarul, radioul și razele X. În anul 1893, el a dovedit
posibilitatea comunicării prin unde radio.) 2 x 2 p. = 4 puncte
2. câte 2 puncte pentru scrierea numelui autoarei (Oana Bujor) și a titlului articolului (Secretul obscur al lui
Nikola Tesla) 2 x 2 p. = 4 puncte
3. - câte 1 punct pentru menționarea modului fiecărui verb subliniat (ar fi amenințat - modul condițional-
optativ; credea - modul indicativ) 2 x 1 p. = 2 puncte
- câte 1 punct pentru menționarea timpului fiecărui verb subliniat (ar fi amenințat - timpul prezent; credea -
timpul imperfect) 2 x 1 p. = 2 puncte
69
Genul
Capitolul II Liric
4. - câte un punct pentru precizarea fiecărei funcții sintactice (singur - nume predicativ; acest - atribut adjec-
tival) 2 x 1 p. = 2 puncte
- câte un punct pentru precizarea fiecărei părți de vorbire (singur - adjectiv propriu-zis; acest - adjectiv prono-
minal demonstrativ de apropiere) 2 x 1 p. = 2 puncte
5. - câte un punct pentru transcrierea integrală a propoziției principale (Unul dintre comportamentele sale
extreme era legat de un porumbel alb) și a unei propoziții subordonate (despre care credea; că îi poate comu-
nica lucruri) 2 x 1 p. = 2 puncte
- precizarea felului propoziției subordonate transcrise: despre care credea - propoziție subordonată atributi-
vă; că îi poate comunica lucruri - propoziție subordonată completivă directă; 2 puncte
6. construirea unei fraze alcătuite din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată subiectivă,
introdusă prin adverbul relativ cum - 4 puncte
- construirea corectă a propoziției subordonate indicate, introduse prin adverbul relativ cum; respectarea
tipului de propoziție subordonată indicat (propoziție subordonată subiectivă) - 1 p.; introducerea propoziției
subordonate prin adverbul relativ cum - 2 p.
B.
p. = 2 puncte
- respectarea precizării privind numărul de cuvinte 2 puncte.

- lizibilitatea 1p.
Testul 3
A.
1. câte două puncte pentru fiecare enunț cu un omonim al cuvântului care din text (de exemplu: Pe drumul
de țară trec două care cu fân. Ea nu poate să care bagajul) 2 x 2 p. = 4 puncte
2. menționarea rolului cratimei din secvența dată (de exemplu: marchează rostirea legată a două cuvinte dife-
rite; marchează dispariția unei silabe, contribuind la păstrarea măsurii și a ritmului versului) 4 puncte
3. câte un punct pentru scrierea oricărui termen din familia lexicală a cuvântului frunze (de exemplu: frunzuliță,
a înfrunzi, a desfrunzi, frunziș, frunzar etc) 4 x 1 p. = 4 puncte
4. câte 2 puncte pentru precizarea numărului de sunete pentru fiecare cuvânt: acestea - 7 sunete; cea - 2
sunete 2 x 2 p. = 4 puncte
5. câte 2 puncte pentru numirea măsurii primului vers al poeziei (8 silabe) și a tipului de rimă prezent în text
(încrucișată) 2 x 2 p. = 4 puncte
70
6. - câte un punct pentru transcrierea oricăror două figuri de stil (de exemplu: Frunzele-acestea de aur; cel mai
sincer tezaur; -nflorirea din gând; labirintul de ploi; Frunzele-acestea-n plutire/ Ca niște nori călători; plopii
subțiri) 2 x 1 p. = 2 puncte
- câte un punct pentru precizarea felului celor două figuri de stil transcrise (de exemplu: Frunzele-acestea
de aur - epitet metaforic; cel mai sincer tezaur; -nflorirea din gând; labirintul de ploi - metafore; Frunzele-
acestea-n plutire/ Ca niște nori călători - comparație; plopii subțiri - epitet) 2 x 1 p. = 2 puncte
B.
- formularea unei opinii despre semnificația mesajului poeziei - 4 p.; formulare superficială/ ezitantă - 2 p.
4 puncte
- câte 4 puncte pentru prezentarea detaliată a argumentelor ce susțin opinia, valorificând fragmentul dat 2 x
4 p. = 8 puncte
(Punctele pentru prezentarea fiecărui argument se acordă astfel:
- prezentarea adecvată, detaliată a argumentului - 4 p.
- prezentarea superficială/schematism - 2 p.)
- respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte. 2 puncte

A.
1. câte două puncte pentru formularea corectă a fiecăruia dintre cele două enunțuri cerute (Ecaterina
Teodoroiu a avut gradul de sublocotenent. Bătălia de la Mărășești a avut loc în anul 1917.) 2 x 2 p. = 4 puncte
2. câte 2 puncte pentru scrierea numelui autoarei (Oana Bujor) și a titlului articolului (Curajul unei românce
în Primul Război Mondial a impresionat o lume întreagă) 2 x 2 p. = 4 puncte
3. - câte 2 puncte pentru menționarea diatezei fiecărui verb subliniat (a fost educată - diateza pasivă; s-a ală-
turat - diateza reflexivă) 2 x 2 p. = 4 puncte
4. - câte un punct pentru precizarea fiecărei funcții sintactice (cunoscută - nume predicativ; de evitare - atribut
substantival prepozițional) 2 x 1 p. = 2 puncte
- câte un punct pentru precizarea fiecărei părți de vorbire (cunoscută - adjectiv provenit din verb la participiu;
(de) evitare - substantiv comun) 2 x 1 p. = 2 puncte
5. - câte un punct pentru transcrierea integrală a propoziției principale (planul său a fost întrerupt de izbuc-
nirea Primului Război Mondial) și a unei propoziții subordonate (Deși își dorea; să devină profesoară) 2 x 1 p.
= 2 puncte
- precizarea felului propoziției subordonate transcrise: Deși își dorea - propoziție subordonată circumstanțială
concesivă; să devină profesoară - propoziție subordonată completivă directă; 2 puncte
6. construirea unei fraze alcătuite din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată predicativă,
introdusă printr-un pronume relativ 4 puncte
- construirea corectă a propoziției subordonate indicate, introduse printr-un pronume relativ; respectarea
tipului de propoziție subordonată indicat (propoziție subordonată predicațivă) - 1 p.; introducerea propoziției
subordonate printr-un pronume relativ - 2 p.
B.
p. = 2 puncte
71
Genul
Capitolul II Liric

- lizibilitatea 1p.
Testul 4
A.
exemplu: pacea - liniștea; eterna - veșnica, nemuritoarea) 2 x 2 p. = 4 puncte
2. menționarea rolului cratimei din secvența dată (de exemplu: marchează rostire legată a două părți de vor-
bire diferite; marchează căderea vocalei î) 4 puncte
3. câte două puncte pentru explicarea modului de formare a oricărui cuvânt obținut prin compuner și a orică-
rui cuvânt obținut prin conversiune din text 2 x 2 p. = 4 puncte
- câte un punct pentru explicarea modului de formare a celor două cuvinte (de exemplu: deodată - format
prin compunere prin alăturare/parataxă din cuvintele de, o și dată; vrodată - format prin compunere prin sub-
ordonare din cuvintele vro (vreo) și dată; (pieptul) meu - adjectiv pronominal posesiv format prin conversiune
din pronume posesiv; -ntunecat - adjectiv provenit prin conversiune din participiul verbului a (se) întuneca;
etc.) - 2 x 1 p = 2 p.
4. câte 2 puncte pentru precizarea fiecărui cuvânt din primele patru versuri care conține hiat (de exemplu:
fioroasă, vuind, s-aude) 2 x 2 p. = 4 puncte
5. câte 2 puncte pentru indicarea măsurii ultimului vers al poeziei (14 silabe) și pentru numirea tipului de rimă
(împerecheată) 2 x 2 p. = 4 puncte
6. - câte un punct pentru transcrierea oricăror două imagini artistice (de exemplu: Pe cerul plin de stele nori
negri se aștern; Sclipesc fulgere repezi pe ceru-ntunecat; vuind s-aude vântul; tunetul s-aude gemând în de-
părtare; Bătut de vânturi, codrul pustiu și jalnic sună) 2 x 1 p. = 2 puncte
- câte un punct pentru precizarea felului celor două imagini artistice transcrise (de exemplu: Pe cerul plin
de stele nori negri se aștern; Sclipesc fulgere repezi pe ceru-ntunecat - imagini vizuale; vuind s-aude vântul;
tunetul s-aude gemând în depărtare; Bătut de vânturi, codrul pustiu și jalnic sună - imagini auditive) 2 x 1 p.
= 2 puncte
B.
4 puncte
4 p. = 8 puncte
72

A.
1. câte două puncte pentru formularea corectă a fiecăruia dintre cele două enunțuri cerute (Festivalul de
Street Art de la Sibiu oferă artiștilor o platformă de creație, dar încearcă și să educe și să schimbe percepțiile
negative ale celor care asociază această formă de artă cu vandalismul. Elementul care diferențiază festivalul
de la Sibiu de oricare alt festival este caracterul locațiilor în care lucrările sunt realizate.) 2 x 2 p. = 4 puncte
2. câte 2 puncte pentru scrierea numelui autoarei (Cristina Candea) și a titlului articolului (Turism alternativ:
Sibiul are singurul Tur de Artă Stradală) 2 x 2 p. = 4 puncte
3. - câte 1 punct pentru menționarea gradului de comparație al fiecărui adjectiv subliniat (mai multor - com-
parativ de superioritate; cea mai mare - superlativ relativ de superioritate) 2 x 1 p. = 2 puncte
- câte 1 punct pentru menționarea cazului fiecărui adjectiv subliniat (mai multor - cazul genitiv; cea mai mare
- cazul acuzativ) 2 x 1 p. = 2 puncte
4. - câte un punct pentru precizarea fiecărei funcții sintactice (ceea ce - complement direct; radical - comple-
ment circumstanțial de mod) 2 x 1 p. = 2 puncte
- câte un punct pentru precizarea fiecărei părți de vorbire (ceea ce - pronume relativ compus; radical - adverb
de mod) 2 x 1 p. = 2 puncte
5. - câte un punct pentru transcrierea integrală a propoziției principale (După primele lucrări (...) s-ar putea) și
a unei propoziții subordonate (care te-au fermecat; să te găsești în situația de a lua orașul la pas, în căutarea
și mai multor picturi murale) 2 x 1 p. = 2 puncte
- precizarea felului propoziției subordonate transcrise: care te-au fermecat - propoziție subordonată atributi-
vă; să te găsești în situația de a lua orașul la pas, în căutarea și mai multor picturi murale - propoziție subor-
donată subiectivă 2 puncte
6. construirea unei fraze alcătuite din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată circumstanțială
de cauză, introdusă prin adverbul relativ cum 4 puncte
- construirea corectă a propoziției subordonate indicate, introduse prin adverbul relativ cum; respectarea
tipului de propoziție subordonată indicat (propoziție subordonată circumstanțială de cauză) - 1 p.; introduce-
rea propoziției subordonate prin adverbul relativ cum - 2 p.
B.
p. = 2 puncte

- lizibilitatea 1p.
73
Genul
Capitolul II Liric
Testul 5
A.
exemplu: voioasă - bucuroasă, veselă; amurg - înserare, seară, asfințit) 2 x 2 p. = 4 puncte
2. menționarea rolului virgulei din secvența dată (de exemplu: desparte substanțivul în vocativ dimineață de
restul propoziției) 4 puncte
3. câte două puncte pentru transcrierea a oricare două cuvinte din câmpul lexical al timpului (de exemplu: zi,
ieri, mâine, dimineață, amurg) 2 x 2 p. = 4 puncte
4. câte 2 puncte pentru selectarea din primele două strofe a cuvântului care conțin triftong (voioasă) și a cu-
vântului care conține hiat (de exemplu: scrie, bucurie) 2 x 2 p. = 4 puncte
5. câte un punct pentru indicarea măsurii fiecăruia dintre primele două versuri (10 silabe, respectiv 11 silabe);
2 puncte pentru precizarea tipului de rimă prezent în prima strofă (îmbrățișată) 4 puncte
6. - câte un punct pentru transcrierea oricăror două figuri de stil (de exemplu: Mă scald în zi ca un copil în râu;
soarele cu suliți; cu fruntea lângă cer; Tu sărută-mi cartea, dimineață...; Fereastra (...)-ngândurată; Fereastra
(...) se uită la mine; grădina-ntomnată,/și stelele-nalte, și coarnele scunde) 2 x 1 p. = 2 puncte
- câte un punct pentru precizarea felului celor două figuri de stil transcrise (de exemplu: Mă scald în zi ca un
copil în râu - comparație; soarele cu suliți; cu fruntea lângă cer - metafore; Tu sărută-mi cartea, dimineață;
Fereastra (...) se uită la mine - personificări; Fereastra (...)-ngândurată - epitet personificator; grădina-ntom-
nată,/și stelele-nalte, și coarnele scunde - enumerație) 2 x 1 p. = 2 puncte
B.
4 puncte
4 p. = 8 puncte

A.
1. câte două puncte pentru formularea corectă a fiecăruia dintre cele două enunțuri cerute (Afecțiunile care
pot fi tratate cu Aloe Vera sunt: obezitatea, arsurile, dermatitele, ulcerul, astmul, diabetul și altele. Egiptenii
antici credeau că Aloe Vera ascunde secretul frumuseții, sănătății și nemuririi.) 2 x 2 p. = 4 puncte
2. câte 2 puncte pentru scrierea titlului articolului (Aloe Vera, planta nemuririi) și a denumirii sursei din care
a fost extras fragmentul (www.incredibilia.ro) 2 x 2 p. = 4 puncte
3. - câte 1 punct pentru menționarea genului fiecărui substantiv subliniat (un agent - genul masculin; organis-
mului - genul neutru) 2 x 1 p. = 2 puncte
- câte 1 punct pentru menționarea cazului fiecărui substantiv subliniat (un agent - cazul nominativ; organis-
mului - cazul genitiv) 2 x 1 p. = 2 puncte
4. - câte un punct pentru precizarea fiecărei funcții sintactice (poate - predicat verbal; oricui - complement
indirect) 2 x 1 p. = 2 puncte
- câte un punct pentru precizarea fiecărei părți de vorbire (poate - verb predicativ; oricui - pronume nehotărât
compus) 2 x 1 p. = 2 puncte
74
5. - câte un punct pentru transcrierea integrală a fiecărei propoziții propoziției (Aloe Vera este originară din
Africa și unele părți ale Orientului Mijlociu; dar poate fi crescută și în casă, fiind accesibilă oricui) 2 x 1 p. = 2
puncte
- precizarea felului celor două propoziții transcrise: propoziții principale 2 puncte
6. - realizarea corectă a expansiunii: ca să trateze 2 puncte
- precizarea felului propoziției subordonate obținute: propoziție subordonată circumstanțială de scop. 2
puncte
B.
- descrierea unui peisaj, cu prezentarea a două trăsături/elemente ale acestuia - 4 p; prezentarea superficială/
schematică a trăsăturilor - 2 p. 4 puncte
- câte două puncte pentru utilizarea celor două imagini artistice diferite 2 x 2 p. = 4 puncte
- așezarea corectă a textului în pagină 1p. - lizibilitatea 1p.
Testul 6
A.
1. - un punct pentru alcătuirea unui enunț corect care să conțină cuvântul ploaie
- 3 puncte pentru folosirea cuvântului ploaie cu sens figurat (de exemplu: O ploaie de lumină se cernea printre
crengile copacilor. 4 puncte
2. menționarea rolului virgulei din secvența dată: cele două virgule despart propoziția principală incidentă
mi-ai șoptit de restul frazei 4 puncte
3. câte două puncte pentru explicarea modului de formare a oricărui cuvânt obținut prin derivare și a oricărui
cuvânt obținut prin conversiune din text 2 x 2 p. = 4 puncte
- câte un punct pentru explicarea modului de formare a celor două cuvinte (de exemplu: deznădejde - format
prin derivare cu prefixul dez- de la substantivul nădejde; (arborii stăteau) drept - adverb de mod format prin
conversiune din adjectiv propriu-zis;) - 2 x 1 p = 2 p.
4. câte 2 puncte pentru selectarea oricăror două cuvinte care conțin triftong din ultima strofă (de exemplu:
creșteau, se străduiau, cădeau) 2 x 2 p. = 4 puncte
5. câte 2 puncte pentru indicarea măsurii primului vers al poeziei (10 silabe) și pentru numirea tipului de rimă
prezent în ultima strofă (încrucișată) 2 x 2 p. = 4 puncte
6. - câte un punct pentru transcrierea oricăror două figuri de stil (de exemplu: Cu fulgere, cu stele; Arborii
stăteau drept, intonând/ Imnul vieței; Și noi stăteam ca pomii în picioare) 2 x 1 p. = 2 puncte
- câte un punct pentru precizarea felului celor două figuri de stil transcrise (de exemplu: Cu fulgere, cu stele
- enumerație; Arborii stăteau drept intonând/ Imnul vieței - personificare; Și noi stăteam ca pomii în picioare
- comparație) 2 x 1 p. = 2 puncte
B.
- formularea opiniei despre semnificația titlului - 4 p.; formulare ezitantă/ superficială - 2 p, 4 puncte
4 p. = 8 puncte
75
Genul
Capitolul II Liric
(Punctele pentru prezentarea argumentelor se acordă astfel:

- prezentarea superficială/ schematism - 2 p.)
- adecvarea conținutului la cerință - 2 p.; adecvarea parțială a conținutului la cerință - 1 p - 2 puncte

A.
1. câte două puncte pentru formularea corectă a fiecăruia dintre cele două enunțuri cerute (,,Fântâna Zodiac”
a fost inaugurată cu ocazia ,,Zilelor Bucureștiului” din 1935, de către Regele Carol al II-lea. În Muzeul Național
Tehnic ,,Dimitrie Leonida” se găsesc obiecte din diferite ramuri ale tehnologiei: optică, fizică, mecanică, mag-
netism, electricitate și multe alte ramuri) 2 x 2 p. = 4 puncte
2. câte 2 puncte pentru scrierea numelui autoarei (Corina Chiriac) și a titlului articolului (Povestea unei bijute-
rii arhitecturale a Bucureștiului) 2 x 2 p. = 4 puncte
3. - câte 1 punct pentru menționarea numărului fiecărui pronume subliniat (le - numărul plural; ei - numărul
singular) 2 x 1 p. = 2 puncte
- câte 1 punct pentru menționarea cazului fiecărui pronume subliniat (le - cazul acuzativ; ei - cazul genitiv)
2 x 1 p. = 2 puncte
4. - câte un punct pentru precizarea fiecărei funcții sintactice (a fost înființat - predicat verbal; în 1909 - com-
plement circumstanțial de timp) 2 x 1 p. = 2 puncte
- câte un punct pentru precizarea fiecărei părți de vorbire (a fost înființat - verb predicativ; (în) 1909 - numeral
cardinal compus, cu valoare substantivală) 2 x 1 p. = 2 puncte
5. - câte un punct pentru transcrierea integrală a propoziției principale (acesta a început) și a unei propoziții
subordonate (Deși locul (...) a fost la început o câmpie mlăștinoasă; unde este amplasat acum parcul; să prin-
dă contur datorită lui Ion N. Lahovari) 2 x 1 p. = 2 puncte
- precizarea felului propoziției subordonate transcrise: Deși locul (...) a fost la început o câmpie mlăștinoasă -
propoziție subordonată circumstanțială concesivă; unde este amplasat acum parcul - propoziție subordonată
atributivă; să prindă contur datorită lui Ion N. Lahovari - propoziție subordonată completivă directă 2 puncte
6. construirea unei fraze alcătuite din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată completivă
indirectă, introdusă prin adverbul relativ unde 4 puncte
- construirea corectă a propoziției subordonate indicate, introduse prin adverbul relativ unde; respectarea
tipului de propoziție subordonată indicat (propoziție subordonată completivă indirectă) - 1 p.; introducerea
propoziției subordonate prin adverbul relativ unde - 2 p.
B.
p. = 2 puncte
- ortografia (0-1 erori: 3p.; 2-3 erori: 2p.; 4 erori: 1p.; 5 sau mai multe erori: 0p.) 3p. - punctuația (0-1 erori:
3p.; 2-3 erori: 2p.; 4 erori: 1p.; 5 sau mai multe erori: 0p.) 3p. - așezarea corectă a textului în pagină 1p.
- lizibilitatea 1p.
76
I. Argumentarea apartenenței
unui text la genul liric
Testele 1 şi 2
Trăsăturile genului liric:

1. exprimarea directă a sentimentelor, gândurilor, stărilor sufletești ale poetului;
2. subiectivitatea poetică - prezența eului liric;
3. limbajul expresiv - prezența figurilor de stil;
4. imaginile artistice;
5. moduri de expunere specifice: descrierea artistică/ subiectivă, monologul liric (adresat sau de tip confesiv),
confesiunea lirică;
* versificația nu constituie un argument în sine, deoartece există și opere epice în versuri (de exemplu: fabula,
balada etc.), dar putem comenta rolul ei: forma armonioasă a textului, realizată prin elementele de prozodie,
susține conținutul de idei și de sentimente al textului.
PROPUNERE DE SCHEMĂ pentru argumentarea apartenenței unui text la genul liric:
Genul liric cuprinde operele literare în care poetul își exprimă în mod direct sentimentele, gândurile, stările
sufletești, printr-un limbaj expresiv, care creează imagini artistice, conturând o viziune subiectivă asupra temei
abordate. Modurile de expunere specifie sunt descrierea artistică, monologul liric și confesiunea lirică.
Opera literară ,,...”, de ... aparține genului liric, întrunind particularitățile de conținut și de formă specifice
acestuia.
(1. și 2.) O trăsătură specifică operelor lirice este exprimarea directă a trăirilor ființei poetice. Textul este
un monolog liric /o confesiune lirică /o descriere artistică ce abordează tema ... (naturii/ iubirii/ timpului etc.)
și prezintă ... (ideea centrală, despre ce ,,este vorba” în text). Sentimentul dominant al poeziei este ... (iubirea/
tristețea provocată de... / melancolia/ nostalgia/ admirația frumuseții naturii/ etc.). Caracterul subiectiv al operei
este evidențiat și prin mărcile lexico-gramaticale ale eului liric, verbe/pronume etc. de pers. I sg/pl etc.: ,,...”. De
asemenea, pronumele//verbele la pers. a II-a sg./pl.//substantivele în cazul vocativ constituie mărci ale adresării
directe, conturând modul de expunere predominant, monologul liric adresat: ,,...”.(dacă există)
(3. și 4.) Ca în orice operă lirică, ideile și sentimentele sunt transmise printr-un limbaj expresiv, care creează
imagini artistice sugestive, ce conturează mesajul poetic. De exemplu, ... . (comentarea celor mai sugestive fi-
guri de stil, cu citate; verbe recomandate în formularea frazelor de comentariu: sugerează, exprimă, dezvăluie,
evidențiază, relevă, descrie, prezintă, creează o imagine, o atmosferă etc.) Dacă există și descrierea ca mod de
expunere, o putem semnala oriunde. De exemplu: Așadar, frumusețea naturii este evidențiată prin intermediul
descrierii artistice de tip tablou, care se împletește cu monologul liric.
*Conținutul de idei și de sentimente al poeziei/conținutul textual este în armonie cu forma poeziei, realizată
prin elementele de prozodie. Astfel, textul este structurat în ... strofe, versurile au măsura de ... silabe, rima este
..., iar ritmul este ... . Versificația conferă textului muzicalitate, contribuind la receptarea mai ușoară a mesajului
artistic de către cititor.
În concluzie/ Prin urmare, textul-suport aparține genului liric, deoarece exprimă în mod direct sentimente,
limbajul expresiv și imaginile artistice transmițând într-un mod sugestiv viziunea subiectivă a poetului asupra
temei... (iubirii/naturii etc).
RECOMANDARE: Compunerea poate fi făcută în multe moduri! Important este să învățați trăsăturile genului liric
și să observați, în schema de mai sus, logica unei compuneri de argumentare: toate trăsăturile specifice enunțate
la început trebuie să fie urmărite în text și analizate!
ESTE FOARTE IMPORTANT să vă exersați abilitatea de a comenta textul liric, fără a vă propune neapărat argu-
mentarea, să ,,descifrați” simbolurile, figurile de stil, să formulați fraze, utilizând verbele recomandate sau altele.
77
Genul
Capitolul II Liric
II. Genul liric - mesaj și semnificații

Testele 3, 4 şi 5
Mesajul unei opere lirice:

- este ideea/ sentimentul pe care opera o/îl transmite cititorului;
- are caracter subiectiv, exprimând ideile și trăirile poetului;
- este ,,încifrat” în figurile de stil și în imaginile artistice;
- la nivel lexical, mesajul se conturează prin prezența în text a termenilor dintr-un anumit câmp lexico-semantic
(ex. al naturii, al sentimentelor, al timpului etc.);
- titlul permite decodarea semnificațiilor/mesajului textului;
- versificația conferă textului liric muzicalitate și armonie, contribuind la receptarea mai ușoară a mesajului artistic
de către cititor.
PROPUNERE DE SCHEMĂ pentru exprimarea opiniei despre mesajul unei opere lirice:
În opinia mea, mesajul operei literare ,,...”, de ... este ... (sentimentul dominant / ideea centrală a poeziei).
Poezia este un monolog liric/ o confesiune lirică/ o descriere/ un pastel/ o doină etc. ce abordează tema ..., textul
prezentând ... (ideea centrală / despre ce ,,este vorba” în text).
I. Ca în orice operă lirică, mesajul artistic are caracter subiectiv, transmițând cititorului gândurile, sentimente-
le, stările sufletești ale poetului, care apare aici în ipostaza ... (contemplatorului/ indrăgostitului nostalgic/ omului
ce meditează la trecerea timpului etc). Sentimentul dominant este ... (tristețea, nostalgia, melancolia, admirația
etc) provocată de ... . Mărcile subiectivității poetice în text sunt ... (vezi Genul liric - argumentarea)
II. În altă ordine de idei, mesajul este dezvăluit în mod subtil printr-un limbaj expresiv, care creează imagini
artistice sugestive. De exemplu, ... . (comentăm figurile de stil și imaginile artistice cele mai sugestive; vezi și Genul
liric-argumentarea). În plus, ideea ... este susținută și la nivel lexical, prin prezența unor termeni din câmpul lexi-
co-semantic al ... : ,,...”, ,,...”. Toate acestea creează o atmosferă/ un univers în care domină ... .
III. Nu în ultimul rând, titlul contribuie la decodarea semnificațiilor textului prin termenii-cheie pe care îi
conține. La nivel stilistic, ... (vezi Semnificația titlului). De asemenea, elementele de prozodie, conferind muzicali-
tate poeziei, contribuie la receptarea mai ușoară a mesajului artistic de către cititor, forma textului fiind în deplină
armonie cu conținutul de idei și de sentimente: strofele sunt ... (catrene/etc.), versurile au măsura de ...-... silabe,
rima este ..., iar ritmul este ... (trohaic/iambic).
În concluzie, textul-suport transmite cititorului sentimentul ... (reluăm mesajul). Poezia impresionează prin
viziunea originală asupra temei ..., prin profunzimea ideilor/sentimentelor transmise, prin expresivitatea limba-
jului, prin forța de sugestie a imaginilor artistice, prin armonia și muzicalitatea versurilor. (selectăm ce ni se pare
potrivit).
OBSERVAȚIE!
Toate cele trei tipuri de compuneri referitoare la textul liric analizează aceleași trăsături:
- exprimarea directă a sentimentelor;
- mărcile subiectivității poetice;
- limbajul expresiv;
- imaginile artistice;
- modurile de expunere specifice;
-*elementele de versificație (forma textului, în armonie cu conținutul de idei și de sentimente).
NU UITAȚI!
Orice compunere de analiză literară presupune abilitatea de a înțelege textul literar și de a-l comenta, decodându-
i semnificațiile, prin ,,descifrarea” figurilor de stil, a simbolurilor poetice, a imaginilor artistice. În această direcție
trebuie îndreptate eforturile elevilor și nu spre memorarea mecanică a unor pagini, în vederea reproducerii lor!
Exersând, analizând cât mai multe texte, veți dobândi această abilitate, care vă va fi necesară în toată perioada
78 școlară. Succes!
III. Genul liric - Semnificația titlului /

relația titlu-conținut
Testele 6 şi 7
TITLUL unui text liric se abordează:
I. din punct de vedere structural (din ce este alcătuit):
- titlul poate fi: - sintetic (alcătuit dintr-un singur cuvânt);
- analitic (alcătuit din două sau mai multe cuvinte);
- la nivel morfologic, este alcătuit din anumite părți de vorbire; mai ales în pasteluri, ele pot constitui indici spațiali
/ temporali ce anticipează plasarea peisajului descris într-un anumit context spațio-temporal;
- la nivel sintactic - titlul poate fi o propoziție simplă/dezvoltată, enunțiativă/interogativă, exclamativă/neexclama-
tivă; semnele de punctuație capătă valoare expresivă, sugerând sentimente/stări sufletești;
- la nivelul stilistic, cuvintele din titlu pot avea sens figurat (conotativ), constituind o figură de stil, un simbol;
II. la nivelul relației sale cu conținutul textual:
- titlul are caracter anticipativ, sugerând ideea centrală a textului;
- ideea titlului este susținută în text prin figuri de stil și imagini artistice, care o nuanțează;
- la nivel lexical, relația titlu-conținut poate fi ilustrată și prin prezența în text a unor termeni din familia lexicală sau
din câmpul lexico-semantic al unui cuvânt din titlu;
- un cuvânt din titlu poate apărea repetat în text, devenind un laitmotiv al acestuia.
PROPUNERE DE SCHEMĂ pentru semnificația titlului:
Titlul unei opere literare sugerează ideea centrală sau tema abordată, făcând referire, printr-o expresie con-
centrată, la conținutul de idei și de sentimente al textului. Astfel, acesta are caracter anticipativ, facilitând inter-
pretarea semnificațiilor operei de către cititor.
Consider că titlul poeziei ,,...”, de ... sugerează ideea centrală/ tema/ mesajul textului, și anume ... .
I. (Structura titlului)
În primul rând, din punct de vedere structural, este un titlu sintetic/ analitic, fiind alcătuit, la nivel morfologic,
din ... (subst., adj., verb etc). Termenul ,,...” reprezintă și un indice spațial/temporal, anticipând descrierea unui
peisaj de ... (anotimpul), la ... (forma de relief) - (dacă există astfel de cuvinte!) La nivel sintactic, titlul reprezin-
tă o propoziție simplă/ dezvoltată//enunțiativă/ interogativă/ exclamativă care face referire la... . (dacă este o
propoziție!) (Comentăm valoarea expresivă a semnelor de punctuație. De exemplu: Semnul întrebării marchează
o interogație retorică, sugerând starea de incertitudine etc.). Din punct de vedere stilistic, este un titlu conotativ,
cuvântul/ expresia ,,...” indicând un sens figurat și constituind o personificare/ o metaforă/ un simbol al ..., în jurul
căreia/căruia se construiește întregul discurs liric. (dacă este conotativ; titlul poate fi și denotativ, cuvintele sale
indicând un sens propriu)
II. (Relația titlu-conținut textual)
În al doilea rând, titlul este adecvat conținutului textual și susținut prin figuri de stil și prin imagini artistice
sugestive (comentăm figurile de stil și imaginile artistice care au legătură cu titlul). Relația titlului cu conținutul
textual se realizează și la nivel lexical, în poezie fiind prezenți termeni din câmpul lexico-semantic al ... (cuvântului
din titlu): ,,...”, ,,...”. De asemenea, cuvântul ,,...” se regăsește de mai multe ori un text, constituind un laitmotiv al
poeziei, un cuvânt-cheie cu rol esențial în crearea atmosferei ... (dacă există un laitmotiv).
Prin urmare, titlul are caracter rezumativ și sugerează semnificațiile textului, contribuind la receptarea mai
ușoară a mesajului artistic de către cititor.
OBSERVAȚIE! Schema are caracter general. Exemplele de fraze care fac referire la aspecte concrete pot fi folosite
numai dacă în titlu sau în text sunt prezente aspectele respective. Așadar, schema trebuie adaptată la text!
Observați că ,,esența” oricărei compuneri despre un text liric (argumentarea apartenenței la gen, mesajul sau
semnificația titlului) este comentarea ideilor, a figurilor de stil și a imaginilor artistice, adică înțelegerea și ana-
liza literară a conținutului textual.
79
Genul
Capitolul II Liric
IV. Genul liric - pastelul

Testele 8, 9 şi 10
Trăsăturile pastelului:
I. Peisajul (Ce se descrie?):
1. - ca specie a genului liric, pastelul are toate trăsăturile acestuia, dar esențială este descrierea unui peisaj, textul
abordând tema naturii.
2. - peisajul descris este plasat într-un anumit context spațio-temporal;
3. - elementele componente ale cadrului natural pot aparține atât planului terestru, cât și celui cosmic;
II. Elemente specifice genului liric: figurile de stil și imaginile artistice, subiectivitatea poetică (Cum se descrie?)
1. - limbajul expresiv creează imagini artistice, care evidențiază frumusețea naturii și trăirile ființei poetice;
2. - modul de expunere predominant este descrierea de tip tablou.
PROPUNERE DE SCHEMĂ pentru argumentarea apartenenței unui text la specia pastel:
Pastelul este o specie a genului liric în versuri care prezintă un peisaj cu trăsăturile sale caracteristice, prin in-
termediul descrierii artistice de tip tablou, precum și trăirile și sentimentele poetului, generate de contemplarea
naturii.
Opera literară ,,...”, de ... este un pastel, întrunind particularitățile de formă și de conținut specifice acestuia.
I. - Tema naturii, indicii spațio-temporali, elementele peisajului

O trăsătură specifică pastelului o constituie tema naturii, textul prezentând un peisaj de ... primăvară/vară/
etc., la câmpie/deal/munte etc. Indicii spațio-temporali ai cadrului natural sunt: ,,...”, ,,...”. Elementele peisajului
aparțin atât planului terestru, cât și celui cosmic: ,,...”, ,,...”, respectiv ,,...” și ,,...”.
II. - Figuri de stil și imagini artistice, subiectivitatea descrierii

Ca în orice pastel, frumusețea decorului natural, precum și sentimentele de admirație și de dragoste pentru
natură sunt evidențiate printr-un limbaj expresiv, care creează imagini artistice sugestive (comentăm cele mai
interesante figuri de stil și imagini artistice). Descrierea de tip tablou, modul predominant de expunere în pastel,
se realizează și prin intermediul perechii nominale (substantiv-adjectiv): ,,...”, ,,...”. Astfel, imaginea de ansamblu
este completată cu detalii sugestive, ce creează atmosfera specifică unei zile/nopți de ... (anotimpul descris).
De asemenea, subiectivitatea descrierii este reliefată prin mărcile lexico-gramaticale ale eului liric prezente
în text, verbe și pronume de persoana I singular: ,,...”, ,,...”. Poetul apare în ipostază contemplativă, sentimentele
dominante fiind admirația și dragostea pentru natură.
Prin urmare, textul-suport este un pastel, prezentând în mod sugestiv frumusețea unui peisaj de ... (anotim-
pul) la ... (forma de relief), precum și sentimentele poetului, generate de contemplarea naturii.
*MESAJUL unui PASTEL va fi întotdeauna sentimentul generat de frumusețea unui peisaj, cel mai adesea admirația
poetului în fața spectacolului unic al naturii. Unele pasteluri capătă accente meditative, natura îndemnând poetul
la reflecție și la contemplarea tainelor acesteia.
80
V. Genul liric - doina populară

Testele 11 şi 12
Trăsăturile doinei populare:
- după temă, doinele pot fi: de dragoste, de dor, de jale, de voinicie, de haiducie, de cătănie (plecarea tinerilor la
război/armată);
- are toate trăsăturile genului liric: exprimarea directă a sentimentelor, subiectivitatea discursului liric (mărci ale
eului liric), limbaj expresiv, imagini artistice;
- modul de expunere specific doinei este monologul liric (adresat sau de tip confesiv), uneori împletit cu descrie-
rea artistică de tip tablou sau portret;
- figurile de stil sunt simple, dar foarte expresive și sunt inspirate din frumusețea naturii și din specificul vieții
rurale sau pastorale;
- motivele poetice specifice doinei sunt: motivul dorului, comuniunea om-natură, trecerea ireversibilă a timpu-
lui, iubirea neîmplinită, dorința de libertate etc.;
- caracterul folcloric (popular) al doinei este ilustrat prin limbajul popular, în care apar arhaisme, regionalisme,
expresii din limba vorbită; de asemenea, în doine și în balade pot fi prezente formule stilistice cu rol de refren,
specifice poeziilor populare (ex. Foaie verde ..., Foicica fagului etc.); uneori, titlul este identic cu primul vers, ex-
presie a simplității formei;
- versificația doinei este simplă, dar foarte armonioasă, textul având o muzicalitate aparte (doina este și cântec);
textul nu este împărțit în strofe, versurile au măsură scurtă, rima împerecheată alternează cu monorima, iar
ritmul este trohaic;
- doina populară este o expresie a sensibilității artistice a poporului român, fiind o creație lirică autentică, de o
certă valoare artistică, care a constituit un izvor de inspirație pentru literatura cultă.
PROPUNERE DE SCHEMĂ pentru argumentarea apartenenței unui text la specia literară doina:
Doina o specie a liricii populare în versuri, care exprimă sentimente puternice (de dragoste, de dor, de jale, de
revoltă) și este specifică mediului rural și pastoral românesc. Doina are caracter anonim, oral, colectiv, sincretic
și tradițional, făcând parte din patrimoniul cultural al poporului român.
Poezia „...” este o doină, întrunind particularitățile de formă și de conținut specifice acesteia.
În primul rând, textul este un monolog liric adresat/ de tip confesiv care abordează tema ..., sentimentul do-
minant fiind tristețea provocată de ... . Astfel, după temă, poezia este o doină de dragoste/ dor/ jale/ haiducie/
cătănie. Poetul apare în ipostaza ... (unui îndrăgostit/ haiduc/ tânăr) care ... (ideea centrală). Se remarcă subiecti-
vitatea poetică, mărcile eului liric în text fiind verbe/pronume de persoana I singular/plural: ,,...”, ,,...”. (Dacă în text
sunt și verbe/pronume de persoana a II-a, sau substantive în cazul vocativ, acestea reprezintă mărci ale adresării
directe, modul de expunere fiind monologul liric adresat)
În al doilea rând, sentimentul puternic al ... (iubirii/ suferinței/ singurătății etc.) este sugerat prin figuri de stil,
simple, dar foarte expresive, care creează imagini artistice inspirate din frumusețea naturii sau din specificul vieții
rurale/pastorale. (comentăm figurile de stil și imaginile artistice). În plus, se remarcă prezența unor motive literare
specifice doinelor populare, precum motivul dorului/ motivul comuniunii om-natură etc.: ,,...”.
În al treilea rând, caracterul folcloric este ilustrat prin limbajul popular, ce conține arhaisme, regionalisme,
cuvinte și expresii din limba vorbită, ca, de exemplu: ,,...”, ,,...”. În plus, absența numelui autorului ilustrează ca-
racterul anonim al creației. De asemenea, este prezentă o formulă stilistică specifică poeziilor populare, cu rol
de refren: ,,...”. Prozodia este specifică doinei, versurile având o muzicalitate aparte, care amintește de caracterul
sincretic al poeziei (doina este și cântec): textul nu este împărțit în strofe, versurile au măsură scurtă (... - ... silabe),
rima împerecheată alternează cu monorima, iar ritmul este trohaic. Astfel, forma armonioasă susține și pune în
valoare conținutul de idei și de sentimente al doinei.
În concluzie, textul-suport este o doină, având trăsăturile specifice acesteia. Ea impresionează prin profunzi-
mea trăirilor transmise, prin forța de sugestie a figurilor de stil, prin expresivitatea imaginilor artistice și constituie
o dovadă a sensibilității artistice și creatoare a poporului nostru.
81
III G D
enul
ramatic
Capitolul
Prea mare TESTUL -
Testul 1 nu au loc toate cerinţele
Scena VI
HURMUZ, ALBEANU
ALBEANU (despre Victoria): Foarte simpatică și drăgălașă femeie…
HURMUZ: Fina mea?... Firește. Parcă bărbatul ei de ce e primar?
ALBEANU: Vrei să spui și d-ta că ea l-a făcut?
HURMUZ: Trebuie să-ți mai spun eu?... Atunci d-ta ce fel de gazetar ești?
ALBEANU (grav): Lumea vorbește multe, coane Costică, dar presa cinstită reține numai lucrurile
precise, nu zvonurile…
HURMUZ (ispititor): Ei, dacă m-ai întreba pe mine!... Dar de, pe mine m-ați scos reacționar, ciocoi*,
oligarhie*…
ALBEANU (protestând): Ce vorbești așa, coane Costică? Nu mă cunoști… Crezi că eu, în sufletul meu,
nu regret vremurile de odinioară?... Ce vrei? Omul trebuie să trăiască și să dea din mâini…
HURMUZ (sculându-se): Așa-i… Sigur…
ALBEANU (același joc): Căci, spre rușinea acestei țări, gazetăria e încă sărăcie lucie. Dacă n-ar mai
fi alte venituri… (Gest de gravitate.) Eu scriu la două jurnale mari și totuși…
HURMUZ: Cred…cred… În orice caz nimeni nu cunoaște ca mine lumea în orașul nostru… Fac
politică de douăzeci de ani și ceva… Eram tot consilier comunal și când a picat aci fina mea… acum
vreo… șapte, da… șapte ani… Cine și-ar fi închipuit atunci c-o să ajungă cea mai nostimă cucoană
de la noi și primăreasă!? Ehe!... Parcă o văd cum a venit într-o zi în biuroul meu de la primărie,
modestă și frumușică picătură… Era domnișoară, avea o diploma de institutoare și voia să intre în
învățământul comunal…
ALBEANU (cu un zâmbet înțelegător): Și, firește, ai numit-o?
HURMUZ: Firește… Ba, peste un an, am și cununat-o cu primarul de astăzi, care, pe-atunci, era aju-
tor de arhivar la primărie și care, ca om de viitor, a mirosit îndată ce folositoare e o nevastă dezghețată
la casa omului.
ALBEANU: Ești crud, coane Costică… Arzăreanu e băiat de treabă, muncitor și harnic și meritos…
Apoi nu uita că e și erou! La Mărășești…
HURMUZ: N-a trecut decât cu trenul!
ALBEANU: Bine, dar e decorat!?
HURMUZ (sentențios): Nu toți eroii sunt decorați, precum nu toți cei decorați sunt eroi.
ALBEANU (necrezător): Adică vrei să zici că n-are niciun titlu, nimic?...
HURMUZ: Asta-i acuma! Vorbești parc-ai fi căzut din lună… Dar mai întâi azi nu-ți cere nimeni
titluri! Ș-apoi ce să te mai miri de Arzăreanu c-a ajuns primar din ajutor de arhivar, când fostul ar-
hivar e prefect?... Așa-i lumea de azi, amice!
ALBEANU: Bine, dar tânăra noasră democrație…
HURMUZ: Ce-are a face democrația? Aici e vorba de procopseală, nu de democrație…
(Liviu Rebreanu, Plicul)
*ciocoi - termen de dispreț pentru un exploatator (mai ales al populației de la sate) parvenit din
rândul arendașilor; *oligarhie - formă de conducere a statului, în care puterea politică și economică
este deținută de un număr restrâns de persoane.

1 Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: cinstită, zvonurile. 4 puncte
2 Menționează rolul cratimei în structura să-ți mai spun. 4 puncte
3 Explică modul de formare a unui cuvânt obținut prin conversiune și a unui cuvânt obținut prin derivare din
textul dat. 4 puncte
82
Ghid pentru Evaluarea Naţională ► Genul Dramatic ► Testul 1
4 Precizează numărul de litere și de sunete din cuvintele: lucie, cere. 4 puncte

5 Formulează două idei principale/scundare din textul dat. 4 puncte
6 Precizează, într-un enunț, care este meseria lui Albeanu. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte în care să argumentezi apartenenţa la genul dramatic
a fragmentului citat. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie: să precizezi patru trăsături ale genului dramatic; să ilustrezi două dintre cele patru
trăsături ale genului dramatic, valorificând textul dat; să ai un conținut adecvat cerinței; să ai obligatoriu numărul
de cuvinte precizat.

Criptografia este o ştiinţă destul de veche care s-a născut din necesitatea de a transmite mesaje
secrete şi de a comunica eficient fără ca duşmanul să cunoască conţinutul scrisorii. Aşa cum era de
aşteptat, primele încercări de a trimite mesaje secrete s-au bazat pe ascunderea propriu-zisă a textului.
Unele dintre cele mai vechi exemple au fost semnalate de Herodot în scrierile sale. Prezentând dispu-
tele dintre greci şi persani, părintele istoriei explică cum numai arta scrierii secrete a salvat Grecia de
mânia armatei persane, atunci când elenii nu i-au trimis tribut şi daruri lui Xerxes, Regele Regilor.
Spre norocul grecilor, în Persia trăia Demaratos, un grec exilat care, deşi locuia în oraşul persan
Susa, se simţea încă loial ţării natale, aşa că a trimis acasă un mesaj prin care să avertizeze condu-
cătorii de pericolul ce îi aştepta. Neputând să trimită o simplă scrisoare, el a ras ceara de pe o tăbliţă,
a scrijelit mesajul pe lemn şi a reacoperit suprafaţa cu ceară. Conform lui Herodot, grecii nu au ştiut
ce să facă cu tăbliţa până când, fiica lui Cleomenes şi soţia lui Leonidas, Gorgo, şi-a dat seama că
mesajul se afla sub ceară. Mulţumită acestui avertisment trimis printr-o metodă ingenioasă, grecii
l-au învins pe Xerxes chiar în ziua atacului, în data de 23 septembrie 480 î.Hr.
Aşa a luat naştere steganografia, comunicarea secretă creată prin ascunderea mesajului care s-a
manifestat prin mijloace inedite în primele secole, de la tatuarea mesajelor pe scalpul unui sol, aşa
cum a făcut Histaios atunci când i-a trimis un mesaj de încurajare lui Aristagoras din Milet pentru
a-l convinge să lupte împotriva regelui persan, până la scrierea sa pe o bucată de mătase ce urma a fi
împăturită şi acoperită cu ceară pentru ca mesagerul să o poată înghiţi, aşa cum era obiceiul la vechii
chinezi.
Deşi steganografia a fost utilizată îndelung, ea are un mare defect şi anume acela că mesajul odată
descoperit, poate fi descifrat cu uşurinţă. Prin urmare, apariţia criptografiei era imperios necesară nu
pentru a ascunde neapărat mesaje, ci pentru a le face inteligibile.
(Maria Olaru, Criptografia și codurile secrete care au marcat istoria, www.descopera.ro)

- meritul artei scrierii secrete identificat de către Herodot, părintele istoriei;
- două mijloace inedite de ascundere a mesajelor. 4 puncte
2 Scrie numele autoarei și titlul articolului din care este extras fragmentul dat. 4 puncte
Criptografia este o ştiinţă destul de veche care s-a născut din necesitatea de a transmite mesaje secrete şi de
a comunica eficient fără ca duşmanul să cunoască conţinutul scrisorii. 4 puncte
5 Transcrie două propoziții subordonate diferite din fraza următoare, precizând felul acestora: Prezentând dis-
putele dintre greci şi persani, părintele istoriei explică cum numai arta scrierii secrete a salvat Grecia de mâ- 83
nia armatei persane, atunci când elenii nu i-au trimis tribut şi daruri lui Xerxes, Regele Regilor. 4 puncte
III G D
enul
ramatic
Capitolul
Testul 2
SCENA I
VOICU, NIȚĂ
VOICU: Tu nu te-ai întrebat niciodată: din ce o fi trăind?
NIȚĂ: Cine?
VOICU: Gazeta.
NIȚĂ: Care gazetă?
VOICU: Gazeta noastră.
NIȚĂ: «Dișteptarea»?
VOICU: Da.
NIȚĂ (scărpinându-se în cap): Păi de! (O clipă de gândire și pe urmă cu un fel de tresărire sceptică:)
Da’ mai întâi: trăiește?
VOICU: Oarecum. În orice caz, se ține pe picioare. Apare. (Cu un accent brusc de surpriză, ca și cum în
clipa asta ar descoperi faptul:) Da, domnule, apare. Uite-o. E aici. E pe masă. (Din stradă se aude din
depărtare un strigăt de vânzător de ziare: „Dișteptarea”!) E pe stradă. Există. Te întrebi cum! Prin ce
minune? Cine o scoate? Cine o citește? Cine plătește?
NIȚĂ: De scos, o scoatem noi. De citit… (caută un moment) o citim tot noi. Da’ de plătit, zău, nu cred
să plătească cineva.
VOICU: N-am mai văzut o chenzină, frate Niță, de trei luni.
NIȚĂ: Ba eu numai de două.
VOICU: Ei, stai bine…
NIȚĂ: Credeți că astăzi…?
VOICU: Da, Niță, cred. În fiecare zi cred că astăzi. Și pe urmă, seara mă duc la cafenea să împrumut
un sutar sau un pol.
NIȚĂ: Așa nu mai merge.
VOICU: Ba da, Niță. Merge. Nu vezi că merge? Toată șandramaua asta stă în aer. Chiria neplătită.
Tipografia neplătită. Hârtia neplătită. De noi, ce să mai vorbim… Și totuși merge. În fiecare seară îmi
spun: gata! s-a terminat! mâine nu mai apare! (Luând gazeta în mână și arătând-o:) Și totuși apare.
(Mihail Sebastian, Ultima oră)

1 Notează câte un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: depărtare, arătând-o.
4 puncte
2 Menționează rolul virgulei în secvența: Da, Niță, cred. 4 puncte
3 Explică modul de formare a unui cuvânt obținut prin conversiune și a unui cuvânt obținut prin compunere
4 Identifică în ultima replică două cuvinte care conțin vocale în hiat. 4 puncte
5 Transcrie două cuvinte/structuri ce constituie mărci ale adresării directe. 4 puncte
6 Precizează, într-un enunț, care este denumirea gazetei care-l neliniștește pe Voicu. 4 puncte
84 de cuvinte precizat.

Mănăstirea Voroneț, "Capelă Sixtină a Orientului", este pictată în întregime și la exterior cu

icoane și scene ilustrative din Sfânta Scriptură. Pictarea zidurilor exterioare, din temelie până la
streașină, este o lucrare ce a dat edificiului o mare strălucire. Culoarea predominantă a frescelor
este inconfundabilul "albastru de Voroneț", considerat de specialiștii în arte plastice ca unic în
lume și comparat cu roșul lui Rubens sau verdele lui Veronese. Pe fațada de vest (peretele apu-
sean al pridvorului închis) se remarcă îndeosebi marea frescă reprezentând "Judecata de Apoi". Pe
peretele sudic este pictată pe fond albastru genealogia Mântuitorului Iisus Hristos ("Arborele lui
Iesei"). Pe coloane sunt pictați și filosofi greci și latini, printre care Platon și Aristotel. În absidele
laterale sunt pictate icoane ale mai multor Sfinți Mucenici și Sfinți Părinți ai Bisericii. În ceea
ce privește compoziția cu "Judecata de Apoi", la Voroneț există o particularitate, această imagine
fiind prezentă de altfel în toată lumea creștină. Picturi cu această temă există și la alte biserici din
Nordul Moldovei (Humor, Vatra Moldoviței, Arbore, Sucevița etc.), dar nicăieri compoziția nu are
o desfășurare mai amplă și mai unitară. Intensitatea ei dramatică, bogăția imaginației, elementele
de reinterpretare locală și mai ales prețioasele armonii ale coloritului - în care domină albastrul
metalic și tonurile aurii, care se armonizează cu verdele-închis, roșu-carmin, brun, alb, gri și negru,
fac din "Judecata de Apoi" de la Voroneț o adevărată capodoperă de valabilitate mondială.
(Lăcașuri de cult: Mănăstirea Voroneț, www.agerpres.ro)

- termenii cromatici cu care poate fi comparat albastrul de Voroneț;
- tema frescăi reprezentate pe fațada de vest a Mănăstirii Voroneț. 4 puncte
2 Scrie titlul articolului și denumirea site-ului de pe care este extras fragmentul dat. 4 puncte
3 Menționează felul și cazul pronumelor subliniate în textul dat. 4 puncte
Mănăstirea Voroneț, "Capelă Sixtină a Orientului", este pictată în întregime și la exterior cu icoane și scene
ilustrative din Sfânta Scriptură. 4 puncte
5 Transcrie propoziţia principală şi propoziţia subordonată din fraza următoare, precizând felul acesteia:
Pictarea zidurilor exterioare, din temelie până la streașină, este o lucrare ce a dat edificiului o mare străluci-
re. 4 puncte
6 Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată subiectivă, intro-
dusă printr-un adverb relativ. 4 puncte
B. Redactează, în 150-300 de cuvinte, o compunere în care să descrii un sat autentic românesc. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie: să prezinți două trăsături ale satului descris; să evidențiezi semnificația satului pentru
poporul român; să ai un conținut adecvat cerinței; să respecți precizarea privind numărul de cuvinte.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziției – 2 p.; coerența textului – 2 p.; regis-
trul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conținutului – 2 p.; ortografia – 3 p. punctuația – 3 p.; aşezarea
corectă a textului în pagină – 1 p., lizibilitatea – 1 p.).
85
III G D
enul
ramatic
Capitolul
Testul 3
TABLOUL I
Sufrageria familiei Cristian. E o încăpere simplă, dar foarte îngrijită […]
CATINCA (servitoarea-edec a familiei, 60 de ani. Încă vioaie și vrednică. Intră și trântește ușa cu
putere, fără să observe pe Puiu).
PUIU (sare ars. E un băiat de șaptesprezece ani. Crescut parcă numai în sus. Nu are deloc alura
sportivă a băieților de vârsta lui).
CATINCA (observându-l): Aaa! Dormeai?...(Îi pare rău că l-a trezit așa de brusc.)
PUIU: Ei, aș! Unde vezi că dormeam? Învățam. Învățam… cu ochii închiși.
CATINCA (malițioasă): Păi, da! Că cu ochii închiși se vede mai bine… […]
PUIU: Da, cât e ceasul?
CATINCA: Trebuie să fie opt, că al meu de la bucătărie a stat de un ceas și era șapte… (Se uită la
pendula.) Exact! Opt și jumătate… Acu’ trebuie să vină domnișoara de la birou. (Privind cărțile.) Le
iei de aici, ori ți le pun pe foc? (Râde șireată.)
PUIU (luându-și cărțile): Ah! Cum le-aș mai pune pe foc, Catinco dragă…
CATINCA: Dumneata? Să-ți pui cărțile pe foc?... Haida-da! „Nu există”… După ce stai toată ziua cu
nasul în ele.
PUIU: Și, totuși, o să vezi cum o să le pun pe foc… După bacalaureat… Le incinerez în bloc…
CATINCA: Vorbe… […]
PUIU: Ba nu! Vorbesc pentru că m-am plictisit să mai învăț… Ce nevoie am eu de Cicero și de Catilina?
Ce mă privește pe mine cu ce e egală tangenta de A sau suma pătratelor catetelor?
CATINCA: Mă rog. Omul trebuie să învețe de toate…
PUIU: Pentru ce?
CATINCA: Ca să știe…
PUIU: Ca să știe ce? Câți dinți și-a rupt Sinan Pașa la bătălia de la Călugăreni și care este formula
chimică a acidului sulfuric? Fleacuri, domnișoară Catinco! Astăzi, omul trebuie să știe numai un
singur lucru… Cum să facă dintr-un leu, doi, din doi, patru și din patru, patruzeci… ori asta nu se
învață nici la latină, nici la trigonometrie.
(Tudor Mușatescu, Întâmplări din Capitală)

1 Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: vioaie, incinerez. 4 puncte
2 Menționează rolul semnului întrebării în secvența: Dormeai?. 4 puncte
4 Desparte în silabe cuvintele: malițioasă, bătălia. 4 puncte
6 Precizează, într-un enunț, care este statutul Catincăi în casa familiei Cristian. 4 puncte
86

Parkour este o disciplină fizică inspirată de mișcarea corpului omenesc. Se concentrează pe

mișcarea eficientă, neîntreruptă înainte, peste, pe sub, în jurul și prin obstacole (atât naturale, cât
și artificiale) într-un anume mediu înconjurător. Astfel de mișcare poate apărea sub formă de fugă,
sărituri, cățărări și tehnici mai complexe. Scopul parkour-ului este ca practicantul să-și adapteze
mișcarea la orice obstacol din calea sa.
Unii oameni găsesc multe similarități între parkour și cascadoriile și tehnicile celebrului actor și
practicant de arte marțiale Jackie Chan. Totuși, alții privesc parkour-ul ca pe o artă asemănătoare
dansului: o formă de a materializa mișcarea corpului omenesc în cea mai frumoasă formă a sa.
Parkour este adesea legat de ideea de libertate, în forma abilității de a depăși aspecte din preajma ta
care tind să limiteze, de exemplu balustrade, grilaje, rampe, scări sau pereți, cuprizând libertatea la
un nivel non-fizic de asemenea. Acest parkour este considerat de unii indivizi ca un sport, însă este
o artă a vieții de zi cu zi care reiese doar prin faptul că nu există competiție pentru că fiecare traceur/
traceuse are stilul propriu!
Antrenamentul este inspirat din "L'éducation Physique Virile Et Morale Par La Méthode Naturelle"
(metoda naturală de educație fizică și morală) cunoscută și sub denumirea de Hebertisme, concepu-
tă de Georges Hébert (1875-1957), fost ofițer naval care în călătoriile sale în Africa a fost uimit de
abilitățile fizice ale populației indigene.
Această metodă naturală consta original în construirea unor trasee cu obstacole, parcours du com-
battant, în care, pe lângă mișcările specifice parkour de astăzi, se regăseau și probe de înot, de ridi-
care de obiecte grele, de aruncare a unor obiecte, cvadrupedie și de luptă corp la corp cu un partener.
Spre deosebire de parkour, în "metoda naturală", toate exercițiile sunt executate fără încălțăminte, iar
scopul metodei este acela de a crea indivizi puternici atât fizic, cât și psihic, moral: "être fort pour être
utile" (puternic ca să ajuți) și "être et durer" (A fi și a exista) fiind motto-urile practicanților. Acest gen
de trasee inspirate din metoda naturală se regăsesc și astăzi în incintele militare din toată lumea.
(ro.wikipedia.org)
- scopul parkour-ului; - numele ofițerului naval care a conceput metoda naturală. 4 puncte
2 Scrie denumirea site-ului de pe care este extras fragmentul dat. 4 puncte
Totuși, alții privesc parkour-ul ca pe o artă asemănătoare dansului: o formă de a materializa mișcarea corpu-
lui omenesc în cea mai frumoasă formă a sa. 4 puncte
5 Transcrie o propoziţie principală şi o propoziţie subordonată din fraza următoare, precizând felul acesteia:
Acest parkour este considerat de unii indivizi ca un sport, însă este o artă a vieții de zi cu zi care reiese doar
prin faptul că nu există competiție pentru că fiecare traceur/traceuse are stilul propriu. 4 puncte
6 Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată atributivă, intro-
dusă printr-o conjuncție subordonatoare. 4 puncte
B. Redactează, în 150-300 de cuvinte, o narațiune în care să prezinți o întâmplare reală sau imaginară petrecută
în timpul practicării unui sport. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie: să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor; să precizezi
două elemente ale contextului spațio-temporal; să ai un conținut adecvat cerinței; să respecți precizarea privind
numărul de cuvinte.
Notă! Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări.
87
III G D
enul
ramatic
Capitolul
Testul 4
SCENA 3
Dr. Scarlat, Dr. Haralamb
DR. SCARLAT: De ce n-ai spus că ești tu, colega? De când nu te-am mai văzut! Stăi colea.
DR. HARALAMB: Vream să-ți fac o surpriză... Și eram și cam intimidat... Nu mă așteptam că te-ai
montat așa de frumos. Spuneai în oraș că ai un apartament provizoriu...
DR. SCARLAT: Nu mai vorbi de asta! Sunt dator vândut! Niciun scaun nu-i al meu, în tot aparta-
mentul ăsta, și am, în toate zilele, impresia că stau în el cu ziua. Mi se pare că nici geamantanul nu-i
al meu.
DR. HARALAMB: Și totuș tu ai să ajungi; chiar azi vorbeam de tine cu profesorul. Eu stau la al op-
tulea etaj, într-o odaie mobilată, la mansardă. Nici firmă nu mi-am pus.
DR. SCARLAT: Deocamdată, nimeni nu-mi deschide ușa. Câte un bolnav gratuit, din când în când.
Ratele curg și, ca să plătesc într-o parte, mă împrumut dintr-alta... […]
DR. HARALAMB: Tu ai îndrăznit, eu n-am fost în stare să îndrăznesc. Sunt și demoralizat: Vorba
doctorului Zamfir: întâia datorie a omului e să se arunce în apă, că de înotat învață să înoate numai-
decât. Bineînțeles, dacă nu se îneacă. Eu mă duc afund în fiece zi câte puțin. Sunt zile când n-am ce
să fumez… Din ce în ce ni se înrăutățește viața…
DR. SCARLAT: Ne trebuie la amândoi răbdare… Poate că biruința răbdării e adevărată. (Doctorul
Haralamb îl urmărește cu interes.)
DR. HARALAMB: Unde te găsești cu capsula suprarenală? Acolo e lovitura ta.
DR. SCARLAT: Lucrez destul de puțin.
DR. HARALAMB: Toți confrații te așteaptă la celebritate.
DR. SCARLAT: Cred că or să cam aștepte… Deocamdată n-am o lăscaie. Nu știu ce va fi mai târziu.
Dar văd că întârzie și târziul.
(Tudor Arghezi, Seringa)

1 Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: provizoriu, ai îndrăznit.
4 puncte
2 Menționează rolul punctelor de suspensie prezente în prima replică a doctorului Haralamb. 4 puncte
4 Identifică două cuvinte care conțin diftongi. 4 puncte
6 Precizează, într-un enunț, care este obiectul cercetării științifice întreprinse de către doctorul Scarlat.
4 puncte
88

Casa din Strada Sirenelor este cel mai recent roman semnat de Octavian Soviany. Cititorul este
sedus încă din primele rânduri, autorul reuşind să stârnească imediat curiozitatea auditoriului faţă
de întâmplările întipărite în mintea personajului narator. Misterul creat în jurul profesorului Faustin
este susţinut nu doar de numele său, ci şi de elementele cu ajutorul cărora este descris. Bătrân, dar
vioi, cu o figură expresivă, cu ochi negri şi sprâncene stufoase, cu trăsături specifice Vărsătorului,
Faustin este dedicat studiilor savante, în special celor de esoterism. Portretizat ca adept al plăcerilor
solitare, Faustin aminteşte de personajul legendar Faust.
Autorul este şi personajul narator, lucru care face ca realitatea să se confunde cu ficţiunea, iar
romanul să pară o poveste cât se poate de adevărată. Asta sporeşte tensiunea resimţită de-a lungul
lecturii, mai ales că Strada Sirenelor se află printre puţinele locuri rămase în viaţă după demolările
petrecute în cartierul Uranus.În jurul acestor personaje se trasează firul narativ, cu scurta şi fantoma-
tica intervenţie a preotului şi a Aglăiţei, personaje cărora nu le lipseşte nota de mister şi importanţa
pentru dezvoltarea evenimentelor bizare. Nimic nu e previzibil în roman, graţie personalităţilor dife-
rite care duc dialogul din timpul cinei în zona de confort specifică fiecăruia dintre invitați.
(Carla-Francesca Shoppel, Am citit „Casa din strada sirenelor” și am început
să mă îndoiesc de tot ce e real, www. hyperliteratura.ro)

- numele celui mai recent roman semnat de Octavian Soviany;
- tipul de studii cărora este dedicate Faustin. 4 puncte
2 Scrie numele autorului și titlul articolului din care este extras fragmentul dat. 4 puncte
3 Menționează modul și diateza verbelor subliniate în textul dat. 4 puncte
Misterul creat în jurul profesorului Faustin este susţinut nu doar de numele său, ci şi de elementele cu ajutorul
cărora este descris. 4 puncte
Autorul este şi personajul narator, lucru care face ca realitatea să se confunde cu ficţiunea, iar romanul să
pară o poveste cât se poate de adevărată. 4 puncte
6 Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată completivă direc-
tă, introdusă printr-un pronume nehotărât. 4 puncte
într-un loc misterios. 12 puncte

89
III G D
enul
ramatic
Capitolul
Prea mare TESTUL -
La marginea unei păduri, într-un șanț, doi vânători. Vânător I este bătrân. Vânător II este relativ
tânăr, adică de aproximativ patruzeci de ani. Sunt în așteptarea vînatului, în sensul că puștile sunt
gata de tragere.
VÂNĂTOR II: Dacă ești amabil, colega, aș vrea să-ți pun o întrebare.
VÂNĂTOR I: Te rog.
VÂNĂTOR II: Ce vânăm noi aici?
VÂNĂTOR I: Cum ce vânăm?
VÂNĂTOR II: Da, te-am întrebat ce vânăm.
VÂNĂTOR I: Păi dumneata ai venit la vânătoare fără să știi ce vânezi?!
VÂNĂTOR II: Mi s-a spus că e vorba de mistreți, dar că n-ar fi exclus să ne sară în față un iepure, un
fazan sau o vulpe.
VÂNĂTOR I: Firește, unui vânător îi poate apărea în față și un elefant, dar el, când pleacă la vână-
toare, pleacă pentru un anumit vânat. În sensul că-și pregătește încărcătura armei fie pentru iepuri,
fie pentru urși, sitari sau ciori. Nu pleacă la întâmplare. Asta ți-o spun în calitatea mea de vânător
bătrân. Vânez de cincizeci și cinci de ani. La vârsta de patru ani am omorât o vrabie cu praștia.
VÂNĂTOR II: Te rog să nu fii rău sau ironic cu mine. Am să-ți fac o mărturisire penibilă: eu vânez
azi pentru prima oară în viața mea.
VÂNĂTOR I: Fii serios!
VÂNĂTOR II: Pe cuvântul meu! Deși am aproape patruzeci de ani merg pentru prima oară la o
vânătoare.
VÂNĂTOR I: Bine, dar văd că ai o armă extraordinară, nu sunt decât câteva în țară.
VÂNĂTOR II: Am primit-o moștenire. Acum două săptămâni am intrat în posesia ei, după un proces
de cinci ani, cu verii mei. A fost a bunicului meu. Poate ați auzit de el: singurul român care a vânat
un tigru bengalez.
VÂNĂTOR I: Popescu!
VÂNĂTOR II: Exact. Făcându-și testamentul, el a specificat că lasă arma lui cea mai bună, primită
cadou de la un maharadjah indian, cu care vâna lei, nepotului care se va dovedi cel mai iubitor de
animale.
VÂNĂTOR I: Și ai dovedit dumneata această virtute?
VÂNĂTOR II: Eu, nu. Nevastă-mea. Are zece pisici și șase câini. Am angajat un avocat celebru, s-au
făcut zece expertize, ne-a costat zece mii de lei și-am câștigat arma.
VÂNĂTOR I: Care costă cinci mii.
VÂNĂTOR II: Soția mea a ținut neapărat să câștigăm această armă. Nu-mi dau seama de ce.
VÂNĂTOR I: Probabil pentru că a sperat să devii și dumneata vânător.
VÂNĂTOR II: Probabil. Deși eu nu țin deloc la acest lucru. Nu doresc câtuși de puțin să omor anima-
le. Este gestul cel mai oribil pe care-l poate comite un om. O adevărată crimă! VÂNĂTOR I: Dragul
meu, spui niște prostii cât dumneata de mari! Vânătoarea e un sport ca oricare altul. Ca pescuitul, ca
fotbalul sau ca bridge-ul.
VÂNĂTOR II: N-aș crede. La bridge, de pildă, nu se trage cu arma.
VÂNĂTOR I: Nu vulgariza. Vânătoarea este una dintre cele mai vechi și mai nobile îndeletniciri
omenești. Imediat după ce a coborât din copac, omul a început să vâneze. Altfel ar fi murit de foame.
VÂNĂTOR II: Omul vâna pentru că era el însuși vânat de alte animale. Dacă nu omora el, era omorât.
(Ion Băieșu, Vânătorii)

1 Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: pleacă, virtute. 4 puncte
2 Menționează rolul virgulei în secvența: Dacă ești amabil, colega, aș vrea să-ți pun o întrebare. 4 puncte
90
4 Transcrie diftongul din cuvântul vânătoarea și vocalele în hiat din cuvântul pescuitul. 4 puncte
5 Formulează două idei principale/scundare din textul dat. 4 puncte
6 Precizează, într-un enunț, care este obiectul moștenit de către Vânător II. 4 puncte

La 20 decembrie 2013, în cadrul celei de-a 68-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, s-a stabilit ca
data de 3 martie să devină ziua în care este celebrată, la nivel internațional, Ziua mondială a florei și
faunei sălbatice, se precizează pe www.un.org. În rezoluția sa, Adunarea Generală a reafirmat valoa-
rea naturii sălbatice și contribuția sa la nivel ecologic, genetic, social, economic, științific, educațional,
cultural, recreativ sau estetic, al dezvoltării durabile și bunăstării oamenilor.
Prima ediției a Zilei mondiale a florei și faunei sălbatice a fost sărbătorită la 3 martie 2014, fi-
ind marcată de evenimente speciale în țări precum: Bangladesh, Belgia, Camerun, Canada, China,
Germania, Grecia, India, Kenya, Malawi, Mongolia, Noua Zeelandă, Oman, Pakistan, Peru, Africa
de Sud, Coreea de Sud, Sri Lanka, Elveția, Thailanda, Togo, Marea Britanie, SUA, Vietnam și
Zimbabwe, se arată pe site-ul cites.org.
Tema din 2015 a acestei zile a fost ''Este timpul să acționăm împotriva crimei asupra faunei și flo-
rei sălbatice!''. Potrivit cifrelor publicate la acea dată de către CITES, ratele globale ale braconajului
elefanților a rămas neschimbat în 2014, comparativ cu 2013, depășind însă ratele naturale de creștere
a populației elefanților, ceea ce însemna o scădere continuă a numărului de elefanți în general. De
asemenea, potrivit rapoartelor CITES, 1.215 rinocerii au căzut pradă braconajului în Africa de Sud,
respectiv, un rinocer a fost omorât la fiecare opt ore. Cele mai multe acte de braconaj asupra rinoceri-
lor, respectiv 94%, au loc în Africa de Sud, unde încă există cele mai mari populații de rinoceri.
Cimpanzeii, gorilele, maimuțele bonobos, urangutanii se află printre animalele cele mai afectate
de actele de braconaj și trafic ilicit. Papagalul Spix Macaw (America Centrală și de Sud) este una
dintre speciile din lume aflate în pericol extrem. Astăzi, în întreaga lume, mai există doar 80 de astfel
de păsări.
(Ziua mondială a florei și faunei sălbatice, www. agerpres.ro)

- data sărbătoririi Zilei mondiale a florei și faunei sălbatice;
- denumirea speciei de păsări aflate în pericol extrem. 4 puncte
3 Menționează felul și cazul numeralelor subliniate în textul dat. 4 puncte
Cimpanzeii, gorilele, maimuțele bonobos, urangutanii se află printre animalele cele mai afectate de actele
de braconaj și trafic ilicit. 4 puncte
La 20 decembrie 2013, în cadrul celei de-a 68-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, s-a stabilit ca data de 3 91
martie să devină ziua în care este celebrată, la nivel internațional, Ziua mondială a florei și faunei sălbatice,
se precizează pe www.un.org. 4 puncte
III G D
enul
ramatic
Capitolul
Testul 6
O cameră aproape pustie - fereastra largă pe unde soarele poate intra în voie.
MAXIMILIAN: Ce s-a întâmplat? Nu cumva a răsărit soarele?
EUGEN: Inteligentă întrebare! Dacă soarele nu răsărea, eu nu eram aici...
MAXIMILIAN: Mereu uit că soarele are obiceiul frumos să răsară în fiecare dimineață. Trebuie să
mă trezesc?
EUGEN: Cum poți să debitezi asemenea inepții? Trebuie să ne trezim în fiecare dimineață... Trebuie
să avem curajul de a ne trezi în fiecare dimineață! Detest exemplul personal, dar nu pot să nu constat
că eu mă scol fără să mă tragă nimeni de mânecă. Chiar dacă aș fi orb, sau prea modest, și tot aș
remarca suplețea și spiritul meu de disciplină. Îmi pare rău că sunt silit să mă dau de exemplu. Pun
ceasul să sune... În câteva secunde sunt în picioare, mă bărbieresc... ca la armată. Din pricină că ție
ți-e lene să te scoli la timp, sun silit eu să mă scol mai devreme, ca să te trezesc și pe tine. Nu, nu mă
plâng – eu mi-am ales meseria asta! Observă, te rog, cu câtă demnitate și stăpânire de sine îmi accept
destinul...
MAXIMILIAN: Mă apucă groaza să mă trezesc în fiecare dimineață...
EUGEN: Echiparea! Viața te așteaptă! Ideile te așteaptă! Slujba te așteaptă! Femeile te așteaptă!
Arborii te așteaptă! Gloria te așteaptă!
MAXIMILIAN: Nici nu știu cum mă cheamă... Nici nu știu ce caracter am, mi-am uitat caracterul...
[…]
EUGEN: Știu că în sufletul tău e o întreagă harababură... Ești foare dezordonat, n-ai grijă de ca-
racterul tău, nu-l aranjezi frumos înainte de a te culca... Atunci te mai miri că îți cauți gesturile,
sentimentele și ideile peste tot și nu le găsești?! De asta sunt eu aici! Să te ajut să-ți amintești toate
trăsăturile de caracter! Nu plec de aici până nu-ți reconstitui întreaga personalitae până în cel mai
mic amănunt! […]
MAXIMILIAN: (se îndepărtează puțin speriat): Am impresia că mă pregătești pentru execuția capi-
tal… Mă simt ca un condamnat la moarte, căruia preotul îi ține o mica conferință…
EUGEN: Te pregătesc pentru viață. În viață trebuie să fii o personalitate perfect conturată. Cu cât e
mai bine conturată, cu atât succesul e mai sigur.
(Teodor Mazilu, Treziți-vă în fiecare dimineață!)

1 Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: pustie, nu răsărea. 4 puncte
2 Menționează rolul semnului exclamării în secvența: Echiparea! Viața te așteaptă!. 4 puncte
4 Transcrie diftongii din cuvintele: dimineață, viață. 4 puncte
5 Identifică două figuri de stil diferite prezente în fragmentul citat. 4 puncte
6 Precizează, într-un enunț, care este motivul nemulțumirii lui Eugen. 4 puncte
92

Personalitatea se formează încă de la naştere şi continuă să se dezvolte pe tot parcursul vieţii,

având la bază ereditatea şi fiind puternic influenţată de relaţiile interpersonale şi sociale. Pentru a
înţelege mai bine acest element, trebuie să observăm diferenţa dintre termenul de ”personalitate” şi cei
de ”individ” sau ”persoană”. Cuvântul ”individ” se referă la orice fiinţă vie, ca reprezentant al speciei
sale. El desemnează totalitatea însuşirilor fizice, biologice şi psihice ale fiinţei respective, identice la
toţi ceilalţi care fac parte din specia sa. În cadrul indivizilor, distingem şi specia umană.
Termenul de ”personalitate” are, aşadar, un conţinut mai bogat decât cel de ”persoană”. Acesta
subliniază faptul că fiecare om are o serie de trăsături tipice, proprii tuturor oamenilor, indiferent de
loc şi timp, care rămân stabile şi se manifestă constant în comportament. Conform unui studiu rea-
lizat de psihologul american, Gordon Allport, personalitatea este alcătuită din numeroase trăsături,
structurate pe trei niveluri. Primul nivel este format din două sau trei însuşiri cardinale, care domină
comportamentul nostru. Cel de-al doilea nivel cuprinde între zece şi cincisprezece trăsături principale,
care pot fi uşor identificate şi care se manifestă stabil în conduita umană. Ultimul nivel înglobează
sute de trăsături secundare, pe care le observăm cu mai multă dificultate. A caracteriza personalitatea
cuiva înseamnă a observa toate aceste trăsături.
În alcătuirea personalităţii se regăsesc patru componente: temperamentul, aptitudinile, caracterul
şi creativitatea.
(Ana Ciocârlan, Personalitatea și componentele sale, www.scientia.ro)

- baza personalității tipul de relații care o influențează;
- cele patru componente ale personalității. 4 puncte
3 Menționează felul și cazul adjectivelor subliniate în textul dat. 4 puncte
A caracteriza personalitatea cuiva înseamnă a observa toate aceste trăsături. 4 puncte
5 Transcrie două propoziții subordonate diferite din fraza următoare, precizând felul acestora: Acesta sublinia-
ză faptul că fiecare om are o serie de trăsături tipice, proprii tuturor oamenilor, indiferent de loc şi timp, care
rămân stabile şi se manifestă constant în comportament. 4 puncte
de timp , care să aibă ca termen regent verbul a scrie. 4 puncte
B. Redactează, în 150-300 de cuvinte, o compunere în care să descrii imaginea unui răsărit de soare la malul
mării. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie: să prezinți două trăsături ale tabloului descris; să folosești un limbaj expresiv; să ai un
conținut adecvat cerinței; să respecți precizarea privind numărul de cuvinte.
93
III G D
enul
ramatic
Capitolul
Testul 7
Scena III
ION, STĂVĂROAIA
STĂVĂROAIA (cu replica aproape în continuare): Ești pur și simplu extraordinar! Te ascunzi, ca un
ipocrit, sub masca unui copil nevinovat, în toată suava lui imbecilitate și-i arunci omului în față cele
mai mari obrăznicii! Asta, să fim înțeleși, ți-o spun fără supărare.
ION (ascunde surâs amar): Bine, cel puțin, că mi-a rămas și mie o mângâiere. (Sincer, dornic să fie
înțeles în adevăr.) Vezi, madam Stavăr, asta mi-a fost spaima și grija de fiecare clipă: să nu-i supăr pe
oameni, să nu las, pe unde trec, o umbră strâmbă! M-am lăsat umilit, uneori; am tăcut, când nu m-ar
fi putut nimeni opri să mă supăr; am dat ultimul gologan ca să scap un om, oricare, dintr-un necaz
sau ca să-l salvez pe un amic dintr-o mare încurcătură. Nu o dată, am încercat să găsesc, în făpturi
mai prejos de mine, o tresărire de conștiință, o fărâmă de suflet cinstit. Care mi-a fost folosul și unde
am ajuns? Unii mi-au scos ponosul că sunt om anapoda, alții mă fac prost și imbecil când le spun
adevărul – dar nu-mi dau voie să mă apăr – iar Frosa – pentru că nu am luat-o niciodată la rost, ca
Valter... și nu am luat-o pentru că eu nu am curajul să umilesc o făptură umană – mă ia peste picior
și strigă la mine! (Vrea să pară nepăsător) Asta n-ar fi nimic, că ai spus adineaori : fără supărare!
Sunt însă momente când se umple paharul și nu mai poți să rabzi așa cum sunt zile blestemate când
te urmărește o pacoste la fiecare pas. Nu, cucoană, nu sunt nici ipocrit, nici imbecil. Sunt trist numai,
că am avut numai pagube azi și amărăciuni și m-au pândit păcatele la fiecare pas:am luat galoșii, ca
să se strice la comandă frumusețe de vreme, era să mă calce tramvaiul pe bulevardul Ferdinand, aici
am murdărit covorul și am spart o minune de plăci, iar la birou, colac peste pupăză, m-am supărat
pe Valter, fără să i-o spun și am primit un avertisment de la „Moartea obosită”, pentru neglijență...
STĂVĂROAIA: Care... „Moartea obosită”...?
ION: Subdirectorul băncii! Noi așa l-am poreclit, că e înalt și slab ca o arătare, iar când îngână ceva,
îi clănțăne dinții. Nu pot să-l sufăr! E singurul om de pe mapamond pe care nu pot să-l sufăr! Și
asta... nu din cauza avertismentului în scris, pentru că... mai întâi am simțit că-l urăsc și tocmai peste
câteva ore am primit plicul confidențial: Am avut un alt motiv, mult mai serios...
STĂVĂROAIA (surâs): Oricum, mult mai serios ca motivul supărării pe Valter...
ION: Valter... m-a mâhnit adânc, în adevăr..., dar pe el nu pot să-l urăsc. Îl cunosc de mult, am
împărțit împreună necazul și fărâma de fericire, așa că... (Gest ca și cum ar scutura o povară.) Mai
bine să nu mai vorbim!
(G.M. Zamfirescu, Ion Anapoda)
1 Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: spaima, să umilesc. 4 puncte
2 Menționează rolul cratimei din structura: să-l urăsc. 4 puncte
3 Explică modul de formare a două cuvinte derivate din textul dat. 4 puncte
4 Scrie patru termeni din familia lexicală a cuvântului a simți. 4 puncte
6 Precizează, într-un enunț, motivul pentru care subdirectorul băncii este numit „Moartea obosită”. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte în care să evidențiezi trăsăturile protagonistului din
În compunerea ta, trebuie: să numești două mijloace de caracterizare a personajului principal; să ilustrezi două
trăsături ale personajului, cu exemple adecvate, selectate din fragmentul citat; să ai un conținut adecvat cerinței;
să ai obligatoriu numărul de cuvinte precizat.
94

„Camerele de evadare“, mai cunoscute sub denumirea în engleză, „Escape Rooms“, au devenit una
dintre cele mai căutate distracţii pentru tineri în oraşele mari din România. Jocul presupune ca o
echipă formată din minimum două persoane, încuiată într-una din camerele de evadare, să reuşeas-
că să „evadeze“ într-un interval de 60 de minute. Singurele arme ale echipei vor fi indiciile, logica,
intuiţia şi spiritul de observaţie.
Ideea s-a născut la Cluj şi a fost preluată apoi de bucureşteni, în cadrul X Hostel, unde există două
camere de evadare în care cei cu o afinitate pentru mister şi secrete îşi pot folosi intuiţia. Preţul pentru
o oră de distracţie „ruptă“ din filmele cu detectivi începe de la 135 de lei pentru o echipă formată din
două sau trei persoane şi creşte cu 45 de lei pentru fiecare membru care se alătură echipei.
„The Espionage Room“ (n.r. - Camera de spionaj), este una dintre cele două „camere de evadare“
din Bucureşti. Ea are o tematică army, este mai mare şi are un grad mai ridicat de dificultate decât
cealaltă încăpere, numită „Black&White Room“. Aceasta este organizată într-un mod minimalist şi
conţine mult mai puţine elemente care ar putea să distragă jucătorii. Pentru a ieşi din oricare dintre
aceste camere înainte ca timpul să se scurgă, amatorii de distracţie trebuie să urmeze 13 paşi, mai
simpli sau mai dificili, care constau în indicii, exerciţii de logică şi puzzle-uri conectate.
(Mădălina Bătrînca, Camera de evadare, cea mai nouă provocare
pentru românii dornici de distracţie, www.adevărul.ro)

- ce presupune jocul propus de „Camerele de evadare”;
- orașul în care se află „The Espionage Room”. 4 puncte
2 Scrie numele autorului și titlul articolului din care este extras fragmentul dat. 4 puncte
3 Menționează timpul și diateza verbelor subliniate în textul dat. 4 puncte
Aceasta este organizată într-un mod minimalist şi conţine mult mai puţine elemente care ar putea să distra-
gă jucătorii. 4 puncte
Jocul presupune ca o echipă formată din minimum două persoane, încuiată într-una din camerele de evada-
re, să reuşească să „evadeze“ într-un interval de 60 de minute. 4 puncte
6 Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată completivă indi-
rectă, introdusă printr-o conjuncție subordonatoare. 4 puncte
în timpul unui joc. 12 puncte
95
III G D
enul
ramatic
Capitolul
Prea mare TESTUL -
SCENA III
CEI DE SUS — O DOAMNĂ ABRACADABRANTĂ* intră râzând tare
DIRECTORUL Dar asta! (întâmpinând-o cu toții.) Cu cine avem onoare, doamnă?
DOAMNA Cine sunt ce vă pasă. Mulțumiți-vă a ști ce sunt. (foarte volubil.) Sunt o ființă foarte com-
plexă! Caprițioasă și statornică; impresionabilă ca un copil incult, blazată ca un filozof istovit, maha-
lagioaică și aristocrată; aci primitivă, aci ultra-rafinată, iau în glumă împrejurările cele mai grave,
și sunt gravă față cu cine știe ce nimicuri. Mă înnebunesc după evenimentele de senzație, vesele sau
funebre, parade, accidente, crime, sinucideri, scandaluri... Ah! (cu voluptate.) Calomniile, cancanuri-
le, scandalurile! Un scandal cât de puțin monstruos face pentru mine mai mult decât un sinistru cât
de îngrozitor! îmi trebuiesc dimineața cum deschid ochii știri palpitante, dacă nu adevărate, măcar...
altfel. Dezmințirea lor seara mă mâhnește peste măsură și nu mă pot mângâia decât a doua zi cu o
născocire și mai și.
D-na ALEXANDRESCU Ciudată persoană! parc-aș cunoaște-o! […]
DOAMNA A! și cu toate astea, am și eu o stăpână, o tirană, contra căreia peste putință să mă revolt,
ale cărei capriții, cât de absurde, sunt pentru mine sfinte porunci... De mi-ar porunci să umblu iarna
în dril și vara în blană; de mi-ar porunci să port un ciorap la gât și cravate la picioare, să umblu
acum ca un kanguroc (joc), pe urmă ca o căprioară (iar joc), trebuie să o ascult. Această crudă tirană
a mea se cheamă...
TOȚI Se cheamă?
DOAMNA Moda!
TOȚI Moda?
DOAMNA (schimbând deodată tonul, foarte veselă, cu mult humor) Da! Moda!... Uite ce mi-a porun-
cit să port. (arată pălăria; către o artistă.) Așa-i că-i șic? Superbe, ma chére. (către Profesor.) N'est-ce
pas, mon professeur? (făcând o mișcare, îl lovește cu bordul pălăriei; el se retrage și privește pălăria
curios.) Ce te uiți? Știu că e prea mică... Nu mi-a gătit-o încă p-a de toamnă. (către autor arătându-
și fundele de la pantofi.) Uite! ce zici?... o porumbiță moțată și încălțată, n'est-ce pas, mon cher?* (îl
ciupește de bărbie.) Așa sunt eu. Astăzi voi sunteți la modă, îmi placeți și vă îmbrățișez cu drag, dar
feriți-vă de moda de mâine, o voi urma fără judecată și fără regret. Astăzi îmi poruncește să cânt un
cântec favorit al ei... Dimineața, când mă deștept, peste zi, seara la culcare, trebuie să-l cânt! (începe
a fredona cântecul en vogue. Toți împreună fac răspunsul, ea încântată către Profesor.) Vezi că-l știi!
(devine iar serioasă și schimbând brusc tonul.) Și nu vă puteți închipui câte griji mă zdrobesc și ce
plăcere pentru mine să le uit din când în când măcar câteva momente. De aceea îmi place cu deosebire
muzica și teatrul. A! teatrul!... Dar un teatru ca să-mi placă mie... (cu mult avânt și elevație crescân-
dă) trebuie să fie viu, cald, fierbinte! Să dogorească viață de aci până colo sus în fundul galeriei; ac-
torii... când ies pe scenă, să fie niște posedați; să aibă un demon în ei; prin ochi, prin sprâncene, prin
gură, prin vârful degetelor, prin toți porii, să scoață pe demonul acela și să-l sufle asupra mea. O clipă
să nu-l ierte pe spectator a-și veni în fire, a-și da seama de ce vor cu el: să-l ia repede, să-l zguduie, să-l
amețească, să-l farmece, să-l vrăjească, mai știu eu cum să zic? Când or ieși din teatru, nici doi ochi să
nu fie uscați și siguri: toți să fie împăienjeniți de emoție, umezi de plâns ori de râs. (aplauze unanime.)
(I.L. Caragiale, Începem)
*abracadabrantă – uimitoare; *n'est-ce pas, mon cher? – nu-i așa, dragul meu?

1 Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: istovit, mângâia. 4 puncte
2 Menționează rolul virgulelor în secvența: Calomniile, cancanurile, scandalurile! 4 puncte
96
3 Explică modul de formare a unui cuvânt obținut prin coversiune și a unui cuvânt obținut prin derivare din
prima replică a doamnei. 4 puncte
4 Precizează numărul de litere și de sunete al cuvintelor: ciudată, cheamă. 4 puncte
6 Precizează, într-un enunț, care este slăbiciunea Doamnei. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte în care să evidențiezi trăsăturile personajului central
În compunerea ta, trebuie: să numești două mijloace de caracterizare a personajului principal; să ilustrezi două
trăsături ale personajului, cu exemple adecvate, selectate din fragmentul citat; să ai un conținut adecvat cerinței;
să ai obligatoriu numărul de cuvinte precizat.

„Păpădia se folosește în tratarea bolilor biliare și hepatice, a gastritelor, reumatismului, ateroscle-

rozei și varicelor. Printre altele, ceaiurile de păpădie și-au arătat eficiența în combaterea obezității, a
tulburărilor intestinale și a eliminării toxinelor din sânge. În plus, frunzele de păpădie sunt delicioa-
se în salate.
Cele mai bune frunze sunt cele tinere, care se recoltează primăvara, imediat când apare planta sau
toamna târziu, când apar frunzele noi; sunt mai apreciate frunzele cele mai mici și tinere, pentru că
în scurt timp vor deveni amare, mai ales după ce păpădia înflorește. Frunzele amare nu sunt nesănă-
toase, însa nu sunt pe placul oricui. Se aleg cele mai late frunze, care se taie exact sub mijlocul rozetei
cu un cuțit curat.
Florile de păpădie se rup cu mâna și se aleg numai cele foarte intens colorate, pentru că acestea
sunt cele mai proaspete și gustoase; recoltarea florilor se face tot primăvara, imediat ce apar plantele.
Sepalele se înlătură cu un cuțit, pentru că sunt amare.
Rădăcinile de papadie se recoltează cu ajutorul unei lopeți sau cu mâna. În general, recoltarea se
face mai bine după perioadele ploioase, de pe terenuri fără pietre.
(Când și cum se recoltează păpădia, www.infocasasigradina.ro)

- care sunt bolile în tratarea cărora se folosește păpădia;
- procedura de recoltare a florilor de păpădie. 4 puncte
Sepalele se înlătură cu un cuțit, pentru că sunt amare. 4 puncte
5 Transcrie două propoziții subordonate diferite din fraza următoare, precizând felul acestora: Cele mai bune
frunze sunt cele tinere, care se recolteaza primăvara, imediat când apare planta, sau toamna târziu, când
apar frunzele noi; sunt mai apreciate frunzele cele mai mici și tinere, pentru că în scurt timp vor deveni ama-
re, mai ales după ce păpădia înflorește. 4 puncte
de mod , introdusă printr-un adverb relativ. 4 puncte
97
III G D
enul
ramatic
Capitolul
Prea mare TESTUL -
— Uite, frate Pricupescule, de ce venisem eu la tine, zic eu și înghit în sec... apoi, îmi iau inima-n dinți.
— De ce?
— Venisem să te rog să-mi faci un mare hatâr*.
— Am înțeles... Nu ți-am spus eu?... ghicisem...
— Ei! nu fi și tu așa de... cum să zic... de sever... Știi că de când te cunosc... și de! slavă domnului! ne
cunoaștem din copilărie... mi te-am supărat cu vreo rugăminte, fiindcă nu-mi place să importunez pe
cineva, cât de prietin să-mi fie, în îndeplinirea datoriilor sale, mai ales când îl știu de o corectitudine
exemplară, cum ești tu...
— Apoi, atunci...
— Firește, nu zic; trebuie să ne hotărâm odată, mai ales când e vorba de școală, de la care depinde
viitorul națiunii noastre, noi românii, să încetăm, mă-nțelegi...
— Astea le-ai citit undeva.
— Pe onoarea mea, nu. Ei bine tu... tu ești un bărbat devotat și conștiințios, fără nici o umbră de bă-
nuială, care trebuie în misiunea lui să fie, mă-nțelegi...
— Îți spun eu că le-ai cetit undeva.
— Zău, nu... Uite ce e: un băiat... timid... și a fost cam bolnăvior iarna asta... a trebuit să-i scoață o
măsea...
— Când îți spun eu...
— Pe ochii mei!... și în sfârșit, ce mai una-alta?... ce să mai umblu cu mofturi?... De colea ar fi pentru
tine, un dăscălaș pârlit, pe timp de vară cinci sute de lei?
Am aruncat vorba cea mare... Pricupescu e nebun!... a început să zbiere la mine... să-mi spuie că: nu
mi-e rușine! prieten vechi! Dar eu, cuminte, zic:
— Nu-ți cunoști interesul! de ce să te pui cu niște oameni mari, cari au atâta influență?... De-aia v-a
ieșit vorba la toți dascălii că sunteți mojici și brutali, mai ales cu copiii de familie bună!
— A! strigă Pricupescu... Iar?
— Secule! am strigat eu... Dacă e vorba de zbierete, apoi zbier și eu... Un băiat cu atâtea rude, cari ți-ar
fi de mare sprijin...
— Ești un prost! strigă Pricupescu.
— Ba tu ești prost!... Mă-sa e văduvă, bogată, frumoasă și de familie mare... în loc să te iei cu binele,
să te ia meditator!...
Am strigat degeaba; a fost peste putință să-l scot pe pedant* din ale lui.
Mare dobitoc d. Pricupescu!...
(I. L. Caragiale, Dascăl prost)
*pedant - meticulos, minuțios peste măsură; *hatâr - favoare, serviciu

1 Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: am supărat, influență.
4 puncte
2 Menționează rolul punctului în structura: d. Pricupescu. 4 puncte
3 Explică modul de formare a două diminutive din textul dat. 4 puncte
4 Transcrie vocalele în hiat din cuvintele: copilărie, fiindcă. 4 puncte
6 Precizează două moduri de expunere prezente în text. 4 puncte
98
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte în care să-ți exprimi opinia despre semnificația titlului
fragmentului citat. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie: să formulezi o opinie despre semnificația titlui textului dat; să-ți susții opinia formulate
prin două argumente potrivite, valorificând textul dat; să ai un conținut adecvat cerinței; să ai obligatoriu numărul

„Numărul copiilor înscrişi în învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2015-2016 a fost de pu-
ţin peste 3 milioane, arată datele de la Ministerul Educaţiei, în scădere cu 5% faţă de 2014, după ce în
fiecare an învăţământul românesc pierde din statistici zeci de mii de preşcolari şi elevi.
Datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că în 1990 România avea 4,8 mi-
lioane de copii în grădiniţe, şcoli şi licee, iar în 2014 numărul acestora scăzuse cu 1,8 milioane.
Statistica are date doar până în 2014, însă un calcul simplu pe baza datelor publice existente arată că
numai în cinci ani şcoala românească are un efectiv redus cu 10%, iar faţă de 1990 declinul este de
aproape 40%, potrivit calculelor ZF.„Un motiv al scăderii numărului de copii înscrişi la nivelul învă-
ţământului preuniversitar este scăderea natalităţii şi anume rata scăzută a fertilităţii. Dacă ne uităm
la generaţiile de dinainte de 1989 se năşteau în jur de 360.000 de copii pe an, iar în prezent s-a ajuns
la o medie de 200.000 de copii“, spune Marian Preda, profesor şi decan al Facultăţii de sociologie şi
asistenţă socială din cadrul Universităţii din București.
„Problemele demografice, cât şi migraţia sunt probleme extrem de grave în ceea ce priveşte numă-
rul copiilor înscrişi în sistemul educaţional preuniversitar, acesta se va înrăutăţi în următorii 20 de
ani. În situaţia migraţiei, românii aleg să plece şi să îşi ia copiii cu ei deoarece alocaţiile şi facilităţile
în rândul străinilor sunt mult mai mari. De exemplu o alocaţie per copil în străinătate poate ajunge
la 800 de euro“, explică sociologul Alfred Bulai. Fenomenul migraţiei prinde şi familiile de români ai
căror copii se nasc în străinătate, care urmează din start grădiniţe şi apoi şcoli din statele de rezidenţă.
(Mihaela Pascari, Cele mai îngrijorătoare statistici.
Numărul de copii înscrişi în preuniversitar a scăzut cu 10% în 5 ani.
Din 1990 încoace şcoala românească a pierdut 1,8 milioane de elevi, www.zf.com)

- numărul copiilor înscriși în învățământul preuniversitar în anul școlar 2015-2016;
- suma la care poate ajunge o alocație per copil în străinătate. 4 puncte
Datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că în 1990 România avea 4,8 milioane de copii în
grădiniţe, şcoli şi licee, iar în 2014 numărul acestora scăzuse cu 1,8 milioane. 4 puncte
Fenomenul migraţiei prinde şi familiile de români ai căror copii se nasc în străinătate, care urmează din start
grădiniţe şi apoi şcoli din statele de rezidenţă. 4 puncte
de timp, introdusă printr-o locuțiune conjuncțională subordonatoare. 4 puncte
cu ocazia organizării unui maraton în orașul tău. 12 puncte 99
III G D
enul
ramatic
Capitolul
Testul 10
Din maidanele, vara împodobite cu flori și iarna cu zăpadă, de la umbra castanilor verzi și stufoși,
unde se adunau bătrânii cu snoavele lor, de la vatra cu jeratic clipind ca niște ochi de aur, în jurul
căreia se prigoreau bunele mele surori, din atâtea cântece, și basme, și povești, când ai avut ochi, în-
chipuire și inimă, să te pomenești închis în niște ziduri înalte, să te izbești de chipuri străine și reci,
de inimi domoale și nepăsătoare, de mai-mari cari nu vor să știe de cântece și de basme... iacă cea mai
mare nefericire din viața mea!
Dezordinea și sclavia liceului, masa bursierilor, soioasă și murdară, duhoarea bucatelor grase,
cafelele cu lapte mirosind a câne plouat, plescăitul lacom a optzeci de tovarăși, și pedagogii cu ifosul
lor de parveniți, așezați în căpătâiele celor două mese lungi... iacă ce mă înfioară și astăzi când mă
gândesc la acea viață de șeapte ani.
Eram de doisprezece ani. Nu cunoșteam pe nimeni din tot dormitorul. Când lampa din mijlocul
tavanului cu arabescuri albe și cenușii se stinse, închisei ochii, ascultai răsuflările ostenite și grele
ale bursierilor și mi se păru că sub mine se deschide o prăpastie fără fund... Unde era blânda mână a
mamei, ca să-mi vâre plapăma pe sub mine și să-i simț cele trei degete atingându-mă pe frunte, la mij-
loc și pe umeri, în semn de cruce, iară eu să adorm sub paza ei și a crucii?... Unde era Lăbuș, cânele
meu, cu care hoinăream toată ziulica? Unde, pisica neagră, care mi se tolănea d-a lungul spatelui?...
Înțelesei că fericirea și libertatea mea periseră și, închizând ochii ca să adorm, simții pleoapele um-
flate de lacrâmi. Acei cari schimbaseră lacom codrul pe pâne și bucățica de brânză pe o cafea și pe trei
feluri de bucate, dezbrăcându-se voios de zdrențele lor ca să se îmbrace cu tunica de bursier, acei cari
de mici se gândiseră că învățând carte multă vor ajunge bogați și fericiți, acei cari din întâmplare nu
gustaseră farmecul mângâierilor și nu auziseră vorbă bună intrând pe ușa părinților lor... aceia nu
vor înțelege de ce mă podidi plânsul și de ce somnul și odihna nu se lipiră de mine pân' la revărsatul
zorilor. Mângâierea se preface în trebuință fatală a vieței; libertatea, gustată de mic copil, este viața
însăși. Și nu vorbesc de libertatea care dă naștere la atâtea neînțelegeri și lupte. Libertatea mea?...
Goana din câmpiile fără margini... șanțurile sărite dintr-o aruncătură... vârful dudului bătrân, în
care mă suiam, înecându-mi ochii în albastrul cerului... colindările de prin stufișurile de soc cu flori
mirositoare... găitanele verzi presărate cu rochițele-rândunicii, învoalte și străvezii, ca niște pâlnioare
de ceară... Libertatea mea era fără păcat, frumoasă, cu poteci șerpuite printre ciucuri de flori sălbate-
ce, cu drumuri gălbui adâncite în depărtări, părând că fug și să înfig în fără-fundul cerului...
Năluciri fermecătoare.
(Barbu Ștefănescu-Delavrancea, Bursierul)
1 Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: închipuire, nepăsătoare.
4 puncte
2 Menționează rolul semnului exclamării în secvența: iacă cea mai mare nefericire din viața mea! 4 puncte
primul paragraf al textului dat. 4 puncte
4 Identifică diftongii din cuvintele: doisprezece, tavanului. 4 puncte
5 Transcrie două figuri de stil diferite din textul dat. 4 puncte
6 Precizează două moduri de expunere prezente în text. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte în care să-ți exprimi opinia despre semnificația mesa-
jului din textul dat. 16 puncte
100
În compunerea ta, trebuie: să formulezi o opinie despre semnificația mesajului; să-ți susții opinia formulată prin
două argumente potrivite, valorificând textul dat; să ai un conținut adecvat cerinței; să ai obligatoriu numărul de
cuvinte precizat.

Cu un program variat, cu ateliere creative, concerte, diverse activități sportive, lectură, proiecții de
filme, dar și activități dedicate copiilor, familiei, Roaba de Cultură este locul ideal pentru o comuni-
tate cu opțiuni culturale multiple.
Începând cu 2011, proiectul Roaba de Cultura a reușit să atraga publicul bucureștean către o al-
ternativă de petrecere a timpului liber. Spațiul verde din Herăstrău a devenit un nod cultural pentru
trecători, publicul cunoscător și publicul larg. In cei șase ani de existență, peste 600.000 de mii de
bucureșteni au ales să-și petreacă timpul liber altfel, bucurându-se de un festival al culturii în natură,
din primăvară până-n toamnă, pe pajiștea Roabei de Cultură.
În vara anului 2016, în zilele de miercuri, Roaba de Cultură a găzduit întâlniri eveniment cu
personalități ale lumii culturale românești în dezbateri incitante, pe teme inedite. Conceptul de
“Miercuri culturale” a purtat publicul Roabei de cultură printr-o Românie altfel decât cea cu care
ne întâlnim în fiecare zi. De la “Țara lui Tzara”, reconstituirea unei serate Dada sau de la colecția
Costica Acsinte, “ochiul” care a imortalizat pe placă fotografică societatea românească, începand cu
primul Razboi Mondial, până la istoria jazz-ului romanesc, serile de miercuri de la Roaba de Cultură
au oferit șansa explorării unor spații culturale mai puțin frecventate, în compania unor “ghizi” de
excepție.
(Roaba de cultură, www.greenrevolution.ro)
- în ce constă varietatea programului Roabei de cultură;
- durata desfășurării festivalului de cultură în natură. 4 puncte
Începând cu 2011, proiectul Roaba de Cultura a reușit să atraga publicul bucureștean către o alternativă de
petrecere a timpului liber. 4 puncte
Conceptul de “Miercuri culturale” a purtat publicul Roabei de cultură printr-o Românie altfel decât cea cu
care ne întâlnim în fiecare zi. 4 puncte
de scop, introdusă printr-o conjuncție subordonatoare. 4 puncte
B. Redactează, în 150-300 de cuvinte, o narațiune în care să prezinți o întâmplare reală sau imaginară a cărei
intrigă să fie constituită de o provocare. 12 puncte
101
III G D
enul
ramatic
Capitolul
Testul 11
S-ar putea oare să fie cineva așa de nedrept și să spuie ori să creadă că Moldova ar fi un ținut de
stepă, în care soarele se trudește în zări fără sfârșit, în care verdeața slabă și pălită te întristează? Nu,
Moldova cuprinde tot felul de vederi, vesele, întunecoase, câmpenești, îmbogățite de podoabele naturii.
Mai are apoi un caracter nelămurit de suavă melancolie, ca parfumul unei flori delicate. Are un nu
știu ce primitiv în pretenția colinelor ei, care te fac să-ți uiți viața cu necazurile-i de fiecare clipă și
te adorm într-o blândă și mută admirare.Visare a sufletului, care-ți adoarme durerea sub un văl de
uitare, găsești pe costișele-i singuratice, în fânațurile-i deșerte, în pădurile acelea care nu cântă decât
pentru ele; din toate izvorăște parcă o cântare sublimă de păreri de rău și de resemnare, de amară
milă, apoi de zâmbet și mai amar încă! În tăcerea câmpiilor ei simțești poezia unui bocet, apoi lacri-
mile întristate și necontenite ale aceluia care singur se plânge de sine; parcă vezi pe un om care moare
și-și întoarce ochii topiți către soarele vesel pentru alții, dar palid și fără raze pentru dânsul. Parcă
vezi în icoanele ce te înconjoară stingerea tinereții, melancolia unei luciri slabe pe un lac liniștit.
Stăruiește în natura aceasta singuratică o simțire adâncă de descurajare, o veșnică vorbire cu sine
însăși a unei păreri de rău, a unei dureri, apoi o privire sfioasă, în ceața zării, către viitor! Simțești
parcă în bocetul înăbușit și fără contenire zvâcniri de nădejde, prăpăstii de îndoială, melodioase
cânturi de slavă, o poezie fără nume, care te pătrunde, pe care o respiri cu aerul, dar care n-ar putea
fi tălmăcită în nici o limbă oemenească - ceea ce marele poet a numit "voci interioare", sfătuind între
ele, vorbindu-și o limbă necunoscută, față de care limba noastră omenească nu-i decât o palidă copie.
Amintirile istorice, legendele castelelor, care sunt farmecul călătoriilor în Elveția, de pildă, unde
sunt? Nu lipsesc nici acestea: sapă urmele răspândite ici-colo și o să ai a scutura pulberea de pe vreo
cetate romană; o să găsești săgeata unui arc dacic, ori frânturile unei săbii a lui Traian, un turn, un
pod, câteva lespezi cu vechile lor inscripții latine, singurele anale pe care ni le-au lăsat vremurile de
odinioară; amintiri mari și simple, ca și natura care le-nconjoară, tăcute, cu gândirea gravă, singu-
ratice și împrăștiate în furtuna tulburărilor care au frământat biata noastră patrie. Vei găsi locuri
sfințite de oasele străbunilor ori de vitejiile lor. Fă-ți un drum din gândurile tale, ori aruncă în trecere
o privire de admirație înlăcrimată spre Neamț, lasă altă lacrimă în locul acela cu nume poetic care se
cheamă Valea Albă, pe unde rătăcesc umbrele războinicilor lui Ștefan!
(Alecu Russo, Piatra Teiului)
1 Notează câte un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: vederi, singuratice.
4 puncte
2 Menționează rolul semnului întrebării din prima frază a textului citat. 4 puncte
4 Transcrie vocalele în hiat din cuvintele: patrie, poetic. 4 puncte
5 Identifică două repere spațiale prezente în fragmentul dat. 4 puncte
6 Prezintă, într-un enunț, semnificația îndemnului final adresat cititorului. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte în care să argumentezi că textul citat este o descriere
literară de tip tablou. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie: să prezinți două trăsături ale descrierii literare, existente în textul citat; să ilustrezi
cele două trăsături cu exemple adecvate din text; să ai un conținut adecvat cerinței; să ai obligatoriu numărul de
cuvinte precizat.
102

La împlinirea a 100 de ani, Neagu Djuvara se consideră un optimist pe termen scurt și un pesimist
pe termen lung. Scrie o carte de amintiri din perioada în care era elev de liceu la Nisa. Ar fi vrut să
publice un studiu de mari dimensiuni despre popoarele din Balcani, dar și-a dat seama că ar fi fost o
încercare prea ambiţioasă pentru un singur om. Locuieşte pe o străduţă în mijlocul Bucureştiului şi
este nemulţumit că „primele semne ale bătrâneții” nu îi mai permit sa iasă singur din casă. Viaţa sa
urmăreşte destinul istoriei României din ultima sută de ani. S-a născut în luna în care România a in-
trat în Primul Război Mondial, tatăl său luptând pe front. La un an, a străbătut, împreună cu mama
şi fratele său mai mare, Rusia aflată în plină revoluție bolșevică. În tradiția familiilor boierești, face
studiile în Franța.
Luptă în Al Doilea Razboi Mondial în campania pentru eliberarea Basarabiei. Venit de pe front,
intră în Ministerul de Externe și se apropie de gruparea care urmărea scoaterea României din război.
Primește o misiune care îi va schimba viata, este trimis la Stockholm şi părăseşte România cu 24 de
ore înaintea actului de la 23 August. Se va întoarce în țară după 1989. În exil lucrează pentru CIA,
apoi se mută în Africa, în calitate de consilier pentru Ministerul de Externe al Republicii Niger, fosta
colonie franceză care tocmai îşi câştigase independența. Revenit în România dupa căderea comunis-
mului, devine celebru prin scrierile sale istorice și intervențiile pe scena publică. Relansează ideea
originii cumane a Basarabilor al căror descendent este. Criticile furioase pe care le stârneşte nu îl
impresionează. Dupa ce a trăit două războaie mondiale și unul rece, nu are cum să fie impresionat de
asemenea gâlcevi. La 100 de ani, este convins că destinul său a fost, de la început, de a trăi istoria ca
pe propria viață, ceea ce a şi reuşit.
(www.historia.ro)
- cum se vede Neagu Djuvara la împlinirea a 100 de ani;
- pentru cine lucrează istoricul în exil. 4 puncte
4 Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se exprimă: La
100 de ani, este convins că destinul său a fost, de la început, de a trăi istoria ca pe propria viață, ceea ce a şi
reuşit. 4 puncte
Ar fi vrut să publice un studiu de mari dimensiuni despre popoarele din Balcani, dar și-a dat seama că ar fi fost
o încercare prea ambiţioasă pentru un singur om. 4 puncte
de cauză, introdusă printr-o locuțiune conjuncțională subordonatoare. 4 puncte
cu ocazia desfășurării unui festival. 12 puncte
103
III G D
enul
ramatic
Capitolul
Testul 12
A fost odată un împărat și o împărăteasă. Amândoi erau oameni de treabă și frumoși. Ei se iubeau,
nevoie mare! Dară erau tot mâhniți și amărâți că nu făceau copii. Toate leacurile ce luase împărătea-
sa de pe la vraci și vrăjitoare nu-i folosise întru nimic.
Împăratul și împărăteasa se puseră pe post și pe rugăciune, cu gând ca doară îi va asculta
Dumnezeu și le va da și lor un copil. După trecere de câteva zile, într-una din seri, când petrecură
ei o parte din noapte rugându-se mai fierbinte, se culcară și mai târziu. Cum puse capul pe perină,
adormiră îndată, parcă-i lovise cineva cu muchea în cap. Nu trecu mult și împărăteasa dete un țipăt,
răsărind din somn.
– Da ce ai, draga mea împărăteasă, zise împăratul, de țipi așa de grozav?
– Ce să am, mărite împărate, iacă am văzut un vis frumos și minunat. Ascultă, că voi să ți-l
povestesc:
Se făcea că eram într-o grădină frumoasă, frumoasă, cum n-am mai văzut. Erau niște pomi înalți,
stufoși și bine potriviți de părea că erau scriși, și așezați în trâmbă pe drumul pe care mergeam. În
dreapta și în stânga era o pădure tot cu de astfel de pomi de îți plăcea să-i privești. Tot mergând și mi-
nunându-mă, m-am pomenit către mijlocul grădinei. Aici era, ce să-ți spui? frumusețea de pe lume.
Niște cărări sucite și cotite, acoperite cu un fel de iarbă mărunțică, de părea că erau niște covoare
așternute. […]
Tot umblând încoa și încolo, nesăturându-mă de privirea florilor și de miros, auz un glas ca de
privighetoare care tot zicea: "cine m-o mânca, rămâne grea!" Stau în loc, caut să văz de unde vine gla-
sul, și mi se părea că iese din mijlocul unui stufuleț de pomișori, mai frumoși decât ceilalți pe care îi
văzusem până aci. Mă iau și eu după glas ș-o plec într-acolo. Când, ce să vezi? stufulețul se făcea că
era înconjurat de niște iarbă verde, subțirică și naltă de-mi venea până mai sus de genunchi: firicelul
de iarbă și floricica; astfel încât nu te îndurai să calci peste ele. Și când adia vântul, se culcau și se ri-
dicau de părea că sunt niște valuri de apă. Eu, pâș, pâș, binișor, mă feream să nu stric a frumusețe de
iarbă și flori, și ajung până la stufuleț. Acolo, în mijlocul unor pomișori, era unul ceva mai nălticel,
pare că de dinadins era făcut așa, ca să-l vază oricine o trece. Pe ramurile lui sta niște merișoare mici
și p-o parte rumene, de părea că erau prăjite. Stau și ascult. Ele se făcea că mie îmi vorbeau, căci nu
mai încetau de a tot zice: "cine m-o mânca, rămâne grea".
Eu n-am mai putut să mă opresc. Mă întinz peste ceilalți pomișori, iau un merișor d-alea, îl bag
în gură să-l mănânc, dară, când să mă întorc, dau într-un ghimpe. Așa de m-a săgetat pustiul de
ghimpe, încât am țipat și m-am deșteptat.
(Petre Ipirescu, Ciobănașul cel isteț sau țurloaiele blendei)

1 Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: mâhniți, m-am deșteptat.
4 puncte
2 Menționează rolul cratimei în secvența: să-l mănânc. 4 puncte
3 Explică modul de formare a unui cuvânt obținut prin compunere și a unui cuvânt obținut prin derivare din
4 Transcrie diftongii din cuvintele: grădinei, merișoare. 4 puncte
5 Identifică două mărci ale oralității stilului prezente în fragmentul dat. 4 puncte
6 Precizează două trăsături ce dovedesc apartenența textului-suport la genul epic. 4 puncte
104
B. Redactează o compunere de maximum 150 de cuvinte în care să realizezi rezumatul textului dat. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie: să prezinți, pe scurt, întâmplările principale; să respecți convențiile rezumatului; să ai
un conținut adecvat cerinței; să ai obligatoriu numărul de cuvinte precizat.

Curs de supraviețuire organizat în zone uluitoare, o aventură în sălbăticie, pusă în practică de

Romanian Adventure în Carpații de Curbură. Testează-ți rezistența și abilitățile pe parcursul a 3 zile
într-o tabără de supraviețuire în cadrul ofertei "Tehnici de supraviețuire".
„Supraviețuitorii” vor trece prin multe incercări pentru a putea ajunge din nou la civilizație, după
ce vor fi duși cu mașinile de off road adânc în pădure, până acolo unde drumurile se sfârșesc.
Având la dispoziție kit-ul de supraviețuire, veți învăța să construiți un adăpost călduros să
organizați tabăra de supraviețuire și să identificați sursele de hrană. Intructorii vă vor arăta ceea ce
este bun de mâncat în pădure și ce nu trebuie consumat.Va urma inițierea în tehnici de vânătoare și
pescuit în condițiile lipsei echipamentului adecvat, protecția împotriva animalelor salbatice, metode
de obținere a apei potabile, păstrarea igienei corporale și a formei fizice, etc. După deprinderea mij-
loacelor de orientare, vă veți croi drum prin codri întunecați, urmând harta către așezările omenești.
Odată ajunși în vale, veți întâlni echipa de recuperare și o să primiți costume de neopren pentru o
repriză de înot și sărituri în cascadă.
Pe seară grupul va ajunge la pensiune, unde va fi pregatită cina de către echipa Romanian
Adventure, folosind și eventuale ingrediente aduse de supraviețuitori din sălbăticie. Se va pregăti un
preparat vechi, ciobănesc, stropit cu vin de Pietroasele.
(www.romanianadventure.com)
- unde se ține cursul de supraviețuire;
- ce vor învăța cursanții, având la dispoziție kit-ul de supraviețuire. 4 puncte
Odată ajunși în vale, veți întâlni echipa de recuperare și o să primiți costume de neopren pentru o repriză de
înot și sărituri în cascadă. 4 puncte
„Supraviețuitorii” vor trece prin multe incercări pentru a putea ajunge din nou la civilizație, după ce vor fi duși
cu mașinile de off road adânc în pădure, până acolo unde drumurile se sfârșesc. 4 puncte
condițională, introdusă printr-o locuțiune conjuncțională subordonatoare. 4 puncte
cu ocazia desfășurării unei tabere. 12 puncte
105
III G D
enul
ramatic
Capitolul
Testul 1
A.
1. câte 2 puncte pentru notarea fiecărui sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate (de
exemplu: cinstită – onestă, zvonurile – bârfele) 2 x 2p. = 4 puncte
2. explicarea rolului cratimei în secvența dată: marchează lipsa vocalei „î” și impune rostirea în aceeași silabă
a două părți de vorbire diferite, în vederea imprimării unui ritm rapid rostirii. 4 puncte
3. câte 2 puncte pentru explicarea modului de formare a celor două cuvinte din textul dat. 2 x 2p. = 4 puncte
- mea – adjectiv pronominal posesiv obținut prin conversiune din pronume posesiv
- gazetar – obținut prin derivare cu sufixul –ar de la substantivul gazetă
4. precizarea numărului de sunete și de litere: lucie – 5 sunete, 5 litere; cere – 4 sunete, 4 litere. 2 x 2p. = 4
puncte
5. câte 2 puncte pentru formularea oricăror două idei principale / secundare din text ( de exemplu: Albeanu
este nemulțumit de starea gazetăriei. Arzăreanu a fost ajutor de arhivar.) 2 x 2p. = 4 puncte
6. precizarea corectă, într-un enunț, a meseriei lui Albeanu: Albeanu este gazetar. 4 puncte
B.
- câte 1 punct pentru precizarea oricăror patru trăsături ale genului dramatic 4 x 1p. = 4 puncte
- câte 4 puncte pentru ilustrarea oricăror două trăsături ale genului dramatic, valorificând textul dat 2 x 4p. =
8 puncte
(Punctele pentru prezentarea fiecărei trăsături a genului dramatic se acordă astfel:
- prezentare adecvată/ detaliată a trăsăturii – 4 p.
- prezentare superficială a trăsăturii/ schematism – 2 p.)
- respectarea structurii specifice tipului de compunere cerut 2 puncte
Motivarea apartenenței textului Plicul de Liviu Rebreanu la genul dramatic

Genul dramatic cuprinde operele literare scrise cu scopul de a fi reprezentate pe scenă. De aceea, ele au o
structură specifică și o acțiune limitată în timp și în spațiu, care se construiește în jurul unui conflict dramatic.
Fragmentul din opera ,,Plicul”, de Liviu Rebreanu, aparține genului dramatic, întrunind particularitățile de
formă și de conținut specifice acestuia.
O trăsătură definitorie a operelor dramatice este structura specifică, textul fiind împărțit în scene: „Scena
VI”. Fragmentul-suport reprezintă o scenă alcătuită dintr-o succesiune de replici, modul de expunere predo-
minant fiind dialogul dramatic. De asemenea, este prezentă convenția specifică acestui gen literar, în fața
fiecărei replici fiind așezat numele personajului care o rostește: ,Albeanu”, „Hurmuz”. În plus, sunt prezente
indicațiile scenice sau didascaliile (intervenții succinte ale autorului, prin care sunt descrise decorul, gesti-
ca sau mimica personajelor), necesare regizorului care va pune în scenă piesa: „(ispititor), „(cu un zâmbet
înțelegător)”.
Ca în orice text dramatic, acțiunea este limitată în timp și în spațiu și se construiește în jurul unui conflict
dramatic, parțial prezent și în fragmentul dat. Se observă astfel indicii spațio-temporali care fixează cadrul
evenimentelor: „în orașul nostru”, „la primărie”, „peste un an”, „de azi”, ce vizează dezvoltarea unui conflict
dramatic de ordin exterior, cu ecouri în planul trăirii personajelor. Ziaristul Albeanu și consilierul comunal
Hurmuz dezbat ascensiunea primarului Arzăreanu, fost ajutor de arhivar, punând-o pe seama unei căsătorii
avantajoase cu Victoria. De asemenea, Hurmuz este intrigat de abilitatea lui Arzăreanu de a se îmbogăți.
106
Ghid pentru Evaluarea Naţională ► Genul Dramatic ► Sugestii de Rezolvare
În altă ordine de idei, personajele textului dramatic comunică prin intermediul dialogului modul de ex-
punere specific acestui gen literar. Totodată, dialogul devine principalul mijloc de caracterizare indirectă a
personajelor, prin limbaj. Personajele textului-suport sunt Albeanu și Hurmuz. Dintre acestea, se evidențiază
profilul lui Hurmuz, definit de atributemorale precum înverșunarea, ranchiuna „Dar de, pe mine m-ați scos
reacționar, ciocoi, oligarhie…”, încrezător, sigur pe sine „În orice caz nimeni nu cunoaște ca mine lumea în
orașul nostrum”, sceptic și malițios „Nu toți eroii sunt decorați, precum nu toți cei decorați sunt eroi”.
În concluzie, conform celor prezentate mai sus, fragmentul aparține genului dramatic, respectând trăsătu-
rile de formă și de conținut specifice acestuia.

A.
1. câte 2 puncte pentru formularea corectă a fiecăruia dintre cele două enunțuri cerute (de exemplu: Meritul
artei scrierii secrete identificat de către Herodot, părintele istoriei este că a salvat Grecia de mânia armatei
persane, atunci când elenii nu i-au trimis tribut şi daruri lui Xerxes, Regele Regilor. Două mijloace inedite de
ascundere a mesajelor sunt tatuarea lor pe scalpel unui sol și scrierea sa pe o bucată de mătase ce urma a fi
împăturită şi acoperită cu ceară pentru ca mesagerul să o poată înghiţi, aşa cum era obiceiul la vechii chinezi.)
2 x 2p. = 4 puncte
2. câte 2 puncte pentru scrierea numelui autoarei și a titlului articolului( de exemplu: Numele autoarei este
Maria Olaru. Titlul articolului este: Criptografia și codurile secrete care au marcat istoria) 2 x 2p. = 4 puncte
3. - câte 1 punct pentru menționarea genului fiecărui substantiv subliniat (știință – gen feminin; tribut – gen
neutru) 2 x 1p. = 2 puncte
- câte 1 punct pentru menționarea cazului fiecărui substantiv subliniat (știință – caz nominativ; tribut – caz
acuzativ) 2 x 1p. = 2 puncte
4. – câte 1 punct pentru precizarea fiecărei funcții sintactice (știință – nume predicativ; de a transmite – atri-
but verbal) 2 x 1p. = 2 puncte
- câte 1 punct pentru precizarea fiecărei părți de vorbire (știință – substantiv comun; de a transmite – verb
predicativ) 2 x 1p. = 2 puncte
5. – câte 1 punct pentru transcrierea integrală a oricăror două propoziții subordonate diferite (de exemplu:
cum numai arta scrierii secrete a salvat Grecia de mânia armatei persane, atunci; când elenii nu i-au trimis
tribut şi daruri lui Xerxes, Regele Regilor) 2 x 1p. = 2 puncte
- câte 1 punct pentru precizarea felului fiecărei propoziții subordonate transcrise: propoziție subordonată
completivă directă; propoziție subordonată circumstanțială de timp) 2 x 1p. = 2 puncte
6. construirea unei fraze alcătuite din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată predicativă,
introdusă prin pronumele relativ cine ( - 1 punct pentru construirea unei fraze alcătuite din două propoziții; - 3
puncte pentru construirea corectă a propoziției subordonate indicate, introduse prin pronumele relativ cine,
de exemplu: Întrebarea e cine participă. cine participă – propoziție subordonată predicativă) 4 puncte
B.
- relatarea unei întâmplări: cu respectarea succesiunii logice a evenimentelor – 6 p.; fără respectarea succesi-
unii logice a evenimentelor – 3 p. 6 puncte
- câte 1 punct pentru precizarea fiecăruia dintre cele două elemente ale contextului spațio-temporal 2 x 1p.
= 2 puncte
- adecvarea conținutului la cerință – 2 p.; conținut parțial adecvat – 1 p. 2 puncte
Narațiune – Întâmplare imaginară sau reală petrecută în timpul unei călătorii

De exemplu:
107
III G D
enul
ramatic
Capitolul
Spre sfârșitul verii mă aflam împreună cu doi prieteni în drum spre Munții Apuseni. Ne propusesărăm să
explorăm tainele vieții sălbatice timp de o săptămână, însă călătoriile sunt un rezervor de surprize.
Într-una dintre zile am luat Mocănița către Valea Arieșului. Pe tot parcursul drumului am fotografiat însetați
de frumusețea peisajelor neaoșe și alintați de muzica locomotivei care funcționează cu apă și cărbuni. Printre
pasageri l-am întâlnit și pe domnul Adolf, care în tinerețe făcea naveta cu Mocănița la serviciu. La capătul
liniei, am făcut un popas, în timp ce conductorul făcea toate procedurile necesare pentru a întoarce vehicu-
lul. Încredințați că vom avea timpul necesar să ne întoarcem, am pornit de-a lungul unui pârâu, în urmărirea
unui banc de pești. Nu am realizat cât de mult ne-am îndepărtat, până nu am ajuns la o pancartă pe care sta
scris cu vopsea: „Atenție, viespi!”. Fiind foarte cald, știam că viespile devin agresive, așa că ne-am îndepărtat,
cu prudență, cât am putut de repede și am încercat să regăsim drumul către stație, însă când am ajuns, am
constatat că Mocănița plecase. Am început să ne agităm, întrucât acea fusese ultima cursă către oraș. Unul
dintre noi a propus să mergem către cel mai apropiat sat să cerem ajutor de la localnici, iar altul să facem un
foc și să așteptăm dimineața la adăpostul acestuia. Eu m-am panicat, fiindcă nu am mai fost atât de aproape
de pericol nicicând.
Când niciunul dintre noi nu mai întrezărea nicio speranță, am auzit câțiva pași. Era Adolf, bărbatul cunoscut
în tren, care ne-a invitat să-l însoțim în căruță până la cabana sa din apropiere. Am acceptat fără să stăm prea
mult pe gânduri și am rămas la el până la finalul periplului, bucurându-ne de calitatea sa de ghid și de nopțile
încărcate de voie bună și de izul legendelor pe care le relata cu atât de multă pricepere.
Am ajuns în oraș mai bogați spiritual și am continuat să corespondăm cu bătrâna noastră călăuză, sperând
că într-o zi o vom convinge să ne ofere ocazia unei revanșe în mediul urban.
Testul 2
A.
1. câte 2 puncte pentru notarea fiecărui antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate (de
exemplu: depărtare – apropiere, arătând-o – ascunzând-o) 2 x 2p. = 4 puncte
2. explicarea rolului virgulei în secvența dată: marchează adresarea directă prin izolarea unui substantiv în
cazul vocativ de restul enunțului. 4 puncte
- noastră – adjectiv pronominal posesiv obținut prin conversiune din pronume posesiv
- oarecum – obținut prin compunere prin sudare (adverb interogativ „oare”; adverb relativ-interogativ „cum”)
4. identificarea celor două cuvinte care conțin vocale în hiat: tră-ind; a-u-de. 2 x 2p. = 4 puncte
5. câte 2 puncte pentru transcrierea oricăror două cuvinte/ structuri ce constituie mărci ale adresării directe
(de exemplu: forma pronominală de persoana a II-a „tu”, propoziția interogativă „trăiește?”) 2 x 2p. = 4 puncte
6. precizarea corectă, într-un enunț, a denumirii gazetei care-l neliniștește pe Voicu: Gazeta se numește
„Dișteptarea”. 4 puncte
B.
8 puncte
108

A.
1. câte 2 puncte pentru formularea corectă a fiecăruia dintre cele două enunțuri cerute (de exemplu: Termenii
cromatici cu care poate fi comparat albastrul de Voroneț sunt roșul lui Rubens sau verdele lui Veronese. Tema
frescăi reprezentate pe fațada de vest a Mănăstirii Voroneț este „Judecata de Apoi”) 2 x 2p. = 4 puncte
2. câte 2 puncte pentru scrierea titlului articolului și a denumirii site-ului de pe care a fost preluat ( de exem-
plu: Lăcașuri de cult: Mănăstirea Voroneț; https://www.agerpres.ro) 2 x 2p. = 4 puncte
3. - câte 1 punct pentru menționarea felului fiecărui pronume subliniat (se – pronume reflexiv; care – pronu-
me relativ) 2 x 1p. = 2 puncte
- câte 1 punct pentru menționarea cazului fiecărui pronume subliniat (se – caz acuzativ; care – caz acuzativ)
2 x 1p. = 2 puncte
4. – câte 1 punct pentru precizarea fiecărei funcții sintactice (este pictată – predicat verbal; ilustrative – atri-
but adjectival) 2 x 1p. = 2 puncte
- câte 1 punct pentru precizarea fiecărei părți de vorbire (este pictată – verb predicativ la diateza pasivă; ilus-
trative – adjectiv propriu-zis) 2 x 1p. = 2 puncte
5. – câte 1 punct pentru transcrierea integrală a celor două propoziții indicate (de exemplu: Pictarea ziduri-
lor exterioare, din temelie până la streașină, este o lucrare; ce a dat edificiului o mare strălucire.) 2 x 1p. = 2
puncte
- câte 2 puncte pentru precizarea felului fiecărei propoziții transcrise: propoziție principală; propoziție subor-
donată atributivă) 1 x 2p. = 2 puncte
introdusă printr-un adverb relativ ( - 1 punct pentru construirea unei fraze alcătuite din două propoziții; - 3
puncte pentru construirea corectă a propoziției subordonate indicate, introduse printr-un adverb relativ, de
exemplu: Se știe când staționăm. când staționăm – propoziție subordonată subiectivă) 4 puncte
B.
- prezentarea oricăror două caracteristici ale satului autentic românesc; 2 x 2p. = 4 puncte
- folosirea unui limbaj expresiv în descrierea tabloului; 4 puncte
- adecvarea conținutului la cerință – 2 p; adecvarea parțială a conținutului la cerință – 1 p. 2 puncte
- respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 2 puncte
Testul 3
A.
exemplu: vioaie – energică, incinerez – ard) 2 x 2p. = 4 puncte
2. explicarea rolului semnului întrebării în secvența dată: marchează sfârșitul unei propoziții interogative,
semnalând intonația specifică și evidențiind sentimente de curiozitate 4 puncte
- închiși – adjectiv participial obținut prin conversiune din verb predicativ la modul participiu
- cincisprezece – obținut prin compunere prin sudare (numeralul cardinal „cinci”; prepoziția simplă „spre”;
numeralul cardinal „zece”
4. câte două puncte pentru despărțirea corectă a cuvintelor date: ma-li-ți-oa-să, bă-tă-li-a. 2 x 2p. = 4 puncte
109
III G D
enul
ramatic
Capitolul
5. câte 2 puncte pentru transcrierea corectă a oricăror două cuvinte/ structuri ce pot constitui mărci ale adre-
sării directe ( de exemplu: propoziția interogativă „Dormeai?”; structura în cazul vocativ „Catinco dragă”.) 2 x
2p. = 4 puncte
6. precizarea corectă, într-un enunț, a statutului Catincăi în casa familiei Cristian: Catinca este servitoarea-
edec a familiei.
B.
8 puncte

A.
1. câte 2 puncte pentru formularea corectă a fiecăruia dintre cele două enunțuri cerute (de exemplu: Scopul
parkour-ului ca practicantul să-și adapteze mișcarea la orice obstacol din calea sa. Numele ofițerului naval
care a conceput metoda natural este Georges Hébert.)
2 x 2p. = 4 puncte
2. câte 4 puncte pentru denumirea corectă a site-ului de pe care este extras fragmentul dat: https://
ro.wikipedia.org 4 puncte
3. - câte 1 punct pentru menționarea modului fiecărui verb subliniat (a depăși – mod infinitiv; se regăseau –
mod indicativ) 2 x 1p. = 2 puncte
- câte 1 punct pentru menționarea timpului fiecărui verb subliniat (a depăși – timp prezent; se regăseau –
timp imperfect) 2 x 1p. = 2 puncte
4. – câte 1 punct pentru precizarea fiecărei funcții sintactice (de a materializa – atribut verbal; a sa – atribut
adjectival) 2 x 1p. = 2 puncte
- câte 1 punct pentru precizarea fiecărei părți de vorbire (de a materializa – verb predicativ; a sa – adjectiv
pronominal posesiv) 2 x 1p. = 2 puncte
5. – câte 1 punct pentru transcrierea integrală a fiecărerei propoziții precizate (de exemplu: Acest parkour este
considerat de unii indivizi ca un sport; pentru că fiecare traceur/traceuse are stilul propriu;) 2 x 1p. = 2 puncte
- câte 1 punct pentru precizarea felului fiecărei propoziții transcrise: propoziție principală; propoziție subor-
donată circumstanțială de cauză) 2 x 1p. = 2 puncte
6. construirea unei fraze alcătuite din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată atributivă, in-
trodusă prin conjuncție subordoatoare ( - 1 punct pentru construirea unei fraze alcătuite din două propoziții;
- 3 puncte pentru construirea corectă a propoziției subordonate indicate, introduse printr-o conjuncție
subordonatoare, de exemplu: L–a cuprins dorința să vină – să vină - propoziție subordonată predicativă)
4 puncte
B.
= 2 puncte
110
Testul 4
A.
exemplu: provizoriu – temporar, ai îndrăznit – ai cutezat) 2 x 2p. = 4 puncte
2. explicarea rolului punctelor de suspensie în secvența dată: marchează o tăcere semnificativă, ce evidențiază
atitudinea ezitantă a personajului. 4 puncte
- ăsta – adjectiv pronominal demonstrativ de apropiere obținut prin conversiune din pronume demonstrativ
de apropiere
- deocamdată – obținut prin compunere prin sudare ( prepoziție simplă „de”; adverb de aproximare „cam”;
substantiv comun „dată”)
4. identificarea corectă a cuvintelor care conțin diftongi: (de exemplu: amândoi, răbdării). 2 x 2p. = 4 puncte
5. câte 2 puncte pentru transcrierea oricăror două cuvinte/ structuri ce constituie mărci ale adresării directe
(de exemplu: propoziția interogativă: „Unde te găsești cu capsula suprarenală?”; forme verbale și pronomina-
le de persoana a II-a „tu ai îndrăznit”.) 2 x 2p. = 4 puncte
6. precizarea corectă, într-un enunț, a obiectului cercetării științifice întreprinse de către doctorul Scarlat:
Obiectul cercetării științifice este capsula suprarenală. 4 puncte
B.
8 puncte

A.
1. câte 2 puncte pentru formularea corectă a fiecăruia dintre cele două enunțuri cerute (de exemplu: Numele
celui mai recent roman semnat de Octavian Soviany este Casa din Strada Sirenelor. Faustin este dedicat stu-
diilor savante, în special celor de esoterism.) 2 x 2p. = 4 puncte
2. câte 2 puncte pentru scrierea numelui autoarei și a titlului articolului( de exemplu: Numele autoarei este
Carla-Francesca Shoppel. Titlul articolului este: Am citit „Casa din strada sirenelor” și am început să mă îndo-
iesc de tot ce e real.) 2 x 2p. = 4 puncte
3. - câte 1 punct pentru menționarea modului fiecărui verb subliniat (este sedus – mod indicativ; reușind –
mod gerunziu) 2 x 1p. = 2 puncte
- câte 1 punct pentru menționarea diatezei fiecărui verb subliniat (este sedus – diateza pasivă; reușind – dia-
teza activă) 2 x 1p. = 2 puncte
4. – câte 1 punct pentru precizarea fiecărei funcții sintactice (creat – atribut adjectival; de numele – comple-
ment de agent) 2 x 1p. = 2 puncte
- câte 1 punct pentru precizarea fiecărei părți de vorbire (creat – adjectiv participial; de numele - prepoziție
simplă + substantiv comun) 2 x 1p. = 2 puncte
111
III G D
enul
ramatic
Capitolul
5. – câte 1 punct pentru transcrierea integrală a fiecărei propoziții indicate (de exemplu: Autorul este şi perso-
najul narator, lucru; care face ca realitatea) 2 x 1p. = 2 puncte
6. construirea unei fraze alcătuite din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată completivă
directă, introdusă printr-un pronume nehotărât (- 1 punct pentru construirea unei fraze alcătuite din două
propoziții; - 3 puncte pentru construirea corectă a propoziției subordonate indicate, introduse printr-un pro-
nume nehotărât, de exemplu: Învăț orice îmi dă. orice îmi dă – propoziție subordonată completivă directă) 4
puncte
B.
= 2 puncte
Testul 5
A.
exemplu: pleacă – pornește, virtute – calitate) 2 x 2p. = 4 puncte
2. explicarea rolului virgulei în secvența dată: marchează adresarea directă prin izolarea unui substantiv în
cazul vocativ „colega” de restul enunțului. 4 puncte
- mea – adjectiv pronominal posesiv obținut prin conversiune din pronume posesiv
- vânător – obținut prin derivare cu sufixul –tor de la cuvântul de bază a vâna
4. identificarea corectă a diftongilor: oa, ea (2 puncte) și a vocalelor în hiat u-i (2 puncte)
5. câte 2 puncte pentru formularea corectă a oricăror idei principale/ secundare (de exemplu: Vânătorul II
vânează pentru prima dată în viață. Vânătorul I consideră vânătoarea un sport.) 2 x 2p. = 4 puncte
6. precizarea corectă, într-un enunț, a obiectului moștenit de către Vânător II: Obiectul moștenit de către
Vânător II este o pușcă. 4 puncte
B.
8 puncte
112

A.
1. câte 2 puncte pentru formularea corectă a fiecăruia dintre cele două enunțuri cerute (de exemplu: Data
sărbătoririi Zilei mondiale a florei și faunei sălbatice este 3 martie. Denumirea speciei de păsări aflate în peri-
col extrem este Papagalul Spix Macaw) 2 x 2p. = 4 puncte
2. câte 2 puncte pentru scrierea titlului articolului și a denumirii site-ului de pe care a fost extras cuvântul dat
( de exemplu: Ziua mondială a florei și faunei sălbatice, www. agerpres.ro.) 2 x 2p. = 4 puncte
3. - câte 1 punct pentru menționarea felului fiecărui numeral subliniat (a 68-a – numeral ordinal; 1215 – nu-
meral cardinal) 2 x 1p. = 2 puncte
- câte 1 punct pentru menționarea cazului fiecărui numeral subliniat (a 68-a – caz genitiv; 1215 – caz nomi-
nativ) 2 x 1p. = 2 puncte
4. – câte 1 punct pentru precizarea fiecărei funcții sintactice (de actele – complement de agent; ilicit – atribut
adjectival) 2 x 1p. = 2 puncte
- câte 1 punct pentru precizarea fiecărei părți de vorbire (de actele – prepoziție simplă + substantiv comun;
ilicit – adjectiv propriu-zis) 2 x 1p. = 2 puncte
5. – câte 1 punct pentru transcrierea integrală a fiecărei propoziții indicate (de exemplu: La 20 decembrie
2013, în cadrul celei de-a 68-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, s-a stabilit; ca data de 3 martie să devină
ziua) 2 x 1p. = 2 puncte
donată subiectivă) 2 x 1p. = 2 puncte
care să aibă ca termen regent verbul predicativ a vâna (- 1 punct pentru construirea unei fraze alcătuite
din două propoziții; - 3 puncte pentru construirea corectă a propoziției subordonate indicate, care să aibă
ca termen regent verbul predicativ a vâna de exemplu: Vânează cine are sânge rece. cine are sânge rece –
propoziție subordonată subiectivă) 4 puncte
B.
- exprimarea unui punct de vedere adecvat temei 4 puncte
- susținerea opiniei formulate prin două argumente 2 x 2 p. = 4 puncte
- adecvarea conținutului la cerință – 2p. ; conținut partial adecvat – 1p. 2 puncte
Testul 6
A.
exemplu: pustie – goală, nu răsărea – nu apărea) 2 x 2p. = 4 puncte
2. explicarea rolului semnului exclamării în secvența dată: marchează sfârșitul unei construcții imperative și al
unei propoziții exclamative. 4 puncte
- fiecare – adjectiv pronominal nehotărât obținut prin conversiune din pronume nehotărât
- a trezi – obținut prin derivare cu sufixul –i de la adjectivul treaz
4. identificarea celor doi diftongi: ea; ia. 2 x 2p. = 4 puncte
5. câte 2 puncte pentru transcrierea a două figuri de stil diferite (de exemplu: personificarea „soarele poate
intra în voie”; comparația „mă simt ca un condamnat la moarte”) 2 x 2p. = 4 puncte
113
III G D
enul
ramatic
Capitolul
6. precizarea corectă, într-un enunț, a motivului nemulțumirii lui Eugen: Eugen este nevoit să-l trezească în
fiecare dimineață pe Maximilian și să-l motiveze. 4 puncte
B.
8 puncte

A.
1. câte 2 puncte pentru formularea corectă a fiecăruia dintre cele două enunțuri cerute (de exemplu:
Personalitatea se formează încă de la naştere şi continuă să se dezvolte pe tot parcursul vieţii, având la
bază ereditatea şi fiind puternic influenţată de relaţiile interpersonale şi sociale. Cele patru componente ale
personalității sunt: temperamentul, aptitudinile, caracaterul și creativitatea) 2 x 2p. = 4 puncte
2. câte 2 puncte pentru scrierea numelui autoarei și a titlului articolului din care a fost preluat fragmentul dat
( de exemplu: Ana Ciocârlan; Personalitatea și componentele sale) 2 x 2p. = 4 puncte
3. - câte 1 punct pentru menționarea felului fiecărui adjectiv subliniat (acest – adjectiv pronominal demon-
strativ de apropiere; respective – adjectiv propriu-zis) 2 x 1p. = 2 puncte
- câte 1 punct pentru menționarea cazului fiecărui adjectiv subliniat (acest – caz acuzativ; respective – caz
genitiv) 2 x 1p. = 2 puncte
4. – câte 1 punct pentru precizarea fiecărei funcții sintactice (a caracteriza – subiect; cuiva – atribut prono-
minal genitival) 2 x 1p. = 2 puncte
- câte 1 punct pentru precizarea fiecărei părți de vorbire (a caracteriza – verb predicativ; cuiva – pronume
nehotărât) 2 x 1p. = 2 puncte
5. – câte 1 punct pentru transcrierea integrală a celor două propoziții indicate (de exemplu: Acesta subliniază
faptul; că fiecare om are o serie de trăsături tipice, proprii tuturor oamenilor, indiferent de loc şi timp.) 2 x 1p.
= 2 puncte
- câte 2 puncte pentru precizarea felului fiecărei propoziții transcrise: propoziție principală; propoziție subor-
6. construirea unei fraze alcătuite din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată circumstanțială
de timp, care să aibă ca termen regent verbul „a scrie” ( - 1 punct pentru construirea unei fraze alcătuite din
două propoziții; - 3 puncte pentru construirea corectă a propoziției subordonate indicate, care să aibă ca ter-
men regent verbul „a scrie”, de exemplu: Scriem când ni se spune. când ni se spune – propoziție subordonată
circumstanțială de timp) 4 puncte
B.
- prezentarea oricăror două caracteristici ale răsăritului de soare la malul mării; 2 x 2p. = 4 puncte
- folosirea unui limbaj expresiv în descrierea tabloului; 4 puncte
- adecvarea conținutului la cerință – 2 p; adecvarea parțială a conținutului la cerință – 1 p. 2 puncte
- respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 2 puncte
114
Genul dramatic. Noțiuni teoretice.

1. Definiţie.
Genul dramatic cuprinde operele literare în care conţinutul de idei şi sensul operei sunt evidenţiate prin jocul
actorilor care întruchipează personajele pe o scenă în faţa spectatorilor.
2. Caracteristici:
- Acţiunea este redusă la o durată reprezentabilă pe scenă
- Autorul nu intervine direct în text decât prin intermediul didascaliilor
- În structura textului dramatic se întâlnesc atât elemente epice, cât şi lirice
- Principalele moduri de expunere sunt dialogul şi monologul dramatic
- Este împărţit în acte şi scene
- Naraţiunea şi descrierea apar doar în didascalii
- Existenţa unui conflict puternic între personaje
- Personajele sunt numeroase, acţiunea concentrându-se asupra protagoniştilor
- Conţinutul de idei şi sensurile operei sunt puse în evidenţă prin jocul actorilor, efecte vizuale, scenice
- Finalul este plin de efect menit să surprindă sau să impresioneze
3. Subiectul este reprezentat de succesiunea şi îmbinarea acţiunilor într-o piesă de teatru. Acesta cuprinde mai
multe momente care în operele clasice se succedă într-o ordine canonică:
- expoziţiunea (are rolul de a-i crea spectatorului o imagine completă a circumstanţelor acţiunii ce urmează să se
deruleze),
- peripeţia (unul sau mai multe evenimente cheie)
Deznodământul (repune într-o ordine nouă elementele situaţiei iniţiale)
4. Acţiunea dramatică – reprezintă o suită de evenimente prezentate pe o scenă care permit trecerea de la o
situaţie iniţială la una finală printr-o întreagă serie de medieri. Aceasta poate fi:
- Statică sau cu progresie lentă
- Dinamică sau implexă (cu peripeţii complicate).
5. Conflictul – considerat „adevărata identitate a dramaticului” de Adrian Marino, constând în existenţa a 2 sau
mai multor forţe opuse. Între aceste forţe se interpune un obstacol, iar consecinţa va fi ciocnirea, şocul urmat de
o criză. Dramatismul rezultă din tot felul de răsturnări de situaţie, confruntări., ruperi de nivel, treceri de la o stare
la alta. Acesta poate fi:
- Exterior
- Interior
6. Compoziţia presupune structurarea acţiunii în acte, tablouri şi scene.

a) Actele sunt diviziuni care structurează subiectul, reprezentând o etapă a desfăşurării acţiunii.
b) Tablourile sunt unităţi mai întinse şi mai vagi şi aparţin dramaturgiei baroce şi moderne
c) Scena reprezintă o diviziune a acţiunii, conform unei configuraţii determinate de personaje, astfel încât o schim-
bare de scenă implică o schimbare în coprezenţa personajelor.
7. Personajul – în dramaturgie contactul cu personajul este imediat. Pentru o mai bună înţelegere a personajului
de către spectator se apelează la anumite particularităţi comportamentale şi de limbaj. Numele personajului
constituie un mijloc de particularizare a eroului. Defectele de limbaj devin mărci specifice. De multe ori, vocea
personajelor ilustrează concepţii ale autorului (Blaga, Camil Petrescu).
115
III G D
enul
ramatic
Capitolul
8. Limbajul dramaturgiei – „în teatru totul e limbaj” spunea Ionescu. Limbajul dramatic depinde de tema aleasă:
cuvintele din anumite sfere lexico-semantice creează atmosfera, culoarea locală. Orice text dramatic se compune
din două părţi distincte dar inseparabile: dialogul/monologul şi didascaliile. În dialoguri vorbeşte personajul, pe
când în didascalii vorbeşte autorul, atribuindu-le fiecăruia un loc pentru a vorbi. Mijloacele lingvistice de expresie
teatrală sunt susţinute de cele paraverbale. Elementele ce compun prozodia textului dramatic sunt: intonaţia, ac-
centul, cezura, oprirea, pauza, suflul, timbrul vocii, exclamaţia. Elementele paraverbale importante sunt: mimica,
decorul, muzica, dansul, mişcarea scenică. Acestea au rolul de a caracteriza personajul.
9. Didascaliile – cuprind numele personajelor, indicaţiile scenice, elementele de decor etc. Rolul lor este dublu:
- E un text de regie ce cuprinde toate indicaţiile date de autor celor însărcinaţi să asigure existența scenică a
textului
- Un suport pentru cititor care-i permite să construiască imaginar o scenă de teatru.
Speciile genului dramatic:

a) Comedia
b) Drama
c) Tragedia
Monologul şi dialogul – sunt moduri de existenţă şi de construcție ale operei literare în totalitatea ei sau numai
ale anumitor părţi ale acesteia.
a) Dialogul – este o formă de comunicare între două sau mai multe persoane care îşi transmit informaţiile cu
diverse scopuri. Replica este intervenția în dialog a unui participant.
Funcţiile dialogului în opera dramatică:
- Declanşează şi motivează acţiunea
- Defineşte relaţiile dintre personaje
- Dezvăluie reacţia lor mentală şi afectivă în raport cu o anumită situaţie
- Contribuie la caracterizarea directă şi indirectă a personajelor
b) Monologul – este replica de dimensiuni ample emisă de un locutor care nu are în mod obligatoriu un destinatar
prezent. Acesta cunoaşte două realizări: adresat şi interior
Suport-demonstrație pentru apartenența unui text la genul dramatic

Genul dramatic cuprinde operele literare scrise cu scopul de a fi reprezentate pe scenă. De aceea, ele au o
structură specifică și o acțiune limitată în timp și în spațiu, care se construiește în jurul unui conflict dramatic.
Fragmentul din opera ,,...”, de ..., aparține genului dramatic, întrunind particularitățile de formă și de conținut
specifice acestuia.
O trăsătură definitorie a operelor dramatice este structura specifică, textul fiind împărțit în acte și scene.
Fragmentul-suport reprezintă o scenă alcătuită dintr-o succesiune de replici, modul de expunere predominant
fiind dialogul dramatic. De asemenea, este prezentă convenția specifică acestui gen literar, în fața fiecărei replici
fiind așezat numele personajului care o rostește: ,,...”. În plus, sunt prezente indicațiile scenice sau didascaliile (
intervenții succinte ale autorului, prin care sunt descrise decorul, gestica sau mimica personajelor), necesare re-
gizorului care va pune în scenă piesa: ,,...”.
Ca în orice text dramatic, acțiunea este limitată în timp și în spațiu și se construiește în jurul unui conflict dra-
matic, parțial prezent și în fragmentul dat. (indicii spațio-temporali, rezumatul, conflictul exterior/interior – ca la
genul epic).
În altă ordine de idei, personajele textului dramatic comunică prin intermediul dialogului și al monologului,
modurile de expunere specifice acestui gen literar. Astfel, dialogul devine principalul mijloc de caracterizare indi-
rectă a personajelor, prin limbaj. Personajele textului-suport sunt ... și ... . (caracterizare)
În concluzie, conform celor prezentate mai sus, fragmentul aparține genului dramatic, respectând trăsăturile
de formă și de conținut specifice acestuia.
116
Textul argumentativ
Argumentaţia este un domeniu constituit la intersecţia dintre logică, retorică şi lingvistică. Reprezintă o strategie
de comunicare în care oratorul stabileşte concluzii valabile folosind anumite argumente.
Construcţia textului argumentativ:

a. Etapele construirii unei argumentări:
-analiza/înţelegerea noţiunii, documentarea, sistematizarea informaţiilor, formularea şi ordonarea argumentelor,
redactarea argumentării, editarea textului;
b. Tehnici de argumentare:
- tipuri de aserţiuni utilizate în textul argumentativ (fapte, opinii, mărturii, prejudecăţi, credinţe);
- tipuri de argumente;
- rolul conectorilor în argumentare (verbe evaluative, adverbe de mod / predicative ca mărci ale subiectivităţii
evaluative, cuvinte cu rol argumentativ; structuri sintactice în argumentare etc.);
- demersul argumentativ inductiv, respectiv deductiv;
Structura argumentării :
- ipoteza
- argumentaţia
- concluzia
Sfaturi utile în realizarea unei argumentări:

- formularea clară a ipotezei/ a propriei opinii faţă de afirmaţia dată
- enunţarea a două argumente (pro şi/ sau contra) viabile, pertinente, adecvate ipotezei şi dezvoltarea lor convin-
gătoare, prin exemplificări sau prin explicaţii clare
- organizarea ideilor în scris (coerenţa şi coeziunea textului; text clar organizat, cu echilibru între cele trei compo-
nente: ipoteză –argumente - concluzie;
- construcţia paragrafelor trebuie să sublinieze ideile
- utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate discursului de tip argumentativ (de exemplu, verbe de opinie: a crede,
a considera, a presupune etc.; adverbe/ locuţiuni adverbiale de mod folosite ca indici ai subiectivităţii evaluative:
probabil, posibil, desigur, fără îndoială, cu siguranţă etc.; conjuncţii/ locuţiuni conjuncţionale cu rol argumentativ,
utilizate pentru exprimarea raporturilor de tip cauzal, consecutiv, final, conclusiv etc.: deoarece, din cauză că,
încât, ca să, aşadar etc.; conectori argumentativi: în primul rând, în plus, de fapt, oricum, în ceea ce priveşte, prin
urmare, în realitate etc
- corectitudinea limbii utilizate
- corectitudinea exprimării
- ortografia şi punctuaţia corectă
- formularea unei concluzii adecvate
Bibliografie orientativă:
- Andra Şerbănescu, Cum se scrie un text, ed. a II-a, Polirom, Iaşi, 2001, p. 218 – 260
117
Notițe
118
Ghid pentru Evaluarea Naţională ► Notiţe
119
Cuprins
Capitolul I. Genul Epic
Testul 1 ..................................................................................................................................................................4
Testul 2 ..................................................................................................................................................................6
Testul 3 ..................................................................................................................................................................8
Testul 4 ................................................................................................................................................................10
Testul 5 ................................................................................................................................................................12
Testul 6 ................................................................................................................................................................14
Testul 7 ................................................................................................................................................................16
Testul 8 ................................................................................................................................................................18
Testul 9 ................................................................................................................................................................20
Testul 10 ..............................................................................................................................................................22
Testul 11 ..............................................................................................................................................................24
Testul 12 ..............................................................................................................................................................26
Sugestii de rezolvare . ..........................................................................................................................................28
Capitolul II. Genul Liric

Testul 1 ................................................................................................................................................................42
Testul 2 ................................................................................................................................................................44
Testul 3 ................................................................................................................................................................46
Testul 4 ................................................................................................................................................................48
Testul 5 ................................................................................................................................................................50
Testul 6 ................................................................................................................................................................52
Testul 7 ................................................................................................................................................................54
Testul 8 ................................................................................................................................................................56
Testul 9 ................................................................................................................................................................58
Testul 10 ..............................................................................................................................................................60
Testul 11 ..............................................................................................................................................................62
Testul 12 ..............................................................................................................................................................64
Sugestii de rezolvare . ..........................................................................................................................................66
Capitolul III. Genul Dramatic

Testul 1 ................................................................................................................................................................82
Testul 2 ................................................................................................................................................................84
Testul 3 ................................................................................................................................................................86
Testul 4 ................................................................................................................................................................88
Testul 5 ................................................................................................................................................................90
Testul 6 ................................................................................................................................................................92
Testul 7 ................................................................................................................................................................94
Testul 8 ................................................................................................................................................................96
Testul 9 ................................................................................................................................................................98
Testul 10 ............................................................................................................................................................100
Testul 11 ............................................................................................................................................................102
Testul 12 ............................................................................................................................................................104
Sugestii de rezolvare . ........................................................................................................................................106
120

Evaluare VIII 2017 v2

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Evaluare VIII 2017 v2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid

Coperta colecției: ?????????

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Editura Delfin, Bucureşti

Copyright © Editura Delfin, 2017

Nenorocita privighetoare Ieşi-nainte să-i dea povaţă,

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

În compunerea ta, trebuie:

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.

Cerul e o vorbă albastră: a lui Dumnezeu.

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

În paralel cu competiția de canto, pe 29 iulie va fi organizată o conferință cu videoproiecții

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

Cercetătorii de la Brown University au ajuns la concluzia că în formaţiunile satelitului nostru

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să caracterizezi un personaj al fragmentu-

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

de necontestat, prezintă încă două caracterisici fundamentale, continuitatea şi unitatea în timp şi

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

Colo-n jos pă prundurele Și napoi s-a înturna.

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

Doi urși mari se însoțiră, Sare iute-ncetișor,

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

Așezarea pe Glob prezintă o însemnătate deosebită, deoarece condiționează principalele elemen-

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER),

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

Foicică trei gutui, - De mă port așa gătit, - Foicică de lipan,

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

5. ”pentru a rezolva această dilemă” = propoziție subordonată de scop 4p.

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

1. Argumentarea la genul epic

2. Argumentarea la specia basm

3. Argumentarea la specia fabulă

4. Argumentarea la specia baladă

5. Caracterizarea unui personaj

6. Exprimarea opiniei despre mesajul unui text epic

În elaborarea unei astfel de compuneri, trebuie să ținem cont de următoarele aspecte:

Rămâi!... Ascultă... oare ce s-aude?...

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.