Vasilica Zegreanu

Memorator de
limba rom6nd
pentru clasele 5-8

@Booklet
Bucuregti, 2019
 Conjunctia .................67
lnterjectia .................68
Capitolul IV Sintaxa .......71
Cuprins A. Sintaxa propozi(iei ........................71
Pdrtile principale ale propozi!iei ............... .......73
Predicatul .,...........73
Capitolul I. Vocabularul ............. .........3 Subiectul ..............74
Structura vocabularului .........................................3 Pdrlile secundare ale propoziliei............... ......7 6
Mijloace de imbogdlire a vocabularului .................5 Atributul...... ..........76
Categoriisemnatice .........9 Complementul............... .........,79
Arhaisme. Regionalisme ................ ......................11 B. Sintaxa fra2ei.......... ".....................89
U nitdli frazeologice. Formule (cligee) internalionale .1 2 Fra2a.......... ...............89
Argoulgijargonul
Tautologia. ...........13 Propozitia subordonatd predicativd (PR)......."93
Capitolul II. Fonetica ......15 Propozi[ia subordonatd subiectivd (SB)..........95
Reguli de despdrlire a cuvintelor in silabe:..........16 Propozitia subordonatd atributivd (AT)............99
Accentul ......17 Propozitia completivd directd (CD). . .. . ....102
Capitolul IIL Morfologia .......... ........18 Propozilia completivd indirectd (Cl) .............. 1 04
l. PArli de vorbire flexibile....... ...........19 Subordonatele circumstanliale ..................... 1 06
Substantivul ................. ................19 Propozitia circumstantiald de loc (CL) .....106
Articolul ............,........23 Propozitia circumstantiald de timp (CT)...1 08
Adjectivul.... .......^.......25 Propozitia circumstantiala de mod (CM)..111
Numeralul... ...............28 Propozilia circumstantiald de
Pronumele.. ...............30 cauzd(Cz)...... .................112
Verbu1......... ...............40 Propozitia circumstantiald de scop
ll. Pd(ile de vorbire neflexibile... .......63 saufinald(CS)...... ...........114
Adverbul".... ...............63 Propozi!ia circumstanliald condilionald
Prepozi{ia ..................65 (cDT) .................115
 Propozitia circumstanliald
concesivd (CV)..... ..... ..........117
Propozi{ia circumstanliald consecutivd
(cNS) .................11e
Capitolul V Construc(ii incidente................ .....1 21
Capitolul VI. Anacolutul............ ......122
Bibliografie .....123
Editurh Booklet Pentru comenzi:
www.booklet.ro tel: 021 4t10.3095
email: comenzi@booklet.ro
web: www.booklet.ro Capitolul I. Vocabularul
Vocabularul (lexicul) cuprinde totalitatea cuvintelor
dintr-o limbd.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Romdniei

ZEGREANU, VASILICA
Memorator de limba romdnd pentru clasele 5-8 / Vasilica A. Fondul principal lexical (vocabularul fundamental
Zegreanu.Ed.a2-a. -
Bucuregti : Booklet, 2019 sau lexicul de bazd) cuprinde cuvintele cele mai
tsBN 978-606 -590-7 12-6 uzitate, la un moment dat.

811 .1 35.1 (075.33)

B.Masa vocabularului include restul cuvintelor, care
pot fi structurate astfel:
- arhaisme - cuvinte care au dispdrut din limbd:
hatman, poterd elc.
- regionalisme - cuvinte folosite intr-o anumitd zond
a [drii: lubeni{d, barabuld, coblizan elc.
- cuvinte populare - cuvinte folosite in limbajul
familiar, nerespectdd normele limbii literare:
,',,,1ililh11,,,,,
CORESI a se pitula, matale, a gdta etc.
- elemente de jargon - cuvinte folosite cu scopul de
a impresiona: bonjour, madame, mersi, ciao etc.
- termeni argotici - cuvinte folosite de anumite
grupuri sociale restrAnse, cu scopul de a forma un
@ Editura Booklet, 2019
cod: nagpa, a da un tun, a guti etc.
Toate drepturile asupra lucrdrii apartin editurii
 :r.!'i-a:r:r'r:r: t.'..: :,: : il. ., _:
ri !1
:IE
' ..; ,, ;.- .,
:*jrill li1::lii:: l:1 r ,j::li:rrl:1; ;4:'rlj;
lllr.

{1:llrjii: i.i. !ir;t

it;:i!:i+l.i:
i:l:1,:ilj::'ri:
- termeni tehnici gi gtiin[ifici - folosili in anumite Mijloace de imbogitire a vocabularului
domenii ale gtiintei gi tehnicii: neutron, cip, reactor
':arrir:al:-ii::'i':.
etc.
A. Mijloace interne:
Cuvintul este unitatea de bazd a vocabularului; a) Derivarea este procedeul de formare de noi cuvinte
acesta are o formd gi unul sau mai multe intelesuri.
cu ajutorul prefixelor gi al sufixelor.
r SensurtTe cuvintelor: t Prefixuleste sunetul sau grupul de sunete care se
- sensu/ propriu de bazd: este cel asociat unei imagini adaugd in fata radicalului unuicuvdnt debazd pentru
obignuite: a forma un cuvAnt nou.
izvor - locul de pornire al rdului;
aripd - parte a corPului;
Prefixele pot fi:
- sensu/ propriu secundar. - vechi: ne-, in-, des-, rds-, de- etc.
izvor - material de insPiratie;
aripd- partea laterald a unuiobiect; - noi: anti-, con-, pre- elc.
Cele mai des intdlnite prefixe sunt: re-, in-, ne-, dez-,
- sensu/ figurat: este sensul mai pulin obignuit al des-, rdz-, rds-, strd-. La acestea se adaugd cele
obiectelor sau fenomenelor 9i este strAns legat de neologice: anti-, ante-, arhi-, ultra-, inter- elc.
context:
E xe m p I e : ref ace, ind o i, neast6 mp dr, d e zlipi, desface,
izvor - genezd; ariPd - cural;
rdzbate, sfrdl u ci, anflfasci st, supera rb itru, u It rascurld,
Cuv6ntul poate fi:
arhrcunoscut, lnferstatal etc.
- simplu;
- compus (format din doud sau mai multe cuvinte)' t Sufixuleste sunetul sau grupul de sunete care se
adaugd dupi radicalulunuicuvAnt debazd pentru a
crea cuvinte sau forme gramaticale noi. Sufixele sunt
de mai multe feluri:
- lexicale, c6nd formeazd cuvinte noi: aur-iu, fric-os,
benzin-drie elc.
- gramaticale, se intdlnesc numai la verbe si
formeazd modurile gi timpurile verbale;

$'ryrt'
 _i.tL-
Sufixele lexicale sunt folosite pentru denumirea:
- agentului (autor al ac(iunii sau meseriag. bdutor,
fierar, gornlsf, luntrag etc.
- lnsugirii: arEintlu, fricos, foiositor, mAncdcios etc'
- colectivitSlii: tufig, tinerime, bridef, porumblqfe etc'
- instrumentului: schinnbdfor, cantar etc.
- noliunilon abstracte: posibrirfate, domnle etc.
- modalitdlii (sufixe adverbiale): barbdteqfe, grdpig etc"
- locului gi originii: fierdrie, sibian etc.
- obiectelor sau insuqirilor mici (sufixe diminutivale):
binisor, fet(a, tdtlc, Porntgor etc'
- obiectelor sau insuqinilor mari (sufixe
au gmentative). copi land ru, mdlur ci, lddoale etc'
Derivarea parasinteticd se realizeazd atdt cu
ajutorul prefixelor, cdt 9i al sufixelor: ne-primi-tor,
ne-gti-inla, in-chip-ui etc. Derivatele in serie se oblin
de la un alt cuvAnt rjerivat: !ara + -an + -cd = tdrancd;
+ -utd = lSrdnculd.
Familia de cuvinte (lexicala) este alcdtuitd din
totalitatea cuvintelor formate prin derivare de la un
cuvAnt de baztr. drag, drdgul, dragalag, a indragi,
dragdlagenie etc. Aici distingem: cuvdntul de bazd -
drag, radicalul drag (elernentr-rl comun tuturor
cuvintelor derivate) 9i cuvintele derivate cu prefixe 9i
sufixe.
Cuvintele care conlin sufixe gramaticale (morfologice)
nu sunt considerate ca derivate:
ex.: vorblfd, citind, visam
6
A nu se confunda sufixele (gramaticale/ rnorfologice
gi lexicale) cu desinenla sau cu articolul hotdrAt enclitic.
b) Campunerea este mijlocul intern de irnbogdlire a
vocabularulur prin care se farmeazd cuvinte noi,
unind tenmeni diferi{i prin urmdtoarele procedee:
1. suciane (unire, alipire sau contopire)
a) substantive dreptunghi, Cdmpulung etc.
b) adlective: rdufdcator, cuminte, cumsecade etc.
c) pronume: niciunul, altceva, oarecare etc.
d) nurnerale. unsprezece, annandoi, dintdi etc.
e) verbe: binevoi, teleghida, nemaiauzind etc.
f) adverbe: deasupra, deplin, astazi, deseorl etc.
g) prepozitii'. despre, dintre, printre etc.
h) conjunclii'. aqadar, degi, precum eIc.
i) interjeclii: iacdtd etc.
2. allturare cu cratirnd (liniuld de unire):
a ) s u bsta nti v e". re d a cto r-gef , B i stri{a- N asiiud etc.
b) adjective: norcl-arnerican, prapriu-zls etc.
c) adverbe gi locu!iuni adverbiale: astd-vard,
i ntr- ad ev d r, c a I e a -v a I e a, t re a c d - m e a rg d etc.
d) interjeclii: hop-aga, tic-tac, tura-vura etc.
3. aldturare fdrd cratrmd:
a) substantive: Calea Victoriei, $tefan cel Mare,
Valea Prahoveietc.
b) pronume: dcmnia ta, domnia lui, ceea ce etc.
c) numerale'. doudzeci qitrei, de doud ori, cdte trei
etc.
,E
 d) loculiuni adverbiale: de altfel, in curdnd, pe de
rosf etc.
e) prepoziliigi loculiuni prepozilionale: de pe la, de
sub, de iur imPrejur etc.
f) conjunclii gi loculiuni conjunclionale: ca sd,
cu toate cd, de vreme ce etc.
4. abreviere (prescurtare): a.c. - anul curent, efc' -
et cetera; CEC/ C.E.C - Casa de Economii 9i
Consemnaliuni.
t Prefixoidele sunt elemente de compunere care se
agazdin fala rdddcinii pentru a forma un cuvAnt nou:
aero-, auto-, bio-, fito-, geo-, hidro-, macro-, micro-'
mutti-, orto-, poli-, pseudo-, tele-, zoo- etc' Ele provin
din limba latind sau din greaca veche 9i au o
circulalie internalionald.
t Sufixoidele sunt elemente de compunere care se
aqazd dupd rdddcind pentru a forma cuvinte noi:
-cid, -cra[ie, -fil, -fog, -fug, -log'
c) Schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea
este procedeul de formare a unor cuvinte noi prin
trecerea de la o parte de vorbire Ia alta:
- substantive se pot forma din: adverbe (aproapele);
adjective (addncul); verbe la participiu (rdtdcitii);
verbe la supin (mersul); verbe la gerunziu
(suferi nd ul); pron ume (eu ); interjectii (oful);
I
'.8
- adjective se pot forma din: verbe la participiu
(culeasa); verbe la gerunziu (fluturdnde); pronume
(acegti); adverbe (aga);
- adverbe se pot forma din: adjective (frumos); verbe
la participiu (ingAnat); substantive (noaptea).
-pronumele: posesiv, demonstrativ, nehotdrdt,
negativ, relativ, interogativ gi de intdrire devin
adjective pronominale cAnd determind un
substantiv. in acest caz se acordd obligatoriu in
gen, numdr gi caz cu substantivul 9i au funclia
sintacticd de atribut pronominal.
Pronumele personale (inclusiv lui, ei, lor),
pronumele de politele gi pronumele reflexiv nu se
convertesc in adjective pronominale.
ex.: Prietenii lor au plecat. (atribut pronominal)
B. Mijloace externe: imprumuturile. Neologismele
r Neo/ogisme/e sunt cuvintele noi imprumutate din
alte limbi sau create in interiorul limbii prin derivare
sau compunere, avdnd obligatoriu un component
neologic: design, s/res, show, miting, marketing etc.
Gategorii semantice
t Sinonimele sunt cuvinte cu formd diferitd gi cu sens
identic sau asemdndtor. in funclie de gradul lor de
echivalenld semanticd ele pot fi:
 - partiate - cAnd nu toate sensurile coincid:
poftd = dorinld, mut = tdcut, a elibera = a degaia;
- totate - cAnd toate sensurile coincid:
destin = soaftd, a muri = a deceda, sud = miazdzi
Toate sinonimele unui cuvdnt alcdtuiesc o serie
sinonimicd.
t Antonimele sunt cuvinte cu sensuri diametral opuse:
rece * catd, dragosfe I urd, atent * neatent,
depafte * aproape, avantai * dezavantai'
t Omonimele sunt cuvinte cu aceeaqi formd 9i sens
complet diferit. Ele Pot fi:
o omonime lexicale:
- totate (sunt identice in flexiune" lac - lacuri,
bancd - banci);
- - mese,
par[iale (sunt diferite in flexiune: masd
mase; tob - toburi, tobi; bob - boabe, bobi, boburi);
c omonime gramaticale- cAnd sunt parli de vorbire
diferite: sare - substantiv/ verb; foc - substantiv/
verb.
t Omofonele sunt cuvinte care se pronunt6 lafel'. ea - ia'
t Omografele sunt cuvinte care se scriu la fel: vese/d
- vesgld, dar se Pronunld diferit.
t Paronimele sunt cuvinte cu formd asemdndtoare 9i
cu sens diferit: lacund - lagund; epic - etic; a asculta
- a ausculta; pronume - prenume; complement - (liber); lefter (fdrd bani).
compliment.
,,,{.fr:
t Cuvintele polisemantice sunt cuvinte care au doud
sau mai multe sensuri legate intre ele: foc (flacdrd,
arSitd, incendiu, entuziasm, rdzboi, impugcdturd);
a da (a oferi, a ddrui, a inmdna, a dona, a sacrifica).
t Pleonasmul este o gregeald de exprimare care
constd in folosirea aldturatd a unor cuvinte sau a
unor constructii cu acelagi sens: a urma in
continuare; pubelele de gunoi; autoevaluare proprie.
Arhaisme. Regionalisrne
r Arhaismele lexicale sunt cuvinte care nu se mai
intrebuinleazd astdzi in vorbire.
Arhaismele fac parte din masa vocabularului 9i sunt
folosite in literaturd pentru a construi epoci trecute.
ex.'. vornic, postelnic, surle etc.
Unele arhaisme au iesit din uz odatir cu disparitia
realitdtilor denumite.
Arhaismele sunt:
- lexicale - cuvinte vechi logofdt
- fonetice - pronunlii vechi: vecinici
- morfologice - forme gramaticale vechi: erea
- sintactice - construc[ii sintactice vechi: carele
domn
- semantice - sensuri vechi ale unor cuvinte lefter
r Regionalismele lexicale sunt cuvinte folosite nurnai
in anumite zone ale {drii.
II