Sunteți pe pagina 1din 9

fl ,ft

Mrnleue DRNreLc Ctnsrrn


Launn Rnlucn Sunucru

MEMORATOR
DE LIMBA 9I \, ,\
LITERATURA ROMANA
pentru clasele V-UII

Edilia a II-a

co I ecti a
CO M PACT
,& ,{n

Editor: Ctrlin Vlasie


CUPRINS
Redactori: Adriana Oprea, Daniel Mitran
Tehnoredactare & prepr€ss: Marius Badea
Coperta colecliei: Ionut Bro$tianu
t. CARTEA - OBTECT CULTURAL ...............................................9
oAutorul, titlul pn(ile unei cddi (coperfile, cotorul, tabla de
materii/cuprinsuVsumarul, prefafa, postfata, notele de subsol),
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rominiei
CiRSTEA, MIHAELA DAI\IIELA editura, colectia ...................9
Memorator de Limba gi literatura romAntr pentru clasele
V-V[I / Mihaela Daniela Cirstea, Laura Raluca Surugiu. - Ed. a 2-a. - lI.TEORrALrrERARA........ ................................11
Piteqti : Paralela 45, 2013 l. Structurarea operei literare ............................... I I
ISBN 97 8 -97 3 - 47 - l7 7 4 -3 r Modurile de expunere....... ........................... 1l
. Narafiunea (autor, narator, personaje, subiectul,
I. Surugiu, Laura momentele subiectului, timpul 9i spaf iul)...................... I I
. Dialogul (mod de cancteizare a personajelor)............ l5
8l L135.1(075.33) . Descrierea (portretul literar, tabloul)...................:......... l6
82 1.1 3s. r.09(075.33) r Eul liric..... ......................... 18
2. Figuri de stil ................................18
coMENZl - CARTEA PR|N PO9TA . Personificarea,comparafia, enumer4ia"rep€tiIia, aliteratia
asonanla, antiteza, hiperbola, epitetul, metafora, alegoria.... l8
EDITURA PARALELA 45
Pitegti, jud. Argeg, cod 1 10174, str. Fralii Golegti 130
3. Versllicafia.. ................................24
Tel.: 0248 633 130; 0753 040 444
r Versul, strofa, mtrsura" rima, ritmul...... ................................24
0721 247 918 4. Genuri qispecii................ ...........26
Tel.ffax: 0248214 533;0248 631 439; 0248631 492. o Genuri1iterare............... ...............................26
E-mail: comcnzi@edituraparalela4s.ro . Epicu1............ ..............26
sau accesali www,edituraparalela45.ro r Liricul..
Tiparul executat la tipografia Editurii Paralela 45
E-mail : tipografie@edituraparalela45.ro

Copyright @ Editura Paralela 45,2013


Prezenta lucrare folosegte denumiri ce constituie mtrrci inregistrate,
iar conlinutul este protejat de legislalia privind dreptul de proprietate
intelectual6.
.{*.

r Imnul...-......... .............45 .Raporturi care se pot stabili in interiorul unei propozi;ii


. Comedia .....................47 (coordonarea, subordonarea)... ....................71
. Opera SF...................... ........................49 o Raporturi care se pot stabili in interiorul unei fraze
5. Specii nonliterare ................. ..............................50 (coordonarea, subordonarea).................................................72
. Articolul de dic{ionar, articolul de revistd./ziar, textele 2. Fonetica........ ...............................72
publicitare, reclama, mersul trenurilor.................................. 50 r Alfabetul limbii romine (vocale, semivocale, consoane) ....72
o Grupurile de sunete (diftongul, triftongul, hiatul) ................ 73
III. PRACTICA RATIONALA $I FT]NCTIONAL.I, r Scrierea cu liter5 mare..,....... .......................73
A LIMBII .............54 r Scrierea $i pronunlarea numelor proprii striine.................... 73
1. Comunicarea oraltr ................. ............................54 o DespS4ireain silabe......".... ....'...................74
.
Situalia de comunicare (emititor, receptor, mesaj, context,
3. Vocabularul. ..................'............74
cod, canal) ........................54 . Vocabularul fundamental... ...........'..'.....'....75
o Dialodmonolog (dialog formaVdialog informal) ................. 54 r Masa vocabularului............... ......................75
. Elemente nonverbale gi paraverbale ...........55 . Mrjloace de imbogd{ire a vocabularului ..'......'.......'.............75
o Textul argumentativ.... ...............................56 . Mtjloace inteme (derivarea, compunerea, schimbarea
o Ideeprincipald,/idee secundard ....................57 valorii gramaticale sau convesirmea, familia lexicab).....'. 75
oComunicare oral5/comunicare scrisd .................................... 5Z . Miiloace exteme (neologismele)....................................7 6
2. Comunicarea scristr ............... r
..............................58 semantice
Relalii ..'.'.........76
. P54ile compunerii....... ................................58 . Sinonimele..... .............76
o Elementele auxiliare in scriere - paranteze gi sublinieri ......59 . Antonime1e.... ....'........76
o Cererea, scrisoarea, anun{ul, invitafia................................... 60 . Paronimele..... .............76
r Semne de punctuafie gi de ortografie (punctul, virgula, dou6 . Omonimele (omofone, omografe) ................................. 76
puncte, linia de dialog, semnul exclamlrii, sermul intrebdrii, . Cuvintele po1isemantice.......... ...'.........77
linia de pauzi, cratima)............ ...................64 . Pleonasmul .... ............'77
3. Contexte de realizare...... ...........67 4. Morfologia ... ...............................77
r Transformarea textului dialogat in text narativ..................... 67 o Substantiwl - defrnilie, clasificare, numdrul substantivelor,
o Rezumatul.. ........................69 genul substantivelor, cazuri gi funcfii sintactice, locutiunea
substantivald..... ................77
rv. ELEMENTE DE CONSTRUCTTE A COMUNrCARrr......... 70 o Articolul - defini1ie, clasificare (articol hotlrdt,
1. sintaxtr
Nofiuni generale de ................................70 articol nehotdrit, articol posesiv-genitival,
r Propozilia.. .........................70 articol demonstrativ-adjectival) .................. 80
o Clasificarea propozi1iilor...... ....................... 70 . Adjectivul - definitie, clasificare, grade de comparafie,
o Propozilia regenta................... .....................71 functii sintactice , valoare stilistici ............................'........... 8 I
o Termenul re9ent.....,............ ....,...................71

4
. Pronumele * definifie, clasificare, forme 9i func1ii sintactice, a Atribuhrl - defrnilie, clasificare.. ..............112
adjective pronominals ................... .............. 82 Propozifia subordonaE atibutive - defini1ie, elemente regerite,
I Pronumele persona1................ ..............82 elemente prin care se intoduce, topica gi punctuafia ........'....... I 13
r Pronumelepersonaldepolite{e... .........83 Complementul direct - definiJie, pirfi de vorbire prin care se
. Pronumelereflexiv.....................,................................,.,84 exprimi............ ...........'... I 14
. Pronumele posesiv .................. .............85 Propozilia subordonati completivi directd - defini1ie,
I Pronumele demonstrativ .............,..................................86 elemente regente, elemente prin care se introduce, topica 9i
' Pronumelenehotdrdt ............. ..............88 punctua1ia........ ............... I 15
. Pronumele relativ ...............................89 Complementul indirect - definilie, p6rti de vorbire prin care
. Pronumele interogativ ............. ............90 se exprime........ ............... I 16
r Pronumelenegativ.........................................................91 Propozi{ia subordonati completivS indirectd - defrnilie,
. Pronumele de intiirire.............. .............92 elemente regente, elemente prin care se introduce, topica 9i
o Verbul - definifie, clasificare - verbe predicative/ punctua1ia........ ...'.....'..... I 17
nepredicative (verbe copulative, verbe auxiliare), Complementul de agent - defini1ie, pdrfi de vorbire prin care
verbe tranzitive/intranzitive, verbe personale/impersonale/ se expdm5........ ...............117
unipersonale -, conjugare, mod, timp, persoani, numdr, Complementul circumstanfial de loc - definilie, pd4i de
diatezE, locu{iuni verbale, funclii sintactice, rol stilistic ......93 vorbire prin care se exprim6......... .......'.....1 18
o Numeralul - definifie, clasificare (numeral cardinal, numeral Propozilia subordonati circumstanfiald de loc - definilie,
colectiv, numeral multiplicativ, numeral distributiv, numeral elemente regente, elemente prin care se introduce, topica 9i
adverbial, numeral ordinal), functii sintactice .......... .......... 102 punctualia........ .......'....... I 19
r Adverbul - definifie clasificare, grade de comparalie, Complementul circumstaniial de timp * defini1ie, p64i de
loculiuni adverbiale, func1ii sintactice ................................ 103 vorbire prin care se exprim6........" '............120
o Interjecfia - defrnilie, clasificare, func1ii sintactice........... 105 Propozilia subordonatii circumstanliald de timp - definilie,
o ConjuncFa-defini1ig clasificare, locutiuni conjuncfionale..... 106 elemente regente, elemente prin care se introduce, topica qi
r Prepozifia-definigie, clasificare, regimcazual, locufiuni punctualia .......................120
prepozilionale.. ................ 106 Complementul circumstanfial de mod - defini1ie, pd4i de
5. Sintaxa ............107 vorbire prin care se exprimtr, valori stilistice........' ....'........ l2l
r Subiectul - defini1ie, clasificare, acordul subiectului cu Propozitia subordonatd circumstanfialtr de mod - defini1ie,
predicatul......... ................ 107 elemente regente, elemente prin care se introduce, topica qi
r Propozitia subordonat[ subiectivd * definiliq elemente regente, punctuatia ........ .....'..'......122
elemente prin care se intoduce, topica Ei punctuafia ................ 109 Complementul circumstan{ial de cauzii - definilie, Pd4i de
r Predicatul - defini1ie, clasificare......................................... I l0 vorbire prin care se exprim[. ..........."........123
r Propozilia subordona6 predicativd - definiliq elemenhrl regent,
elemen0e prin care se intoduce, topica gi punctuafia................ I I I

6
Propozitia subordonatd circumstantiali de cauz[ - defini1ie,
elemente regente, elemente prin care se introduce, topica gi
I. CARTEA - OBIECT CUTTURAL
punctuafia .......................123
Complementul circumstan{ial de scop - defini1ie, pdrti de Autorul - este persoana care scrie o opere, el are o existente
vorbire prin care se exprimd......... .............I24 reald, ceea ce se poate observa din biografia sa. Numele
Propozilia subordonatii circumstanlialS de scop - defini1ie, autorului se afld pe coperta cexfi. De exemplu, autorul ronla-
elemente regente, elemente prin care se introduce, topica gi nului Baltagul este Mihail Sadoveanu. in cazul operelor
punctualia ........ ................I25 populare, autorul este unul colectiv, anonim.
PropoziJia subordonate circumstanlialS consecutivd - Titlul -este numele ales de autor pentru opera sa. Titlul
delinitie, elemente regente, elemente prin care se introduce,
trebuie sI fie ln legiturd cu textul, s[ captiveze cititorul, si-i
topica gi punctuafia........................ ............L25
ftezeascd interesul. Uneori, titlul poartii numele unuia dintre
Propozifia subordonati circumstanliald condilionali - personaje (Ion de Liviu Rebreanu, Alexandru LdpuSneanul
definilie, elemente regente, elemente prin care se introduce,
topica gi punctuatia.................... ................126
de Costache Negruzzi), alteori desemneazd numele elemen-
Propozitia subordonatl circumstanliald concesiv6 - defini1ie, tului cenhal al operei (Baltagul de Mihail Sadoveanu) sau
elemente regente, elemente prin care se introduce, topica qi poate fi un titlu complex (Ultima noapte de dragoste, intdia
punctualia ........ ................127 noapte de rdzboi). Titlul poate fi format din unul sau mai
multe cuvinte. in cazul articolelor din ziare, titlul trebuie si
$ocheze, pentru a atrage publicul cititor.
Bibliografie......
Ptrrfile ce alcituiesc o carte sunt cope{ile, cotorul, filele, pa-
gina de titlu, prefala, textul propriu-zis, posffala, diverse
tipuri de note, cuprinsul. Agezarea in pagind se face cu ajuto-
rul alineatelor.
Coperta este partea unei cdrfi ce asigurd protectia acesteia.
Pe coperta I se afli numele autoruluio titlul operei, numele
editurii, o imagine/ilustrafie care si reflecte o idee inclusl in
text. Coperta a IV-a poate confine o recomandare a cirtii, o
prezentarc a autorilor, o imagine, preful, orice alte informalii
considerate relevante de cdtre editori.

Cotorul poate cuprinde titlul operei, autorul, editura, num[-


rul volumului (dac6 o oper6 are mai multe volume).
&
Tabla de materii/cuprinsuUsumarul cuprinde enumerarea II. TEORH LITERARA
p[4ilor unei cirgilcapitolele acesteia, precum 9i paginile
corespunzetoare acestora. Cuprinsul se poate afla la incepu-
tul sau la s{brqitul cd{ii.
1. STRUCTUBAREA OPEREI TTTEBARE
Prefafa este a$ezatii inaintea operei propriu-zise, teprezen-
t6nd un preambul al acesteia; ga poate include gdndurile MODURILE DE EXPUNERE - narafiunea (autor, narator,
autorului, exprimarea propriei viziuni asupra operei, poate fi personaje, subiectul, momentele subiectului, timp qi spafiu),
un cuv6nt-inainte semnat de un critic/o personalitate, pre- descrierea (portret literar, tablou), dialogul (mod de caracte-
zenthnd opera. Cend aceste comentarii apar la sfiirpitul cdrgii, rlzare a personajului).
vorbim despre postfafi.
r A. NARATIUNEA
Notele de subsol - note explicative plasate in josul paginii, . Mod de expunere, prezent?i mai ales in epic;
sub o linie oizontald" referitoare la un cuv6nt sau la un frag- r Se asociazi cu indicii de timp gi spatiu;
ment din tex! la un citat; cuvintele/fragmentele la care se . Se folosesc mai ales verbe la timpuri din sfera hecutului,
referd notele de subsol au un indice, in partea de sus, acelagi accenfudnd ideea de narare, de evocarre, dar este utilizat gi
indice regisindu-se gi la nota de subsol. prezentul, ca timp al evocilrii sau pentru a crea impresia
Editura este institutia care se ocupi de tipirirea ce{ii, de de spontaneitate ori iluzia realiEfii;
promovarea ei gi care editeaz[ carte4 face corectura ei, stabi- . Ordinea cronologici a intiimpldrilor este facultativE, din
legte pre{ul; sigla editurii se afld pe copertE. dorinfa de obqine suspansul putiind si se inverseze ordinea
momentelor subiectului;
Colecfia - cuprinde mai multe opere, grupate in func{ie de I Naratiunea poate fi subiectivtr (naratorul poveste$te la
autor, de tematica abordatS" de curentul literar pe care il persoana I, este fie personaj, fie martor al evenimentelor;
reprezinttr autorii etc.
igi exprimd un punct de vedere, poate comenta gesturile
sau g6ndurile personajelor, orienteazd cidtorul spre o anu-
miti receptare a textului) sau obiectivtr (naratorul la per-
soana a III-a, omniscient, nu iqi exprim[ niciun punct de
vedere, este obiectiv, impasibil, rczelat, lastr cititorului
libertatea de a-gi forma propria opinie).

r. Autorul este persoana care scrie oper4 av6nd o existenti


realtr; numele autorului se afl6 pe coperta cdr[ii.
b. Naratorul este vocea autorului in text firi a se confunda insi
cu acesta;

11
10
. Naratorul contureazd lumea fictivd, prezintd personajele, celorlalfi, un individ capabil sd igi construiasci propriul
poate comenta sau interpreta evolu{ia intimplirilor, com- destin, ajungdnd un exemplu pentru intreaga comunitate
portamenful personajelor sau poate fi perfect obiectiv; din Siriceni);
. Dupd gradul de implicare in text, poate fi: obiectiv (nu se . Personajele pot fi individuale (Prdslea cel Voinic,
implic[ in relatarea intAmpl5rilor gi nu exprimi opinii Alexandru Lipuqneanul) sau colective (ogtirea romdni
despre personaje) sau subiectiv (igi exprimd propria opi- plasati in antitezd cu cea otomand in balada cultl ,,Paga
nie, este implicat in lumea fictiv[); Hassan" de George Cogbuc);
. Naxatorul omniscient este acel narator care qtie totul des-
. Caracterizarea personajelor este modalitatea artistici
pre personaje gi ac{iune. aleasi de autor pentru a prezenta trdsdturile fizice gi mo-
rale ale personajelor sale, contur6nd astfel porhetul fizic,
Personajele/eroii sunt cei care participa, se implic6 in eve-
respectiv moral al acestora;
nimentele relatate; ptezenlz lor este in strdnsd legdturd cu . Mijloacele de caracterizare: directi (de citre narator,
acliunea gi conflictele;
alte personaje sau autocaracterizare, prin indicaJiile sce-
r Suntprezente in genul epic ai in cel dramatic; nice in genul dramatic) sau indirecti (prin fapte, compor-
. in functie de importanla lor in operi, sunt: principale tament, limbaj, atitudine, gesturi etc.).
(Popa Tanda din nuvela cu acelagi nume de Ioan Slavici,
Prdslea din basmrtl Prdslea cel Toinic Si merele de aur), Exemplu:
secundare (cele trei dame din schifa ,,DJ Goe..." de Personajul Goe din schifa ,,D-l Goe..."
Ion Luca Caragiale) sau episodice (oamenii intdlnili de de Ion Luca Caragiale
Vitoria Lipan din romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu, - este un personaj eponim, linear, imobil, reprezintl tipul
in drumul ei de ciutare a lui Nechifor); txrpilului r6sfrtat, obraznic, un produs al unei societi{i superfi-
. Daci numele personajului se afl6 inclus gi in titlul operei, r:iule, in care conteazd mai mult aparen{ele decdt esen{a;
personajul este eponim: ,,Paga Hassan" in balada cu * este caracterizat direct, in primul rdnd de c6ffe narator, a
acelagi nume de George Cogbuc; t'tlrui ironie se face simfiti de la inceput, prin titlul urmat de
. in functie de complexitatea caracterului lor, personajele Irrnctele de suspensie, cdci apelativul intrd in contrast cu felul de a
sunt lineare (Ionel din ,,Vizitd..." de Ion Luca Caragiale) li ul personajului gi cu lipsa de educafie a acestuia;
sau complexe (Vitoria Lipan dinBaltagul); - se observ6 un succint portret fizic, limitat numai la cdteva
. in functie de modul in care evolueazh sau nu ca hliri clcmente de vestimentafie, cici autorul doregte s[ sublinieze mo-
interioare sau ca formare a personalitetii, sunt: imobile/ rlul ostentativ in care doamnele ce il inso{eau pe t6nir doreau sI
statice (Goe este tipul copilului risfr1at, obraznic, neas- rnslt in evidenfi: ,,Tdndrul Goe poarti un frumos costum de ma-
r irrrrr, pdldrie de paie, cu inscripfia pe pamblicS: le Formidable...";
cultiitor) sau mobile/dinamice (Popa Tanda igi schimbi
caracterul gi devine, dintr-un om dependent de bunlstarea
diminutivele folosite de narator accentueazi gi ele ironia
ntrcstuia, c6ci este clard atitudinea de dispret a acestuia (puiqorul');

12 13
J*t -=--=:--i*&!

- la nivelul caracteizdii directe, se observi 9i atitudinea celor I xttmplu: Momentele subiectului in schifa,,I)-l Goe,.."
trei femei care il insofesc pe Goe la Bucuregti (Mami1a, Tanti Mita do l.L. Caragiale:
gi Mam'Mare); acestea nu fac altceva dec6t sd incurajeze compor- li.rpoziliunea: Goe gi cele trei doamne agteapte pe un peron
tamentul nepotrivit al copilului, inlocuind pedeapsa cu r€cofil- rlitt urbea X trenul spre Bucuregti.
pensa gi liud6ndu-l in momente nepotrivite; lnlriga: Doanrtele decid si il duci pe Goe la Bucuregti pentru
- porhetul moral sti sub semnul ironiei autorului; tAnirul Goo n nu rnai rdm6ne repetent din nou.
este obraznic (nu ezitd sE le numeascd pe cele trei femei ,Broas- l)esfdsurarea acliunii: Goe este neascultiitor gi creeazi o serie
te"), nepoliticos gi prost-crescut (il numegte ,,urdtul" pe un rln incurcdturi: se cearti cu Urihrl, pierde piliria cu biletul de
binevoitor care-i atrage aten{ia cd nu e bine sd scoatd capul Ircrr, rlmdne inchis in toaletS.
geam), este incult (rim6ne repetent), risfrlat (disculia cu Mamita Itunctul culminant: Goe trage semnalul de alarm[.
despre ciocolatd), neast6mp[rat (trage semnalul de alarmi) etc. I)eznoddmdntul: Cei patru ajung, dupi multe peripetii, la
- in concluzie, Goe este un personaj exponen{ial pentru cate- I lucuregti.
goria copiilor needucafi.

Relafia dintre personaje poate fi: de conflict e, 'llmpul qi spafiul in narafiune


neintelegerea, lupta, confruntarea dintre doub
. Sunt doud elemente prezente in epic Ai dramatic; in epic,
sau de susfinere (personajele complementare); aceste coordonate sunt prezente incd din incipit pentru a
Conflictele pot fi exterioare (intre Goe gi UrAt, contura dimensiunile lumii fictive, dar gi penhu a crea
Popa Tanda 9i siteni, intre Alexandru Lipugneanul impresia de verosimil, in timp ce in dramatic aceste ele-
boieri) sau interioare (Popa Tanda are de ales intre mente apar in indica(iile scenice;
agtepta schimbarea sEtenilor gi a munci pentru propria ' Spa{iul este adeseori fixat prin descriere.
bunistare), iar dupi importanta lor se impart in principale
(Alexandru Ldpugneanul 9i boieri) sau secundare r 8. DIALOGUL
(Alexandru Lipugneanul 9i Motoc); . Mod de expunere ce presupune o succesiune de replici,
precum gi o altemare a mdrcilor emi{itorului (forme ver-
d. Subiectul bale gi pronominale la persoana I) cu cele ale receptorului
Succesiunea de evenimente in planul lumii fictive, in care (forme de persoana a II-a la verbe qi pronume, verbe la
sunt antrenate personajele, in special prin conflicte; imperativ, substantive in vocativ);
Se pot delimita momentele acJiunii: oxpozitiunea (se pre- . Specific6 dialogului este gi folosirea interjecfiiloq a pro-
zinti timpul, locul gi personajele), intriga (episodul care pozigiilor exclamative gi interogative, a formelor populare
declangeazd acfiunea), desfilgurarea acfiunii (succesiu- gi regionale, a elementelor de argou sau de jargon (ele-
nea inf6mplirilor), punctul culminant fuunctul de ma- mente specifice limbii vorbite, stilului colocvial);
ximl intensitate al operei) qi deznodim6ntul (finalul, . In operele dtimatice, dialogul devine o form5 de carac-
r ezolv ar ea confl ictului). teizare a personajelor, mai ales in cazul comediilor (din

14 15
replicile lui Farfruidi, rezultii incultura gi infumurarea relea subtrire de aburi fumurii, care dddeau tntregului lnJd-
acestuia); liSarea unei mdri de opal. Cdldura era covdrSitoare Si
in epic, dialogul dinamizeaz| narafiunea (un exemplu tntreaga naturd pdrea cd rdsufld greu..." (Calistrat Hoga"g,
constituie basmele lui Ion Creangd). ,,in valea Sabasei") - descriere in proz6;
$ ,,Zone carstice cu dezvoltdri mai reduse se intdlnesc in Munlii
r C. DESCRIEREA Dognecei, Almdj, Poiana Ruscd, farcu, Cernei Si Mehedinli.
Peisajul este caracterizat de prezenla unor culmi qi vdi
' Mod de expunere prin care se prezintii cititorului
tablou din nature, portretul unui personaj, un obiect longitudinale, conforme cu structura geologicd Si orientate
un fenomen; NNV-SSE. Calcmele acestei structuri sunt dispuse in sincli-
Fixeazd coordonatele spafio-temporale in naratiune, nale Si anticlinale cu numeroase folii ce strdpung pdnd la
n0ndu-se astfel efectul de verosimil; mari addncimi calcarele jurasice Si cretacice. Frecvent, dato-
Apeleazd la figwi de stil gi imagini artistice pentru a ritd proceselor de carstificare apar chei, platouri carstice
tura o imagine plastici, sensibili a obiectului descris, cu doline qi lapiezuri, pe$teri $i avene." (Bogdan Bddescu,
pul fiind acela de a provoca emo{ii cititorilor; Descrierea geograficd a carstului bdndlean) - descriere gtiin-
I Descrierea poate fi generald sau detaliatii; ffic5.
r Descrierea folositd in liric permite exprimarea directil
sentimentelor autorului; a. Portretul reprezint6 descrierea fizionomiei, vestimen-
. Poate fi reali sau imaginard, obiectivi sau subiectivd, ta{iei, trisdturile fizice gi morale ale unui personaj dintr-o
rar6 sau nonliterari (qtiin1ific6, tehnici, publicitarfl. operi literarS.

Exemple: Exemplu:
* ,,E cald Si ldngd trunchiuri umbra treptat se face tot ,,lntr-o dimineald din luna lui octombrie, anul 18/4, uniune de
micd,/Vdzduhul tot nu se-nJioard de niciun zbor de 12 de ani, scurt la staturd, cu fala oacheSd, ochi negri plini de
nicd./$i doar furnicile de-aleargd acuma fird de vk'lenie, un nas drept Si cu vdrful cam ridicat tn sus, ce indicd
Mdrgele negre sdmdnate pe dramuri albe de lumina. umhiliunea Si mdndria grosoland, tmbrdcat cu un anteriu de
(Dimitrie Anghel, ,+A.miaza") - descrierea in liric; ;umalagea rupt in spate; cu caravani de pdnzd de casd vopsili
* ,,La spatele noastre, Hdlduca, cu nenumdratele sale tfl'cniu; incins cu o bucatd de pdnzd cu marginile cusute tn
verzi, se ridica in depdrtare ca un nemdrginit amfiteatru, ( yherghef; cu picioarele goale bdgate tn niSte iminei de safiian,
tnchidea cerul inafu al vederii despre rdsdrit. in fa1d, ure.fuseserd odatd roSii, dar tqi pierduserd culoarea din cauza
stdnga Si-n dreapta noastrd, munlii Sabasei, Borcii wehimii; la incingdtoare cu ni$te cdlimdri colosale de alamd; tn
Fdrcasei se intindeau pdnd dincolo de hotarele ochilor, ca rup t:u cauc de Sal, a cdrui culoare nu se poate distinge din cauza
mare tncremenitd de valuri violete cu nuanle de aur; iar Itrllc:clor de diferite materii cu care era cdrpit, Si purtdnd ca
aceastd priveliste neldrmuritd, arq4a de cuptor aruncase velmtint de cdpetenie o fermend de pambriu ca paiul grdului'

16 17