MTNTSTERUL EDUCAT|E!

NATTONALE

Ecaterina Giurgiu
lancu Fischer

Limba
latlna
Monuol penfiu closo o lX - o

*S';s'''
9*v'i"
EDrruRA orolclcA St nEDAGoctcA s.a.
 CuvAnt inainte.............., J
Limbalatini. ........,............................................................................................. 4
LausRomae.
Leclia I Monumente a Ie Romei antice. Declindrile Iatine .,......,...,. 8
LectiaaII-aDialdgus.Indicativul prezent al verbului esse. Functiilenominativului.......... l2
Leclia aIII-a Ep i s t ill a. Yerbul Indi cativul prezent .......... 15
Lec{iaaIY-aAmicitia. DeclinareaL Prepozi}iile ..............:...................:....... t9
LecliaaY-aSapientia et doctrina.Imperativul prezent. Funcliile vocativului........ 23
LecliaaVI-a IocaCiceronrs. Declinareaall-a ....,....... ..................... 26
Lec[ia aYII-a Apothedsis Romilli. Adjectivele cu trei terminafii.
Pronumele gi adjectivul posesiv ...,.......,. 30
Lectia VIII- a Sabinae muliEres pacem obfinent (I).Declinarea a III-a imparisilabica ....... 34
a
Lecfia a IX'a. Sabinae mulidres pacem obtinent (II). Declinarea a III-a parisilabica.
Funcliileacuzativului .........................................:.........,.,...,.,.......................... 37
Lec|iaaX-aCumamicisinitinEre.AdjecttvelededeclinareaaIII-a
Lecfia aXI-a Apolhnis Oracillum.Gradele de comparafie ale adjectivului
44
Lectia aXII-a Psyche nubetamori.Indicativul imperfect. Funcfiile genitivului ................ 48
LecliaaXlll-aServisomnia.Indicativulviitor....................:........... Sz
LecJiaaXIV-a De modo divitiarum. Pronumele relativ gi interogativ............... 55
LecfiaXV-a Exemplaciviumillustrium.Conjunctivulprezentgiimperfect........... 58
Leclia a XVI- a Marius , homo novus .Pronumele demonstativ 6l
LecliaaXVII-a Aetasaqrea.Temaperfectului.Indicativul.......................j........... 65
LecfiaaXVlll-aPaterfamilias.Temaperfectului. Conjunctivul 69
Lectia a)(JX-a Atticus, amicus omnium. Alte pronume demonstative.
Valorileconjunclieicum ..................... 72
- moduri predicative
Evaluare. Pronumele. Verbul ................. 76
LectiaaXX-a Cincinnatus.DeclinareaafV-a.Valorileconjunctieiz/ ........... 77
Lecfia aXXl-aVeris acies.Declinarea aV-a. Funcliile ablativului .................. 81
LecfiaaXXII-aStabatmater.Modurinepersonale.participiul. ..................... g6
Lecfiaa)Oo[-aSapientiaetreligio.Modurinepersonale.Gerunziul.................................90
Leclia aXXlV-a.Augustus etveterdnus. Adverbul. Funcfiile dativului .......... 93
Lectia aXXV-aQuattuor sordres. Epigramma. Numeralul cardinal........ ..... 97
LecliaaXXVI-a DeTraidnimorte.Nttrreralulordinal ........... 101
Paternoster. ............. 105
Evaluare. Sintaxa cazurilor....... ......106
Texte gi teme facu1tative................... ...................107
Tabelegramaticale............. ........... ll0
Vooabularlatin-romdn ................ lZ5
Vocabularrom6n-latin ......... ....... 140

144
 LfifiS ROH6E

O, Roma nobilis, orbis et domina,

eunct5rurn urbium excellentisslrna,
roseo martyrum sanguine rubea
albis et virglnum liliis candida
salutem dicimus tibi per omnia
I te benedicimus, salve per saecirla I
I (Poet anonim din secolul al X-lea sau al il-lea)

:i
Fr

7,

O, vestitd Rom6, stdp6nA a lumii,

:a Cea rnai aleasd intre toate cetdtile,
inrogita de sdngele purpuriu al martirilor,
Stralucitoare prin crinii albi ai fecioarelor;
$1 Ili uram puternici
veqnic sd fii,
Te binecuvdntdm, sd kdieqti peste veacuri !
nt
Ie
7e
)r;
 ,

Substantivul. Declinirile
Lectio prima

Forum Rc,r.ra:u:

Lupa Capitolina

Porta Latrna

ArCus Trainnl

/4#a deo.pte:
Statua Augusti
Templum Yestae ROI{JI, cel mai impo:--:::
^Intemeiere: ::
conform tradi::::. '-
VocabIla Latium, pe cursul inferior a. . .-:
porta, -de = DoartA
forum, -i=for
Quirinal, Viminal, Esquihn. C:e -
Latlnus, -a, -um:latin sabini qi etrusci. Forme de gurgl
Ro m anus, - a, -um = I omarr
templum, -i:templu 509-3 1 a. Chr.;principat in i:;=:;
Colosseum, -i = Colosseum
Vata, -ae:Yesta (zeitd a vetrei) intermediard intre repubhci i. ::
lupa, -ae:Lupoaicd arcus, -us: atc, arc de triumf p.Chr. (moartea luiAugusr..r: :: :'
Capitofinus, -a, -um: depeCapitoliu, capitolin Traidnus, -i:Traian de Apus, a fostcuceritd de O;:.;:"
statila, -ae=statuie murus,-i=zid LUPO.{IEA DE PE EdPilOU
Augustus, -l=Augustus Aureliinus, -i = Aurelian au fostadiugali in sec. al X\'-.ei :

t
 Forum Rominum Colosseum

Arcus Traiani Murus AureliEni

fi$e edpw:
ROJ[IJ[, cel mai important orag antic al Peninsulei Italice, capitald a Imperiului Roman.
lntemeiere: conform tradifiei, in anul 753 a. CLv., de cdhe Romulus. Agezare: in linutul
Latium, pe cursul inferior al Tibrului, cuprinzdnd qapte coline: Palatin, Capitoliu, Aventin,
Quirinal, Viminal, Esquilin, Coelius. Populafia: s-a format prin contopirea dintre latini,
sabini gi etrusci. Forme de guvernimint: regalitate inhe 753-509 a. Chr.; republicl intre
509-3 1 a. Chr.; principat in wemea luiAugustus (27 a.Cbr.-L4 p.Chr.); form6 de guverndmAnt
intermediard intre republic6 gi dominat (putere centralizatd in m6na imparalilor), intre 14
p. Chr. (moartea luiAugustus) Si476p. Chr., ctnd Roma, devenitd capitala Imperiului Roman
de Apus, a fost cuceritS de Odoacru, rege de neam germanic.
LUPOAI€"4 DE PE g.{PIrcLIU, statuie de bronz de la sfbrgitul sec. al V-lea a. Chr.; copiii
XV-lea, intruchip6nd legenda lui Romulus gi Remus.
au fost ad6ugati in sec. al
 FORUJU ROMJNUJII, piata publica intre Palatin, Capitoliu 9i Esquilin, cel_mai vechi Exemple: tcma
dintre forurile Rornei, datAn-d din vremea regilor; centru al activitiitii politice, loc de adunare,
de judecatii, de plimbare. Cu timpul s-au construit la Roma gi alte foruri precum: Forum Iulii rad
(Caesaris), Forum Augusti, Forum Pacis Vespasidni, Forum Traieni, acesta din urm5, realizat
de Apollodor din Damasc, fiind ultimul for ridicat la Roma.
OOLOSSEUJII, operii arhitectonicd cu patru niveluri, unde aveau loc, mai ales, lupte cu
gladiatori sau cu animale; a fost construit de impdrali ai dinastiei Flavia (Vespasian, Titus) gi a
tema
impresionat pnnmonumentalitateasa,adevdratdminuneaAntichitd(iiromane.
radical

SUESTANTTVUT
Cele cinci decliniri

Principalul element al flexiunii substantivului latinesc (al declindrii nominale) il

constituie iltsitit:n{<:le, fiecare dintre acestea marcdnd morfologic cazul gi numdrul ..l; Rescrie subst
(de ex.: rlrf s: nominativ singular, urbt^i': genitiv singular, urb em: actf,zativ singular, Noteazd alEtwi genul(
rivus, ,i;fratea -tis: g
lutbe s: u"rrativ plural).
-bri; mulier -dris; oW
Substantivele sunt grupate, conform desinentelor, it cinci clase de flexiune -inis; verbum, -i; via,<
numite c{ei.:lint'iri;in dic{ionar, un substantiv latinesc este scris cu doud forme cazlttalq. 2. Accentueazi
nominativul singular gi genitivul singular, acesta din urmd fiind reperul pentru tabilla, civitas, ciitdt
recunoaqterea declinirii cdreia ii apa(ine substantilul respectiv. procella, praetqco, pl
Exemple de substantive pentru cele cinci declindri: oldum, gramindae.

Declinarea Substantive Cazul G. sg.

I porta,-ae; statta, -ae -ae

a II-a murus, -i; lber,-bri; templutn, -i -l
a III-a urbs, -rls; mulier,-lb; civis, -is; tempus,-6rr's -ls
ll
a fV-a arcus,-rs; domrs, -us; genu, -us -us
aY-a res, Qi; dies, -Ei -el -//
/.'----
t { ct/v--
\ \ r-.',' ,-, '
ee4e*4@,w& eed#f t
5
\ \-z^
\\
\ \a-

in structura unui substantiv latinesc se pot recunoagte urmdtoarele elemente \-

lexicale gi/sau morfologice : {2
- radicalul, care confine sensul cuv6ntului, existent in intreaga familie lexicald;
-ln sulix lexical (care poate lipsi);
-terua, alcdtuitddinradical sufixul lexical, uneori gi o uacaldtematicd;
gi
-desinenla,marcdacantlui anumdrului (cdndlipsegte, cuvdntularedesinenld
gi . l'
I

zero, deoarece qi absenta ei contribuie laalc6tuirea sistemului flexionar);

- terminafia, rentkatddin contopirea desinenfei cu sunete invecinate (ale sufi- Cele gapt,
xului, ale vocalei tematice sau chiar ale radicalului).

to
Exemple: ,.-u @)@
.->4=2i\ terminafia

radich I alinenta
vocala (Ac. sg.)
tematicE

terminalia
desinenti
(Ac. sg.)
lexical tematicS

l.'Rescrie substantivele urmdtoare in cinci coloane corespunzdnd celor cinci declinari.

Noteazd alaturi genul (m,, f., n.), apoi traducerea, folosind diclionarul: dominus, -i; manus, -us;
ri-vus, -i;-frqter -fris; gener -dri; hospes, -itis;
facies, -ei; aetas, -atis; &u, -cis; fagus, _i; liber
-bri; mulier) -dris; oppidum, -i; civitas, -dtis; vulpes, -is;fi.des, -ei; urbs, -is;fortilia, -ae;Jlumen,
-inis; verbum, -i; via, -ae,.nurus, -Lts.
2. Accentueazl cuvintele urmdtoare qi precizeazd, regula aplicatd: fortuna, taberna,
tabilla, civitas, civitatis, gendri, verbum, salus, oppidu*, ,idi*eit m, laidbra, p)rogressus,
procella, praetexo, professor, professorius, proflilens, maria, comparper comouiia,-aureus,
oldum, gramindae.

A$EZAREA CETATII ETERNE

,,Nu frrE rost gi temei zeii gi

oamenii au ales aceste tdrdmuri pentru
intemeierea oragului, aceste coline de
unde respiri un aer atdt de curat, atdt de
s6nitos, un fluviu at6t de binefEc6torpe
care se aduc roadele ldrilor de la
mijlocul pdmAntului, unde se fac trans-
porturile pe coribiile maritime; un orag
in vecindtatea m6rii, bucurindu-se de
toate foloasele, nefiind nici prea
apropiat de mare, ca sE fie ameninfat de
primejdia navdlirii strdinilor ce vin cu
flotele lor. Un orag ce se afl6 chiar in
mijlocul regiunilor Italiei, un loc creat
parc6 anume sd fie prielnic pentru
cregterea cetdfii."

(Titus Livius, De la intemeierea Romei,

Cele qapte coline ale Romei
traducere de Paul Popescu-Gileganu)

il
 esse- indicativu I Prezent.
Lectio secunda Pronumele Personal.
Funcliile nominativului
sg- I
tr
,E
inconjuguear
Radicalulved
G aius :Paratus sum, inciPe !
vocalAtematicA+&
Lucius'.Arguo /ibi sic; quod ego s um, tu non es.
Gaius:ltaest.
Lucius; Ego homo surn.
Gaius:Etidadmitto.
Lucius: Tu igitur non es homo.

eLo: eu
ruei:demine
Sibi impefEre maximum imperium est.
Filosoful Socrate
milri:tnie
771c: (ps) mix:
Vocabtla (a) rt- : (de c
dial1gus,-i: dialog quod=(ceea)ce
volo, velle, volui: awea ila = aga, astfel
cum: ctJ homo, hominis (m.): om
dispilto, -are, -av| -afum = a susline o is, ea, id=
acesta, aceasta
dezbatere (frlosofic6), adisputa admitto, -Ere, admis i, admis sum: a admite
p ar atus, - a, - um : pr egdtit, gatz igitur = aSadar
incipio, -Ere, incepi, inceptum = a incepe impero, -are, -avi, -atum= a Porunci o Ablatirul e,
(incip e, imp erutiv II s g. ) maximus, -a, -utn = cel mai mare
arguo, -Ere, -ui, -utum: adeclara, a sustine imperium, -;i: Porunc6 circumstanliale. Pri
o prepozifie: -. re =
personal, a'llri: se ur

ed{a,@ o Pentru penr

ea, id),fiepronur:,:
HEINflgH BEBEL, poet 9i umanist gennan (1472-1518), profesor de poezie.la . Formele prc
Tiibingon, autor al unor poeme lirice gi elegiaci in limba german6, dar 9i al unor opere poetice tuturor genurilor.
qi did;'ctice in limba 1atin6. Textul lecliei provine dinComoedia de optimo studio iuvEnum
(,,Comedia despre cel mai bun fel de studiu al tinerilor", 1504)' Fronumele refl
Dialogul de mai sus conline un sofism, ralionament care, pornind de la o premisa
inexacti sau de la un adevdr pafiial (un adevfr spus pe jumEtate este, de fapt, o minciun6), Singular gi

"'*th'#;HlH'li"m'm,A"a*l*E.Utilizarea limbii latine a continuat in secolele ce N.

tansformase in diferite limbi romanice. Ea a fost G. sai: de si:re
au urmat Antichit6fii, c6nd latina vorbite se
biserica catolici, in scrieri gtiinlifice, p6shdndmult D. si bi = iqi, pee
folositii tn universii6li, cancelarii, de cEtre
Ac. se: (pe) si-oe
timp autoritat"u *"i-limbi internationale. Unele formulari se folosesc qi azi cu valoare
con^sacrata, de obicei solemn6, de exemplu: Doctor honoris causa
:
titlul de doctor (om de Abl. 5s: prin sul
gtiinfd) pentru afr onorat; magna cum laude = cu inaltd apreciere.
 Verbul esse = a,fl
Indicativul prezent

Sg. I sgrn: (eu) sunt pl. I sur?r!.r: (noi) suntem

II es/is : (voi) sunteti
' II es: (tu) eqti
III esl: (el) este [[[ sr]ttr:(ei)sunt

in conjugarea unui verb pot fi precizate radicalul, tema, desinenfa.

Radicalul verbului esse este es- sau s-: esr (radical + desinentd\, sunt (radical +
vocald tematicd + desinenf 6).

Pronumele personal

Caz Persoana I Persoana a II-a

Sinsular Plural Singular Plural
N. ego:en t10s: aot tu:t7r .vos:voi
G. mei=Qs11rirrc flostri:Qsasi tui=deline fveslri: de voi
\nostrum :6intre noi \vestrum= dinhe voi
D. mihi:mie nAbis:notfi tibi--[ie vobis:voul ' .'
Ac. zg:(ps)mine r?os: (pe] nol 1s: (p6) tine vos=(pe)voi .
Abl. (a) mE : (de cdtre) (a) nobis: (de. c6tre) la: (de cStre) (a) vobls= (de;c6tre)
mine nol tine . ... VOl..:. ,r.
v. tu: tv Yosr:-lvoil.... .. :,,

e,ooWdd @, w@d ar#ef

.
Ablativul este un caz.specific limbii lafine, in care se afld complementele
circumstantiale. Pronumele (sau substantivul) incanilablativ este preoedat adesea de
: :
o prepozifie: a te de cdtre tine; cum laude cu laudd. CAnd insoleqte pronumele
person'al, cum se :urrc$te cu acesta a stfel: me cum, t e c um, n o b i s cum, v o b i s c um,
.Pentru persoana a III-a se folosegte fie un pronume demonstrativ (mai ales l.s,
ea, id), fie pronumele refl exiv.
.Formele pronumelui reflexiv ca gi cele ale pronumelui personal sunt comune
tufurorgenurilor.
. Pronumele reflexiv se foloseSte cdnd persoana pe
Pronumele reflexiv care o inlocuiegte este aceeagi cu subiectul:
superbi s e laudant : trufagii se laudd;
Singular gi plural
li o s a d s e v o c at : tat6l igi cheam d fiii la s in e.
Caz
p at er fi
N. . Ca in lirnba rom6n6, aceeagi form6 se folosegte atdt
G. sl/I: de slne pentru singular cit gi pentru plural(Marcus se defendit:
D. sibl = igi, pentru sine Marcus se apdrd; Marcus et Titus se defendunf: Marcus
Ac. se: (pe) sine, se qi Titus se ap6r6).
Ab1. ,le = pnn slne . Prepozifia cam se pune dupd prorurme: secltm crt :
sine. :

l3
 Func{iile nominativului
Lectio tertia
Un substantiv sauunpronume in cazul nominativpoate fi:
1. subiect: Eg'a volo disputare (Eu weau sE susfin o disputS filosofic6);
2. nume pre dicatlz Homo szn (Sunt om);
3. apozifia subiectului sau a numelui predicativ (in limba latind apozilia se
acordfrin caz cu substantivul regent, deci se afla la nominativ numai ca atribut al altui
cuvdntinnominativ): Tr+ Marcellus,homo es (T:u, Marcellus, eqti om). Gaiu
Bene est mihi. c

mare, fontes, ager, ril

Ego inEtruna er
anscribEre aliquid?
Vale

I. Vocabular
1. M o q t e n i t e i ego > eu; volo, yelle, volui (cuschimbdri morfologice gi fonetice) > a
vrea; tu, te> tu, te; incipio, -Ere> a incepe, tncepere; sic > (cu schimbare de sens) qi;non> nu;
homo, hominis > om (pl. oameni); er > e (in romdna veche).
2. i mprumutate: dispilto, -qre) adisputa, disputare; admitto, -Ere> aqdmite,
admitere.
II. Gramaticii
1,Prezentul verbului esse : afi se pdstreazI, partial cu modificiri, in limb aromdnd: sum
devine s din formele scurte (zrz-s); esl devine este gi, pomind de la aceastd form6, es este Obiecte
inlocuit cu egtLFormasun nu este mo$tenite, ci a fost creatdin secolul trecutpentru a sublinia
originea noastr6 latin6 (forma mogtenitd este stnt, provenitd din conjunctivul prezent slnf, Vocabiila
folosit uneori gi in latind in locul indicativului).
epistilla, -ae = scrisoars
2. Schimbdrile suferite de pronumele personal mogtenit in romdni sunt: pierderea
Macer, -cri: Macer
genitivului gi constituirea, pentru dativ gi acuzativ, a dou6 serii: unaneaccentuatS.,mi, li, m(d),
salus, salutis (f.) = salu':
te,s(e),lasing.,dupdcare,prinanalogie,s-aformatpluralulnr, v(i),ne,v(d),siurraaccentuate:
bene = bine
mine, tine, sine(cupartictTa-neinterogativdin latind sau,poate, provenit6din substrat). quia: fiindcd
habEo, -Zre, habui, hab-,;

tx et fihus,filii :
:
uxoti uxdris (f.) sope t
f:l,t (filium.
iuvo, -dre, iuvi, iutum =
.

1. Completeazd uimdtoarele propozilii cu forma adecvatd a verbului esse qi tradu: Sicilia

mare, -is (n.) : mare
Tetentiaepatria....Vos...LuciusetGaius?Quamclara,Roma,civitas...-! ,,'.
fons, -ntis (m.) : izvor ri
2. Tradu in Iimba latina, folosinddiclionarul: ager, agri = ogor
Sunt prietena Claudiei. Eqti fratele lui Quintus ? Este agricultor sau corlbier? Viata poetului villa, -ae: casa (la pra)
este ve$nicA. amoenus, -o, -u*: pld,c
3. Tradu in limb4Jatind pronumele de mai jos gi motiveaz6 traducerea propusd: te,.(pe) tine, -az, superlativ)
md, cu sine, cu noi, dinffe voi. 1ie, 1i. tu, eu. se, (pe) sine.

Refrlel
,4& d"d.l
G{IUSPUNIUS (

-
numele de Plinius cel
Alter ego (Unal doilea eu). Plinius cel BdtrAn; a c
H o die mihi, cr as tibi (Astdzi [mi se intdmplS] mie, mdine ]ie). wemii, printre care si

l4
 \
Verbul. lndicativul prezent
Lectio tertia

Gaius Plinius Macro suo sal[tem

Bene est mihi, quia tibi bene est. Habes ux6rem tecum, habes filium ' Iuvant te
mare, fontes, ager, villa amoenissima.
Ego in Etruria et venor et studeoitamennescio pranuntiare: dif{icilius estcapEre
atscribEre aliquid?
Vale.
(dup6 Plinius cel Tinir)

Obiecte de scris: tiblife cerate (cerdtae tabillae), condei (sf7zs)

Vocabtla
epistilla, -ae = scrisoare Etruria, -ae: Elrr/,a (Jara ekuscilor, la nord
Macer, -cri:Macer de Roma, azi Toscana)
salus, salutis (f.): salutare, s6nAtate venor, -ari = a v6na (formele verbului sunt
bene: bine pasive, dar inlelesul este activ)
quia = fiindcd studEo, -ere, -ui = a studia
habEo, -Ere, habui, habitum: a avea nescio, -1re, -rui (-ii), -itum: arrugti
uxori uxdris (f.):
solie (uxorem, Ac. sg.) pronunfto, -are, -avi, -Afum = a spune, a (se)
:
filius,filii ftu (lilium, Ac. sg.) pronunla
iuvo, -dre, iuvi, iutum: a incinta, a ajuta dfficilius (adv.): mai greu
mare, -is (n.) = mare capio, -Ere, cEpi, captum= aprinde, alua
fons, -ntis (m.): izvor (fontes,N.pl.) az: sau (intr-o propozitie interogativi)
ager, agri = ogor scribo, -Ere, scripsi, scriptum: a scrie
villa, -ae: casa (la fard) ahquis, ahquid= cineva, ceva
amoenus, -a, -um = plicut (amoenissimus, -4, valEo, -Ere, -ui : a ft putemic, a fi sin6tos
-an, superlativ) (vale, imperativ prezent, II sg.)

/€$d. de&"e:
G.{IUS PLINIUS e.dEgIHUS SE9UNDUS (61- ll2 p. Chr.), scriitor roman cunoscut sub
numele de Plinius cel T6ndr, pentru aJ deosebi de unchiul sau (qi tat6l sEu adoptiv), eruditul
Plinius cel Bdtrin; a devenit celebru mai ales prin corespondenla sa cu oameni de seamd ai
rremii, prinhe care gi impdratul Traian. Scrisorile sale reprezint6 un izvor istoric important

t,
pentru cunoaqterea vielii politice gi culhrale romane de la sfhrgitul sec. I gi inceputul celui Exemple:
de al Il-lea.
Nr. Pers. Conj
EPISTIILil (scrisoarea) cuprinde in formula de inceputnumele tansmitdtorului la cazul
nominativ (Plinius), urmat de numele destinataruluilacazuldativ (Macro) gi apoi de formula sg. I laudo =
salutem sausalutem dat,prescurtatd deseori s. sau s.d. (: d6, ureazd sinState); Vale eraformula II laudai
cea mai simpld de incheiere. m lauda.r
gUnSUS PUBLI€UE, sistemul pogtal roman, organizat de Augustus pe baza unui sistem
pl. I laudanm
mai vechi, apoi reactualizat de alli impdrafi, pentru a asigura transmiterea informatiilor gi chiar
a bunurilor pe intinsul imperiului; implica
l laudarrs
functionari, curieri, vehicule special desti- ru laudazr
nate acestui scop, animale de tracfiune,
sclavi. Viteza medie de deplasare prin
cursus publicus eradeT1 km/zi, Curierii gi Odoz:t*z a
caii se schimbau in halte r.l'mile fora,
devenite ulterior mici agezdri urbane, ale o Pentru exprir:l
c6ror nume se pistreazd uneori pdnd azi: timpurilor gi a mo,.
numele oragului italian Forli, de exemplu, , tt tt'fo
I o gi c c Ai, la uae
provine din Fo rum Livii.
. Rcttlictt.:, -
Car de cilitorie tenla, parte a verbul
element comun intr-u
\rERBT]L Iatd, pentru exer
(folosimtotpers. aII-
rndicatilul prezenr:
Cele patru conjugeri
rndic atir,ul imp erfec t :

in diclionar, verbul este scris cu patru forme: indicatiwlviitor: .

. Ca la substant:'
I laudo, laudare, lauddvi, laudatum: a lduda tematica: laud- ittoc
II habeo, hab4re, habui, habTtum: aaYea celelalte conjugan: &;

rr <t"i!o, scripsi,
scribEre, scriptum: a scrie . La conjugarea
- capto, capEre, cepi, captum: a lua conjugare, deosebue:
ry audlre, audivi, auditum: a alzi persoanele I sg. gi a I
audio,
I
indicativ
rtt
infinitiv indicativ supin
arunca; cupio, -Ere: z
. La indicarir' ::
prezerfi prezent perfect rumai la conjugaree
pers. L sg. d. activ6 pers. I sg. scribo); de aici. r-ocal
d. activ6 d. activd aceleiagi conjugan r.r;

Verbele au fost clasificate in patru tipuri flexionare, numite conjugiri.

Conjugarea se recunoa$te dupi tema prezentului, care se obline prin indep6rtarea
terminatiei - re dela infinitiv (a II-a formd dati in dicfion ar):laudi-re (I), habE-re (II),
scribE-re (III), cap6-re (III), audi-re (IV).

LYocabulrr
Indicativul prezent (diateza activd)
1. Mogtenite:
tema prezentului + desinenlele: -o/(m), -s, -t, -mus, -tis, -nt wluto, -sre> asfu4 s
ke)hsura;hafuo,At>

l6