Prof. Popa Gabriela
Popa Gabriela
LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ PE
SEMESTRUL I - Clasa a IX-a / X
I.Citeşte cu atenţie textul şi răspunde la următoarele
cerinţe:
,, A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii,
sărăcuţii de ei, dar era tânără şi voinică şi harnică şi
Dumnezeu a mai lăsat să aibă şi noroc.
Nu-i vorbă, Bârzovanu, răposatul, era, când a
fost, mai mult cârpaci decât cizmar şi şedea mai
bucuros la birt decât acasă; tot le-au mai rămas însă
copiilor vreo două sute de pruni pe lunca Murăşului,
viuţa din dealul despre Păuliş şi casa, pe care muma
lor o căpătase de zestre. Apoi, mare lucru pentru o
precupeaţă, Radna e Radna, Lipova e numai aci
peste Murăş, iar la Arad te duci în două ceasuri.
Marţi dimineaţa Mara-şi scoate şatra şi
coşurile pline în piaţa de pe ţărmurele drept al
Murăşului, unde se adună la târg de săptămână
murăşenii până de pe la Sovârşin şi Soboteliu şi
podgorenii până de pe la Cuvin. Joi dimineaţa ea
trece Murăşul şi întinde şatra pe ţărmurele stâng,
unde se adună bănăţenii până de pe la Făget,
Căpălnaş şi Sân-Miclăuş. Vineri noaptea, după
cântatul cocoşilor, ea pleacă la Arad, ca ziua s-o
prindă cu şatra întinsă în piaţa cea mare, unde lumea
se adună din şapte ţinuturi.”
( Mara-Ioan Slavici)
a) Dati sinonime următoarelor cuvinte: şatră, birt,
precupeaţă, răposat.
b) Daţi antonime următoarelor cuvinte: săracă,
bucuros, întinde, ziua.
c) Alcătuiţi enunţuri în care următoarele cuvinte să
fie omonime: drept, vie, casă, ceas.
d) Extrage din text patru arhaisme si regionalisme.
e) Identificaţi următoarele figuri de stil:,, tânără şi
voinică şi harnică”; ,, Radna e Radna”, ,, coşurile
pline”.
f) Precizaţi care sunt membri familiei descrise în
fragmentul de mai sus. Precizaţi câteva caracteristici
ale fiecăruia.
g) Identificaţi prefixele şi sufixele din următoarele
cuvinte: ţărmurele, ţinuturi.
II Realizati o caracterizare a Marei, pornind de la
citatul de mai sus. In realizarea acesteia veţi avea în
vedere următoarele: -încadrarea personajului într-o
operă literară;
- rolul pe care-l ocupă personajul în operă;
-precizarea statutului/meseriei personajului în
societatea în care trăieşte;
-trăsături fizice, de caracter- cu citate din textul de
mai sus;-atitudinea faţă de copii;
-concluzii.
Prof.
LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ PE
SEMESTRUL I - Clasa a IX-a/ X
I. Citeşte cu atenţie textul şi răspunde la următoarele
cerinţe:
„Sunt săraci, sărăcuţii, că n-au tată; e săracă
şi ea, c-a rămas văduvă, cu doi copii; cui, Doamne,
ar putea să-i lase când se duce la târg? Cum, când e
atât de bine să-i vezi?!
Umblă Mara prin lume, aleargă sprintenă, se
târguieşte şi se ceartă cu oamenii, se mai ia şi de cap
câteodată, plânge şi se plânge c-a rămas văduvă, şi
apoi se uită împregiur să-şi vadă copiii şi iar râde.
«Tot n-are nimeni copii ca mine!» îşi zice ea,
şi nimeni nu poate să ştie aceasta mai bine decât
dânsa, care toată ziua vede mereu copii şi oameni şi
nu poate să vadă fiinţă omenească fără ca s-o pună
alături de copiii ei. Mult sunt sănătoşi şi rumeni,
voinici, plini de viaţă, deştepţi şi frumoşi, răi sunt,
mare minune, şi e lucru ştiut că oamenii de dai
Doamne numai din copii răi se fac.
Mai sunt şi zdrenţăroşi şi desculţi şi
nepeptănaţi şi obraznici, sărăcuţii mamei; dar tot cam
aşa este şi ea însăşi; cum altfel ar putea fi o văduvă
săracă? Cum ar putea să fie copiii săraci, care îşi
petrec viaţa în târg, printre picioarele oamenilor?”
(Ioan Slavici, Mara)
a) Dati sinonime următoarelor cuvinte: sprintenă,
minune, a se târgui, voinic.
b) Daţi antonime următoarelor cuvinte: frumoşi,
deştept, viaţă, săraci.
c) Alcătuiţi enunţuri în care următoarele cuvinte să
fie omonime: cui, mare,cap, copii .
d) Extrage din text patru arhaisme si regionalisme.
e) Identificaţi următoarele figuri de stil: ,, săraci,
sărăcuţii”, ,, se târguieşte şi se ceartă”, ,, văduvă
săracă”.
f) Precizaţi care sunt membri familiei descrise în
fragmentul de mai sus. Precizaţi câteva caracteristici
ale fiecăruia.
g) Identificaţi prefixele şi sufixele din următoarele
cuvinte: nepeptănaţi, omenească.
II Realizati o caracterizare a Marei, pornind de la
citatul de mai sus. In realizarea acesteia veţi avea în
vedere următoarele:
-încadrarea personajului într-o operă literară;
- rolul pe care-l ocupă personajul în operă;
-precizarea statutului/meseriei personajului în
societatea în care trăieşte;
-trăsături fizice, de caracter- cu citate din textul de
mai sus; -atitudinea faţă de copii;
-concluzii.
Prof. Popa Gabriela
LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ PE
SEMESTRUL I - Clasa a XII-a A.C
I. Citiţi cu atenţie textul şi răspundeţi la cerinţe:
Gerul aspru şi sălbatic strânge-n braţe-i cu jălire
Neagra luncă de pe vale care zace-n amorţire;
El ca pe-o mireasă moartă o-ncunună despre ziori
C-un văl alb de promoroacă şi cu ţurţuri lucitori.
(Vasile Alecsandri, Gerul)
1. Selectează două cuvinte care aparţin câmpului
semantic al iernii
2. Identifică următoarele figuri de stil : ,, Gerul
aspru şi sălbatic”, ,, Neagra luncă”
3. Precizează tipul de rimă şi măsura primului vers.
4. Menţionează două teme/ motive literare, prezente
în poezie.
I. Umanismul
1.Umanismul este un curent care apare în:
a) Franţa; b) Italia; c) Anglia:
2. Principala preocupare a curentului era:
a) studierea limbilor clasice; b) realizarea
,,omului universal”; c) realizarea tiparului.
3. Omul era considerat:
a) o creaţie a Divinităţii; b) o fiinţă raţională;
4. Discipline umaniste studiate erau:
a) latina; b) retorica; c) filozofia; d) morala;
5. Apare conceptul de ,,mecenat” care înseamnă:
a) eliberarea de sclavagism; b) artiştii/savanţii
erau protejaţi de regi/seniori; c)ţăranii dădeau dări;
6. Umanismul are caracter:
a) clerical; b) anticlerical;
7. Umanismul românesc apare în secolul
a) al XIV-lea; b) al XV-lea; c) al XVI-lea;
8. Enumeraţi patru trăsături ale umanismului
românesc şi trei reprezentanţi ai acestuia.
III.Alcătuieşte enunţuri în care să utilizezi următorii
termeni: visuri / vise, nici o/ nicio;
IV. Accentuaţi corect următorii termeni: caracter,
fenomen, aripă, antic.
Prof. Popa Gabriela
LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ PE
SEMESTRUL I - Clasa a XII-a A.C
I. Citiţi cu atenţie textul şi răspundeţi la cerinţe:
Gerul vine de la munte, la fereastră se opreşte,
Şi, privind la focul vesel care-n sobe străluceşte,
El depune flori de iarnă pe cristalul îngheţat,
Crini şi roze de zăpadă ce cu drag le-a sărutat.
(Vasile Alecsandri, Gerul)
1. Selectează două cuvinte care aparţin câmpului
semantic al iernii
2. Identifică următoarele figuri de stil : ,, focul
vesel”, ,, flori de iarnă”
3. Precizează tipul de rimă şi măsura primului vers.
4. Menţionează două teme/ motive literare, prezente
în poezie.
I. Umanismul
1.Umanismul este un curent care apare în:
a) Franţa; b) Italia; c) Anglia:
2. Principala preocupare a curentului era:
a) studierea limbilor clasice; b) realizarea
,,omului universal”; c) realizarea tiparului.
3. Omul era considerat:
a) o creaţie a Divinităţii; b) o fiinţă raţională;
4. Discipline umaniste studiate erau:
a) latina; b) retorica; c) filozofia; d) morala;
5. Apare conceptul de ,,mecenat” care înseamnă:
a) eliberarea de sclavagism; b) artiştii/savanţii erau
protejaţi de regi/seniori; c)ţăranii dădeau dări;
6. Umanismul are caracter:
a) clerical; b) anticlerical;
7. Umanismul românesc apare în secolul
a) al XIV-lea; b) al XV-lea; c) al XVI-lea;
8. Enumeraţi patru trăsături ale umanismului
românesc şi trei reprezentanţi ai acestuia.
III.Alege forma/ formele corectă/corecte : clasa întâi/
clasa întâia, foarfece(pl)/ foarfeci(pl), absolvă/
absolveşte, sanda/ sandală.
IV. Accentuaţi corect următorii termeni: infim,
trafic, butelie, calcar.
Prof. Popa Gabriela
LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I - Clasa a X-a

I.Se dă textul:
,, - Omul să fie mulţumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăţia, ci liniştea colibei tale te face fericit.
Dar voi faceţi după cum vă trage inima, şi Dumnezeu să vă ajute şi să vă acoperă cu aripa bunătăţilor sale.
(...)
- Vorbă scurtă, răspunse Ghiţă, să rămânem aici, să cârpesc şi mai departe cizmele oamenilor, care umblă
toată săptămâna în opinci ori desculţi, iară dacă duminica e noroi, îşi duc cizmele în mână până la biserică, şi
să ne punem pe prispa casei la soare, privind eu la Ana, Ana la mine, amândoi la copilaş, iară d-ta la tustrei.
Iată liniştea colibei!” (Ioan Slavici, Moara cu noroc )
1.Dă sinonime contextuale pentru: mulţumit, să rămânem, să cârpesc, să ne punem.
2.Identifică şi defineşte specia literară în care se încadrează textul.
3.Argumentează în ce constă diferenţa de optică dintre cele două personaje, cu privire la modul de a-şi
organiza existenţa.
4.Care sunt mijloacele de expunere prezente în fragment.
5.Precizează momentul din construcţia subiectului cuprins în fragmentul citat.
6.Explică semnificaţia titlului nuvelei, făcând referire şi la conţinutul operei.

II. Scrie un eseu de 2 - 3 pagini despre particularităţile de construcţie a unui personaj dintr-un text narativ
studiat, aparţinând lui Liviu Rebreanu. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- prezentarea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru realizarea personajului ales (de exemplu:
acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia subiectului, perspectivă narativă, modalităţi de
caracterizare, limbaj etc.);
- prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/ conflictele
textului narativ studiat;
- relevarea unei trăsături a personajului ales, ilustrată prin două episoade/ secvenţe narative/ situaţii semnificative sau
prin citate comentate;
- exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre modul în care se reflectă o idee sau tema textului narativ în
construcţia personajului pentru care ai optat.

Prof. Popa Gabriela

LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I - Clasa a X-a

I. Se dă textul:
“ Maitreyi mi s-a părut, atunci, mult mai frumoasă, în sari de culoarea ceaiului palid, cu papuci albi
cusuţi în argint, cu şalul asemenea cireşelor galbene, şi buclele ei prea negre, ochii ei prea mari, buzele ei
prea roşii creau parcă o viaţă mai puţin umană în acest trup înfăşurat şi totuşi transparent, care trăia, s-ar fi
spus, prin miracol, nu prin biologie. O priveam cu oarecare curiozitate, căci nu izbuteam să înţeleg ce taină
ascunde faptura asta în mişcările ei moi, de mătase, în zâmbetul timid, preliminar de panică, şi mai ales în
glasul ei atât de schimbat în fiecare clipă.” (Maitreyi –Mircea Eliade)
1.Dă sinonime contextuale pentru următoarele cuvinte: transparent, miracol, taină, preliminar.
2.Identifică şi defineşte specia literară în care se încadrează textul.
3.Identifică următoarele figuri de stil:,, şalul asemenea cireşelor galbene”, ,, zâmbetul timid”;
4.Care sunt mijloacele de expunere prezente în fragment?
5.Precizează tipul de narator, persoana la care se realizează naraţiune cu exemple din text.
6.Explică utilizarea adverbului de timp ,,atunci” în cadrul textului.

II. Scrie un eseu de 2 - 3 pagini despre particularităţile de construcţie a unui personaj dintr-o nuvelă
studiată. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- prezentarea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru realizarea personajului ales (de exemplu:
acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia subiectului, perspectivă narativă, modalităţi de
caracterizare, limbaj etc.);
- prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/ conflictele
nuvelei studiate;
- relevarea principalei trăsături a personajului ales, ilustrată prin două episoade/ secvenţe narative şi/ sau prin citate
comentate;
- exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre modul în care se reflectă o idee sau tema nuvelei în construcţia
personajului pentru care ai optat.
Prof. Popa Gabriela
LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA
ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I - Clasa a XII-a
I. Se dă textul:
,,Pustie e grădina, pustie casa toată
În care o iubire crescuse an de an.
Ce mari sunt azi copacii! Sub ramuri de castan
Pridvorul alb în frunză de iederă înoată.
Fântâna părăsită rămase fără roată,
Se pierde şerpuirea potecii într-un lan,
Şi sub boltirea verde a codrului, oltean
Chilim* aştern arinii în zilele de zloată.
Cărările înguste zadarnic le cutreier!
Străine îmi sunt astăzi sau eu le sunt străin?
Dar neschimbat prieten un ţârâit de greier,
Acelaşi ca şi-atuncea, în clipe de tăcere
Reînflorind visarea cu roze efemere,
Îmi sângerează pieptul cu veşnicul său spin.“
(Ion Pillat, În toamnă)
* chilim – covor cu două feţe; scoarţă înflorată.
1. Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi
polisemia cuvântului roată .
2. Precizează rolul cratimei în structura „Acelaşi ca şi-
atuncea”.
3. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în
poezie.
4. Prezintă două elemente prin care se realizează
subiectivitatea în textul dat.
5.Motivează, prin evidenţierea a două trăsături
existente în text, prezenţa descrierii în poezie.
II. Scrie un eseu în care să prezinţi tema şi viziunea
despre lume, reflectate într-un text poetic studiat din
opera lui Lucian Blaga. În elaborarea eseului, vei avea
în vedere următoarele repere:
- evidenţierea trăsăturilor care fac posibilă încadrarea
textului poetic într-o tipologie, într-un curent cultural/
literar, într-o perioadă sau într-o orientare tematică;
- prezentarea temei, reflectată în textul poetic ales, prin
referire la două imagini/ idei poetice;
- sublinierea a patru elemente ale textului poetic,
semnificative pentru ilustrarea viziunii despre lume a
poetului (de exemplu: imaginar poetic, titlu, incipit,
relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de
recurenţă, simbol central, figuri semantice – tropii,
elemente de prozodie etc.);
- exprimarea unei opinii argumentate, despre modul în
care tema şi viziunea despre lume sunt reflectate în
textul poetic ales.
Prof. Popa Gabriela
LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA
ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I - Clasa a XII-a
I. Se dă textul:
,,Vino să vezi! În târzia bogata căldură
închis între ziduri cine-ar mai sta?
Precum a mai fost, până-n cealaltă zare
încă o dată tărâmul să crească ar vrea.
Şi-n unghi săgetat
pământu-şi trimite cocorii
spre cercul cel mare.
Lumina ce largă e!
Albastrul ce crud!
Unei noi creşteri, văratice-n toamnă, se pare
c-am fi hărăziţi şi aleşi.
Şi-o clipă ne e-ngăduit
bănuitului Sud
să-i trimitem un gând fără greş.
Între frunza ce cade
şi ramura goală
moartea se circumscrie
c-un gest de extatică boală.
Un joc îngânând cu lemnoasele membre
sună târziul, nebunul, caldul Septembre.”
(Lucian Blaga, Zi de septemvrie)
1. Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi
polisemia verbului a suna.
2. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care
se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 3.
3.Menţionează două teme/ motive literare identificate
în poezie.
4. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin
evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele
artistice.
5. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic
(de exemplu: expresivitate, ambiguitate,
sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat.
II. Scrie un eseu în care să prezinţi tema şi viziunea
despre lume, reflectate într-un text poetic studiat din
opera lui Tudor Arghezi. În elaborarea eseului, vei avea
în vedere următoarele repere:
- evidenţierea trăsăturilor care fac posibilă încadrarea
textului poetic într-o tipologie, într-un curent cultural/
literar, într-o perioadă sau într-o orientare tematică;
- prezentarea temei, reflectată în textul poetic ales, prin
referire la două imagini/ idei poetice;
- sublinierea a patru elemente ale textului poetic,
semnificative pentru ilustrarea viziunii despre lume a
poetului (de exemplu: imaginar poetic, titlu, incipit,
relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de
recurenţă, simbol central, figuri semantice – tropii,
elemente de prozodie etc.);
- exprimarea unei opinii argumentate, despre modul în
care tema şi viziunea despre lume sunt reflectate în
textul poetic ales.
Prof. Popa Gabriela
LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA
ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I - Clasa a XIV-a
I. ,, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
şi nu ucid
cu mintea tainele ce le-ntâlnesc
în calea mea
în flori, în ochi, pe buze ori morminte.
Lumina altora
sugrumă vraja nepătrunsului ascuns
în adâncimi de întuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii taină-....”
(Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga)
1.Comentează semnificaţia titlului poeziei.
2.Utilizaţi cuvântul ,,lumină” cu sens denotativ şi
conotativ.
3.Identifică mărci ale eu-lui poetic; comentează
semnificaţia prezenţei eu-lui poetic, în poemul citat;
4.Prezintă cele două moduri ale cunoaşterii sugerate de
opoziţia ,,lumina mea”- ,,lumina altora” , prin referire la
concepţia filozofică a poetului
5. Identificaţi următoarele figuri de stil:,, vraja
nepătrunsului ascuns”, ,, în flori, în ochi, pe buze ori
morminte”.
6.Precizaţi tipul de ritm şi rimă din text .
II. Realizaţi o prezentare a tradiţionalismului. Veţi avea
în vedere: - perioada în care apare curentul; -orientări;
- reviste şi reprezentanţi; -trăsături caracteristice.
Prof. Popa Gabriela
LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA
ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I - Clasa a XIV-a
I. ,, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
şi nu ucid
cu mintea tainele ce le-ntâlnesc
în calea mea
în flori, în ochi, pe buze ori morminte.
Lumina altora
sugrumă vraja nepătrunsului ascuns
în adâncimi de întuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii taină-....”
(Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga)
1.Comentează semnificaţia titlului poeziei.
2.Utilizaţi cuvântul ,,lumină” cu sens denotativ şi
conotativ.
3.Identifică mărci ale eu-lui poetic; comentează
semnificaţia prezenţei eu-lui poetic, în poemul citat;
4.Prezintă cele două moduri ale cunoaşterii sugerate de
opoziţia ,,lumina mea”- ,,lumina altora” , prin referire la
concepţia filozofică a poetului
5. Identificaţi următoarele figuri de stil:,, vraja
nepătrunsului ascuns”, ,, în flori, în ochi, pe buze ori
morminte”.
6.Precizaţi tipul de ritm şi rimă din text .
II. Realizaţi o prezentare a tradiţionalismului. Veţi avea
în vedere: - perioada în care apare curentul; -orientări;
- reviste şi reprezentanţi; -trăsături caracteristice.
Prof. Popa Gabriela
LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA
ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I - Clasa a XIV-a
I. Iisus lupta cu soarta şi nu primea paharul...
Căzut pe brânci în iarbă, se-mpotrivea întruna.
Curgeau sudori de sânge pe chipu-i alb ca varul
Si-amarnica-i strigare stârnea în slăvi furtuna.
.......................................................................
Deasupra fără tihnă, se frământau măslinii,
Păreau că vor să fugă din loc, să nu-l mai vadă...
Treceau bătăi de aripi prin vraiştea grădinii
Si uliii de seară dau roată după pradă.
(Vasile Voiculescu- In Grădina Ghetsemani)
1.Daţi sinonime următoarelor cuvinte: soartă, tihnă.
2.Alcătuiţi enunţuri în care următoarele cuvinte să fie
polisemantice: a frământa, roată.
3.Identificaţi următoarele figuri de stil: ,, chipu-i alb ca
varul”, ,, măslinii,/Păreau că vor să fugă din loc”,
,,Paharul”.
4.Selectaţi 2 regionalisme /arhaisme din text.
5.Prezentaţi trăsăturile lui Iisus aşa cum se desprind ele
din textul de mai sus.
6.Precizaţi tipul de rimă din text şi măsura primelor 2
versuri.
II. Realizaţi o prezentare a modernismului.
Veţi avea în vedere: - perioada în care apare curentul;
-orientări; - reviste şi reprezentanţi;
-trăsături caracteristice.
Prof. Popa Gabriela
LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA
ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I - Clasa a XIV-a
I. Iisus lupta cu soarta şi nu primea paharul...
Căzut pe brânci în iarbă, se-mpotrivea întruna.
Curgeau sudori de sânge pe chipu-i alb ca varul
Si-amarnica-i strigare stârnea în slăvi furtuna.
.......................................................................
Deasupra fără tihnă, se frământau măslinii,
Păreau că vor să fugă din loc, să nu-l mai vadă...
Treceau bătăi de aripi prin vraiştea grădinii
Si uliii de seară dau roată după pradă.
(Vasile Voiculescu- In Grădina Ghetsemani)
1.Daţi sinonime următoarelor cuvinte: soartă, tihnă.
2.Alcătuiţi enunţuri în care următoarele cuvinte să fie
polisemantice: a frământa, roată.
3.Identificaţi următoarele figuri de stil: ,, chipu-i alb ca
varul”, ,, măslinii,/Păreau că vor să fugă din loc”,
,,Paharul”.
4.Selectaţi 2 regionalisme /arhaisme din text.
5.Prezentaţi trăsăturile lui Iisus aşa cum se desprind ele
din textul de mai sus.
6.Precizaţi tipul de rimă din text şi măsura primelor 2
versuri.
II. Realizaţi o prezentare a modernismului.
Veţi avea în vedere: - perioada în care apare curentul;
-orientări; - reviste şi reprezentanţi;
-trăsături caracteristice.
Prof. Popa Gabriela
LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA
ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I - Clasa a X-a
I. Se dă textul:
,, - Omul să fie mulţumit cu sărăcia sa, căci, dacă e
vorba, nu bogăţia, ci liniştea colibei tale te face
fericit. Dar voi faceţi după cum vă trage inima, şi
Dumnezeu să vă ajute şi să vă acoperă cu aripa
bunătăţilor sale.(...)
- Vorbă scurtă, răspunse Ghiţă, să rămânem aici, să
cârpesc şi mai departe cizmele oamenilor, care
umblă toată săptămâna în opinci ori desculţi, iară
dacă duminica e noroi, îşi duc cizmele în mână până
la biserică, şi să ne punem pe prispa casei la soare,
privind eu la Ana, Ana la mine, amândoi la copilaş,
iară d-ta la tustrei. Iată liniştea colibei!”
Ioan Slavici, Moara cu noroc
1.Dă sinonime contextuale pentru: mulţumit, să
rămânem, să cârpesc, îşi duc, să ne punem.
2.Identifică şi defineşte specia literară în care se
încadrează textul.
3.Argumentează în ce constă diferenţa de optică
dintre cele două personaje, cu privire la modul de a-
şi organiza existenţa.
4.Explică semnificaţia titlului nuvelei, făcând
referire şi la conţinutul operei.
5.Alcătuiţi expresii cu cuvintele: mână, inimă.
II. Prezentaţi definiţia şi trăsăturile basmului.
III. Argumentaţi prin 4 trăsături că o operă literară
studiată este basm cult.
Prof. Popa Gabriela
LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA
ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I - Clasa a X-a
I. Se dă textul:
,, - Bătrâna ar putea să-şi ţie gura, grăi Lică după ce
se văzu singur cu Ghiţă. Mă cunoşti?
- Nu! răspunse Ghiţă răcit în tot corpul.
- Atunci mă ştii de nume. Eu sunt Lică,
sămădăul...Multe se zic despre mine, şi dintre multe,
multe vor fi adevărate şi multe scornite. Tu vezi un
lucru: că umblu ziua-n amiaza mare pe drumul de
ţară şi nimeni nu mă opreşte în cale, că mă duc în
oraş şi stau de vorbă cu domnii.
Voi fi făcut ce voi fi făcut, nu-i vorba, dar am făcut
aşa, că orişicine poate să creadă ce-i place, însă
numeni nu ştie nimic. De aceea am să dau seamă
despre douăzeci şi trei de turme de porci. M-ai
înţeles? Nu doară c-aş putea plăti tot ce se perde într-
un an. Ci pentru că de la mine nu cutează să fure, ba
să-l ferească D-zeu pe acela pe care aş crede că-l pot
bănui. M-ai înţeles?”
Ioan Slavici, Moara cu noroc
1.Dă sinonime contextuale pentru: mă cunoşti,
răcit, scornite, place, cutează.
2.Identifică şi defineşte specia literară în care se
încadrează textul.
3. Interpretează atitudinea lui Lică, aşa cum rezultă
din replică.
4.Alcătuiţi expresii cu cuvintele: drum, gură.
5.Explică semnificaţia titlului nuvelei, făcând
referire şi la conţinutul operei.
II. Argumentaţi prin 4 trăsături că o operă literară
studiată este basm cult.
III. Prezentaţi comparativ trăsăturile basmului cult şi
cel popular.
Prof. Popa Gabriela Prof. Popa Gabriela
LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA
ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I - Clasa a XII-a seral ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I - Clasa a XII-a seral
I.Se dă textul: I.Se dă textul:
In vremea asta Cătălin, ,,- Hyperion, ce din genuni
Viclean copil de casă, Răsai c-o-ntreagă lume,
Ce împle cupele de vin Nu cere semne şi minuni
Mesenilor la masă, Care n-au chip şi nume ;
Un paj ce poartă pas cu pas Tu vrei un om să te socoţi,
A-mpărătesei rochii, Cu ei să te asemeni ?
Băiat din flori şi de pripas, Dar piară oamenii cu toţi,
Dar îndrăzneţ cu ochii, S-ar naşte iarăşi oameni,
Cu obrăjei ca doi bujori Ei numai doar durează-n vânt
De rumeni, bată-i vina, Deşerte idealuri-
Se furişează pânditor Când valuri află un mormânt,
Privind la Cătălina. Răsar în urmă valuri ;”
( Luceafărul, M. Eminescu) ( Luceafărul, M. Eminescu)
Cerinţe Cerinţe :
1.Precizaţi câte un sinonim contextual pentru următoarele 1.Precizaţi câte un sinonim contextual pentru următoarele
cuvinte : viclean, paj, rumeni. cuvinte: genuni , socoţi, durează.
2.Identificaţi următoarele figuri de stil: ,, Viclean 2.Identificaţi următoarele figuri de stil: ,,deşerte
copil”, ,, obrăjei ca doi bujori” idealuri”, ,,semne şi minuni”.
3. Alcătuiţi două enunţuri în care cuvântul ,,floare” să aibă 3. Alcătuiţi două enunţuri în care cuvântul răsar să aibă
sens denotativ şi conotativ. sens denotativ şi conotativ.
4. Utilizaţi următoarele cuvinte cu caracter polisemantic: 4. Utilizaţi următoarele cuvinte cu caracter
pas, ochi. polisemantic:chip, semne.
5.Încadraţi textul într-un curent literar pornind de la 5.Încadraţi textul într-un curent literar pornind de la
versurile de mai sus. versurile de mai sus.

Scrie un eseu de 2 - 3 pagini despre particularităţile de
construcţie a unui personaj dintr-o nuvelă studiată. În
elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- prezentarea a patru elemente ale textului narativ,
semnificative pentru realizarea personajului ales (de
exemplu: acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale,
construcţia subiectului, perspectivă narativă, modalităţi
de caracterizare, limbaj etc.);
- prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al
personajului ales, prin raportare la conflictul/ conflictele
nuvelei studiate;
- relevarea principalei trăsături a personajului ales,
ilustrată prin două episoade/ secvenţe narative şi/ sau prin
citate comentate;
- exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre
modul în care se reflectă o idee sau tema nuvelei în
construcţia personajului pentru care ai optat.
Scrie un eseu de 2 - 3 pagini în care să prezinţi tema şi
viziunea despre lume, reflectate într-o nuvelă studiată. În
elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- evidenţierea tipului de nuvelă pentru care ai optat şi a
trăsăturilor care fac posibilă încadrarea într-o tipologie,
într-un curent cultural/ literar, într-o perioadă sau într-o
orientare tematică;
- prezentarea temei nuvelei, reflectată în textul narativ
ales, prin referire la două episoade/ secvenţe narative;
- sublinierea a patru elemente ale textului narativ,
semnificative pentru ilustrarea viziunii despre lume a
autorului/ a naratorului (de exemplu: acţiune, conflict,
relaţii temporale şi spaţiale, construcţia subiectului,
particularităţi ale compoziţiei, perspectivă narativă,
tehnici narative, construcţia personajului, modalităţi de
caracterizare, limbaj etc.);
- exprimarea unei opinii argumentate, despre modul în
care tema şi viziunea despre lume sunt reflectate în
nuvela aleasă.
Prof. Popa Gabriela
LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA
ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I - Clasa a XI-a
I. Povestirea
1. este specie a genului:
a) liric; b) epic; c) dramatic;
2. acţiunea este prezentată:
a) pe un singur fir narativ;
b) pe momentele subiectului;
c) în ordine cronologică;
3. dacă nararea se realizează la persoana a I-a,
naratorul este:
a) obiectiv; b)subiectiv;
4.,,Fântâna dintre plopi” este o povestire din ciclul:
a) Decameronul; b) Hanu-Ancutei; c) Heptameronul;
5. Finalul este moralizator. In ce constă morala
textului.
II.Scrie un eseu de 2 pagini despre particularităţile de
construcţie a unui personaj dintr-o nuvelă studiată. În
elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- prezentarea a patru elemente ale textului narativ,
semnificative pentru realizarea personajului ales (de
exemplu: acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale,
construcţia subiectului, perspectivă narativă, modalităţi
de caracterizare, limbaj etc.);
- prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al
personajului ales, prin raportare la conflictul/ conflictele
nuvelei studiate;
- relevarea principalei trăsături a personajului ales,
ilustrată prin două episoade/ secvenţe narative şi/ sau prin
citate comentate;
- exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre
modul în care se reflectă o idee sau tema nuvelei în
construcţia personajului pentru care ai optat.
III. Redactează o descriere de 10-15 rânduri, în stil
beletristic a unei grădini primăvara. In text vei integra
patru dintre următoarele cuvinte: liliac, colţul ierbii,
zglobii clopoţi, petec de zăpadă, a-şi scutura podoaba,
verde crud .
Prof. Popa Gabriela
LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA
ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I - Clasa a XI-a
I. Povestirea
1. principalul mod de expunere este:
a) dialog; b) descriere; c) naraţiune.
2. are personaje:
a) puţine şi slab caracterizate;
b) multe şi complex caracterizate;
3. dacă nararea se realizează la persoana a III-a,
naratorul este:
a) obiectiv; b)subiectiv;
4. ,,Fântâna dintre plopi” este o povestire care apare
în anul: a) 1982; b) 1829; c)1928;
5. Naratorul în ,,Fântâna dintre plopi” este:
a) Neculai Isac; b) obiectiv; c) subiectiv;
II.Scrie un eseu de 2 pagini în care să prezinţi tema şi
viziunea despre lume, reflectate într-o nuvelă studiată. În
elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- încadrarea într-o tipologie, într-un curent cultural/
literar, într-o perioadă sau într-o orientare tematică;
- prezentarea temei nuvelei, reflectată în textul narativ
ales, prin referire la două episoade/ secvenţe narative;
- sublinierea a patru elemente ale textului narativ,
semnificative pentru ilustrarea viziunii despre lume a
autorului/ a naratorului (de exemplu: acţiune, conflict,
relaţii temporale şi spaţiale, construcţia subiectului,
particularităţi ale compoziţiei, perspectivă narativă,
tehnici narative, construcţia personajului, modalităţi de
caracterizare, limbaj etc.);
- exprimarea unei opinii argumentate, despre modul în
care tema şi viziunea despre lume sunt reflectate în
nuvela aleasă.
III. Redactează o descriere de 10-15 rânduri, în stil
beletristic a unui peisaj hibernal. In text vei integra patru
dintre următoarele cuvinte: cristal, glacial, a potopi,
steluţe, frig de crăpau pietrele,bârlog, hibernau, imens.