I.

Citeşte cu atenţie textul următor:

„Şi tot aşa, dondănind foarte răpede, bâlbâit şi fără pic de cugetare, până la „a scrie într-o limbă corect”,
rar ajungea, sărmanul! Şi după ce turba de cap hăt bine, mă striga să-l ascult, că ştie. Luam eu cartea din
mâna lui şi-l întrebam: „Ce este gramatica, măi Trăsne?” Iar el, închizând ochii, răspundea iute şi mormăit,
cum cer calicii la pod:
_ Ce este gramatica română, este... ce este, este... şi celelalte, după obiceiu, schimonosind cuvintele şi
îndrugându-le fără nicio noimă, de-ţi venea să-i plângi de milă!”
(Ion Creangă – „Amintiri din copilărie”)
A.Limba română
1.Desparte în silabe cuvintele: „dondănind”, „bâlbâit”, „Trăsne”.
2.Indică numărul de litere şi de sunete din cuvintele: „cugetare”, „cartea”, „închizând”.
3.Transcrie, din ultimul enunţ, cuvintele care conţin diftong.
4.Alcătuieşte familia lexicală a cuvântului „a învăţa” (trei termeni).
5.Scrie forma literară a cuvintelor: „răpede”, „obiceiu”.
6.Menţionează felul cuvintelor după numărul de silabe din care sunt formate: „tot”, „dondănind”,
„gramatica”.
7.Indică câte un antonim pentru cuvintele: „repede”, „a închide”, „a plânge”.
8.Menţionează felul propoziţiei: „Ce este gramatica, măi Trăsne?”.

B.Înţelegerea textului
9.Indică care sunt personajele participante la acţiune.
10.Menţionează un mod de expunere folosit în text.
11.Exprimă o părere personală despre faptul că Trăsnea nu putea învăţa gramatică.
12.Menţionează două trăsături care să justifice faptul că textul aparţine genului epic.

II. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să prezinţi impresiile despre o mănăstire vizitată în
timpul unei excursii organizată cu clasa ta. În compunerea ta inserează un fragment descriptiv.
În compunerea ta, trebuie:
-să respecţi convenţiile naraţiunii ca mod de expunere, dar şi-a descrierii;
-să ai un conţinut şi un stil adecvate cerinţei;
-să respecţi normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie

III. Citeşte cu atenţie textul următor:

„Linişte. Căldură. Soare.

Sălciile plângătoare
Stau în aer, dormitând.
Un viţel în râu s-adapă
Şi-o femeie, lângă apă,
Spală rufele cântând.
Şi din vale abia vine
Murmur slab, ca de albine,
Somnoros şi uniform.
Râul strălucind în soare
Ceartă sălciile care
Toată ziulica dorm.
Sub o salcie bătrână
Şi cu-o carte groasă-n mână
Care-mi ţine de urât,
M-am culcat în fân pe spate,
Somnul lin, pe nechemate,
A sosit numaidecât.”

(George Topîrceanu, „Zi de vară”)

A. Limba română
2.Indică numărul de litere şi de sunete din cuvintele: „viţel”, „albine”, „salcie”.
3.Transcrie, din strofa a doua, cuvintele care conţin grupuri fonetice (diftong, hiat).
4.Transcrie, din strofa a treia, un cuvânt derivat, un cuvânt compus, un cuvânt format prin conversiune.
5.Indică câte un sinonim pentru cuvintele: „uniform”, „piere”, „slab”.
6. Alcătuieşte un enunţ în care să apară un omonim al cuvântului subliniat în versul: „Somnul lin, pe
nechemate”.
7.Menţionează folosirea cratimei în structura: „Care-mi ţine de urât”.
8.Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor din versurile: „Şi-o femeie, lângă apă /
Spală rufele cântând.”.
B. Înţelegerea textului
9.Transcrie, din text, două imagini artistice diferite.
10.Indică măsura primului vers.
11.Transcrie, din text, o comparaţie şi un epitet.
12.Explică semnificaţia primului vers al textului citat.
13.Indică motivele care determină starea de relaxare a privitorului.
14.Menţionează două trăsături care să justifice faptul că textul aparţine speciei literare pastel.
IV. Redactează, în 10-15 rânduri, un dialog despre planurile voastre de vacanţă cu cel mai
bun prieten.
În compunerea ta, trebuie:
-să utilizezi ca mod de expunere dialogul;
-să respecţi părţile acestui tip de compunere (introducere, cuprins, încheiere);
-să ai un conţinut şi un stil adecvate relaţiei cu interlocutorul şi cerinţei;
-să respecţi normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie.

V. Citeşte cu atenţie textul următor:

„Când vântul copacii îndoaie

Şi plouă, şi-i frig, şi ni-i frică,
Fugim la bunica-n odaie
Noi: două surori şi-o pisică.
Acolo-i călduţ şi-i tăcere
Divanul bătrân dintre uşi,
Cu vechile lui lăicere,
Ne-aşteaptă cu cărţi şi păpuşi,
Subt candela veşnic aprinsă,
Icoana surâde-n părete:
Un sfânt cu lumină în plete
Cu barbă prelungă şi ninsă.” (Otilia Cazimir – „Bunica”)

A.Limba română
1.Desparte în silabe cuvintele: „vântul”, „îndoaie”, „prelungă”.
2.Transcrie, din versul al patrulea, trei cuvinte care conţin diftong.
3.Precizează modul de formare al cuvintelor: „îndoaie”, „călduţ”, „prelungă”.
4.Alcătuieşte familia lexicală a cuvântului „frunză” (trei cuvinte).
5.Indică câte un sinonim pentru cuvintele: „odaie”, „divan”, „candela”.
6.Precizează numărul de litere şi de sunete din cuvintele: „fugim”, „vechile”, „lăicere”.
7.Menţionează folosirea cratimei în structura: „Icoana surâde-n părete”.
8.Precizează felul propoziţiei din versurile: „Fugim la bunica-n odaie / Noi: două surori şi-o
pisică”.

B.Înţelegerea textului
9.Precizează figura de stil din versul: „Icoana surâde-n părete”.
10.Menţionează măsura primului vers al textului citat.
11.Explică semnificaţia folosirii antonimelor: „şi-i frig” – „Acolo-i călduţ” în prima parte a
poeziei.
12.Explică, în 5 rânduri, semnificaţia ultimelor patru versuri în crearea atmosferei de calm şi
de linişte din odaia bunicii.
VI.

Citeşte cu atenţie dialogul următor şi scrie o continuare a acestuia, alcătuită din 10 replici:
_ Bună, Andrei!
_ Bună, Mihai! Te văd cam trist. Ce s-a întâmplat?
_ Păi, să vezi, eram în curtea şcolii, când ...

VII.

1. Alegeţi varianta corectă a verbelor la viitor:

va face/va făcea va cade/va cădea

vor privii/vor privi vei pustii/vei pusti
2. Conjugă verbele a crea şi a scrie la perfect simplu şi la mai mult ca perfect.
Subliniază sufixele celor două timpuri.

A CREA A SCRIE
Numărul Persoan Perfect simplu Mai mult ca Perfect simplu Mai mult ca
a perfect perfect
Singular I
a II-a
a III-a
Plural I
a II-a
a III-a

3. Asociază verbele din coloana din stânga cu timpurile verbale din coloana din dreapta:

mâncasem
citişi
va veni
au parcurs
prind
alungai
prezent
viitor
imperfect
perfect simplu
perfect compus
mai mult ca perfect
 4. Analizeză verbele la modul indicativ din textul următor, după modelul dat:

„Trăia odată un împărat pe vârful unui munte, într-o cetate cu două turnuri. Şi odată,
în vară, a plecat împăratul acela la război şi nu s-a mai întors [...]. Dar abia părăsiră
cetatea părinţilor că au şi început să nu se înţeleagă la drum, căci erau feluriţi la fire şi la
gânduri”.
(Legenda Mureşului şi a Oltului)

Verbul Conjugarea Modul Timpul Persoana Numărul

trăia a IV-a indicativ imperfect a III-a singular

VIII.
1.Transformă textul următor, trecând verbele subliniate la imperfect:
„Învăţătorul auzi larma de la poartă, ieşi, se supără, goni câinele, îi aşeză iar în şir
făcându-le vânt pe drumul satului şi stete să se uite după ei până se depărtară...”
(V. Voiculescu , Ciobănilă)
2.Indică modul şi timpul următoarelor verbe:
a vedea – (noi) spuneam –
va vedea – cerui –
cutreierat – ai crezut –
să citesc – dansase –
citiţi! – ceream –
a veni- spusei –
vor veni – (eu) credeam –
ar veni – a dansat –
de tricotat – am cerut –
sunând – ai spus –
vino! - ceruseră –
aţi dansa - crezuseşi –
de îmbrăcat – dansai –
tremurând – spuseseră –
a asculta – dansau –
va asculta – scăpaşi –
ai asculta – (el) veni –
să asculte – (eu) citii –
fugind – citeaţi –
deschis – scrisesem –

3.Analizează verbele din următorul text:

„Copiii iar îl văzură. Unul mai îndrăzneţ ieşi din rând către el...
- Fugi, mă! „ ( V.Voiculescu, Ciobănilă)

4.Alcătuieşte propoziţii având ca predicate verbele:

a) a călători – la modul indicativ, timpul viitor, pers.I, numărul plural;
b) a întreba – la modul indicativ, timpul perfect compus, pers.I, numărul singular;
c) a vedea – la modul conjunctiv, timpul prezent, pers. a II-a, numărul singular;
d) a merge – la modul condiţional-optativ, timpul prezent, pers. a III-a, nr. plural;

5.Continuă enunţurile de mai jos, respectând condiţiile date:

a) Mărul este ............(verb copulativ). b) Lupul este............(verb copulativ).

Mărul este.............(verb predicativ) Lupul este............(verb predicativ).
c) Cartea este............(verb copulativ) d)Cetatea este...........(verb copulativ)
Cartea este............(verb predicativ) Cetatea este...........(verb predicativ)

6.Introdu, în propoziţii, următoarele cuvinte şi grupuri de cuvinte:

a) al/a-l; ai/a-i; aţi/a-ţi; neam/ne-am; la/l-a; miau/mi-au;
b) văzându-o; citindu-le; sfătuindu-l; vestindu-le;conducând-o; amintindu-şi; aducându-
mi;
scriindu-ţi.