Triftongul este un segment vocalic complex format dintr-o vocală și

două semivocale. Triftongii pot fi considerați și o combinație dintre semivocalele i,

u, e cu anumiți diftongi.
gre-șeau, șleau, lu-poai-că, miau
Triftongii pot fi alcătuiți din sunete alăturate, care aparțin unor cuvinte diferite, dar
care sunt pronunțate împreună. Între aceste sunete se folosește cratima.
mi–au (luat), mi–ai (luat), ne–au (luat).
ATENȚIE! După consoanele ğ, č, g’, k’ nu există triftongi care să înceapă cu
semivocalele e, i, pentru că (în aceste cazuri) e, i sunt litere ajutătoare pentru
scrierea consoanelor respective.
ziceau [zičau], vegheau [veg’au]

Hiatul este întâlnirea în același cuvânt sau cuvinte diferite a două vocale care
aparțin unor silabe diferite.
Diftongul este o succesiune de două sunete vocalice alăturate, articulate în aceeași silabă, din care
una este o vocală și cealaltă este o semivocală.

Diftongii descendenți din limba română se formează dintr-o vocală urmată de una dintre
semivocalele i sau u. Exemple:

 ai - mai
 au - dau
 ei - lei
 eu - leu
 ii - mii
 iu - fiu
 oi - goi
 ou - nou
 ui - pui
 ăi - răi
 ău - rău
 âi - câine
 âu - râu

Diftongii ascendenți din limba română se formează dintr-una din semivocalele e, i, o sau u, urmată
de o vocală. Exemple:

 ea - stea
 eo - vreo
 ia - piatră
 ie - fier
  io - miorlăi
 iu - iubit
 oa - oameni
 ua - ziua
 uă – două

 1. VOCALELE sunt sunetele care se pot rosti fară ajutorul altor sunete şi
pot alcătui şi singure silabe.
În limba română există ŞAPTE VOCALE: a, ă, â (î), e, i, o, u

 2. SEMI VOCALELE sunt sunete care se aseamănă cu vocalele, dar nu

pot alcătui singure silabe şi se pronunţă la jumătatea intensităţii unei voale.
Ele intră în alcătuirea diftongilor şi triftongilor şi sunt în număr de PATRU:
e, i, o, u
e. i. o. u pot fi:
* VOCALE: erată, iritabil, orar, umăr;
*SEMIVOCALE: sEară, Iar, sOare, oUă.
 Dacă sunetele e, i, o, u apar pe lângă consoane, ele sunt cu siguranță vocale
și nu semivocale!
 Sunetul e este semivocală înainte și după a și o: ea, deal, seară, vreo etc.
 Sunetul i este semivocală înainte și după a, ă, â, e, î, o,
u: iată, ai, iepure, iei, vrei, piatră, îi, noi, ionatan, măi, mâine etc.
 Sunetul o este semivocală înainte de a: oare, soare, floare etc.
 Sunetul u este semivocală înainte şi după a, ă, â, e, î, precum şi după o: luat,
aoleu!, rău, hău, râu, îu!, eu, ou, au etc.

1. Precizeaza care dintre diftongii sunt ascendenti si care sunt descendenti:

Cai
Fier
Gutui
Iulie
Leac
Moara
Noroi
Paine
Piata
Râu
1. Alegeti varianta corecta:
Viclean
a) 1 vocală, 2 semivocale, 4 consoane
b) 2 vocale, 1 semivocala, 4 consoane
Noiembrie
a) 3 vocale, 3 semivocale, 3 consoane
b) 4 vocale, 1 semivocala, 4 consoane
Vagoane
a) 3 vocale, 1 semivocala, 3 consoane
b) 2 vocale, 2 semivocale, 3 consoane
Băteai
a) 3 vocale, 1 semivocala, 2 consoane
b) 2 vocale, 2 semivocale, 2 consoane
Adormeai
a) 3 vocale, 2 semivocale, 3 consoane
b) 3 vocale, 1 semivocala, 3 consoane
Zemoase
a) 4 vocale, 2 semivocale, 1 consoana
b) 3 vocale, 1 semivocala, 3 consoane
Maică
a) 2 vocale, 1 semivocala, 2 consoane
b) 3 vocale, 0 semivocale, 2 consoane
Doamnă
a) 2 vocale, 1 semivocală, 3 consoane
b) 3 vocale, 1 semivocala, 2 consoane
Oameni
a) 2 vocale, 2 semivocale, 2 consoane
b) 4 vocale, 2 semivocale, 0 consoane
Boabe
a) 2 vocale, 1 semivocală, 2 consoane
b) 3 vocale, 0 semivocale, 2 consoane
Exercitii arhaisme
II. Scrie, in casete, sinonime pentru urmatoarele perechi:
a) eminent-iminent; -

b) calitate-caritate -

III. Alege forma corecta:

Mi-am ales un costum din atlas/atlaz.

Masina tatei e pe janta/geanta.

IV. Mentioneaza un cuvant derivat cu suffix si prefix de la substantivul “mos”.

VI. Se da textul

“Multi iscusita vremii slova

Nu spune clipa milostiva

Ce ne-a-nfratit pe veci necazul

Si veselia deopotriva .

Marita fie dimineata

Ce-a savarsit a noastra nunta,

Batrane Olt! – cu buza arsa

Iti sarutam unda carunta.”

(Octavian Goga, “Oltul”)

Cerinte:

1. Identifica un arhaism prezent in textul dat.

 2. Numeste un sinonim pentru cuvantul “clipa”.
3. Alcatuieste un enunt in care cuvantul “dimineata” sa aiba alta valoare
morfologica decat cea din textul dat.
4. Stabileste un antonim pentru locutiunea adverbiala “pe veci”.
5. Precizeaza sensul cu care este folosit in text cuvantul “carunta”.
6. Construieste doua enunturi pentru a ilustra omonimia cuvantului “buza”.
7. Transcrie din textul dat un cuvant derivat cu sufix.

Varianta 2:

I. Scrie corect neologismele: uestern, uischi, compiutar, cauboi.

II. Noteaza formele actuale, in locul celor regionale, pentru: doftor, sinsi, gios,
deste

III. Scrie cate doua exemple proprii de:

a) arhaisme

b) regionalisme

c) neologisme

VI. Se da textul

“Am citit altadata, nu mai stiu in ce carte,

Ca intr-o tara mare, de aici nu departe,

Placuta frumusete trecea de uraciune:

Cati se-ntampla s-o aiba se socotea slutiti;

Iar frumosi de minune

Se socotea aceia ce era mai pociti.

Oglinzi ca sa se vaza nu se afla in tara,

Si era poprit lucru sa s-aduca d-afara.”

(Grigore Alexandrescu, “Oglindele”)

Cerinte:

1. Identifica in textul dat un cuvant format prin compunere.

2. Numeste doua cuvinte derivate, prezente in textul dat.
3. Transcrie, din textul de mai sus, un arhaism.
4. Construieste doua enunturi pentru a ilustra omonimia cuvantului “mare”.
5. Alcatuieste un enunt in care cuvantul “departe” sa aiba alta valoare morfologica
decat cea din text.
6. Precizeaza un sinonim pentru cuvantul “tara”.
7. Indica perechea de antonime prezenta in text.
8. Stabileste patru termeni din familia lexicala a cuvantului “frumos”.

Varianta 3:

III. Formeaza un diminutiv si un augmentativ de la substantivul “casa”.

IV. Gaseste cate o expresie sinonima pentru urmatoarele constructii:

a) a da bir cu fugitii;

b) a taia frunza la caini;

c) a da cartile pe fata;

d) a trage cuiva un perdaf.

V. Construieste doua enunturi pentru a ilustra omonimia cuvantului “viu”

VI. Se da textul

Afara-i toamna, frunza ‘mprastiata,

Iar vantul svarla ‘n geamuri grele picuri;
Si tu citesti scrisori din roase plicuri
Si intr’un ceas gandesti la viata toata.

Pierzandu-ti timpul tau cu dulci nimicuri,

N-ai vrea ca nime-n usa ta sa bata,

Dar si mai bine-i, cand afara-i zloata,

Sa stai visand la foc, de somn sa picuri.”

(Mihai Eminescu, “Afara-i toamna . ”)

Cerinte:

1. Transcrie, din textul dat, un arhaism.

2. Identifica in textul dat un cuvat format prin derivare.
3. Alcatuieste doua enunturi pentru a ilustra omonimia cuvantului “bine”.
4. Contruieste un enunt in care sa folosesti sensul figurat al cuvantului “usa”.
5. Numeste doi termeni din familia lexicala a cuvantului “foc”.
6. Realizeaza un enunt in care cuvantul “mai” sa aiba alta valoare morfologica decat
cea din text.
7. Precizeaza un sinonim pentru cuvantul “timp”.
8. Stabileste un regionalism prezent in textul dat.

Varianta 4:

I. Explica modul in care sun formate cuvintele: carte postala, carte de joc, carte de
identitate, carte de munca.

II. Construieste doua enunturi in care cuvantul “rapid” sa fie, pe rand, adjectiv si
adverb.

IV. Alcatuieste cate un enunt cu urmatoarele sinonime ale verbului a vedea: a

observa, a viziona, a constata, a considera.

V. Alcatuieste doua expresii/locuitiuni care sa contina verbul a cauta.

VI. Se da textul
“In sfarsit, iacata conductorul cu biletul: primeste paralele si libereaza pe captiv, pe care
toate trei cucoanele il saruta dulce, ca si cum l-ar revedea dupa o indelungata absenta.”

(Ion Luca Caragiale, “D-l Goe”)

Cerinte:

1. Transcrie, din textul dat, un cuvant derivat.

2. Stabileste un sinonim pentru cuvantul “paralele”.
3. Alcatuieste un enunt in care cuvantul “trei” sa aiba alta valoare morfologica decat
cea din text.
4. Realizeaza doua enunturi in care sa ilustrezi omonimia cuvantului “dulce”.
5. Identifica un arhaism din textul dat.
6. Numeste un neologism prezent in textul de mai sus.
7. Construieste un enunt in care sa folosesti sensul propriu al cuvantului “captiv”.
8. Indica un antonim pentru cuvantul “absenta”.

Varianta 5:

II. Formeaza verbe cu urmatoarele prefixe: des-, in-, ras-, re-.

III. Alege forma corecta a urmatoarelor derivate:

a) desface/dezface;

b) deslipi/dezlipi;

c) despagubi/dezpagubi;

d) dezbate/desbate

IV. Scrie prescurtat urmatoarele cuvinte: strada, numar, post-scriptum.

VI. Se da textul
“De te impinge pacatul sa spui ceva de sfintii uscati si drepti – unii cu sulite, altii cu
platose, unii calari, altii pe jos si cu manele asa de incrucisate pe piept, ca palmele le ies
afara din trup – pe loc batranii isi ridica pulpanele giubeielor in cingatoarea de plisa rosie
[]”.

(B. Delavrancea, “Hagi-Tudose”)

Cerinte:

1. Identifica un arhaism prezent in textul dat.

2. Stabileste un sinonim pentru cuvantul “uscati”.
3. Realizeaza doua enunturi in care sa ilustrezi omonimia cuvantului “drepti”.
4. Numeste doi termeni din familia lexicala a cuvantului “trup”.
5. Alcatuieste un enunt in care cuvantul “de” sa aiba alta valoare morfologica decat
cea din text.
6. Construieste un enunt in care sa folosesti sensul figurat al cuvantului “piept”.
7. Indica un antonim pentru cuvantul “afara”.
8. Transcrie cuvintele care fac parte din campul semantic al cuvantului “sfinti”.

Varianta 6:

III. Noteaza un sinonim contextual pentru verbul a trece, din urmatoarele enunturi:

a) Am trecut pe la Andreea.

b) Oamenii trec strada pe la semafor.

c) Nu pot sa trec peste acest obstacol.

d) Ei trec in caiete desenul de pe tabla.

IV. Alcatuieste cate o expresie/locutiune, pornind de la urmatoarele cuvinte: a bate,

cap, inima, a prinde.
V. Cuvantul neasteptat s-a format prin derivare cu prefixul ne-, de la asteptat,
obtinandu-se astfel o pereche de antonime. Dupa acest model, scrie antonime
pentru: fermecata, mangaiata, stiuta, patrunsa.

VI. Se da textul:

“Tudose, la asa nelegiuire, s-a ridicat in varful picioarelor, a inclestat pumnii, i-a adus la
gura si a strigat, inchizand ochii:

-Numai de veti vari tot pamantul in buzunarnumai atunci veti fura si banii mei!Asa sa
stiti!Asa!Ca n-am baniN-am chioara lascaie”

(B. Delavrancea, “Hagi-Tudose”)

Cerinte:

1. Transcrie, din textul dat, un cuvant derivat.

2. Stabileste un sinonim pentru cuvantul “lascaie”.
3. Alcatuieste un enunt in care cuvantul “de” sa aiba alta valoare morfologica decat
cea din text.
4. Identifica un arhaism din textul dat.
5. Construieste un enunt in care sa folosesti sensul figurat al cuvantului “ochi”.
6. Indica un antonim pentru cuvantul “inchizand”.
7. Numeste doi termeni din familia lexicala a cuvantului “pamant”.

Varianta 7:

II. Alcatuieste doua enunturi pentru a ilustra omonimia cuvantului “care”.

III. Numeste patru sinonime pentru cuvantul a descrie.

IV. Gaseste cate un antonim pentru urmatoarele cuvinte: clar, a descalifica, evolutie,
credincios.
V. Arata prin ce cuvinte noi au fost inlocuite arhaismele riga si iscoada.

VI. Se da textul

“Ce-o sa faca d.Goe la Bucuresti cu capul gol? si toate pravaliile inchise! s-ar intreba
oricine, care nu stie cata grije are mam’mare si cata prevedere. Cum era sa plece baiatul
numai cu palaria de paie? Daca se intampla sa ploua, ori racoare? Si mam’mare scoate
din saculetul ei un beret tot din uniforma canonierii le Formidable.

(Ion Luca Caragiale, “D-l Goe”)

Cerinte:

1. Stabileste un sinonim pentru cuvantul “pravalie”.

2. Alcatuieste un enunt in care cuvantul “cum” sa aiba alta valoare morfologica
decat cea din text.
3. Realizeaza doua enunturi in care sa ilustrezi omonimia cuvantului “gol”.
4. Numeste un neologism prezent in textul de mai sus.
5. Construieste un enunt in care sa folosesti sensul figurat al cuvantului “racoare”.
6. Indica un antonim pentru cuvantul “grije”.
7. Identifica sensul cu care este folosit in text cuvantul “prevedere”.

Varianta 8:

I. Formeaza campul lexical al termenului primavara.

II. Explica modul in care s-au format urmatoarele cuvinte: nemilos, inegal,
intelegator, florar.

III. Gaseste sinonime pentru locutiunile: a-si da arama pe fata, a da sfara in tara.

IV. Arata prin ce cuvinte noi au fost inlocuite arhaismele surghiun si ostrov.

VI. Se da textul:
“Inaltimea sa se pusese la masa, dar fata-i era posomorata. Slujitorii stau inmarmuriti
dinaintea lui, cu mainile la pept. Curtea toata tremura: caci nu era vorba de nimic alta,
decat de a trimite la ocna pe sese beceri si a bate cu urechea in stalp pe credincerul cel
mare. Pentru ce asta urgie? – Pentru ca ticalosii au uitat sa faca placinte la masa Mariei
sale. Uitare vinovata si neiertabila.”

(Costache Negruzzi, “Istoria unei placinte”)

Cerinte:

1. Identifica, din textul dat, un arhaism .

2. Transcrie un cuvat derivat utilizat in textul de mai sus.
3. Stabileste un sinonim pentru cuvantul “posomorata”.
4. Realizeaza doua enunturi in care sa ilustrezi omonimia cuvantului “mare”.
5. Numeste doi termeni din familia lexicala a cuvantului “vinovat,-a”.
6. Construieste un enunt in care sa folosesti sensul figurat al cuvantului “stalp”.
7. Indica un antonim pentru cuvantul “inmarmuriti”.
8. Alcatuieste un enunt in care cuvantul “curtea” sa aiba alt sens decat cel din text.

Varianta 9:

I.Sinonimul cuvantului pesemne este:

a)evident;

b)codificat;

c)sigur;

d)probabil;

III.Identificati seria care cuprinde perechea de omonime:

a)drum-cale

b)eminent-iminent

c)cald-rece
e)somn(a adormi)-somn(peste)

IV.Alcatuiti enunturi cu urmatoarele perechi de omonime:

a)han-conducator tatar;han-loc de popas

b)lira-instrument muzical;lira-moneda nationala

d)pavilion-constructie usoara;pavilion-urechea externa

f)radical-simbol matematic;radical-categoric