Probă de evaluare sumativă în clasa a V-a

Pronumele. Numeralul.

Se dă textul:
-Uite,frate Popescule, să lăsăm chestiile de principiu. Ştii de ce am venit la
dumneata?
- Ba!
- Am venit să te rog să dai lui Ovidiu Georgescu – pe care l-ai examinat ieri la
morală şi i-ai dat nota 3 – să-i dainota 6...
-!
- Să nu zici că nu poţi!... ştiu că poţi! trebuie să poţi!
- Atunci trebuie să le dau la toţi!
- Să le dai la toţi!
- Bine, dar...
- Să nu zici că nu poţi!...ştiu că poţi! trebuie să poţi!...să le dai la toţi!...sînt toţi
copii de familie bună!
Profesorul e şi el de familie bună – zice:
- Bine! Dacă sînt de familie bună, vom căuta să le dăm la toţi nota 6.
Ion Luca Caragiale

1. Care este modul de expunere din textul de mai sus?

2. Cum îl convinge prietenul pe profesor să schimbe nota?

3.Analizează primele 4 pronume personale din text, indicînd şi funcţia lor

sintactică.

4. Identifică numeralele din text şi indică felul lor.

5. Construieşte două enunţuri în care să foloseşti numerale cardinale şi numerale

ordinale cu valoare substantivală.

6. Treci vorbirea directă din textul de mai sus în vorbire indirectă.

 Probă de evaluare sumativă în cl. a V-a
Noţiuni de versificaţie.
Fonetica

Se dă textul:
A trecut întîi o boare
Pe deasupra viilor
Şi-a furat de prin ponoare
Puful păpădiilor.

Un salcîm privi spre munte

Mîndru ca o flamură.
Solzii frunzelor mărunte
S-au zburlit pe-o ramură.
G. Topîrceanu.
1. Răspunde cu adevărat sau fals: 0,75 p
a) în poezia de mai sus versurile sînt grupate în catrene
A F
b) în poezia citată rima este îmbrăţişată
A F
c) în poezie avem o descriere a naturii
A F

2. Identifică în versurile de mai sus figurile de stil învăţate. 1,5 p

3. Demonstrează în 4 enunţuri că textul dat este o poezie. 2p

4. Selectează din poezie cuvintele care conţin diftongi. Pune diftongii într-un
dreptunghi. Marchează semivocala. 1,5 p

5. Analizează fonetic cuvintele: 2p

V. I V. II
viilor, ponoare păpădiilor, solzii

6. Indică triftongul din cuvîntul: 0,25 p

V. I V. II
tigroaică creioane

7. Din cîte sunete este format cuvîntul: 0,5 p

V. I V. II
chiar ceapă
8. Completează enunţurile: 1,5 p
 Fonetica este ...... . Sunetele limbii române se împart în : ... , ..., ... .
Probă de evaluare sumativă în clasa a V-a

Lexicul
Realitate şi ficţiune în opera literară

Citeşte textul:
Lasă-mi, toamnă, pomii verzi,
Uite ochii mei ţi-i dau,
Ieri spre seară-n vîntul galben
Arborii-n genunchi plîngeau.
Ana Blandiana

1. Arată dacă în textul de mai sus este prezentat un fapt real sau unul fictiv.
Justifică-ţi răspunsul. 2 p.

2. Numeşte două figuri de stil întâlnite-n poezie. Exemplifică. 1 p.

3. Indică patru cuvinte derivate din familia lexicală a cuvîntului „galben”. Cum
sa-u format ele ? 1 p.

4. Formează cîmpul lexical al cuvîntului „genunchi”. 1 p.

5. Găseşte-n poezie o pereche de sinonime şi una de antonime. 1 p.

6. Subliniază forma corectă

cearşaf / cearceaf feminin / femenin
mînuşă / mănuşă patrat / pătrat 1 p.

7. Realizează planul unei compuneri cu titlul „Cum a apărut cuvîntul”. 2 p.

Pentru corectitudine ortografică 1 p.

Total: 10 p.
 Probă de evaluare sumativă în clasa a V-a

Lexicul
Realitate şi ficţiune în opera literară

Citeşte textul:
Toamna frunzele colindă,
Sun-un greier sub o grindă,
Vîntul jalnic bate-n ramuri
Cu o mînă tremurîndă.
M. Eminescu

1. Arată dacă în textul de mai sus este prezentat un fapt real sau unul fictiv.
Justifică-ţi răspunsul. 2 p.

2. Numeşte două figuri de stil întîlnite-n poezie. Exemplifică. 1 p.

3. Indică patru cuvinte derivate din familia lexicală a cuvîntului „frunză”. 1 p.

4. Formează cîmpul lexical al cuvîntului „greier”. 1 p.

5. Numeşte sinonimele cuvîntului „colindă” şi antonimul cuvîntului „jalnic”.1 p.

6. Subliniază forma corectă

seringă / siringă poezie / poiezie
Alexandri / Alecsandri caet / caiet 1 p.

7. Realizează planul unei compuneri cu titlul „Cum a apărut cartea”. 2 p.

Pentru corectitudine ortografică 1 p.

Total: 10 p.
Proba de evaluare sumativa în clasa a V-a

Substantivul . Cazurile substantivului.

I. Se dă textul :

...Dintîi s-a ivit casa : casă de ţară cu cocostîrc în vîrf , uşă , două ferestre şi
prispă . Apoi s-a aşezat pe prispă , în stînga baba , cloanţă – cotoroanţă cu nas
hapsîn , ochi mici şi burtă cît o bute . Cînd a ajuns la mîinile ei , Fănuţă s-a oprit ,
s-a gîndit , s-a răzgîndit şi a lăsat mîinile babei ca nişte lînă încă netoarsă , fără
degete . Apoi s-a aşezat pe prispă moşneagul ... Pe umărul moşneagului , un cucoş
îşi spunea vorba : Cucurigu !
Apoi Fănuţă s-a dus la mîinile babei şi le-a tors din caier , cu degete încîrligate
de Talpa-Iadului . Într-una baba ţinea un ou . Cu cealaltă baba ţinea o sforicică de
care crida a legat o găină care scoate ou .

Ionel Teodoreanu .

II.Îndeplineşte în baza textului următoarele cerinţe :

1. Extrage din text două cîmpuri lexicale .

2. Numeşte 4 figuri de stil existente în text . Dă exemple .
3.Înscrie din text 6 substantive articulate hotărît .
4. Analizează morfologic cuvintele subliniate .
5.Articulează , mai întîi , cu articol hotărît , apoi – nehotărît , substantivele :
ferestre , nas , caier .
6. Construieşte enunţuri în care să ai substantivele baba şi Fănuţă în :
a) cazul dativ , cu funcţia de complement ;
b) cazul genitiv , cu funcţia de atribut ;
c) cazul vocativ .
7.Continuă enunţurile :
Substantivul este partea de .... .
Substantivele sînt de două feluri ... .
Genurile substantivului sînt : ..... .
Articolul hotărît arată .... .
Prepoziţia este .... .

III. Scrie o microcompunere ( 8-10 rînduri ) cu titlul „ Vacanţa de Crăciun ”.

Subliniază substantivele proprii folosite.

Proba de evaluare sumativa în clasa a V-a

Substantivul . Cazurile substantivului .

I. Se dă textul :

A nins noaptea şi ziua . Se fărîmiţează ceasurile şi prind văzduhul în mişcare

lentă fulgii de zăpadă . Pe nesimţite , s-a schimbat dintr-o dată faţa oraşului .
Intră în zodia tăcerii – tăcerea albă şi rece a gerului . Cerul este mat , fără
adîncimi , aplecat ca un capac asupra acoperişurilor . Din odaie îl văd cum prinde
culoarea scrumbiei cînd se zbate în năvod şi mai tîrziu curge ca cerneala , la
geamuri . Se topesc pomii cu ramuri nervoase . Luminile se dilată . A sosit ora
plimbării . Privesc încă o dată trandafirii galbeni care poposesc pe pianul meu.
Florile sînt rotunde şi răspîndesc un parfum răcoros de bergamotă . Au sosit la
mine pe neaşteptate .
Cella Delavrancea .

II. Îndeplineşte în baza textului următoarele cerinţe :

1.Extrage din text două cîmpuri lexicale .

2. Numeşte 4 figuri de stil existente în text . Dă exemple .
3. Înscrie 6 substantive nearticulate din text .
4. Analizează morfologic cuvintele subliniate .
5. Articulează , mai întîi , cu articol hotărît , apoi – nehotărît , substantivele :
mişcare , capac , ramuri .
6. Construieşte enunţuri în care să ai substantivele mama şi Ionel în :
a) cazul dativ , funcţia sintactică de complement ;
b) cazul genitiv , funcţia de atribut ;
c) cazul vocativ .
7. Continuă enunţurile :
Substantivul este partea de .... .
Numerele substantivului sînt : .... .
Prepoziţia este ... .
Articolul nehotărît arată .... .
Cazurile substantivului sînt : ... .

III. Scrie o microcompunere ( 8-10 rînduri ) cu titlul „ Vacanţa de Crăciun ” .

Subliniază substantivele proprii .
Probă de evaluare sumativă în clasa a V-a
Adjectivul. Descrierea.

Se dă textul:
Insula era înaltă, stîncoasă, înfiorător de pustie, acoperită de nămeţi şi de gheţuri.
Prin pojghiţa sticloasă a sloiurilor străbăteau pe alocuri piscurile rare de piatră.
Se înălţau ascuţite ca meterezele unei cetăţi ruinate. O cetate pustiită parcă de
urgii. Împresurată de apele verzi, oglindindu-se singuratică în oceanul polar,
aştepta parcă o vrajă din basme, ca s-o deştepte la viaţă...
Dar orice suflare pierise. Nu se zărea nici o vietate căţărată pe povîrnişul de
cremene. Nu se înălţa nici o aţă albastră de fum. Nu foşnea pe cer nici un fîlfîit de
pasăre. Nu se clintea nimic, nici vîntul.
Cezar Petrescu.

1. Numeşte modul de expunere din text. Argumentează.

2. Scrie în caiet afirmaţia corectă:

a) Acţiunea are loc în pădure.
b) În fragmentul dat este descrisă iarna.
c) Naratorul descrie o insulă nordică.
d) Este vorba despre o cetate ruinată.

3.Întitulează textul printr-un cuvînt, printr-o îmbinare de cuvinte, printr-un enunţ.

4. Copiază din text 2 figuri de stil. Numeşte-le.

5. Găseşte în coloniţa din dreapta sensul potrivit fiecărui cuvînt - din stînga paginii.
Rescrie în caiet cuvîntul şi cifra corespunzătoare sensului.
1.strat gros de zăpadă viscolit şi îngrămădit în formă de
Cremene val, troian.
2.fiinţă imaginară, creată de fantezie, care provoacă spai-
Meterez ma.
3. parte superioară dintr-un turn sau dintr-un zid de apă-
Nămete rare al unei cetăţi, prevăzută cu creneluri.
4. varietate de piatră foarte dură, care, lovită cu un obiect
Piscuri de oţel, producee scîntei.
5. partea cea mai înaltă a unui munte sau a unui deal.
6. ţesătură fină de lînă sau de mătase, uşor încreţită.
6. Scrieţi în caiete toate adjectivele din text, iar pe cele subliniate analizaţi-le
morfologic.

7.Descrieţi, în limita a 10 rînduri, o insulă tropicală. Folosiţi cît mai multe

adjective, inclusiv invariabile (care nu-şi schimbă forma ). Subliniaţi adjectivele.
Probă de evaluare sumativă în clasa a V-a
Adjectivul. Descrierea.

Se dă textul:
În muntele cel ascuns care va rămînea necunoscut pînă la sfîrşitul timpurilor,
bătrînul legii vechi privea din gura peşterii lui lucirea nouă de primăvară. În
unghiul crestat, unde băteau răsăriturile dimineţilor, lumina trecuse de semnul
cumpenei zilelor şi nopţilor. Acuma soarele suia pe scara cerului în zodia întîia şi
se auzea, în prăpăstiile de jos, tunetul zăporului. Pe plai era încă iarnă dulce cu
ostroave de omăt sub brazi. Cucoşii cei mari sălbatici începeau să-şi cheme găinile
în marginea poienilor. De la peşteră se auzea mugetul bourilor. Cintezii şi stigleţii
care ceruseră sălaş în peşteră cît ţinuse puterea iernii se mutaseră pe crenguţele
mestecenilor şi se închinau primăverii.
Mihai Sadoveanu.
1. Numeşte modul de expunere din text. Argumentează.

2. Scrie în caiet afirmaţia corectă:

a) Anotimpul descris în text este iarna.
b) Naratorul descrie natura în prag de primăvară.
c) În fragment se descrie pădurea.
d) E vorba despre o ploaie cu tunet.

3.Întitulează textul printr-un cuvînt, printr-o îmbinare de cuvinte, printr-un enunţ.

4. Copiază din text 2 figuri de stil. Numeşte-le.

5. Găseşte în coloniţa din dreapta sensul potrivit fiecărui cuvînt - din stînga paginii.
Rescrie în caiet cuvîntul şi cifra corespunzătoare sensului.
1. constelaţia care corespunde zilei de naştere a fiecărei
Cumpănă persoane.
2. maluri abrupte a unor stînci, rîpă.
Zodie 3. îngrămădire de sloiuri de gheaţă care se formează pri-
măvara într-un punct al rîului.
Prăpăstii 4. adîncitură săpată în stîncă sau în pămînt de om,
animale sau fenomene ale naturii.
Zăpoare 5. dispozitiv format dintr-o pîrghie cu braţe egale, cîntar.
6. partea cea mai înaltă a unui munte sau deal.
6. Scrieţi în caiete toate adjectivele din text, iar pe cele subliniate analizaţi-le
morfologic.

7.Descrieţi, în limita a 10 rînduri, o insulă tropicală. Folosiţi cît mai multe

adjective, inclusiv invariabile (care nu-şi schimbă forma ). Subliniaţi adjectivele
Test de înţelegere a lecturii în clasa a V-a
Se dă textul:
Vasile Lupu
De cum treci Răutul şi intri în Orhei, vezi o biserică veche, împrejmuită de jur-
împrejur cu ziduri de piatră. În ograda ei, pe maidanul din faţă, străjuieşte statuia
lui Vasile Lupu. Nu în centrul oraşului, ci aici, în singurătatea tăcerii, mai aproape
de veşnicie...
Unii domni şi-au făurit biografia cu sabia. Alţii – cu bunătatea şi grija de popor.
Cîte unul a rămas în istorie prin cruzime şi sete de sînge. Vasile Lupu n-a umblat
cu tot dinadinsul după glorie. Adevărata lui armă a fost înţelepciunea.
Pe cînd era mic, taică-său (superstiţios din fire) „l-a pus la încercare”, cu gînd să
afle ce soartă îl aşteaptă. Un preot îl sfătuise să ascundă într-o odaie întunecoasă
mai multe obiecte şi lucruri între care: o sabie, o carte, o cruce, o pungă cu galbeni
ş. a .m.d. Copilul trebuia să intre acolo şi să-i aducă lui taică-său primul obiect pe
care avea să-l găsească pe dibuite.
Bucuros că poate participa la un asemenea joc, băiatul s-a strecurat cu ochii
legaţi în odaia cu pricina. O clipă mai tîrziu a apărut în cadrul uşii strîngînd la piept
o carte bisericească.
Evenimentul ar fi trecut poate neobservat, dacă din ziua ceea copilul n-ar fi
manifestat o deosebită sîrguinţă pentru învăţătură.
Nicolae Dabija

1. Scrie răspunsul corect:

a) Unde se află monumentul lui V. Lupu? –în Chişinău
- în Bălţi
- în Orhei
b) Cum şi-a făcut V. Lupu biografie? – cu înţelepciunea
- cu sabia
- cu bunătatea
c) Ce obiect şi-a ales V. Lupu – copilul în camera întunecoasă? – o sabie
- o carte
- o pungă cu bani
d) V. Lupu este: - scriitor
- domnitor
- cronicar
2. Găseşte un alt titlu pentru acest text.
3. Scrie sinonimele expresiilor: într-o clipită, a da ortul popii, a o lua la
sănătoasa, a fi cu gura mare. Include sinonimele aflate în propoziţii.
4. Formează familii de cuvinte. Cîte 4 derivate de la fiecare cuvînt: bătrîn, zece, a
putea.
5. Rescrie prima propoziţie din text, adăugînd în interiorul ei două figuri de stil
diferite.
6. Descrie portretul domnitorului V. Lupu aşa cum ţi-l închipui.
Test de înţelegere a lecturii la l. română
Citeşte textul:
Farmacia sufletelor
Din clipa cînd oamenii au învăţat să scrie, ei au încredinţat cărţilor toată
înţelepciunea lor.
Din cele mai vechi timpuri au apărut pe pămînt bibliotecile – aceste uimitoare
tezaure ale gîndirii şi înţelepciunii omeneşti.
În timpurile săpăturilor din Egipt, pe o clădire a palatului faraonilor a fost
descoperită inscripţia: „Farmacia sufletelor”. O uşă, încrustată în aur, ducea la...
bibliotecă. S-a stabilit că ea a fost organizată cu vreo trei milenii în urmă.
De ce farmacie ? veţi întreba.
Pentru că egiptenii antici asemuiau cartea cu un medicament, care face mintea
ascuţită. Cartea îi înnobilează omului sufletul, îl alină cînd e copleşit de tristeţe.
Multe secole au trecut de atunci, dar cartea a rămas însoţitorul credincios al
omului, izvorul principal de cunoştinţe.

1. Răspunde la întrebări:
a) Ce sînt bibliotecile? (1-2 propoziţii)
b) Ce descoperiri au fost făcute în Egipt?
c) De ce egiptenii au numit bibliotecile farmacii?
d) Ce însemnătate are cartea pentru om?

2. Descrie biblioteca şcolii voastre (5-6 propoziţii), utilizînd enumeraţia.

3. Propune un alt titlu pentru acest text.

4. Dacă ai avea posibilitate să-ţi alcătuieşti o bibliotecă, ce cărţi ţi-ai cumpăra?

Ce gen de literatură, ce scriitori clasici, contemporani, ce titluri de cărţi? (5-6
propoziţii).

5. Extrage din text expresiile ce caracterizează cuvîntul „bibliotecă”.

6. Găseşte alte două sensuri ale cuvîntului „carte”, alcătuieşte propoziţii.

Probă de evaluare sumativă în clasa a V-a
Părţile principale de propoziţie : subiectul şi predicatul.

Se dă textul:
La şcoală, îşi strînse prieteni mici ca şi el şi-i aduse la joacă pe uliţa lui; era aşa
de prielnică!
De atunci, uliţa se înavuţi cu o droaie de copii, care de care mai golaşi, mai
zdrenţăroşi, mai zburdalnici. Iar el, căpetenia lor, odrasla uliţii, urmînd îndemnul
ei, le îndrumă joaca spre casa părintească, ferind-o de a se irosi pe uliţi străine.
În fiecare zi, cozonacii şi dulceţurile casei piereau în gurile flămînde, care
năpădiseră ograda ca vrăbiile. Mama şi bunica erau măgulite văzînd atîta voioşie în
oastea odorului, şi o răsplăteau cu ce avea mai bun cămara.
Acum, pe uliţă rîurea veselia gureşă ca un pîrîu în matca lui; şi uliţa o dăruia
căsuţei.
Şi nu rîvnea nimic alt copilul decît ce avea: o casă cu părinţi şi bunici; o uliţă cu
joacă şi cu jucării.
Ionel Teodoreanu.

1) Întitulaţi fragmentul.

2) Numiţi 2 figuri de stil. Daţi exemple din text.

3) Alcătuiţi un cîmp lexical, din cel puţin 5 cuvinte, referitor la cuvîntul

„copilărie”.

4) Selectaţi din text 2 enunţuri cu predicate nominale şi 2 – cu predicate

verbale. Analizaţi-le sintactic.(prin sublinieri)

5) Selectaţi din text:

 O propoziţie cu subiect simplu exprimat;

 O propoziţie cu subiect multiplu, exprimat;
 O propoziţie cu subiect inclus;
 O propoziţie cu subiect subînţeles.

6) Alcătuiţi 3 enunţuri avînd subiecte exprimate prin : substantiv, pronume,

numeral. Faceţi schema acestora (prin fracţie).
 7) Scrieţi o compunere despre sărbătorile de Paşti, folosind cît mai multe
predicate nominale şi subiecte multiple (15 rînduri).

8) Cum deosebim predicatul verbal de cel nominal ? Explicaţi.

Probă de evaluare sumativă în clasa a V-a

Părţile principale de propoziţie: subiectul şi predicatul.

Se dă textul:
Deşi treaz de-a binelea , nu se hotărî încă să deschidă ochii: mai zăbovi în el.
Clipa care-i acoperea ochii cu mînuţele era darnica şi leneşa domniţă a clipelor
lui. Cînd era mic, ea îi spunea că peste noapte au venit şi au rămas sub perna lui:
alune prăjite, migdale zăhărite, grămădite în cornete de hîrtie colorată (...). Şi nu-l
amăgea ! Pe atunci trăiau bunicii ! Trecuseră anii copilăriei – avea cincisprezece
ani trecuţi acum. Sub pernă, fireşte, nu mai găsea nimic, decît doar cartea din ajun,
dar aceeaşi clipă ştiută de demult îi aducea bucuria ori supărarea pe care celelalte
clipe ale zilei nu făceau decît s-o împartă între ele, ascultătoare...
Coborîndu-se din pat, se îndreptă spre fereastră, călcînd leneş căldura de pe jos.
Deschise geamul, răsturnînd în odaie ulciorul de răcoare uitat de noapte pe pervaz.
Se auzea cotcodăcitul găinilor, guruitul hulubilor, piuitul vrăbiilor şi alte sunete
blajine sau isteţe.
Ionel Teodoreanu.

1) Întitulaţi fragmentul.

2) Numiţi 2 figuri de stil. Daţi exemple din text.

3) Alcătuiţi un cîmp lexical, din cel puţin 5 cuvinte, referitor la cuvîntul

„copilărie”.

4) Selectaţi din text 2 enunţuri cu predicate nominale şi 2 – cu predicate

verbale. Analizaţi-le sintactic.(prin sublinieri)

5) Selectaţi din text:

 O propoziţie cu subiect simplu exprimat;

 O propoziţie cu subiect multiplu, exprimat;
 O propoziţie cu subiect inclus;
 O propoziţie cu subiect subînţeles.

6) Alcătuiţi 3 enunţuri avînd subiecte exprimate prin : substantiv, pronume,

numeral. Faceţi schema acestora (prin fracţie).
 7) Scrieţi o compunere despre sărbătorile de Paşti, folosind cît mai multe
predicate nominale şi subiecte multiple (15 rînduri).

8) Cum deosebim predicatul verbal de cel nominal ? Explicaţi.

Probă de evaluare sumativă în clasa a V-a

Părţile principale de propoziţie: subiectul şi predicatul.

Se dă textul:
... Ocoli întreaga livadă, şi la urmă de tot se îndreptă spre pomul dintre toţi mai
drag, spre zarzărul de la geamul fostei lui odăi: „S-a mai schimbat oare?” Şi-l
amintea de cînd era mic: şi el, şi zarzărul. Copilăriseră... Crescuse cu încetul, rîzînd
cu dinţii de lapte ai mugurilor fiecărui april, înălţîndu-se pe treptele primăverilor,
spre fereastra odăii. Şi într-o dimineaţă neuitată, copilul în cămaşă de noapte şi
pomul în cămaşă de flori îşi întindeau mîinile la geam – pe pragul prin care
zarzărul intra în odaie cu vîntul şi cu soarele...
... Îl văzu de departe, şi-l auzi, şi se grăbi să-l întîmpine. Pe zidul alb, zvîntat de
soare, crengile se desprindeau armonioase, cu braţele înălţate în ritmul unui
început de dănţuire; mulţimea mugurilor ţesea un abur umed de mărgăritare
ruginii. Era îmbujorat zarzărul, şi surîzător, ca obrajii bucuriei.
Ionel Teodoreanu.

1) Întitulaţi fragmentul.

2) Numiţi 2 figuri de stil. Daţi exemple din text.

3) Alcătuiţi un cîmp lexical, din cel puţin 5 cuvinte, referitor la cuvîntul

„copilărie”.

4) Selectaţi din text 2 enunţuri cu predicate nominale şi 2 – cu predicate

verbale. Analizaţi-le sintactic.(prin sublinieri)

5) Selectaţi din text:

 O propoziţie cu subiect simplu exprimat;

 O propoziţie cu subiect multiplu, exprimat;
 O propoziţie cu subiect inclus;
 O propoziţie cu subiect subînţeles.

6) Alcătuiţi 3 enunţuri avînd subiecte exprimate prin : substantiv, pronume,

numeral. Faceţi schema acestora (prin fracţie).
 7) Scrieţi o compunere despre sărbătorile de Paşti, folosind cît mai multe
predicate nominale şi subiecte multiple (15 rînduri).

8) Cum deosebim predicatul verbal de cel nominal ? Explicaţi.

Probă de evaluare sumativă în clasa a V-a

Părţi de propoziţie.
Complementul.

Se dă textul:
Mărturiile literare antice îi aseamănă pe geto-daci, ba chiar şi pe traci, cu
popoarele locuind în ţinuturile de miazănoapte ale Europei: sciţi, celţi, germani.
Înalţi şi robuşti, barbarii daci aveau, în general, pielea de culoare deschisă, ochii
albaştri şi părul blond-roşcat. Oamenii de rînd purtau părul retezat pe frunte şi lăsat
în plete destul de lungi pe umeri, ceea ce şi le-a atras numele de comati – pletoşi; la
dacii nobili (tarabostes, pileati) e mai greu de stabilit portul părului din pricina
căciuliţei de lînă (pileum) pe care o purtau ca semn distinctiv al rangului lor. În
orice caz, şi unii şi alţii purtau mustăţi şi barbă bogată, potrivite cu foarfecele.
Hadrian Daicoviciu.

1. Întitulează textul printr-un enunţ.

2.Apreciază textul drept literar sau nonliterar. Argumentează-ţi opinia în 3

enunţuri.

3. Copiază enunţurile şi plasează toate semnele ortografice şi de punctuaţie cerute:

Pune ţi căciula dinainte şi te judecă singur
Văzut ai ciubotar cu ciubote bune
Fiecare ştie unde l strînge opinca
Dacă n ai papuci sunt bune şi opincile
Bună ziua căciulă că stăpînul n are gură

4. Analizează sintactic:
V. I V. II
Primele 2 propoziţii de la punc.3 Propoziţiile 3 şi 4 de la punc. 3

5. Numeşte tipurile de complemente şi dă exemple de propoziţii cu fiecare tip de

complement.

6. Copiază din text şi analizează sintactic:

V. I V. II
Prima frază . A doua frază.
7. Alcătuieşte o propoziţie după schema:
CCT PV CD CD CCL CI
    
adv verb pron.neacc. prep.  subst. prep.  subst. pron.acc.

Probă de evaluare sumativă în clasa a V-a

Lexicul.
Realitate şi ficţiune în opera literară.

Se dă textul:
Are ce are Guguţă cu poarta. Îi place să iasă la drum mai ales toamna, cînd
coboară în sat carele cu struguri.
Guguţă le numără pînă i se termină aritmetica, dar vin şi vin alte care şi băiatul
se încurcă. Ce bine ar fi să se strice vreun car cu struguri în poarta lui Guguţă!
Dar boii trec pe lîngă ograda lui cu coarnele în frunte şi duc carele la cramă, unde
stau clădite grămezi de butoaie.
Mai toamna trecută Guguţă credea că boii aduc struguri din ţările calde. Acum îi
vine a rîde cum de i-a trăsnit prin cap una ca asta. Ce, boul e bondar să
călătorească în ţările calde? Se vede că acum un an el era mic de tot. Şi apoi via e
aproape de sat. A fost cu tătuţa la stropit frunzele. Dacă vrea, poate să se ducă şi
acum.
Spiridon Vangheli.

1. Întitulează fragmentul de mai sus: printr-un cuvînt, printr-o îmbinare de cuvinte,

printr-o propoziţie. 1,5 p.

2. Alcătuieşte cîmpul lexical al cuvîntului „aritmetică”. 1 p.

3. Include în enunţuri cuvintele subliniate, avînd alt sens decît în text. 1,5 p.

4. Formează o familie lexicală pentru cuvîntul „cap”. 1 p.

5. Scrie sinonimele şi antonimele cuvintelor: a plăcea, a veni, grămezi, mic. 1 p.

6. Continuă enunţurile: 1,5 p.

a) Vocabularul cuprinde ... .
b) Cuvintele vechi dintr-o limbă se numesc ... . De exemplu: ... .
c) Se numesc neologisme ... . De exemplu: ... .
d) Prefixul este ... .
e) Sufixul este ... .
f) ... este formarea cuvintelor cu ajutorul sufixelor şi a prefixelor.

7. Completează textul de mai sus cu relatarea unui eveniment fictiv(5-6 enunţuri).

 1,5 p.
Pentru scris îngrijit şi corect: 1 p.
Total: 10 p.

Probă de evaluare sumativă în clasa a V-a

Lexicul.
Realitate şi ficţiune în opera literară.

Se dă textul:
De la o vreme Guguţă nu se vede prin ogradă. Umblă prin sat pe la băieţii mai
mari şi caută cărţi din cele cu care te duci la şcoală.
Pînă la urmă s-a ales cu patru cărţi de citire şi una de astronomie. Apoi a trecut
pe la văru-său şi a împrumutat ghiozdanul.
Seara, în ajun de întîi septembrie, unde sună cornul şi iaca apar la poarta lui trei
gîgîlici de pe uliţă. Guguţă le-a spus că de mîine să-şi caute alt tovarăş de joacă. În
semn de bun rămas, la unul cu un pistrui pe nas i-a dăruit arcul, la altul – un zmeu
şi morişca de pe casă, iar lui Irofte i-a dat voie să adape caii tatii şi să meargă
călare pe Roibu.
S-a culcat devreme, dar nu putea adormi: hămăia cîinele. Dacă îi fură Moş Ene
ghiozdanul peste noapte? Guguţă a ieşit afară şi l-a dezlegat pe Tarzan.
Spiridon Vangheli.

1. Întitulează fragmentul de mai sus: printr-un cuvînt, printr-o îmbinare de cuvinte,

printr-o propoziţie. 1,5 p.

2. Alcătuieşte cîmpul lexical al cuvîntului „astronomie”. 1 p.

3. Include în enunţuri cuvintele subliniate, avînd alt sens decît în text. 1,5 p.

4. Formează o familie lexicală pentru cuvîntul „şcoală”. 1 p.

5. Scrie sinonimele şi antonimele cuvintelor: a umbla, noaptea, a suna, voie. 1 p.

6. Continuă enunţurile: 1,5 p.

a) Vocabularul cuprinde ... .
b) Cuvintele vechi dintr-o limbă se numesc ... . De exemplu: ... .
c) Se numesc neologisme ... . De exemplu: ... .
d) Prefixul este ... .
e) Sufixul este ... .
f) ... este formarea cuvintelor cu ajutorul sufixelor şi a prefixelor.
7. Completează textul de mai sus cu relatarea unui eveniment fictiv(5-6 enunţuri).
1,5 p.
Pentru scris îngrijit şi corect: 1 p.
Total: 10 p.

Teza semestrială în clasa a V-a __

Elevul________________________________________________
Data _________________________________________________
Se dă textul:
Hoţul
de Nicolae Esinencu
Gardul bunicăi e din nuiele subţirele, să nu treacă
nimeni prin ele.
Dar vîntul hazliu găseşte el o crăpătură mică-mică
printre nuiele şi vîră capul. Se uită în stînga, în dreapta şi,
cînd vede că bunicuţa se porăieşte la cuptoraş, face ţîşti
în livadă. Şi se apucă de crengi, se dă huţa, şi tot scutură
la mere, scutură, pînă cînd îl aude bunicuţa şi porneşte
într-acolo.
Vîntul, cînd o vede, face ţîşti înapoi, în drum – şi nu-i.
─Măi, cine umblă prin grădină?! se miră bunicuţa. – Iară
se vîră băieţii ceia la mere! zice ea şi se apucă să lege
portiţa mai bine.

1.Prin ce te-a impresionat textul citit?

__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
2. Selectează din text două figuri de stil, numeşte-le şi
interpretează-le:
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
3. Demonstrează, apelînd la 3-4 argumente, că textul de
mai sus este o naraţiune.
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
4. Rescrie din text 2 sinonime şi 2 antonime.
__________________________________________________________
__________________________________________________________
5. Analizează fonetic cuvintele:
dreapta -
___________________________________________________
__________________________________________________________
băieţii -
____________________________________________________
__________________________________________________________
6. Copiază din text fraza subliniată, schimbînd toate
verbele la perfectul compus:
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
7. Numeşte cele 2 personaje principale din text.
Caracterizează-l pe unul dintre ele:
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
8. Numeşte cele 6 etape ale acţiunii şi propune cîte un
titlu pentru fiecare:
1)_______________________________________________________
________________________________________________________

2)_______________________________________________________
________________________________________________________

3)_______________________________________________________
________________________________________________________

4)_______________________________________________________
________________________________________________________

5)_______________________________________________________
________________________________________________________

6)_______________________________________________________
________________________________________________________