CLASA A V-A

Test iniţial

Scrieţi textul după dictare:

„Şi mergând el mai departe, iaca se întâlneşte c-un om ce venea de la târg cu o gâscă în braţe.
– Bun întâlnişul, om bun! zise Dănilă.
– Cu bine să dea Dumnezeu!
– Nu vrei să facem schimb? să-ţi dau capra asta şi să-mi dai gâsca?
– N-ai nimerit-o, că nu-i gâscă, ci-i gânsac; l-am cumpărat de sămânţă.
– Da, dă-mi-l, dă-mi-l! că-ţi dau şi eu o sămânţă bună.”
(Ion Creangă, Dănilă Prepeleac)
Sarcini de lucru:
a) Redactează rezumatul fragmentului.
b) Explică semnul ortografic din forma n-ai şi alte două semne de punctuaţie diferite.
c) Extrage două cuvinte care nu au formă literară. Scrie forma lor actuală, corectă.
d) Analizează cuvintele: bun, capra, i gânsac, l- (am luat).
e) Scrie în dreptul cuvintelor extrase, mai jos, din text, sensurile corecte ale acestora:
 veneau de al târg ...............................
 n-ai nimerit-o .....................................
 cu bine să dea Dumnezeu ..................
f) Compune, în cel mult cinci rânduri, un text în care să-ţi exprimi gândul tău cu privire la
obiectul de limba şi literatura română, acum la începutul clasei a V-a.

CLASA A VII-A

Fişă de lucru
Numeral clasa a VII-a (consolidare)

1.Identificaţi numeralele din text. Precizaţi felul lor şi funcţia sintactică:

a) „Doi îngeri au adus o carte
Cu copcile sparte
Doi o icoană
Doi o cârjă,
Doi o coroană.” (Tudor Arghezi)

b) Era cel dintâi foc de puşcă auzit.

c) Fereastra dublă era căptuşită bine.
d) A doua oară când la trântit i-au pârâit oasele.
e) Au ieşit câte doi elevi la tablă.
f) Preţul fusese întreit faţă de ce ştia.

2. Scrieţi, în litere corect numeralele: 21, 32, 16, 17,18,50, 60.

3. Alcătuiţi enunţuri cu numeralele colective (valoare adjectivală) la cazurile
genitiv - dativ. Precizaţi funcţia lor sintactică.
1. Corectaţi formele scrise greşit:
 Mi-a dat o sută cinci zeci lei
 Odată a citit lecţia şi a învăţat.
1
  În clasa întâia eram un elev bun.
 Răspunsul întăiei eleve a fost corect.
 Cel de al doilea nu a sosit.
 În clasa III aveam un învăţător bun.
2. Scrie toate formele de numeral de la numeralele cardinale: 3, 10, 2, 4
3. Formulaţi enunţuri în care numerele a treia, patru, a zecia să aibă funcţiile:

gr. I gr. II gr. III

 S  NP-G  NP-Ac
 NP-N  CD  CI-D
 CL  AT adj.  AT

4. Precizaţi valorile morfologice ale cuvintelor un şi o din textele:

 Un băiat trecea pe stradă.
 O fetiţă venea în urma lui
 El a cumpărat doar o carte.
 Au discutat numai un fragment.
 Un film mi-a plăcut, altul nu.
 O fată a intrat în clasă, alta a rămas afară.
 Am văzut-o în oraş.
 O să vină când o chemi.
 O, ce frumos este afară.
5. Alcătuieşte un catren cu rima:
a)_________________________doi
b)_________________________noi
c)_________________________înzecit
d)_________________________fugit.

Test

1.(2.5 p.) Alcătuiţi o compunere liberă de zece rânduri, pe o temă la alegere. Demonstraţi
pe baza textului creat că limba română este de origine latină.
2.(1.5 p) Recunoaşteţi sufixoidele şi prefixoidele din cuvintele de mai jos. Realizaţi
structura cuvintelor care le conţin:
a. Telescopul i-a indicat fenomenul.
b. Distilarea s-a produs.
c. Hidroforul a fost reparat.
d. Colegii mei sunt francofili.
e. Avem un vecin procesoman.
3.Se dă textul:
„Acum se cheltuia înalta oră
de lumină sonoră –
şi de desăvârşire şi tăcere.
Soarele putrezea în mere.
Moarte începe în fructele prea coapte
în prune se făcuse – aproape noapte
în gutui îngheţa lumina de zi

2
 şi nu puteau putrezi...”
(Magda Isanoş, Toamnă)

Cerinţe:
a) (0.7 p) Extrageţi cuvintele derivate şi compuse, precizând mecanismul formării lor.
b) (1 p) Stabiliţi valorile morfologice ale cuvintelor: de, şi, aproape, noapte, înaltă
(înalt). Alcătuiţi enunţuri cu alte valori morfologice ale cuvintelor de mai sus.
c) (0.3 p) Scrieţi sinonimele verbului a se cheltui, potrivite sensului textului.
d) (1 p) Analizaţi morfo-sintactic cuvintele: acum, sonoră, tăcere, putrezi.
e) (2 p) Comentaţi, pe scurt, textul poetic, precizând şi elementele de versificaţie (maxim
15 rânduri).

Din oficiu – 1p

Fişă de lucru clasa a VIII –a

1. Text suport:
„Lumina ce-o simt năvălindu-mi
în piept cânt te văd, minunato,
e poate că ultimul strop
din lumina creată în ziua dintâi. ( Lucian Blaga, Lumina)

Cerinţe:
1. Extrage din text cuvinte ce cuprind hiat şi diftong.
2. Scrie două cuvinte monosilabice.
3. Analizaţi substantivele din text.
4. Alcătuiţi propoziţii în care pronumele mi să aibă alte funcţii sintactice.
5. Scrieţi verbul a crea la modurile nepersonale; alcătuiţi cu aceste forme exemple în
care verbul să fie atribut verbal.
6. Despărţiţi textul în propoziţii şi precizaţi felul lor.
7. Realizaţi expansiunea cuvântului creată.
8. Contrageţi propoziţia atributivă din text într-un atribut.
9. Explicaţi cratimele din text.
10. Numiţi doua urmări ale folosirii cratimelor.
11. Textul este: a) liric; b)epic; c)dramatic.
12. Scrieţi două argumente pentru care textul este liric.
13. Extrageţi / formulaţi ideea potică a strofei date.
14. Numiţi rima versurilor.
15. Explicaţi semnele de punctuaţie din text.

3
 CLASA A IX-A

TEST
1.Arătaţi care dintre cele două forme sau construcţii subliniate este corectă şi rescrieţi-o:
a) I-am dat telefon unei prietene a mele / ale mele.
b) Ofer o carte interesantă dragii / dragei mele colege.
c) Vom mai discuta în ceea ce priveşte / privesc examenele.
d) Participanţii la discuţii au fost puţin / puţini numeroşi.
e) Am ascultat o conferinţă al cărei / al cărui obiect a fost interesant.
f) Le trebuiesc / trebuie bani.

2. Rescrieţi versurile populare corectând greşelile de ortografie introduse în text:

Dear fi badea pe hlivan
Dăruimilaş cun ban
Dar badeai cioban la oi
Şi tot cântă di cimpoi.
Dar badeai cioban la stână
Ieiel dracii toţi a mână
De trei ori pe săptămână
Ca şi eu să-mi pot căta
Altul pe potriva mea.

3. Arătaţi prin rescriere, care este paronimul potrivit:

- primire glacială / glaciară
- industrie minieră / mineră
- a rămâne pe jantă / pe geantă
- a releva / a revela un secret
- transcriere literară / literală

4. Se dă textul:
„Sunt flori care-şi înclină boiul şi mor topite de visare,
Mai sunt şi ochi ce plâng în noapte şi-adorm când soarele răsare”(D. Anghel)
Cerinţe:
a) Precizaţi categoria morfologică a celor patru şi din text.
b) Comentaţi succint versurile, insistând pe expresivitatea figurilor de stil.
c) Contrageţi două subordonate diferite în părţile de propoziţie corespunzătoare.
d) Precizaţi elementele de versificaţie.

5. Indicaţi câte un sinonim neologic pentru cuvintele: surghiun, împrejurare, sfetnic,

urmaş.

6.Redactaţi o naraţiune de maximum o pagină al cărei erou aţi fost.

7. Scrie un scurt text în care să-ţi expui gândul / gândurile, acum, la început de an în
calitate de licean.

4
 CLASA A IX-A

TEMA JOC ŞI JOACĂ

Test de evaluare

Se dă textul:
„Toată viaţa am avut idealul să fac o fabrică de jucării şi lipsind-mi instalaţiile, m-am
jucat cu ceea ce era mai ieftin şi mai gratuit în lumea civilizată, cu materialul vagabond al
cuvintelor date. Am căutat cuvinte care sar şi fraze care umblă – de sine stătătoare; le-am
apucat să fac resorturi pentru cuvinte ca să poată sări. Câteodată, şi destul de des, am
strâmbat resorturile într-adins, ca să le văd cum sar ele strâmbe şi am lipit o pensulă cu
chinoroz pe nasul cuvântului care mă necăjea... Am căutat cuvinte virginale, cuvinte
puturoase, cuvinte cu râie .. le-am excitat aroma, le-am avivat rănile cu sticlă pisată şi le-
am infectat pe unele complet: şi cu de la ele la azur e o distanţă directă, o corespondenţă,
am făcut pe cale artificială şi cuvinte oglinditoare sau străvezii şi am ţinut să intre în
lumina lor eterogenul, ce într-o vitrină de optician ambulant. Mai pe scurt, m-a posedat
intenţia de a împrumuta vorbelor însuşiri materiale, aşa încât unele să miroasă, unele să
supere pupila prin scânteiere, altele să fie pipăibile, dure sau musculate şi cu păr animal...
N-am făcut nimic, m-am jucat.”(Tudor Arghezi)

1. Extrageţi câmpul semantic al termenului „cuvântului” şi al pseudo-jocului .

2. Stabiliţi relaţia dintre cele două câmpuri lexicale.
3. Numiţi figurile de stil din text şi valoarea lor expresivă.
4. Care este viziunea artistului asupra cuvântului?
5. Ce fel de text este cel de mai sus. Argumentaţi.
6. Ce concepte operaţionale defineşte Arghezi în text.

Fantasticul

Se dă textul:
„Nicăieri diavolul cu toată puiţa şi nagodele lui nu se ascunde mai bine ca în ape.
Dracul din baltă se ştie este nelipsit dintre oameni şi cel mai amăgitor. Iar felurite chipuri
de la luminiţa care pâlpâie în beznele nopţii şi trage pe călătorul rătăcit la adânc, până la
fata şuie care se scaldă în vâltori şi nu-i decât o ştimă vicleană, cursă pusă flăcăilor
neştiutori, să-i înece.
Pe Bistriţa, Necuratul rânduise de multă vreme o nadă cu înfăţişare de lostriţă. De sus
de la izvoare şi până dincolo de Piatra, peştele naibei se arăta când la bulboane când la
şuvoaie, cu cap bucălat de somn, trup şui de şarpe şi pielea pestriţată auriu cu bobiţe rosii-
ruginii, ca păstrăvii.”
(Vasile Voiculescu, Lostriţa)

5
 BASMUL
Test sumativ

Se dau textele:
A) „Harap Alb vede iel bine unde merge treaba că doar nu era din butuc, dar
neavând încotro iese mâhnit, se duce iar la grajdiu la cal şi, netezindu-l pe coamă, îi zice:
 Dragul meu căluţ, la grea belea m’a vârât iar spânul. De-oi mai scăpa şi din asta cu
viaţă, apoi tot mai am zile de trăit, dar nu ştiu zău la cât mi-o sta norocul.
 Nu-i nemica, stăpâne, zise calul. Capul de-ar fi sănătos că belelele curg gârlă. Poate ai
primit poruncă să jupeşti piatra morii şi să duci pielea la împărăţie?
 Ba, nu, căluţul meu; alta şi mai înfricoşată, zise Harap Alb.
 Vorbă să fie stăpâne, că tocmai gata, zise calul. Nu te teme... Zi şi d-ta că ai să tragi un
păcat strămoşesc. Vorba ceea: Părinţii mănâncă aguridă şi fiilor li se strepezesc dinţii.”
(Ion Creangă, Povestea lui Harap Alb)

B. „Baba-l apucă de mijloc, se lungi răpezindu-se cu el până-n nori, apoi îl izbi de

pământ şi-l băgă în ţărână până-n genunchi.
 Stăi, să mai bem apă, zise mama pădurilor ostenită. Baba bău apă, Făt-Frumos bău
putere ş-un feliu de foc nestins îi cutreieră cu fiori de răcoare toţi muşchii şi toate vinele lui
cele slăbite. C-o putere îndoită, cu braţe de fer o smuci pe babă de mijloc şi-o băgă-n
pământ până-n gât... Cerul încărunţi de nouri, vântul începe a geme rece şi a scutura casa
cea mică în toate încheieturile. Şerpi roşii rupeau trosnind poala neagră a norilor, apele
păreau că latră, numai cântecul cânta adânc ca un proroc al perzaniei. Prin acel întuneric
des şi nepătruns, Făt-Frumos vedea albind o umbră de argint, cu păr de aur despletit...”
(Mihai Eminescu, Făt-Frumos-din-Lacrimă)
Stabiliţi originalitatea textelor urmărind:
a. specificul naraţiunii;
b. specificul fantasticului;
c. nota comică;
d. erudiţia paremiologică;
e. limbajul.

Clasa a IX-a
Test

Comentaţi asemănările şi deosebirile dintre textelor de mai jos, pornind de la

conţinutul jocului, conotaţiile acestuia, funcţiile sale; ţineţi seama de originalitate astilistică
în transfigurarea jocului la cei trei scriitori:
1. Văzând eu o vreme ca asta, am şparlit-o la baltă, cu gând rău asupra mamei, cât era
de mamă şi de necăjită. De la o vreme... văzând că nu dau răspuns de nicăieri, lasă toate în
pământ şi se ia după mine la baltă, unde ştia că mă duc; şi, când colo, mă vede tologit, cu
pelea goală pe năsip, cât mi ţi-i gliganul; apoi, în picioare, ţinând la urechi câte-o
lespegioară fierbinte de la soare, cu argint printr-însele, şi aci săream într-un picior, aci în
celălalt, aci plecam capul în dreapta şi la stânga, spuind cuvintele:
„Auraş-păcuraş
Scoate apa din urechi,
Că ţ-oi da parale vechi
6
 Şi ţ-oi spăla cofele
Şi ţ-oi bate dobele!”
După care zvârleam petrele, pe rând în ştioalna unde mă scăldam: una pentru
Dumnezeu şi una pentru dracul, făcând parte dreaptă la amândoi; apoi mai zvârleam câteva
de încuiam pe dracul în fundul ştioalnei, cu bulbuci la gură; ş-apoi huştiuluc! şi eu în
ştioalnă, de-a cufundul, să prind pe dracul de un picior, căci aşa ni era obiceiul să facem la
scăldat, de pe când Adam-Bahadam. După asta, mă mai cufundam de trei ori în rând,
pentru Tatăl, fiul şi Duhul sfânt, şi înc-o dată pentru amin. Apoi mă trăgeam încetişor pe o
coastă, la marginea bălţii, cât mi ţi-i moronul, şi mă uitam pe furiş cum se joacă apa cu
picioruşele cele mândre ale unor fete ce ghileau pânză din susul meu. Mai frumos lucru
nici că se poate, cred!”
(Ion Creangă, Amintiri din copilărie)
2.
“─ Ai vrea să te logodeşti?
─ Ştiu şi eu? Cred că da. Cum e?
─ Cum e? Păi nu seamănă cu alte jocuri, da nu-i cine ştie ce greu. Fata spune băiatului că
n-are să se mărite cu altul cât o trăi, apoi băiatul şi fata se sărută şi gata. Asta poate s-o facă
oricine.
─ Se sărută? Da′ de ce se sărută?
─ Ei, păi, ca să …, mă rog, aşa se face întotdeauna.
─ Toţi fac aşa?
─ Fireşte. Toţi care se iubesc. Mai ţii minte ce ţi-am scris pe tăbliţă?
─ M – da.
─ Ce?
─ Nu spui.
─ Să spun eu?
─ Da, da′ nu acuma.
─ Ba, acuma. În timp ce Becky tot mai şovăia, Tom, luând tăcerea drept consimţământ, îşi
petrecu braţul pe după mijlocul ei şi-i şopti mărturisirea cu gura lipită de urechea ei, apoi
adăugă:
─ Acum îmi şopteşti şi tu mie la fel.
─ Întoarce-te cu spatele, să nu mă vezi şi-o să-ţi şoptesc. Dar să nu spui niciodată la
nimeni, auzi, Tom? N-o să spui, făgăduieşti?
─ Se poate, Becky? Pe cuvântul meu de onoare! Acum hai…
Se întoarse cu spatele. Becky se apropie cu sfială, până ce răsuflarea ei atinse cârlionţii
băiatului.
─ Te iubesc! Apoi o zbughi. Alerga în jurul pupitrelor şi băncilor, iar Tom după ea. În cele
din urmă, căută adăpost într-un colţ şi-şi ascunse faţa în şorţuleţu-i alb.”
(M. Twain, Aventurile lui Tom Sawyer)

3. “Neavând de lucru-n câmp Năpuindu-ne moşia

Nici în luncă, nici în dâmb M-apucai, molâu, să-nvăţ
Că muriseră şi pomii În ţărână-a scri cu băţ.
De arşiţile Sodomii Om în vârstă şi târziu
Cu care ne-o osândit Tot am învăţat să scriu
Leatul omului cumplit Prins ca de-o copilărie
Mătrăguna şi leşia Mâna se porni să scrie.”
(T. Arghezi, Poeme nouă)

7
 Literatura medievală

Naraţiunea la Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce

1. „Înţelegându de aceasta, Ştefan-Tomşa-vodă să sfătui cu boiarii săi ce vor face şi

aflară ca să trimiţă să meargă la Alixandru-vodă oameni juraţi de la ţară să-i spuie că ţara
nu-l va, nici iubescu...
Deacă au mersu solii Toşii şi-i i-au spus, zic să le fi zis Alixandru-vodă: „De nu mă
vor, eu îi voiu pre ei şi de nu mă iubescu, eu îi iubescu pre dânşii, şi tot voiu merge, ori cu
voie, ori fără voie”. Decii pre soli i-au oprit...
Văzându Tomşa-vodă că împotriva acei putere nu va putea sta, cu sfetnicii să, cu
Moţoc vornicul şi Veveriţă postelnicul şi cu Spanciog Spătar, au trecut în Ţara Leşească.”
(Grigore Ureche, Letopiseţul Ţării Moldovei)

2. „Fericită domniia lui Vasilie-vodă în care, de au fostu această ţară în tot binele şi
belşug şi plină de avuţie, cu mare fericire şi trăgănată până la 19 ani, în dzilele acestii
domnii au fostu. În anii dentâie cu prepusuri de nepace iară între leşi şi între turci iară apoi,
după 3-4 ani deschizându-şi calea Împărăţia Turcului asupra persului cu soltan Murat pt.
Vavilonul, aicea aceste părţi la mare pace şi linişte şi mare fericire era.”
(Miron Costin, Letopiseţul Ţării Moldovei cap.16)

3. „A treia zi după astrucarea lui Barnovschie-vodă, într-o noapte trecuse împăratul pre
acele vremi soltan Murat, în ceia parte, la plimbare şi au întrebat pe viziriul: Azedzat-au
domnu la Muldova în locul ghiaurului ce au perit?” au răspuns vizirul că nu s-au pus încă
domnul.” (Miron Costin, Letopiseţul Ţării Moldovei cap.16)

Cerinţe:
1. Identificaţi specificul naraţiunii la cei doi cronicari. Argumentaţi două trăsături ale
fiecărui fragment narativ.
2. Selectaţi trei particularităţi lingvistice şi stilistice şi comentaţi-le (din fiecare text)
3. Nominalizaţi un element al stilului direct şi altul al stilului indirect.

Clasa a IX-a

1. Comentaţi tipul fantasticului, coordonatele specifice ale acestuia, valorificând textul

de mai jos.
„Nicăieri diavolul cu toată puiţa şi nagodele lui nu se ascunde mai bine ca în ape.
Dracul din baltă, se ştie este nelipsit dintre oameni şi cel mai amăgitor. Ia felurite chipuri,
de la luminiţa care pâlpâie în beznele nopţii şi trage pe călătorul rătăcit, la adânc, până la
fata şuie care se scaldă în vultori şi nu-i decât o ştimă vicleană, cursă pusă flăcăilor
neştiutori să-i îneca.
Pe Bistriţa, Necuratul rânduise de multă vreme o nadă cu înfăţişare de lostriţă. De sus,
de la izvoare şi până dincolo de Piatra, peştele naibei se arăta când la bulboane, când la
şuvoaie, cu cap bucălat de somn, trup şui de şalău şi pielea pestriţată auriu, cu bobiţe roşii-
ruginii, ca a păstrăvului.”
(Vasile Voiculescu, Lostriţa)

8
2. Demonstraţi că opera Un joc, de Ana Blandiana, este o tabletă.
Test
1. „Sunt pasăre cu patru aripi
cămilă fără cocoaşă
cer cu doi sori,
şi nor care plouă pe mare.
Corabie scufundată în aer,
fluture înţepat de o privire
şi frumos ca şi cum aş fi mort.
Moartea e starea de dinainte
de a te naşte.”
(Nechita Stănescu, Metamorfozele)
a) Realizaţi analiza pe nivele a textului poetic de mai sus.

Clasa a IX-a
I. Se dă textul:

─ Hai în codrul cu verdeaţă, Voi cerca de mă iubeşti. Mi-i ţinea de subsuoară,

Und-izvoare plâng în vale, Şi de-a soarelui căldură Te-oi ţinea de după gât.
Stânca stă să se prăvale Voi fi roşie ca mărul,
În prăpastia măreaţă. Mi-oi desface de-aur părul, Pe cărarea-n bolţi de frunze,
Să-ţi astup cu dânsul gura. Apucând spre sat în vale,
Acolo-n ochi de pădure, Ne-om da sărutări pe cale,
Lângă balta cea senină De mi-i da o sărutare, Dulci ca florile ascunse.
Şi sub trestia cea lină Nime-n lume n-o să ştie,
Vom şedea în foi de mure. Căci va fi sub pălărie – Şi sosind l-al porţii prag,
Ş-apoi cine treabă are! Vom vorbi-n întunecime;
Şi mi-i spune-atunci poveşti Grija noastră n-aib-o nime,
Şi minciuni cu-a ta guriţă, Când prin crengi s-a fi ivit Cui ce-i pasă că-mi eşti
Eu pe-un fir de romaniţă Luna-n noaptea cea de vară, drag?”
(Mihai Eminescu, Floare albastră)
Redactează răspunsuri de nu mai puţin de 10 rânduri pentru fiecare din următoarele
cerinţe:
1. Din perspectiva cui se face chemarea la iubire?
2. Identifică două elemente de decor tipice pentru poezia eminesciană a iubirii şi
explică-le semnificaţia.
3. Stabileşte o relaţie între decor şi sentimentul sugerat de versuri.
4. Începând cu a doua strofă citată, poetul foloseşte numai verbe la viitor. Motivează
acest fapt.
5. Identifică elemente de oralitate a limbajului folosite de poet şi motivează-le
întrebuinţarea.

II. Sunteţi organizatorul unei mini-vacanţe pe care o veţi petrece alături de un grup de
prieteni. Redactează planificarea unei asemenea acţiuni, ţinând seama de scopul ei, de
resurse, de finalitatea urmărită; parcurgeţi paşii specifici acestei pregătiri.

III. Redactează un eseu în care să dezvolţi subiectul „Mitul Zburătorului în balada

Zburătorul, de I. H. Rădulescu” sau „Aspecte ale societăţii româneşti, la începutul
secolului al XIX-lea, aşa cum apar în opera Băltăreţu, de Ion Ghica.

9
 CLASA A X-A

I. Se dă textul:
Când au pus întâi domnu pe Petru-Vodă Rareş, el nu era acasă, ce se tâmplase cu
măjile lui la Gălaţi, la peşte. Şi au triimis boierii şi mitropolitul haine scumpe domneşti şi
carătă domnească cu slujitori, unde l-ari întâmpina, să-l aducă mai în grabă la scaon, să-l
puie domnu. Deci el, întorcând-se de la Gălaţi, au fost agiunsu la Docolina, de au mas
acolo cu dzece cară; câte cu şase boi carul, pline de peşte. Şi piste noapte au visat un vis,
precum dealul cel di cee parte de Bârlad şi dealul cel de dincoaci era de aur, cu dumbrăvi
cu totul. Şi tot sălta, giuca şi să pleca, să închina la Rareş. Şi deştepându-să din somnu
dimineaţa, au spus visul argaţilor săi, celor ce era la cară. Iar argaţii au dzis: „Bun vis ai
visat giupâne: că cum om sosi la Iaşi şi la Suceavă, cum om vinde peştile tot”. Şi au
îngiugat carăle dimineaţa, şi au purces Petru-vodă înaintea carălor. Şi când s-au pogorât în
vadul Docolinii, l-au şi întâmpinat gloata. Şi au început a i să închina şi a-l îmbrăca cu
haine domneşti. Iar el s-au zimbit a râde şi au dzis că „de mult aşteptam eu una ca asta să
vie”. Şi când au purces de acolo, argaţii lui au dzis: „Dar noi ce-om face, doamne, cu
carăle cu peştile”. Iar el au dzis: „Să fie carăle cu peşte, cu boi cu tot, a voastre. Şi viniţi
după mine, să vă fac cărţi de scuteală, să nu daţi nemică în dzilele mele”.
(Ion Neculce, O samă de cuvinte)

Cerinţe:
a) Demonstraţi că textul este o naraţiune şi nu o descriere.
b) Comentaţi atitudinea naratorului faţă de evenimentele narate.
c) Justificaţi interferenţa stilului direct cu stilul indirect în text.
d) Menţionaţi perspectiva narativă, comentând limbajul şi făcând trimitere la
aspectele temporale.
e) Identificaţi patru elemente caracteristice oralităţii lui Ion Neculce.

II. Alcătuiţi un portret, argumentând apoi că textul realizat ilustrează particularităţile

acestei modalităţi epice.

Notă: Răspunsurile de la punctul I vor fi de maximul zece rânduri.

Barem de notare:
I.
a. – 1p.
b. – 1p.
c. – 1p
d. – 1p.
e. – 1p
II. – 4p(2p textul+2p argumentarea)
Din oficiu – 1p

CLASA A X-A

Test sumativ
Se dau textele:
a) „Alixandru-vodă dacă s-au curăţit de toată grija denafară şi au adus doamna sa
Roxanda şi pre fii săi din Ţara Muntenească, au vrut să curăţască şi de vrăjmaşii săi cei din

10
casă, pre carii prepuseseel că pentru vicleşugul lor au fost scos din domnie ş-au învăţatu cu
taină într-o zi lefecii săi, pe carii au avut streini, de i-au supus în curte cea domnească, în
Iaşi. Şi i-au chiematu pre obiceiul boierilor la curte, carii făr nici o grijă şi de primejdie ca
aceia negândindu-să, daca au întrat în curte, slujitorii, după învăţătură ce au avut, închis-au
poarta şi ca nişte lupi într-o turmă făr’ de nici un păstor, au întrat într-înşii, de-i snopiia şi-i
junghiia, nu numai boierii, ce şi slujitorii. […] Şi au perit atuncea 47 de boieri, fără altă
curte, ce nu s.au băgat în samă. Şi aşa după atâta nedumnezeire, îi păriia că ş-au
răscumpărat inima.

b)

Comentaţi arta narativă în cele două texte, valorificând şi afirmaţia criticului Al. Piru:
„Moldovenii sunt îndeobşte buni naratori şi portretişti, muntenii au vervă polemică şi
imaginaţie plastică în pamflet. Moldovenii sunt cumpătaţi, ..... simple în formele oralităţii
populare, muntenii sunt precipitaţi, întortocheaţi, folosind în locul vorbirii ţărăneşti,
limbajul târgoveţului şi chiar al mahalagiului bucureştean.”

Texte suport pentru comentariu la prima vedere

1. „Şi o dată pornesc ei, teleap, teleap, teleap! Şi, cum ajung în dreptul uşei, se opresc
puţin. Atunci Gerilă suflă de trei ori cu buzoaiele sale cele iscusite şi casa rămâne nu
fierbinte, nici rece, cum e mai bine de dormit într-însa. Apoi intră cu toţii înlăuntru, se
tologeşte care unde apucă şi tac machiamă. Iară credinciosul împăratului încuind uşa pe
dinafară cu răpegiune, le zice cu răutate:
– Las’că v-am găsit eu ac de cojoc. De-acum dormiţi, dormirea-ţi somnul cel de veci, că
v-am aşternut eu bine! Vă veţi face scrum până mâne-dimineaţă.”
(Ion Creangă, Povestea lui Harap Alb)
2. „Mai întâi îţi strângi
umerii,
mai apoi te înalţi pe
vârful picioarelor
închizi ochii
refuzi auzul.
Îţi spui în sine:
acum voi zbura.
Apoi zici:
Zbor
Şi acesta e zborul.” (Nichita Stănescu, Lecţia de zbor)

3. „Vui, cititorule, să-ţi

fac un dar,
o carte pentru buzunar,
o carte mică, o cărticică
Nimicul nepipăit să-l caut

11
vrui,
Acela care tresare
Nici nu ştii de unde şi cum.” (Tudor Arghezi, Cuvântul)

12
 Texte epice – suport
FIŞĂ DE LUCRU

„─ Unii ar putea zice că venea la vale. Dar eu ştiu mai bine că se ducea la deal. Dar nu
era singur. Avea cu el cânele. Şi se mai aflau în prejma lui doi oameni. Unul dăduse călcâie
calului şi grăbise spre pisc, ac să bage de samă dacă nu s-arată cineva. Al doilea venea în
urma lui Lipan, pe jos, şi-şi ducea calul de căpăstru. Să ştiţi că nu era noapte. Era vremea
în asfinţit. Unii cred că asemenea fapte se petrec noaptea. Eu am ştiinţă că fapta asta s-a
petrecut ziua, la asfinţitul soarelui. [...] cel care umbla pe jos a lepădat frâul. Şi-a tras de la
subsuoara stângă baltagul şi păşind ferit cu opincile pe cărare, a venit în dosul lui Nechifor
Lipan. O singură pălitură i-a dat, dar din toată inima, ca atunci când vrei să despici un
trunchi. Lipan a răpezit în sus mâinile, nici n-a avut când să ţipe; a căzut cu nasu-n coama
calului. Întorcând baltagul, omul s-a opintit cu el în deşertul calului, împingându-l în râpă.
Chiar în clipa aceea cânele s-a azvârlit asupra lui. El l-a pălit cu piciorul dedesuptul
botului. Calul tresărise de spaimă. Când a fost împins, s-a dus de-a rostogolul. Câinele s-a
prăvălit şi el. Asta-i. Cel din urmă a încălicat grăbit după cel din vârful muntelui şi s-a dus.
Nu i-a văzut şi nu i-a ştiut nimeni până acuma.”
(M. Sadoveanu, Baltagul)
1. Definiţi genul epic şi concretizaţi elementele componente cu ajutorul textului.
2. Identificaţi personajele şi argumentaţi specificul lui (tipul de personaj după Forster,
Cl. Bremond, Kayser).
3. Comentaţi atitudinea, viziunea auctorială asupra personajului şi mediului în care
acţionează.
4. Numiţi instanţele narative din text.

Test
I. Citiţi cu atenţie:
„A venit toamna, acopere-mi inima cu ceva,
cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.

Mă tem că n-am să te mai văd, uneori,

că o să-mi crească aripi ascuţite până la nori,

că ai să te ascunzi într-un ochi străin,

şi el o să se-nchidă cu-o frunză de pelin.

Şi-atunci mă apropii de pietre şi tac,

iau cuvintele şi le-nec în mare.
Şuier luna şi o răsar şi o prefac
într-o dragoste mare. (Nichita Stănescu, Emoţie de toamnă)
Cerinţe:
1.
a) Argumentaţi succint tema poeziei:
 o iubire împlinită
 o iubire trecută
x o iubire tulburată de trecerea timpului.
 b) Toamna are sens de:
 anotimp sau
x metaforă a unei stări sufleteşti
 ambele interpretări sunt posibile.

c) Comentaţi legătura dintre literatură şi alte arte, pornind de al textul dat. (Valorificaţi
cunoştinţele muzicale, de pictură, de sculptură, despre balet etc.)

CLASA A X-A
Se dă textul:
Astfel se făcu că într-o după-amiază, Felix şi Otilia, aşezaţi în larga trăsură, străbăteau
Calea Victoriei da la capătul dintre Dâmboviţa până în apropiere de Biserica Albă. Aici se
coborâră în faţa unei clădiri cam fumurii, numai cu două caturi, dar înalte, în gangul căruia
intrară. […] Suiră pe o scară cu balustradă de fier forjat şi se opriră în faţa unei uşi mari de
la etajul I, pe care o mică tăbliţă de email arăta numele simplu: Leonida Pascalopol. Casa,
azi ştearsă faţă de noua arhitectură a capitalei, înfăţişa atunci ultimul confort. Ferestrele şi
încăperile erau înalte, uşile largi şi cu frontoane de lemn bogat ornamentate, tavanurile
decorate cu structuri. Pereţii erau tapetaţi cu hârtie dungată şi de tavan atârnau lămpi
electrice cu abajururi plisate. In anticamera apartamentelor se vedeau chiar picturi murale
alegorice, cam convenţionale şi reci, dar de factură îngrijită. La capetele scării vegheau doi
copii de marmură, tociţi şi lucioşi ca de ceară. […] Interiorul i se păru lui Felix cu mult
mai rafinat decât şi-ar fi putut închipui, cunoscând numai omul, aşa de rezervat şi
convenţional. În loc de pat în dormitor avea o sofa joasă enormă, care ocupa o porţiune din
odaie. Un mare chilim vechi, de bună calitate, în culori dulci de otavă, o acoperea. Peretele
din fund era acoperit într-un vast caşmir de care atârnau arme vechi: iatagane, pistoale cu
mânere sidefate, o tolbă cu săgeţi exotice. Pe o măsuţă turcească, o mare tipsie de aramă
ţinea în mijloc un ibric oriental. […] biroul avea o masă simplă de stejar, încheiat însă
rustic, cu ajutorul unor pene de lemn. Pe ea se aflau un teanc de registre şi, la un capăt, o
mare maşină de scris, „Yost”. Pe pereţi se vedeau tablouri alese cu gust, o copie veche
după Salvador Rosa (pictor italian, 1615 – 1675) reprezentând un peisaj marin napolitan,
un Grigorescu autentic, o culă de Jean Alpar şi alte câteva tablouri, centrate în jurul unui
portret mare a unui tânăr student de universitate germană, în uniformă de asociaţie
goliardică, măsliniu la faţă, cu trăsături fine şi ascuţite.”
(G. Călinescu, Enigma Otiliei)
I. (20 p.) Redactează răspunsuri de maximum 10 rânduri pentru fiecare dintre
următoarele cerinţe:
1. Metoda balzaciană utilizată în acest fragment presupune mai multe caracteristici.
Identifică şi explică două dintre ele.
2. Casa lui Leonida Pascalopol se află pe Calea Victoriei. Stabileşte o legătură între
acest detaliu şi locatar.
3. Numele Leonida Pascalopol, scris „simplu” pe „o mică tăbliţă de email”.
Subliniază o trăsătură a personajului; numeşte-o şi motivează-ţi afirmaţia.
4. Interiorul casei este extrem de variat. Alege două elemente de decor (piese de
interior, obiecte de artă, covoare etc.) şi explică-le prezenţa în funcţie de personalitatea
locatarului.
5. Tablourile lui Salvador Rosa, Grogorescu („autentic”), Jean Alpar sunt „centrate în
jurul unui portret mare a unui tânăr student de universitate germană, în uniformă de
asociaţie goliardică, măsliniu la faţă, cu trăsături fine şi ascuţite.” Ce informaţie despre
Leonida Pascalopol transmite acest fapt?
II. (10 p.) Rescrieţi următoarele texte, corectând greşelile:
a) O mulţime de pensionari sufăr cu inima şi cu ficatul.
b) Nu putem să ne afcem de râs chiar în proprii noştrii ochi.
c) În ultima vreme preţurile s-au scumpit la multe obiecte.
d) Sunt un om care nu mă plictisesc niciodată şi care fac mai multe lucruri în acelaşi
timp.
III. (60 p.) Argumentaţi, într-o compoziţie, că opera Dănilă Prepeleac, de Ion Creangă
este un basm cult.
Din oficiu - 10 p.

1 TEST  FORMATIV
(cu itemi combinaţi)

Se dă textul:
(Ana Blandiana, Un joc)

1.Reaşezarea “în altă ordine şi după altă logică a amintirilor” prilejuieşte:

 a) evadarea dintr-o realitate refuzată;
 b) atenuarea unor asperităţi dintr-o lume trecută;
 c) reconstituirea unei lumi visate, posibile – lumea ficţiunii creatorului. ...................1p.

2.Denumirea jocului de imaginaţie Ce-ar fi dacă… declanşează:

 a) o idealizare a trecutului;
 b) o anihilare a dezacordurilor;
 c) o “demiurgie” după tiparul gândirii şi simţirii celui care se implică acestui joc. ... 1p.

3. Sintagmele “bucăţelele istoriei se ordonează”, “începe să semnifice”, “să iradieze

învăţăminte”, să aibă rost” trimit spre:
 a) un elan al celui care se joacă;
 b) o responsabilitate a celui care re – creează istoria,
 c) o semnificaţie profundă pe care creatorul o conferă implicit operei sale. ..............1p.

4.Vocabula “ameţeala” de pe urma succesului semnifică:

 a) emoţia faţă de o realitate dorită, ideală;
 b) automulţumirea faţă de o operă recunoscută. ...................................................1p.

5.Sintagmele ce denumesc jocurile Ce-ar fi fost dacă… şi Ce-ar fi dacă… creează:

 a) două coordonate temporale;
 b) două universuri ideale – unul retrospectiv şi altul anticipativ. ...............................1p.
6.Tableta este o specie:
 a) beletristică;
 b) literar – publicistică;
 c) publicistică. .........................................................................................................1p.
 7.Argumentaţi într-o compoziţie de maximum 2 pagini că opera Un joc de Ana
Blandiana este o tabletă...................................................................................................3p.
Notă:
Se acordă pentru: lizibilitate, cursivitate, corectitudine, încadrarea în pagină. …1p.
Total ........................................................................................................................10p.

TEST - FORMATIV
(cu itemi combinaţi)

Prefaţă de Tudor Arghezi

1.Interogaţia cu care debutează poezia atrage atenţia asupra:
 a) unui moment întâmplător din viaţa unei familii;
 b) unei determinări temporale ce implică vraja, misterul, condiţia creatorului;
 c)unei seri oarecare. ………1p.

2. Verbele “să minţim, să povestim” susţin ideea că:

 a) opera literară este o copie fidelă a realităţii;
 b) opera literară este rodul imaginaţiei / fanteziei creatoare;
 c) opera literară este o transfigurare a realităţii obiective, rodul ficţiunii poetice.…1p.

3. Câmpul semantic de bază al poeziei aparţine:

. a) scrisului;
 b) jocului;
 c) familiei. ..…………0,5 p.

........4. Versurile “Şi făcurăm o prinsoare / Cine poate scri mai multe / Stihuri vreo câteva
sute…” stilizează ideea:
. a) actul creator / poetic implică efort îndelungat;
. b) actul poetic e perseverenţă;
. c) actul poetic e un joc al creaţiei.………………………………1p.
.....5. Afirmaţia poetică: “Ochii ni s-au cam închis / mâna ne-a cam amorţit…” sugerează:
 a) actul poetic înseamnă un efort creator cu finalitate estetică;
 b) actul poetic înseamnă un efort gratuit. ………………….1p.

6. Antiteza stih bogat şi sărăcie susţine pledoaria pentru:

 a) un stil artificial, pretenţios;
 b) un stil simplu, direct, pe înţelesul tuturor. ………….1p.

7. Sintagmele “Fă-te mic, Mergi niţel de-a buşile, Fă-te la citit copil” susţin ideea:
 a) asumării unei spontaneităţi, a unei originalităţi în actul poetic;
 b) asimilării unei vârste a inocenţei. ………………0,5 p.

8.Tema poeziei este:

 a) copilăria;
 b) jocul;
 c) creaţia;
 d) competiţia. ………….1p.
 9. Construcţiile “tovarăşii de coate”, “cu carte dezvăţată”, “m-am făcut analfabet”
sugerează:
 a) stângăciile copilului în vorbire;
 b) inventitatea lingvistică a poetului;
 c)crearea unui nou univers ce presupune alte legităţi poetice. ………………….……1p.
..........................................................10. Pentru Tudor Arghezi, creaţia artistică înseamnă:
 a) o regăsire a vârstei inocenţei;
 b) un univers al purităţii;
 c) responsabilitate, spontaneitate, muncă, originalitate, finalitate. ……………..…..1p.
Notă:
Se acordă pentru: lizibilitate, cursivitate, corectitudine, încadrarea în pagină. ..………1p.

Total …………………………10p.

3. TEST FORMATIV
(cu itemi combinaţi)

Jocurile lui Gargantua, de F. Rabelais

1. Verbul “morfolind” asociat sintagmelor frânturi de paraclise şi de cetanii evidenţiază:

. a) dualitatea comportamentului;
. b) îmbinarea grotescului cu puritatea;
 c) o întâmplătoare apropiere a celor doi termeni. ……….1p.

2. Scena grotescă a mesei este individualizată mai mult prin:

 a) substantive;
 b) adjective;
. c) verbe. …………….1p.

3. Prin enumerarea jocurilor lui Gargantua, autorul:

 a) informează cititorul despre jocurile la modă din acea vreme;
 b) se lasă cucerit de plăcerea rostirii denumirilor jocurilor;
 c) descrie modul de viaţă a lui Gargantua;
 d) invită la joc. ………….1p.

4. Denumirea jocurilor exprimă:

 a) o imaginaţie prolifică a scriitorului;
 b) plăcerea asocierii de termeni;
. c) interesul eroului pentru diverse categorii de jocuri, ca forme de iniţiere. ……..1p.

5. Pluralul “soamne”, sintagmele nici tu gând rău, nici tu vorbă de ocară precum şi
vocabulele vânturându-se, olecuţă, colea evidenţiază:
 a) oralitate stilului;
 b) umorul;
 c) caracterul popular al textului.
………………………………….1p.
 6.Realizaţi un scurt comentariu al jocurilor enumerate, insistând pe felurile jocului,
semnificaţia şi originalitatea denumirilor. ....4p.

Notă:
Se acordă pentru: lizibilitate, cursivitate, corectitudine, încadrarea în pagină. ….……1p.

Total …………………………10p.

Nu ŞTIU CUI APARŢINE??????

SUMATIV

Conţinutul itemului (sarcini de învăţare):

Comentaţi asemănările şi deosebirile dintre textele de mai jos, pornind de la conţinutul

jocului, conotaţiile acestuia, funcţiile sale, ţinând seama de originalitatea stilistică în
transfigurarea jocului la cei trei scriitori.

“Văzând eu o vreme ca “─ Ai vrea să te logodeşti? “Neavând de lucru-n

asta, am şparlit-o la baltă,
cu gând rău asupra mamei
cât îmi era de mamă şi de
necăjită. […] De la o
vreme (…), văzând ea că
nu dau răspuns de nicăiri,
lasă toate în pământ şi se
ia după mine la baltă,
unde ştia că mă duc; şi,
când colo, mă vede
tologit, cu pielea goală pe
năsip, cât mi ţi-i gliganul;
apoi, în picioare, ţiind la
urechi câte-o lespegioară
fierbinte de la soare, cu
argint printr-însele, şi aci
săream într-un picior, aci
─ Ştiu şi eu? Cred că da. Cum e?
─ Cum e? Păi nu seamănă cu alte
jocuri, da nu-i cine ştie ce greu.
Fata spune băiatului că n-are să
se mărite cu altul cât o trăi, apoi
băiatul şi fata se sărută şi gata.
Asta poate s-o facă oricine.
─ Se sărută? Da′ de ce se sărută?
─ Ei, păi, ca să …, mă rog, aşa se
face întotdeauna.
─ Toţi fac aşa?
─ Fireşte. Toţi care se iubesc.
Mai ţii minte ce ţi-am scris pe
tăbliţă?
─ M – da.
─ Ce?
─ Nu spui.
câmp
Nici în luncă, nici în
dâmb
Că muriseră şi pomii
De arşiţile Sodomii
Cu care ne-o osândit
Leatul omului cumplit
Mătrăguna şi leşia
Năpuindu-ne moşia
M-apucai, molâu, să-n-
văţ
În ţărână-a scri cu băţ.
Om în vârstă şi târziu
Tot am învăţat să scri
Prins ca de-o copilărie
Mâna se porni să scrie.”
(T. Arghezi, Poeme
 în celălalt, aci plecam
capul în dreapta şi în
stânga, spuind cuvintele:
Auraş păcuraş,
Scoate apa din urechi,
Că ţi-oiu da parale
vechi;
Şi ţi-oiu spăla cofele
Şi ţi-oiu bate dobele!
După aceea zvârleam
petrele, pe rând, în
ştioalna unde mă scăldam:
una pentru Dumnezeu şi
una pentru dracul, făcând
parte dreaptă la amândoi;
apoi mai azvârleam
câteva, de încuiam pe
dracul în fundul ştioalnei,
cu bulbuci la gură; ş-apoi,
huştiuluc! Şi eu în
ştioalnă, de-a cufundul, să
prind pe dracul de un
picior, căci aşa ni era
obiceiul să facem la
scăldat, de pe când Adam-
Babadam. După asta, mă
mai cufundam de trei ori
în rând, pentru Tatăl,
pentru Fiul şi Duhul
Sfânt, şi înc-o dată, pentru
Amin. Apoi mă trăgeam
încetişor pe-o coastă, la
marginea bălţii, cât mi ţi-i
morunul, şi mă uitam pe
furiş cum se joacă apa cu
picioruşele cele mândre
ale unor fete ce ghileau
pânza în susul meu. Mai
frumos lucru nici că se
poate, cred!”
(Ion Creangă, Amintiri
din copilărie)
Barem de corectare şi de notare:
!. Identificarea problemei de rezolvat
2. Valorificarea informaţiilor despre joc, despre funcţiile sale……………2p.
3. Precizarea şi argumentarea asemănărilor dintre texte ………………….2p.
─ Să spun eu? nouă)
─ Da, da′ nu acuma.
─ Ba, acuma. În timp ce Becky
tot mai şovăia, Tom, luând
tăcerea drept consimţământ, îşi
petrecu braţul pe după mijlocul ei
şi-i şopti mărturisirea cu gura
lipită de urechea ei, apoi adăugă:
─ Acum îmi şopteşti şi tu mie la
fel.
─ Întoarce-te cu spatele, să nu mă
vezi şi-o să-ţi şoptesc. Dar să nu
spui niciodată la nimeni, auzi,
Tom? N-o să spui, făgăduieşti?
─ Se poate, Becky? Pe cuvântul
meu de onoare! Acum hai…
Se întoarse cu spatele. Becky se
apropie cu sfială, până ce
răsuflarea ei atinse cârlionţii
băiatului.
─ Te iubesc! Apoi o zbughi.
Alerga în jurul pupitrelor şi
băncilor, iar Tom după ea. În cele
din urmă, căută adăpost într-un
colţ şi-şi ascunse faţa în
şorţuleţu-i alb.” (M. Twain,
Aventurile lui Tom Sawyer)
……………………………… 1p.
4. Precizarea şi argumentarea deosebirilor dintre texte ……………..…….2p.
5. Menţionarea originalităţii stilistice ……………………………………2p.
6. Concluzii cu valoare de sinteză …………………………………………1p.