ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII II

ATRIBUTUL. COMPLEMENTUL
Prof. Mereacre Liliana, clasa a VI-a

Atributul este partea secundară de propoziție care determină un substantiv sau un

înlocuitor al acestuia (pronume, numeral).
Atributul răspunde la întrebările: care?, ce fel de?, al, a, ai, ale cui? cât? câtă?,
câți?, câte?
Atributul poate fi exprimat prin: substantiv, adjectiv, numeral, pronume.
Acesta determină un substantiv şi un pronume. Poate sta înainte sau după
substantivul determinat.
Complementul este partea secundară de propoziție care determină un verb, un
adjectiv sau un adverb.
Răspunde la întrebările: pe cine?, ce?, despre cine?, despre ce? pentru cine?,
pentru ce?, cu cine?, cu ce?, de cine?, de ce?, unde? ȋncotro? până unde?, când?, cum? cui?
Complementul poate fi exprimat prin: substantiv, pronume, numeral, adverb.
Complementul este de două feluri:
a) Necircumstanțiale, când nu arată împrejurările ȋn care se desfășoară o
acțiune:
- direct (pe cine?, ce?)
- indirect (cui?)
- prepozițional ( despre cine?, despre ce?, la cine?, la ce?, cu cine?, cu ce?,
de cine?, de ce?)
b) Circumstanțiale, când arată împrejurările , locul, timpul, modul ȋn care se
desfășoară o acțiune:
- de loc ( unde?, încotro?)
- de timp ( când?)
- de mod ( cum?)

Complementul stă, de regulă, după cuvântul determinat, dar poate sta şi înaintea
acestuia.

Exerciţii

A.
,,Trăia odată, pe o frunză de sălăţică, un melc. Avea o casă de piatră, cu parter şi etaj,
dar – nici melcul nu ştia bine de ce – căsuţa lui nu avea, ca toate celelalte, număr la poartă.
„Poate de aceea pe la mine nu vine poştaşul, gândea mâhnit melcul. Eu trebuie să aflu
toate veştile din gura cocoşului. Cocoşul le află de la plop, care, înalt cum este, se ridică
până la ultimul etaj al blocului din vecinătate. Iar plopul de unde le ştie? De la vântul care
colindă ca un hăbăuc prin tot cartierul. Dacă aş avea numărul meu la căsuţă, poştaşul mi-
ar aduce veştile acasă.[...] poate că dacă mă mut pe altă stradă o să mi se împlinească
dorinţa”, gândea melcul şi într-o bună zi se hotărî să plece...
Îi era sete. Porni la drum, dar de-abia ieşise din stratul de iarbă şi fu cât pe aci să fie
călcat de o maşină pe care n-a văzut-o din timp. Avu însă noroc. Exact în clipa când căsuţa
lui era hurducată din temelii, se pomeni ridicat în aer. Scoase coarnele, înfricoşat. Îi
vorbea o fetiţă.”
(Mircea Sântimbreanu, Melcul mincinos)

1. Stabilește corespondența literă –sunet pentru A.S P ( din) vecinătate și C.c.t.

exact.
2. Subliniază silaba accentuată a primelor două atribute și complemente din textul
dat.
3. Desparte în silabe atributele și complementele din ultimele trei enunțuri ale
fragmentului-suport.
4. Precizează sinonime contextuale pentru cuvintele subliniate: odată, mâhnit,
vecinătate, înfricoşat.
5. Scrie antonimele termenilor de la exercițiul anterior.
6. Identifică, în textul de mai sus, patru complemente diferite și două atribute
diferite pe care le vei analiza.
7. Selectează, din textul-suport, primul atribut, apoi construiește două enunțuri în
care același termen să aibă alte funcții sintactice.
8. Contruiește enunțuri în care cuvântul melcul să aibă funcție sintactică de A.s.ap.,
A.s.g. și A.s.p..
9. Exprimă-ți, în 3-5 rânduri, opinia cu privire la semnificația secvenței din
text: ,,Dacă aş avea numărul meu la căsuţă, poştaşul mi-ar aduce veştile
acasă.[...] poate că dacă mă mut pe altă stradă o să mi se împlinească dorinţa”.
10.Imaginează-ți un dialog, de minimum zece replici, dintre fetiță și melc, apoi
selectează trei complemente și atribute diferite pe care le vei analiza.

B. ATRIBUTUL
2. Subliniază atributele adjectivale din enunţurile de mai jos, scrie în casete părţile de
vorbire prin care se exprimă şi cazul fiecăruia:
a) Ascultaţi-mă, oameni buni! e) Pune frumoasele cărți în vază.
b) I-a atras noutatea lecţiei predate. f) Au cumpărat două cărţi.
c) A întins o mână tremurândă. g) Primul concurent a fost Mihai.
d) Colegii lui sunt silitori. h) Ambelor prietene le-am oferit flori.
a) Atributul adjectival f)

b) d) g)

c) e) h)
3.Completează spaţiile punctate, făcând acordul A. adjectival scris între paranteze cu
substantivul determinat:
„Caii mării, (alb) ………………….. ca spuma,
Bouri (’nalt) ……………………cu steaua-n frunte,
Cerbi cu coarne (rămuros) ………………………………
Ciute (sprinten) ……………………………….. de munte.” (Mihai Eminescu)

4.Creează contexte expresive în care substantivul poiană să fie determinat de următoarele

epitete:
singuratică ………………………..poiană……………………fermecată
veche …………………………….. ……………………....ascunsă

5. Subliniază forma corectă a cuvintelor cu funcţie sintactică de atribut adjectival din

enunţurile de mai jos:
Mi-a plăcut răspunsul fetei respectuoasă/respectuoase.
Coperta cărţii apărută/apărute ieri este atractivă.
I-am dat fetei cea mai harnică/celei mai harnice o carte.
Ioana şi-a asortat la fustă o bluză movă/mov.
Platourile munţilor celor înalţi/cei înalţi sunt acoperite cu zăpadă.
Se execută al cincelea/al cincilea corner.

6. Alcătuiește propoziții în care să ai:

a) Asp, exprimat prin substantive comun:
b) Asg, exprimat prin substantive propriu:
c) As apozițional, exprimat prin substantive propriu:
d)Asp, exprimat prin numeral cardinal
e)Asg, exprimat prin numeral cardinal

7. Recunoaște atributele, indică felul și cazul lor.

a) Pantofii dânsului îmi vin bine.
b) Culegerea de la Ioana are teste dificile.
c) Casa ei este spațioasă.
d) Pe fața-i expresivă se citea bucuria..
e) Părerea dumitale a fost apreciată.
f) Compunerea lui a fost notată cu 10.
g) Reacția contra ei nu m-a luat prin surprindere.
h) Lauda de sine nu miroase-a bine.
i) Mi-am salutat colegii.
j) Și-a scris tema.
k) Rezultatul grație efortului depus a fost mulțumitor.
l) Sfatul de la tine m-a încurajat.
m) Razele soarelui alintă florile grădinii.

9.Alcătuiește cinci propoziții în care atributul adjectival din structura ,,fata veselă" să fie
în toate cazurile.
10.Subliniază atributele verbale și adverbiale din următoarele structuri:
a) Dorința de a călători e puternică.
b) Pasiunea de a picta este veche.
c) Eșarfele fluturând se văd de departe.
d) Am pregătit uneltele de pescuit.
e) Raftul de sus e plin de cărți.
f) Am cumpărat ziarul de ieri.
g) Pomii de acolo au fost plantați de noi.
h) Plăcerea de a vizita locuri noi e mare.
i) Pasiunea de a juca șah vine de la bunicul său.
C. COMPLEMENTUL
1.Subliniază complementele directe și scrie prin ce se exprimă:
Îl chem pe Mircea.
Am așteptat-o pe bunica.
Pe tine te vom întreba.
Am cules trandafiri.
Pe cei doi i-am salutat.
L-am ajutat pe al treilea.
Nu poate cânta.
Elevul are de scris.
El aude tunând.
Am auzit lipa-lipa!

2.Recunoaște complementele necircumstanțiale:

Se gândește la bunicii săi.
Vai de noi!
Am văzut câțiva pomi plini de floare.
Am învățat despre vertebrate.
I-am trimis colegului o scrisoare.
Sunt mândru de părinții mei.
Băieților le place fotbalul.
Celor doi le datorez reușita mea.
S-a plictisit așteptând.
M-am săturat de stat acasă.
Se gândește a renunța la excursie.

3.Menționează cazul complementelor circumstanțiale:

Avionul zboară deasupra norilor.
S-a ascuns îndărătul ușii.
Dansează ca o balerină.
Turiștii au urcat pe munte.
Am sosit acasă înaintea părinților.
 Va intra în clasă înaintea profesorului.
Din pădure se aude cântecul dulce al păsărilor.
Vulturii zboară deasupra pădurii.
S-a așezat înaintea șirului.

4.Alcătuiește enunțuri în care substantivele date să fie, pe rând complement direct,

complement indirect:
Copilul – Cd casa - Cd
- C. prep. - Ci

Împăratul – Cd fata - Cd
- Ci - Ci

5.Notează funcția sintactică a cuvintelor subliniate:

M-am apucat de scris.
Are mult de scris.
De scris poezii nu e ușor.
Textele de scris vor fi verificate.
Mă gândesc la foștii mei colegi.
Am mers la colegii lui.
Ursul venea din pădure.
Ciupercile din pădure erau comestibile.
Am intrat în primul magazin.
Vorbim despre mare.
Poveștile despre mare sunt spuse de marinari.

6.Construiește enunțuri în care să folosești:

Cd/pronume personal
Cd/pronume personal de politețe
Cd/ pronume reflexiv
Ci/pronume personal
Ci/substantiv comun, acuzativ

7.Completează cu acele complemente indicate:

Citesc -...................(Cd)
-...................(Ci)
- ...................(Ccm)
- .....................(Cct)
- ....................(Ccl)
Cântăm-.......................(Cd)
-......................(Cprep.)
-.......................(Ccm)
-.......................(Cct)
-.......................(Ccl)

8.Analizează complementele:
,,S-a desfăcut din mugur, într-o dimineață caldă a începutului de primăvară. Cea
dintâi rază de soare s-a împletit pe dânsa, ca o sârmă de aur, făcând-o să tremure de fericirea
unei asemenea atingeri. Ziua întâi i se păru scurtă și apropierea nopții o mâhni. Lumina se
stinse, răcoarea o făcu să se zgribulească, să se vâre între celelalte și să aștepte, ațipind
până a doua zi, venirea soarelui.
Cu ce revărsare de strălucire se ridică stăpânitorul luminii, până sus, pe cer! Raza se
scoborî din nou, și toată ziua, încălzită, frunza se scăldă în albastrul văzduhului." (E.
Gârleanu)

9.Explică folosirea virgulei:

Spre sat, aproape de casă se zăreau stejarii.
În sufragerie, mama mă aștepta cu zâmbetul pe buze.
Azi, la răsăritul soarelui marea ne-a încântat cu șoaptele ei.