RECAPITULARE FINALA CLASA a IV-a

1. A sau F?
4p
• Punctul se pune atunci când vrem să enumarăm ceva.
4x1p
• Am scris corect numele poetului Vasile Alexandri.
• Propoziția Ostaşii noştrii sunt viteji este scrisă corect.
• Două puncte se folosesc după o enumerare.
2. Alcătuieşte propoziții în care să foloseşti cu sens diferit cuvintele: ochi, bancă, sare.
6p
3x2p

3.
Alege varianta corectă:
4p
4x1p Noi este pronume/ prenume.
Mâine vom da text/ test la matematică.
Pentru orele de geografie am nevoie de un atlaz/ atlas nou.
Eu merg este o prepoziție/ propoziție.

4. Scrie masculinul pentru substantivele:

8p găină = fiică =
4x2p
nepoată = curcă =

1 - Recapitulare clasa a IV-a BM M

 5. Alcătuieşte propoziții după schemele:
10p b) S P C A A
2x5p a) S P C A s.c. vb. s.c. adj. adj.
s.c. vb. s.c. adj.

6. Alcătuieşte două propoziții simple şi două propoziții dezvoltate

8p
4x2p

7. Citeşte cu atenţie textul:

12p
,,Trei zile bătuseră vânturi sunătoare de la miazăzi, pământul se zbicise, şi-n dumbrăvioara de
12x1
la marginea satului, la malul Siretului, începuseră să înflorească galben cornii. Băiatul cel
p
mai mic al lui Dumitru Onişor ieşise cu şase oi la mugurul proaspăt al primăverii.”

Selectează din text:

două substantive comune: ..............................................................
două substantive proprii: ................................................................
două vebe: .......................................................................................
două adjective: ................................................................................
două numerale: ................................................................................
două cuvinte de legătură: .................................................................

2 - Recapitulare clasa a IV-a BM M

 8.
Completează:
6p
3x2p Autorul textului de mai sus este ..............................................................................
Subiectul primei propoziţii este ..............................................................................
Predicatul ultimei proroziţii este ............................................................................

9. Încercuieşte varianta corectă:

6p
În propoziţia Trei zile bătuseră vânturi sunătoare de la miazăzi.
3x2p
 sunătoare este: a) subiect, b) complement, c) atribut
 bătuseră este a) subiect, b) complement, c) atribut
 de la miazăzi este a) subiect, b) complement, c) atribut
10.
În propoziţia Înfloresc cornii galbeni
4p
 nu există: a) subiect b) complement c) atribut
2x2p
 analiza corectă pentru cuvântul Înfloresc este:
a) Înfloresc = P.V., exprimat prin vb., pers. a III-a, nr. pl., timp prezent
68 b) Înfloresc = P.V., exprimat prin vb., pers. a II-a, nr. pl., timp trecut
c) Înfloresc = C, exprimat prin pronume, pers. a III-a, nr. pl.
11. Trasează corespondenţa între propoziţii şi schemele lor:

Înfloresc cornii galbeni. P.v. S. A

vb. subst. adj.

Băiatul cel mic ieşise cu oile. A. C. P.v. S. A

num. subst. vb. subst. adj.

Trei zile bătuseră vânturi sunătoare. S. A. P.v. C

subst. adj. vb. subst.

12. A sau F:
 Propoziţia Pământul se zbicise. este propoziţie dezvoltată.
 În textul dat nu se întâlnesc pronume personale.
 În ultima propoziţie a textului subiectul este Dumitru Onişor.
 În propoziţia El era necăjit. subiectul este pronume personal.
 Textul din care face parte fragmentul nu se numeşte Un om necăjit.
,,M-am dus de sf. Ion să fac o vizita doamnei Maria Popescu ,o veche prietenă , ca s-o felicit pentru
onomastica unicului său fiu , Ionel Popescu ,un copilaş foarte drăgut , de vreo opt anişori .N-am voit să merg cu
mâna goală şi i-am dus băieţelului o minge foarte mare de cauciuc şi foarte elastică.Atenţiunea mea a făcut mare
plăcere amicei mele şi mai ales copilului ,pe care l-am găsit îmbrăcat ca maior de roşiori în uniformă de mare
ţinută.
Pe când doamna Popescu îmi expune părerile ei sănătoase în privinţa educaţiei copiilor, auzim dintr-o
odaie de alături o voce răguşită de femeie bătrână:
-Uite, coniţă , Ionel nu s- astâmpără!
-Ionel,strigă madam Popescu; Ionel , vino la mama !
3 - Recapitulare clasa a IV-a BM M
 Apoi către mine încet:
-Nu ştii ce ştrengar se face...şi deştept...
Dar vocea de dincolo adaogă :
-Coniţă ! Uite Ionel !Vrea să-mi răstoarne maşina !...Astâmpără-te că te arzi!”
(Ion Luca Caragiale , ,,Vizită”)
13. Identifică şi analizează verbele , precizând persoana , numărul , timpul acestora:
a)Elena va pleca mâine într-o excursie.
b)Tu stai aici până mâine?
c)Noi am cumpărat o minge frumoasă.
14. Scrie forma verbelor:
,,a citi “ – la timpul viitor:
,,a calcula “-la timpul trecut , persoana a II-a:
,,a zâmbi “-la timpul prezent , persoana a III-a , numărul plural:
15. Alcătuieşte propoziţii în care un cuvânt să aibă sensuri diferite , dar aceeaşi formă.Recunoaşte apoi părţile de
vorbire învăţate.
16. Găsiți cuvine cu înțeles opus pentru: senin, mereu, aici, a vorbi, a coborî, plâns.
17. Alegeți varianta corectă:
S-au/Sau aurit a toamnă pădurile.
Sau/S-au ne întâlnim sau/s-au ne telefonăm.
V-a/Va anunțat că astăzi v-a/va întârzia.
Cel/Ce-l care va/v-a câștiga trofeul va/v-a fi cel/ce-l mai bun.
Nai/N-ai cum să cânți la nai/n-ai dacă nu-ți place muzica.
Sa/S-a dus vestea despre sosirea sa/s-a.
18. Scrieți pluralul următoarelor substantive:
fiu, vizitiu, vis, margine, cal, car, vale, moară.
19. Înlocuiți următoarele expresii cu un verb:
A face rost, a ține minte, a-și lua zborul, a da ortul popii, a scoate la iveală, a băga de seamă.
20. Scrieți mai multe însușiri pentru substantivele:
voce, anotimp, mamă, seară, luptă, chip, coleg, tinerețe.
21. Transcrie corect textul:
a sunat clopotelul deja flori cosmin si valentina intra in recreatie urmeaza ora de comunicare flori tiai facut tema da
dar nam inteles al doilea exercitiu hai sa til explic a spus valentina.
22. Familia de cuvinte pentru: educatie, munca, floare, carte, joc
23. Fie propozitiile date. Realizati schema partilor de propozitie pentru fiecare in parte.
In soba arde un lemn de salcam.
Casele din lemn se construiesc in zona de munte.
Padurarul a taiat un lemn gros.
Se intind livezi mari de pomi roditori in spatele caselor
24. Analizeaza partile de vorbire din enunturile urmatoare. Subliniati cu o linie subiectele si cu doua linii, predicatele.
Rochitele noi incanta privirile fetelor.
La noi sunt codri verzi de brad.
25. Transforma popozitiile urmatoare in:
a) Propozitii simple, interogative, negative
b) Propozitii simple, exclamative
Noi traversam strada cu tine.
A venit primul la linia de sosire.
Noi mancam sapte paini pe saptamana
26. Subiectul este partea ………..…..…….de ……………….…………despre care se spune ceva cu ajutorul…………………… .
Întrebările subiectului sunt: …………………………. .
27. Predicatul este partea ……..... de ……………… care arată ce face ………… .
Întrebările predicatului sunt: ……............. .
28. Atributul este partea ………………de propoziţie care determină ………………..
Atributul poate fi exprimat prin……………., …………., …………. .
4 - Recapitulare clasa a IV-a BM M
 El răspunde la întrebările: ……………………………… .
29. Complementul este partea ………………de propoziţie care determină un ……… ..
Răspunde la una din întrebările……………………………… .
30. Compară cele cinci răspunsuri ale copiilor de mai jos şi încercuieşte numele elevului care şi-a învăţat foarte bine
lecţia.
În propoziţia: În apa limpede a râului înoată peştişori aurii.
RADU: Predicatul din propoziţia de mai sus este ÎNOATĂ.
DAN: Atributul din propoziţia de mai sus este ÎN APA.
COSMINA: Complementul propoziţiei de mai sus este A RÂULUI.
STEFAN: Subiectul din propoziţia de mai sus este APA
ANA: Subiectul propoziţiei de mai sus este PEŞTIŞORI
31. Recunoaşteţi părţile de propoziţie din propoziţia următoare şi analizaţi.
În lunile de iarnă suflă cu putere vântul nemilos.
32. Aplicati ceea ce ai învăţat despre parţile de propoziţie şi transformati următoarea propoziţie simplă în propoziţie
dezvoltata, adăugând numai atribute:
Se apropie vara.
33. Aplicati ceea ce ati învătat despre părţile de propoziţie şi transformti următoarele 2 propozitii dezvoltate în propozitii
simple:
În îndepărtările albastre munţii se înalţă mândri şi nestingheriţi.
Se apropie astăzi furtuna de oraşul nostru.
34. Argumentează dacă cuvantul poartă, poate fi subiect
35. Se da propozitia :Rasar flori albastre.
Cerinte :
1. Identificati si analizati partile de propozitie.
2. Realizati schema propozitiei.
36. Transcrie textul de mai jos, adăugând semnele de punctuaţie potrivite.
Cei doi colegi de bancă s-au revăzut
Cum a fost în vacanţă Iulia
Ce frumos a fost Am călătorit mult
Tu cum ţi-ai petrecut vacanţa Vlad
Am fost la bunici şi am îngrijit cu drag animalele răţuştele pisica puişorii căţelul capra şi iezişorii Ce bine m-am simţit
37. Formulează în scris trei întrebări şi răspunsurile acestora. Răspunsurile să aibă la final semnul exclamării.
38. 3. Citeşte cu intonaţie corespunzătoare şi transcrie, din textul de mai jos, enunţurile care au la final semnul
exclamării şi semnul întrebării.

,,– Ce i-o fi apucat graba pe prichindeii aceştia? zice bătrânul Răţoi.

În curând, vom pleca toţi: păsări mari, păsări mici. Nu înţeleg ce atâta zarvă! Mama Raţă îi spune Răţoiului tată:
– Tu ai fost întotdeauna leneş!
– Nu sunt leneş. Poate că sunt mai grijuliu decât alţii.
– Ce fel de tată eşti tu? Orice tată are grijă de copiii lui.
– Vorbeşti de Guleraş Cenuşiu? Ce să fac? Nu poate să zboare... ”
(Dmitri Narkisovici Mamin-Sibiriak- Guleraş Cenuşiu)
39. Scrie un enunţ în care să utilizezi virgula după o formulă de adresare.
40. Alcătuieşte câte două enunţuri în care să foloseşti semnele de punctuaţie două puncte şi semnul exclamării.
41. Realizează corespondenţa, arătând ce înlocuiesc punctele de suspensie în enunţurile
de mai jos:
● lipsa unei părţi dintr-o propoziţie – Unde pleci în vacanţă?
● întreruperea vorbirii – La ...
● lipsa unei părţi dintr-un text S-a străduit ... a învăţat şi a reuşit la examen.

42. 1. Este scrisă greșit următoarea formă a verbului:

5 - Recapitulare clasa a IV-a BM M

 a) voi citi; b) el citi; c) eu citi; d) vom citi.
43. Cuvântul ,,repede” are funcție de predicat în propoziția:
a) Copilul aleargă repede.
b) Râul repede este locul preferat al peștilor.
c) Albina adună repede nectarul florilor.
d) Tigrul se repede cu sălbăticie asupra prăzii.
44. Sunt scrise corect toate cuvintele în seria:
a) cooperare, alee, accident, ființă;
b) fică, licee, vaccin, înnodat;
c) înot, xerox, accelerat, feerie;
d) clișee, rucsac, miime, accent.
45. Transformarea corectă a propoziției dezvoltate ,,Oare, cântă florile la soare?” în propoziție simplă este:
a) ,,Oare cântă?”
b) ,,Cântă florile?”
c) ,,Cântă la soare?”
d) ,,Oare cântă florile?”
46. Expresia ,,de florile mărului” are următoarea semnificație:
a) Tânăr, în floarea vârstei;
b) În zadar, degeaba;
c) Foarte ușor de rezolvat;
d) Perioada când înfloresc merii.
47. Înlocuiește fiecare expresie dată cu câte un adjectiv:
numai piele şi os bun de gură
fudul de urechi cu nasul pe sus
cu dare de mană tare de cap
48. Scrie cuvinte cu înţeles opus pentru: calde, mare, uscată.
49. Scrie câte un cuvânt asemănător ca înţeles pentru: copacii, ofilite, delicată.
50. Subliniază forma corectă a cuvintelor evidenţiate .
Bunica sa /s-a împleteşte ciorapi. Ion nea /ne-a arătat o ciocârlie.
Cumperi mere sau /s-au pere? Ei au mers la /l-a teatru.
Tata ia /i-a dat lui Adi o jucărie. Radu este neam /ne-am cu tata.
În mai / m-ai înfloreşte bujorul. Sunt cel m-ai/ mai bun la lectură!
51. 3. Scrie cuvinte cu sens asemănător pentru:
zicea:.................................. ;
casă: ..................................
adună:............................
nedumerită:..........................
52. 3. Scrie cuvinte: cu sens opus pentru:
deschiseră≠ ........................ ;
război ≠ ...............................;
adună ≠ .............................. ;
liniştea ≠ .............................. .
53. Alcătuieşte un text creativ, folosind toate cuvintele şi expresiile date mai jos:
clipă, o strângere de aripi, răcoarea umedă a dimineţii, zorele liliachii, ştrengarul, cusur, crini albi ca spuma laptelui,
craiul, flori mărunţele şi pipernicite, se-nnoptează.
Dă-i un titlu potrivit.
54. Desparte în silabe cuvintele:
timpurilor = ...........................................; absorbită = ...............................................;
deoarece = ..............................................; reamintească = ................................................... .

6 - Recapitulare clasa a IV-a BM M

 Se da textul:
,,M-am dus la Sf.Ion sa fac o vizita doamnei Maria Popescu,o veche prietena,ca s-o felicit
pentru onomastica unicului sau fiu,Ionel Popescu,un copilas foarte dragut de vreo opt anisori.N-am voit sa merg cu
mana goala si i-am dus baietelului o minge foarte mare de cauciuc si foarte elastica.”
(Ion Luca Caragiale-,,Vizita”)

55. Scrie ideea principala a fragmentului;

56. Precizeaza spatial,timpul si personajele din text;
57. Recunoaste partile de vorbire subliniate in text;
58. Alcatuieste enunturi in care cuvantul ,,mai” sa aiba mai multe intelesuri;
59. Realizeaza schema urmatoarei propozitii:
Copacii infloriti infrumuseteaza natura.
60. Gaseste sinonime pentru urmatoarele cuvinte din text: prietena, onomastica, unicului, fiu.
61. Corecteaza greselile de scriere din enuntul urmator:
S-au sau dus sau nu sau dus?
62. Alcatuiti o propozitie dupa schema:
S P C A
pronume verb subst.comun adjectiv
63. Scrie forma corectă de plural , pentru masculin și feminin , a adjectivelor străvezie și argintiu, așezate înaintea unui
substantiv. ( în total 4 forme)
64. Găsește sinonime pentru cuvintele: se limpezea, luminiș, stărui, firavă.
65. Precizează ce este ca parte de vorbire , în text , cuvântul vioriul și alcătuiește un enunț în care același cuvânt să
reprezinte altă parte de vorbire, numind-o.
66. Alcătuiește familia de cuvinte a cuvântului lumina (minim 4 termeni) .
67. Construiește câte un enunț cu ortogramele : iar/i-ar, al/ a-l.
68. Precizează partea de propoziție a cuvintelor subliniate în enunțul: Lumina creștea firavă, ca fumul unui foc de
vreascuri. Analizati-le.
69. Explică, în 3-6 rânduri, sensul enunțului: ,,Pe câmpii tăcerea își deschise ochii umezi de rouă, scuturând o talangă.”
70. Alcătuiește o descriere de 10-15 rânduri, integrând următoarele cuvinte: vioriul, firav, încremenit ,zare.
71. Scrie verbul „a poposi” la timpul trecut, prezent şi viitor, numărul plural.
72. Formulează enunţuri cu cuvintele:
odată / o dată, întruna / într-una, var / v-ar, va / v-a.
73. 1. Alcătuieşte enunţuri în care cuvântul căsuţa să îndeplinească pe rând funcţia
de: subiect, atribut şi complement.
74. Se dă propoziţia:
Poposi rândunica obosită pe pervazul ferestrei.
 Analizează gramatical cuvintele propoziţiei de mai sus.
 Scrie propoziţia simplă corespunzătoare.
 Realizează schema propoziţiei date.
75. Alcătuieşte cel puţin două propoziţii cu înţelesuri diferite ale cuvântului nod.
76. Găseşte cuvintele cu acelaşi sens (sinonime) pentru cuvintele: a privi, pricep, fermecate, a poposi, a spune, aţă, chip.
77. Scrie cuvintele cu sens opus (antonime) pentru următoarele cuvinte:
a sfârşi, a vorbi, se apropie, priceput, a pleca, să curăţ, să lipesc, prieteni.
Se dă textul:
„Dar nici nu-şi sfârşi ploaia cuvintele ei fermecate şi bune, că pe pervazul ferestrei poposi o rândunică:
- Am ajuns, spune rândunica, ce bine că am ajuns acasă... Sunt obosită de-atâta zbor. Dar sunt nespus de

7 - Recapitulare clasa a IV-a BM M

 fericită...
- Spune-mi o poveste, dragă rândunică...
- Acum am multă treabă de făcut. Trebuie să curăţ, să spăl, să schimb aşternutul, să lipesc crăpăturile casei şi
când isprăvesc ne ţinem de poveşti. Dar tu ce faci, Marina?
- Eu? Nimic. Stau degeaba şi mă plictisesc.
- Bine-ar fi să mă ajuţi. Să-mi faci un covoraş numai cât palma ta. Ai ac şi aţă?
- Am! Am şi o bucăţică de pânză numai potrivită pentru căsuţa ta...
-  Ştii, spuse în şoaptă rândunica, o să-mi vină în vizită nişte prietene...
- Am înţeles, spuse Marina.”
(Călin Gruia –„ O întâmplare deosebită”)
78. Transformă textul dialogat în povestire.
79. Selectează din text numai verbele la timpul viitor.
80. Găseşte în text substantive comune la numărul singular, genul neutru şi desparte-le în silabe.
Citește cu atenție textul:
În odaie, linişte. Linişte şi-un miros! Pe poliţa din dreapta, pe o farfurie, stă uitată o bucată de caşcaval. Mirosul de
brânză proaspătă a străbătut până în cel mai îngust colţişor al casei. Şi din gaura lui, din gaura de după sobă, şoricelul
nu-şi mai găseşte locul. Parcă-l trage cineva de mustaţă afară. Să iasă, să nu iasă? Mai bine să se astâmpere. Să se
astâmpere, uşor de zis; dar caşcavalul? Vezi, asta-i asta: caşcavalul. Să-nchidă ochii. I-a închis. Prostul! Dar ce, cu ochii
miroase? Şi brânza-i proaspătă. Mai mâncase aşa bunătate acum vreun an. Dar parcă nu-l momise într-atâta ca
aceasta de acuma.
Să încerce. Face câţiva paşi mărunţi până-n marginea ascunzătorii lui. Măcar s-o vadă. Unde-o fi? De unde-l vrăjeşte,
din ce colţ îl pofteşte cu atâta stăruinţă la dânsa? A! uite-o colo, pe farfurie. Dacă-ar îndrăzni! Dar cum? Să meargă
mai întâi pe lângă perete până la divan 1. Aşa, bun! Pe urmă… Pe urmă pe unde s-o ia? Pe lângă dulap? Nu. Pe după
jilţul2 cela? Nici aşa. Atunci? Păi, lucrul cel mai bun e să se suie de-a dreptul pe perdea, şi de-acolo să treacă pe
marginea lăvicerului3 din perete până la poliţă. Şi-odată la caşcaval, lasă, n-are el nevoie să-l înveţe alţii ce să facă cu
dânsul.
Dar motanul? E-hei! la dânsul nu se prea gândise. Şi, Doamne, mulţi fiori i-a mai vârât în oase motanul cela. Dar poate
nu era în odaie. Ha? nu era. Nu. Orişicum, să mai aştepte puţin, să vadă, nu se mişcă nimeni, nu-l pândeşte cineva?
Cum să nu-l pândească! Dar de când aşteaptă motanul prilejul să puie laba pe bietul şoricuţ. Dacă nu mâncase el
caşcavalul, căci mirosul cela îi zbârlise şi lui mustăţile, păi nu-l mâncase tocmai pentru asta: să-l momească pe
lacomul din gaură. Cu botul adulmecând, cu ochii galbeni şi lucioşi ca sticla, cu mustăţile întoarse, subţiri şi ascuţite ca
oasele de peşte, stă neclintit după perna de pe divan şi-aşteaptă. L-a zărit. Uite-l, îi vede mărgelele ochilor. Iese? Iese
oare? Da, da; aşa, încă un pas, încă unul, doi, aşaa!
Dintr-o săritură a fost cu laba deasupra lui. Bietul şoricuţ n-avusese vreme nici să treacă dincolo de sobă. Îl apasă
puţin cu unghiile, apoi, repede, îl ia între labele de dinainte, îl strânge, de drag ce-i, îl răsuceşte în aer şi-l lasă ameţit
pe podele. Şi-l priveşte, gândind: „Caşcaval ţi-a trebuit? Poftim caşcaval! Doamne! ce bun o să-mi pară mie după ce
te-oi crănţăni!” Dar mai întâi să se mai joace puţin cu dânsul. Îl pune pe picioare, îl lasă să se dezmeticească, să-
ncerce să fugă, şi iar vrea să-l prindă în cleştele labelor.
Dar ce s-aude? Un dupăit grăbit pe sală. Vai, e Corbici, câinele! Nu-i vreme de pierdut! Din două sărituri, motanul e în
ocniţa4 sobei, iar şoarecele, mirat că scapă, zăpăcit, cum poate, o şterge în gaura lui. Corbici vine, nebun ca-
ntotdeauna; în mijlocul odăii se opreşte, adulmecă, lacom, mirosul de caşcaval, apoi, zărind motanul, se repede şi
latră cu înverşunare. Ar sări în ocniţă, dar e prea sus. Se sprijină pe labele de dinainte, tremură, cască, de neliniştit ce-
i, mârâie şi latră. Apoi tace şi, cu ochii ţintiţi la motan, aşteaptă să se coboare. Numai uneori întoarce capul spre
poliţa de unde brânza parcă-l ademeneşte. Şi astfel, câteşitrei duşmanii — şoarecele în gaură, motanul în ocniţă şi
câinele în mijlocul odăii — se pândesc, munciţi de acelaşi gând.
Dar paşi apăsaţi cutremură sala. Ce! Stăpânul! Repede atunci: motanul se-nghesuieşte şi mai în fund, iar câinele o
şterge sub divan; numai şoarecele, mic cum era, rămâne la locul lui. Stăpânul intră; obosit de muncă, îşi aruncă
pălăria pe un scaun, apoi, mirosind, i se face foame; se-ndreaptă spre poliţă, ia felia de caşcaval, taie o bucată de

1
divan - canapea fără spătar, pe care se poate ședea sau dormi;
2
jilț - scaun cu spătar înalt (și cu brațe);
3
lăvicer (lăicer) - covoraș țărănesc de lână, lung și îngust, ornamentat mai ales liniar, prin alternarea dungilor subțiri cu
cele late, în două-trei tonuri de culoare; folosit mai ales în Moldova pentru a acoperi lavițele, pereții sau dușumelele.
4

8 - Recapitulare clasa a IV-a BM M

 pâine şi, muşcând când dintr-una când dintr-alta, mănâncă din plin, cu poftă.
Şi, din trei părţi, trei perechi de ochi îl urmăresc cu pizmă.
(Emil Gârleanu – „Când stăpânul nu-i acasă!”)
VOCABULAR>
divan - canapea fără spătar, pe care se poate ședea sau dormi;
jilț - scaun cu spătar înalt (și cu brațe);
lăvicer (lăicer) - covoraș țărănesc de lână, lung și îngust, ornamentat mai ales liniar, prin alternarea dungilor subțiri cu
cele late, în două-trei tonuri de culoare; folosit mai ales în Moldova pentru a acoperi lavițele, pereții sau dușumelele.
ocniță - adâncitură într-o sobă de zid, în cuptorul sau în pereții caselor țărănești, în care se păstrează diferite obiecte;
firidă, nișă.
Încercuiește litera din fața răspunsului corect:
81. Gaura unde era ascuns șoricelul era:
a. pe polița din dreapta; b. după sobă; c. într-un colțișor; d. într-o bucată de cașcaval;
82. Drumul șoricelului spre bucata de cașcaval este:
a. pe lângă perete până la divan; b. pe lângă dulap;
c. pe după jilţ; d. de pe perdea, pe marginea lăvicerului;
83. Motanul nu mâncase cașcavalul pentru că:
a. era prea sus; b. voia să-l ademenească pe șoricel; c. îi era frică de câine; d. era vechi;
84. Motanul pândea șoarecele:
a. de pe polița din stânga; b. de după perna de pe divan; c. din ocnița sobei; d. de pe jilț;
85. Mustățile motanului erau:
a. întoarse, subţiri şi ascuţite; b. răsucite, scurte și ascuțite;
c. întoarse, subțiri și scurte; d. întoarse, groase și ascuțite;
86. Când ajunge acasă, stăpânul:
a. aruncă pălăria, taie brânza, ia o bucată de pâine și mușcă din amândouă;
b. aruncă pălăria, ia brânza, taie pânea și le împarte celor trei animale;
c. aruncă pălăria, taie brânza, rupe pâinea și mușcă din amândouă;
d. aruncă pălăria, ia brânza, taie pânea și mușcă din amândouă.
87. Explică expresiile:
şi-un miros! -
nu-şi mai găseşte locul -
n-are el nevoie să-l înveţe alţii ce să facă -
mulţi fiori i-a mai vârât în oase -
mirosul cela îi zbârlise şi lui mustăţile -
o şterge (în gaura lui) -
munciţi de acelaşi gând -
88. Alege sinonimele, tăind variantele greșite:
liniște = tăcere, zgomot, calm, zbucium, acalmie, vacarm;
să se astâmpăre = să se liniștească, să se potolească, să se neliniștească, să se cumințească;
momise = dezgustase, ademenise, respinse, atrase, ispitise;
stăruință = fugă, insistență, perseverență, teamă, tenacitate;
ar îndrăzni = s-ar teme, ar cuteza, s-ar încumeta, s-ar hotărî;
fior = bucurie, emoție, tremur, teamă, înfiorare.
89. Alege antonimele, tăind variantele greșite:
uitată = amintită, omisă, observată, neluată în seamă, regăsită;
proaspătă = curată, veche, pură, veche, neîntinată, stătută;
de-a dreptul = direct, pe ocolite, indirect;
a vârât = a băgat, a introdus, a scos, a înfipt;
neclintit = mobil, nemișcat, înmărmurit, încremenit, nestatornic;
să se dezmeticească = să se buimăcească, să se năucească, să se zăpăcească, să se trezească;
90. Răspunde în propoziții:
De ce-a închis ochii șoricelul?
De ce i-a fost greu să-și stabilească un traseu până la farfuria cu cașcaval?

9 - Recapitulare clasa a IV-a BM M

 De ce motanul nu l-a mâncat imediat, ci s-a „jucat” puțin cu el?
Ce gând îi „muncea” pe cei trei dușmani?
Ce proverb se potrivește acestui text?
91. Analizează cuvintele din propozițiile:
Cu botul adulmecând, stă după perna de pe divan.
Din trei părţi, trei perechi de ochi îl urmăresc cu pizmă.
92. Părerea ta contează!
Explică titlul textului, folosind cel puțin trei argumente din text.
93. Alcatuieste doua propozitii negative. Transforma-le apoi in propozitii negative
94. Scrie textul unei invitatii adresata prietenului tau cu ocazia zilei tale de nastere.
95. Despărțiți în silabe cuvintele:
împărăteasă-……………………………
neatenție …………………………….
picături………………………………..
gânditoare -……………………………
abanosul -………………………………
ferestrei -………………………
96. Formulați enunțuri cu următoarele cuvinte: cel, ce-l, i-a, ia, va, v-a.

97. Alcătuiți enunțuri cu sensurile cuvântului nouă

98. Rescrie cuvintele, înlocuind cratima cu litera corespunzătoare.
 să-l pună ___________
 să-mi iau rămas-bun ___________
 unde-l așteaptă ___________
99. Alcătuiește enunţuri, astfel încât:
subiectul să fie exprimat prin pronume personal, persoana a III-a, numărul singular;
predicatul să fie exprimat prin verb, persoana a II-a, numărul singular, timpul prezent;
subiectul să fie exprimat prin substantiv comun, numărul plural.
100.  Relatează o compunere cu titlul „Tărâmul de dincolo de nori“. Vei reuși dacă:
o întocmești planul de idei al compunerii;
o folosești expresiile: minune strălucitoare, nori ca de scamă, lume fantastică, nebănuite umbre;
o respecți normele de redactare a unei compuneri, de ortografie și de punctuație.

10 - Recapitulare clasa a IV-a BM M