Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Timp necesar……..
Test nr.2
Timp necesar……..
Test nr.3
Timp necesar……..
Test nr.4
Timp necesar……..
Test nr.5
Timp necesar……..
Test nr.6
Timp necesar……..
Test nr.7
Timp necesar……..
Test nr.8
Timp necesar……..
Test nr.9
Timp necesar……..
Test nr.10
Timp necesar……..
http://www.povesti-pentru-copii.com/fratii-grimm.htmlTest nr.11
Timp necesar……..
Test nr.12
Timp necesar……..
Test nr.13
Timp necesar……..
Test nr.13
Timp necesar……..
Test nr.14
Timp necesar……..
ANUNT
In atentia titularilor contractelor de inchiriere pentru locuinta ANL
Primar,
Ing. Ciupilan Ioan
ADJECTIVUL – EXERCITII APLICATIVE
copac ruginiu -
urs cafeniu -
nor fumuriu -
copil cuminte -
trandafir rosu
vaza rotunda -
viteaz .. alba.
stralucitoare.. frumoasa.
romaneasca .. mare..
modest- agera-
pitic- odihnit-
murdar- bogat-
Si codrul aproape,
Pe-ntinsele ape
Sa am un cer senin.
frunza :……………………
copil :………………….. alee :…………………………..
floare:……………………………………
cer:………………………………………
suflet:……………………………………
12. Potriviti:
18. Gasiti cel putin trei insusiri pentru fiecare din substantivele:
S + P + P.S. ; P.S. +
P. + S. + P.S.
a) forma b) culoarea
c) marimea d) gustul
a) soarele
b) raul
c) marea
d) floarea
28. Se da textul:
Privind asa, intr-o dimineata a zarit cum se iveau cele dintai sloiuri.
Cerinte:
Si cu (galben) …………….conduri
Si rugina pe paduri.”
cinstit nevinovat
curat
bolnav vechi
obraznic
32. Modificati propozitiile , astfel incat adjectivele sa fie la
numarul plural:
om cu judecata darnic/bogat
om cu
stare important/principal
om de nimic alesi
Om inalt ca ……………………………………..
rosu -substantiv -
______________________________________________
-adjectiv -
________________________________________________
tanar -substantiv -
______________________________________________
-adjectiv -
________________________________________________
voinic -substantiv -
______________________________________________
- adjectiv -
________________________________________________
FISA DE LUCRU
Subliniati-le.
FISA DE LUCRU
-livada inflorita
-mingea rosie
-argintia steluta
-noua casa
-insorita toamna
-ochi negri
-bradul maret
-frunzele ruginii
-para aromata
TEST DE EVALUARE
marime: _______________________________________________________
forma: _________________________________________________________
culoare: ________________________________________________________
gust: __________________________________________________________
miros: _________________________________________________________
Subliniati adjectivele:
copil rotunda
vulpe albastra
frunze sireata
minge vestede
cicoare cuminte
E C L U D - ___________________ A R M E - ___________________
L I S I T O R - _________________ S O R E I - ___________________
P E D E M I L - ________________ S O V O I - ___________________
SUBSTANTIVE ADJECTIVE
Hunedoara hunedorean
atentie ___________________
frumusete ___________________
ramura ___________________
intunecime ___________________
gingasie ___________________
castan ___________________
moara, galagiosi, parc, rotunda, strada, curajoasa, vede, gingas, vopsea, limpede, primavara, pufos, ta
vine, alb.
bunica: ________________________________________________________
frate: __________________________________________________________
catelus: ________________________________________________________
TEST DE EVALUARE
b) ,,Grajdurile mari si incapatoare, cu guri negre si pustii, bucatariile imense cu peretii afumati si cu
cenusa, imi pareau o poveste, o istorie veche”
lan auriu
frunza aramie
copil zglobiu
gutuie amaruie
,,Balta (adanc) se umpluse de lumina (stralucitor).Din cand in cand,prin fundul ghiolului treceau lisit
(verde) de papura se asezau niste pasarele (mic) si (auriu)cu ochisori de margele (negru). Pe deasupra, prin
pescarusi (argintiu) cu aripi(ascutit), batlani cu strigate (aspru) si (urat); se roteau vulturi cu pene (frumos) si(
pestisori (marunt) tasneau ca o ploaie (des) la fata apei si se risipeau fugind de gura (lacom) si (enorm) a stiucii.”
,,Dacii erau oameni trupesi, bine legati, de statura potrivita. Purtau parul lung, lasat in plete pe umeri si
dreptul fruntii, barba mare si stufoasa.”
a) substantiv : ________________________________________________________
b) adjectiv: _________________________________________________________
,,O vorba buna stinge focul mai curand decat o butie de apa.”
,,Lumea e amagitoare,
ca o floare trecatoare,
ca o apa curgatoare.”
Se dă textul:
Opera lirică este creația în care autorul își exprimă, în mod direct, ideile, emoțiile,
apelând la un limbaj artistic. Poezia Nu-mi presimți de Lucian Blaga este un text liric, pe
tema iubirii.
Un prim argument în favoarea acestei afirmații îl reprezintă subiectivitatea
sporită a textului. Poezia se constituie într-un monolog liric adresat, marcat de verbul la
peraoana a II-a din primul vers: Nu-mi presimți tu nebunia [...]. Poezia este alcătuită din
trei întrebări retorice adresate iubitei, care evidențiază energia, tumultul de sentimente
care îl copleșesc pe îndrăgostit. Sentimentul de iubire aduce cu sine o stare neobișnuită
a omului, numită în text, nebunie, un apogeu al vieții, așa cum evidențiază comparația
deosebită din această primă strofă: murmură viaţa-n mine/ ca un izvor/ năvalnic într-o
peşteră răsunătoare. A doua întrebare retorică aduce în prim plan iubita, desemnată tot
printr-o comparație cu un element acvatic, roua, ce exprimă și gingășia,
feminitatea: când în braţe/ îmi tremuri ca un picur/ de rouă-îmbrăţişat/ de raze de
lumină.
Un alt argument îl reprezintă aspectul confesiv al textului realizat prin
exprimarea directă a iubirii în ultima strofă, dar și prin construcția aparent simplă, dar
plină de semnificații a textului. Repetarea structurii din titlul în fiecare strofă sugerează o
anumită continuitate a sentimentului de dragoste mărturisit direct în ultimele versuri: Nu-
mi presimți iubirea [...]? Tot aceasta strofă cheie asociază iubirea cu apropierea de
Dumnezeu. Numai iubind, te poti apropia de divinitate, o poți cunoaște: privesc/ cu
patima-n prăpastia din tine/ şi-ţi zic:/ O, niciodată n-am văzut pe Dumnezeu/ mai mare!?
Utilizarea ingambamentului în construcția strofelor creează o cursivitate
deosebită a discursului liric și sporește caracterul confesiv al poeziei.
În concluzie, prin argumentele dezvoltate mai sus, am arătat că poezia citată
aparține genului liric.
Pentru a argumenta că un text aparține genului epic,
urmărește acest plan:
1. Definiția operei epice;
2. Primul argument, introdus prin una dintre următoarele structuri: În primul rând/
Un prim argument îl reprezintă...{rezumatul realizat numai la timpul PREZENT}
3. Al doilea argument introdus prin una dintre următoarele structuri: În al doilea
rând/ Un alt argument îl constituie... {prezentarea pesonajelor, a tipului
de narator și a modurilor de expunere};
4. Concluzia.
Se dă textul:
Argumentarea:
Opera epică este creația literară în care autorul își exprimă gândurile, emoțiile,
viziunea despre lume, în mod indirect, prin intermediul personajelor angajate într-o
acțiune relatată de un narator. Fragmentul selectat din opera literară Bunicul de Barbu
Șt. Delavrancea aparține unei opere epice.
Un prim argument în sprijinul acestei afirmații îl reprezintă acțiunea simplă,
liniară. Bunicul privește grădina, apoi aude poarta și îi vede pe nepoți, un băiat și o vadă
venind către el. Batrânul îi ia în brațe pe amândoi și le răspunde întrebărilor despre
păsările călătoare.
Un alt argument îl reprezintă personajele. Bunicul, personaj eponim, uimește
prin blândețea și bunătatea sa, trăsături care reies din felul de a vorbi cu nepoții.
Naratorul ilustrează și alte însușiri ale bunicului, prin descriere: sprâncenele, mustăţile,
barba… peste toate au nins ani mulţi şi grei./ Numai ochii bunicului au rămas ca
odinioară: blânzi şi mângâietori. Cei doi nepoți sunt energici, curioși și isteți, dovadă
fiind dialogul pe tema zborului: Tată-moşule, aş vrea să-mi crească şi mie aripi şi să
zbor sus de tot, până în slava cerului, zise băiatul. În plus, naratorul este omniscient și
obiectiv, relatând la persoana a III-a și neimplicându-se în text. El cunoaște totul despre
personaje, căci face referire și la gândurile bunicului: Se gândeşte. La ce se gândeşte?
La nimic. Numără florile care cad. Perpectiva narativă îi aparține naratorului obiectiv.
În ceea ce privește modurile de expunere, remarcăm narațiunea, întâmplările
fiind relatate prin tehnica înlănțuirii. Dialogul este un alt mod important de expunere care
ajută la caracterizarea personajelor și la evidențierea relațiilor dintre personaje.
Descrierea este secundară, având rolul de a crea o atmosferă magică, în incipitul
fragmentului.
În concluzie, datorită acțiunii simple, a personajelor și a naratorului omniscient, se
poate afirma că fragmentul citat aparține unei opere epice.
Argumentare că un text este doină
populară
Planul compunerii:
!!! Pentru că doina este o creație populară vocală sau instrumentală, vei evidenția
mijloacele prin care se realizează muzicalitatea textului.
Se dă textul:
Doina populară este o creație vocală sau instrumentală în care sunt exprimate
sentimente intense de dragoste, de dor, de înstrăinare, de revoltă. Textul citat
reprezintă o doină de dragoste.
Un prim argument în sprijinul acestei afirmații îl reprezintă implicarea instanței
lirice, evidentă prin mărcile lexico-gramaticale ale eului liric. Dintre acestea, amintim:
verbe de persoana I (am văzut, am urmărit) și persoana a II-a (cată, mergi, să stingi),
pronume de persoana i (-mi, mă) și persoana a II-a (-ți). Mai mult decât atât, discursul
liric se deschide cu o interjecție care arată intensitatea dorului (Aoleo!). Următoarele
versuri reprezintă o invocație menită să ceară ajutorul – aici un leac – pentru dragostea
care pare să sfârșească, să producă suferință instanței lirice: mamă Ileană! […] Mergi în
câmp de-alege-un smoc/ Tot de mac și busuioc,/ Să-mi stingi inima de foc. Aceste
versuri suprind o practică veche, aceea de a vindeca focul inimii, dorul care frânge.
Dragostea este atât de intensă, încât devine distructivă, schimbând lumea și împingând
omul la moarte Soarele din cer mi-l stinge,/ Și la groapă mă impinge.
Un alt argument care atrage atenția asupra instensității dragostei este blestemul
care marchează partea secundă a textului: Blestemat să fie locul/ Unde mi s-a aprins
focul/ De-mi tot plâng acum norocul. Acesta este îndreptat spre clipa când întâlnirea
dintre cei doi a avut loc, întâlnire care a schimbat profund omul, căci Cu pasul m-a
rătăcit,/ Cu glasul m-a amețit;/ Liniștea mi-am prăpădit!
Remarcăm, de asemena, limbajul artistic. Inversiunile (cu mine-ți fă
pomană, Liniștea mi-am prăpădit!), paralelismul sintactic (Blestemat să fie locul/
Blestemat să fie ceasul) conferă o muzicalitate deosebită poeziei. Același efect îl
accentuează și elementele de versificație, măsura de 7-8 silabe, monorima.
În concluzie, datorită subiectivității textului și limbajului artistic, se poate afirma că
poezia dată reprezintă o doină popular.
Pentru a argumenta că un text este baladă populară,
urmărește planul:
1. definiția baladei;
2. tipul de baladă (haiducească, istorică, legendară, pastorală);
3. primul argument: rezumatul;
4. al doilea argument: caracterizarea personajelor;
5. tipul de narator și implicarea afectivă a acestuia;
6. figuri de stil (metafore, comparații, antiteză, dar și repetiții, inversiuni, paralelism
sintactic, acestea din urmă asigurând muzicalitate);
7. concluzia.
Balada populară este o operă epică în versuri, în care sunt relatate întâmplări
cu caracter istoric, legendar, fabulos, eroic, familiar, fantastic, textul fiind interpretat de
un rapsod care se acompaniază de un instrument. Toma Alimoș este o baladă
haiducească.
Un prim argument în sprijinul acestei afirmații îl reprezintă acțiunea simplă care
urmărește un singur fir narativ. Expozițiunea îl prezintă pe Toma Alimoș ca un haiduc
curajos, bucuros de a se afla în mijlocul naturii cu care se simte în comuniune: (Ulmi și
brazi/ Se cletina/ Fagi și paltini/ Se pleca/ Fruntea/ De i-o răcorea,/ Mâna/ De i-o
săruta). În intrigă, își face apariția Manea, cel care îl acuză pe Toma de distrugerea
câmpurilor sale. [...]
Explicarea rolului cratimei
Semnele de ortografie sunt:
1. cratima;
2. punctul - în abrevieri (prescurtări);
3. apostroful.
Cratima este semnul de ortografie pe care trebuie să-l explici la trei nivele:
Pentru a argumenta că un text este basm popular, trebuie să ai în vedere trăsăturile speciei și
următorul plan:
Se dă textul:
A fost odată ca niciodată etc.
A fost odată un împărat. El ajunsese la căruntețe, și nu se învrednicise a avea și el
măcar un copil. Se topea d-a-n picioarele, bietul împărat, să aibă și el, ca toți oamenii,
măcar o stârpitură de fecior, darǎ în deșert.
Când, tocmai, la vreme de bătrânețe, iată că se îndură norocul și cu dânsul și dobândi
un drag de copilaș, de să-l vezi și să nu-l mai uiți. Împăratul îi puse numele Aleodor.
Când fu a-l boteza, împăratul adună Răsărit și Apus, Miazăzi și Miazănoapte, ca să se
veselească de veselia lui. Trei zile și trei nopți ținură petrecerile și se chefuiră și se
bucurară, de o ținură minte cât trăiră.
Băiatul de ce creștea, d-aia se făcea mai isteț și mai iscusit. Nu mai trecu mult și iată că
împăratul ajunse la marginea groapei. Când fu la ceasul morții, el luă copilul pe
genunchi și-i zise:
– Dragul tatei, iată că Dumnezeu mă cheamă. Sunt în clipa de a-mi da obștescul sfârșit.
Eu văz că tu ai să ajungi om mare. Și chiar mort, oasele mele se vor bucura în mormânt
de isprăvile tale. Asupra cârmuirei împărăției n-am nimic să-ți zic, fiindcă tu, cu iscusința
ta, știu că ai s-o duci bine. Un lucru numai am să-ți spui: Vezi tu muntele acela de colo,
să nu te ducă păcatele să vânezi p-acolo, că este nevoie de cap. Acel munte este
moșia lui Jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-de-iepure-șchiop: și cine calcă pe moșia
lui, nu scapă nepedepsit.
Acestea zicând, căscă gura de trei ori și-și dete sufletul. Se duse și el ca toată suflarea
de pe pământ, de pare că n-a fost de când lumea și pământul.
(Aleodor împărat)
Se dă textul:
Luă haine de primeneală şi bani de cheltuială, îşi atârnă tolba cu săgeţile la spate,
paloşul la coapsa stângă, şi, cu arcul într-o mână şi cu alta de gâtul credinciosului său,
porni la drum. Şi aide, şi aide, merse cale lungă depărtată, până ce ajunse în pustietate.
Aci făcu popas şi sfătuindu-se cu robul său cel credincios, găsi cu cale să apuce spre
răsărit. Mai călătorind ei o bucată bună, ajunse la o pădure deasă şi stufoasă. Prin
bungetul ăsta de pădure mergând ei pe dibuitele, căci altfel era peste poate, zăriră în
depărtare un lup groaznic de mare şi cu fruntea de aramă. Îndată se şi gătiră de
apărare. Când fură aproape de lup de o bătaie de săgeată, puse Făt-Frumos arcul la
ochi. Văzând lupul una ca aceasta, strigă:
- Stăi, Făt-Frumos, nu mă săgeta, că mult bine ţi-oi prinde vreodată.
Făt-Frumos îl ascultă şi lăsă arcul în jos. Apropiindu-se lupul şi întrebându-l unde merge
şi ce caută prin astfel de păduri nestrăbătute de picior de om, Făt-Frumos îi spuse toată
întâmplarea cu merele din grădina tatălui său, şi că acum merge să caute pe hoţ.
Lupul îi spuse că hoţul era împăratul păsărilor. Că el când venea a fura merele, aduna
pasările cele mai agere la zbor şi cu ele în stol venea de le culegea. Că acea pasăre se
află la împărăţia de la marginea acestei păduri. Îi mai spuse că toată megieşia se vaită
de furturile ce face ea poamelor de prin grădini, şi le arătă drumul cel mai apropiat şi
mai lesnicios. Apoi, dându-i un merişor frumos la vedere, îi mai zise:
- Ţine, Făt-Frumos, acest merişor. Când vei avea trebuinţă de mine vreodată, să te uiţi
la el, să gândeşti la mine şi eu îndată voi fi acolo.
(Lupul cel năzdrăvan și Făt-Frumos)
Basmul popular este o specie a genului epic în care se relatează o întâmplare la care
participă personaje reale sau fabuloase și care se finalizează cu victoria forțelor binelui.
Fragmentul citat din opera literară Lupul cel năzdrăvan și Făt-Frumos apaține acestui tip de
scriitură.
În primul rând, acțiunea urmărește tiparul narativ al basmului popular. Făt-Frumos pleacă
la drum în căutarea celui care a furat merele tatălui său, încercând astfel să restabilească
echilibrul pierdut. Ajungând într-o pustietate, acesta se întâlnește cu un lup care îi cere să-i
cruțe viața și îi spune că cel care fură mere este împăratul păsărilor.[...]
Exprimarea opinei despre mesajul unei
poezii
Înainte să încerci să rezolvi această cerință, e nevoie să:
citești textul până îl înțelegi, adică să poți să răspunzi la întrebarea 'Ce prezintă acest
text?'
să hotărăști care e tema poeziei și cum abordezi textul (unele poezii pot avea mai multe
interpretări, trebuie să alegi una și să te ții de ea până la capăt).
Introducere:
În opinia mea/ Din punctul meu de vedere, mesajul poeziei... de... este
profund/emoționant/sensibil/înduioșător, textul punând in evidență... {scrii ceea ce transmite
textul}. {Alte idei importante pe care le transmite poezia; tema textului; ipostaza eului liric; tipul
de discurs liric}
Cuprins:
În primul rând/ Un prim argument îl reprezintă... {Dezvolți o parte din ideile notate în
opinie; folosești citate din text și comentezi versuri; argumentele pot fi diverse, în funcție de tipul
de text sau de ceea ce prezintă acesta}
În al doilea rând/ Un alt argument îl constituie {celelalte idei notate în opinie; trebuie să
se regăsească mărcile subiectivității, sentimetele, ideile poetice, imaginar poetic, procedee de
expresivitae.}
Concluzia:
I. INTRODUCERE:
1. Ce loc ocupa personajul in opera
2. Ce fel de personaj este (raportat la realitate)
3. Cine este personajul
4. In ce imprejurari este infatisat el
II. CUPRINS:
5. Care sunt insusirile fizice si morale ale personajului asa cum se desprind ele:
a. din prezentarea directa:
- de catre autor
- de catre alte personaje
- de catre personajul insusi (autocaracterizare)
b. din prezentarea indirecta:
- faptele personajului
- comportarea, gandurile si framantarile lui sufletesti
- relatia cu celelalte personaje
- aspectul fizic si vestimentar al personajului
- incadrarea intr-un anumit mediu
- punerea personajului in situatii limita
- nume si felul de a vorbi
III. INCHEIERE:
6. Care este atitudinea scriitorului fata de personaj
7. Ce categorie tipologica mai larga reprezinta personajul
8. Ce modalitati (procedee) de caracterizare foloseste autorul
Caracterizare fizica : Dionis e un tânăr de o frumuseţe demonică, portretul sau fiind construit în
manieră specific eminesciană: "faţa era de acea dulceaţă vânătă albă ca şi marmura în umbră (...),
ochii trişti în forma migdalei erau de acea intensivă voluptate pe care o are catifeaua neagră (...) într-
un surtuc lung de-i ajungea la călcâi (...), părul cam prea lung curgea în viţe până pe spate (...), surâsul
său era foarte inocent (...), de o profundă melancolie";
- Dionis face o incursiune onirică spre cunoaşterea absolută, posibilă datorită fondului său sufletesc, al
retragerii în sine şi "visează posibilitatea de a recupera lumile anterioare ale timpului". Drumul spre
absolut este posibil prin împlinirea în iubire, dar cunoaşterea absolutului este imposibilă;.
- Puterile magice ale lui Dan se datorează cărţii vechi, pe care maestrul Ruben i-a dat-o, învăţându-l sa
folosească formulele (din care nu lipseşte cifra 7), care-1 fac să trăiască clipe de fericire totală
împreună cu Măria;
- Devenit Dionis din cauza cutezanţei de a se crede însuşi Creatorul, el intră în posesia unei moşteniri
importante şi, căsătorit cu Măria, trăiesc retraşi de restul lumii, la ţară;
- Dionis conştientizează ca e imposibil să atingă cunoaşterea absolută şi că nu-şi poate depăşi limitele
umane, aşadar el trebuie să se mulţumească numai cu iubirea, etapa a cunoaşterii, dar nu ultima.
Dionis reprezintă o proiecţie literară a autorului însuşi, a aspiraţiei acestuia de a năzui către absolut,
către cunoaşterea universală.
Mitul oniric este calea prin care Dionis se metamorfozează în călugărul Dan: "ciudat... el visase".
Dionis este o imbinare, o unitate prin romantic si filozofic, el intelege metafizica prin iubire care este
pentru el un izvor de intelepciune, iluminare, desi stie ca nu este suprema fericire ci doar o treapta spre
ea.
Iubirea apare ca o treapta a initierii in marile taine existentiale descoperite si prin vointa si magie -
acea practica oculta, cunoasterea partii nevazute a lumii prin ghicitul in zodii.
Setea de absolut atat de specifica omului romantic nu se poate satisface decat prin iubire, prin
identificarea spiritului cu propria lui geneza.
http://www.povesti-pentru-copii.com/fratii-grimm.html
„Ia te dă…”]
(1880 – 1882)
Ia te dă cu curu-ncoace
Ca să caut ce îmi place
Pleacă-mi-te-n jos aici
Rochia ta s-o ridic,
Rochie, cămaşă, poală,
Ca la cur să-mi rămâi goală.
Ah, drăguţă, ce curată,
Nici un păr pe pielea toată;
Ca şi caşul alb sunt ***
Să-i simţi mari *** te-aduni *.
Dar icon vedem mai jos
Ce zvâcneşte-aşa frumos
Şi se zbate-n degete
Şi nu vrea să pregete.
Ah, l-am prins de căpuşor,
E vârtos şi stă-n picior,
Sunt şi buze ca să-l ţină
Cum îmi ard ele în mâini,
Ard, zvâcnesc, voi să le rupă,
Ori drăguţă să le-*astup.
Dă-mi guriţa să m-adap
Şi să-ţi pun poalelel-n cap;
Ia te-ntoarce, te crăcană
Şi te-nfige ici, puicană.
[„Cum mă trece…”]
(1871 – 1872)
[„Alei puică”…]
(1871 – 1872)
[„Se miră…”]
(1871 – 1872)
[„Vin la neica…”]
(1873 – 1874)
[„Şezi călare…”]
(1880 – 1882)
[Culegere de irmoase]
(1876 – 1877)
12
De-aş muri de dor de mure – mure, mure, mure,
Nu m-aş mai duce-n pădure – dure, dure, dure
Căci vătaful murelor
Lade-n dosul tufelor
Cum mă prinse,
Jos mă puse,
Cu capul pe-o rădăcină,
Cu curul pe-o căpăţână,
Cum o puse, cum se duse
Parc-a fost pustia * unsă
Uns-a fost cu unt de oaie,
Ce se duse pân-în coaie.
Marea Neagră are o suprafaţă de 413.488 km²,
împreună cu anexa sa, Marea Azov, o suprafaţă
totală de 451.490 km². Adâncimea medie este de
1.271 m iar adâncime maximă de 2.258 m. Se
situează între coordonatele geografice 40°54' şi
46°38' latitudine nordică şi 27°27' şi 41°42'
longitudine estică.
Foca Calugar
In anul 1937 abia se mai gaseau 3 familii a cate 6-7 exemplare fiecare: una la
Stanca, alta la Balcic, si ultima la Capul Caliacra. In total, doar 18-21 foci pentru
intreaga Mare Neagra.
Acesta este ultima relatare despre aparitia unei foci in Romania. De atunci,
au disparut toate focile din Marea Neagra. Specia este in pericol de extinctie
totala. Ultimele 150 de exemplare mai traiesc pe cateva insule din Grecia si
Turcia.
Oricat de greu ar parea de crezut, litoralul romanesc a fost pana nu
demult loc de popas si crestere a puilor pentru o specie aparte de foca. Foca de
Marea Neagra sau Foca Calugarita cum mai era numita datorita coloritului sau
inchis pe spate si deschis pe abdomen. Era o specie cunoscuta din cele mai
vechi timpuri de cate romani. Inca din Antichitate numarul focilor de la Marea
Neagra era destul de mare, odata ce Pliniu cel Batran afirma ca “ In Pontul Euxin
nu patrunde niciun animal vatamator pentru pesti in afara de foci si delfini mici”.
Cele mai mari lovituri primite de specia focilor, au fost date de pescarii din
Capul Caliacra, care le inchideau drumul cu plase si le prindeau cu un lat aruncat
de gat.
Un verb copulativ este un verb care formează un predicat nominal împreună cu o altă parte de
vorbire cu funcție de nume predicativ. În limba română, din categoria verbelor copulative fac parte:
2. Un elev a avut o suma de bani. In prima zi a chltuit 1/5 din suma, a doua zi 1/4 din suma ramasa, a treia zi 1/3 din
noul rest, a patra zi 1/2 din ce a mai ramas si a constatat ca mai are 5 lei. Ce suma a avut elevul?
Multumesc!
3."Cristina a primit o cutie de bomboane de la parintii sai. In prima zi a mancat impreuna cu prietene sale jumatate
din bomboane, a doua zi a mancat 1/4 din bomboanele ramase, iar a treia zi jumatate din noul rest. Stiind ca in a
patra zi a mancat ultimele 3 bomboane din cutie, afla cate bomboane erau in cutie."
4."Ana, Daniel si Aurel au consumat caise dintr-o punga astfel: Ana cu 3 caise mai putin decat 1/3 din numarul total,
Daniel cu 2 caise mai putin decat 1/3 din rest, iar Aurel cu o caisa mai putin decat 1/3 din ultimul rest .
andreea citeste o carte in trei zile,in prima zi citeste o optime si 5 pagini,a doua zi citeste o patrime si 5
pagini,iar a treia zi citeste restul adica 175.cate pagini are cartea?doamna invatatoare vrea si desen si
intrebari altfel nu ie bine tema
Poate cea mai frumoasa, mai iubita si asteptatasarbatoare este Craciunul, celebrat de toata
lumea crestina pe 25 decembrie.
Din punct de vedere religios, Craciunul, cea mai veche sarbatoare a omenirii, semnifica nasterea
Domnului nostru Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu, trimis pe Pamant sa ajute oamenii sa devina mai
buni, mai credinciosi, mai ingaduitori si responsabili, mai toleranti si rabdatori.
Sacrificare porcului
Obiceiul sacrificarii porcului de Ignat, pe 20 decembrie, inca se mai practica prin satele noastre
romanesti, pe acolo unde gospodarii cresc porci in propriile curti, pentru ca la Sarbatorile de iarna sa
aiba carne proaspata din care sa-si prepare traditionalele mancaruri romanesti: toba, racitura,
tochitura, carnati.
Dupa transarea si sortarea carnii, gazda pregateste, afara, aproape de locul sacrificiului, o masa
mare, pentru toti oamenii care au ajutat la taierea porcului. Felul de mancare, traditional numit
"pomana porcului", este obtinut prin prajirea, intr-un ceaun mare, de tuci, a bucatilor de carne taiate
din toate partile porcului sacrificat: bucati de muschi, ficat, slanina, coasta, falca.
Inainte de Craciun, preotul umbla cu icoana din casa in casa, pentru a vesti Nasterea Domnului.
Aceasta este o practica extrem de veche, de fapt, o vizita pe care preotul o face credinciosilor sai.
Preotul poarta cu el o icoana care infatisaza scena nasterii Mantuitorului si, in fiecare casa canta
troparul sarbatorii, dand icoana credinciosilor ca sa fie sarutata.
Impodobirea bradului
Traditia impodobirii bradului si a casei cu crengute de brad este un obicei relativ nou, preluat pe la
jumatatea secolului al XIX-lea de la tarile germanice. Prin forma sa triunghiulara, bradul
simbolizeaza Sfanta Treime, iar podoabele cu care bradul este impodobit semnifica bogatia si
cunoasterea, ca si pomul sacru din Gradina Edenului.
In zilele noastre, impodobirea bradului de Craciun a devenit una dintre cele mai iubite datini, atat in
mediul rural, cat si urban, odata cu asteptarea in seara de Ajun a lui Mos Craciun.
Copiii stiu ca Mos Craciun aduce cadouri mai multe celor care au fost foarte cuminti. Acesta este si
astazi un argument foarte serios si este o motivatie puternica pentru copii, care se straduiesc sa
devina mai cuminti, mai harnici si mai ascultatori pentru ca anul viitor sa primeasca mai multe daruri.
Colindatul
In ajunul Craciunului exista obiceiul de a merge cu colindul. Colindele sunt cantece traditionale
formate din urari de bine si belsug pentru toti cei ce le asculta. In ziua de Craciun, colindele revin, de
asta data copiii cantand "Steaua". Prin acest colind, ei anunta venirea pe lume a pruncului Iisus
Hristos.
Sunt zone in tara unde traditia Craciunului inca se pastreaza cu sfintenie si se transmite nealterata,
din generatie in generatie. Oamenii de la sate au obiceiuri specifice de la care nu se abat de aceea,
in prag de sarbatori, auzim de traditii si superstitii de care multi dintre noi n-au auzit niciodata.
Imprumuturi si noroc
In unele locuri, in ajunul Craciunului, gospodarii isi strang de prin sat toate lucrurile pe care le-au dat
cu imprumut. In alte locuri, in ajun de Craciun nu se da nimic cu imprumut pentru ca cei care iau cu
imprumut fac asta numai ca sa aiba noroc la hotii in anul viitor. De asemenea, traditia spune ca cei
care dau lucruri din casa, alunga norocul din camin. In unele sate, in vasul cu apa, in care familia se
spala, se pun nuci, pentru ca oamenii sa fie sanatosi peste an.
Tot la sate inca se mai pastreaza obiceiul ca in ajunul Craciunului cetele de colindatori sa mearga
din poarta in poarta ca sa vesteasca venirea pe lume a Pruncului Iisus. Se spune ca tinerii mascati
care insotesc aceste cete au darul de a alunga spiritele rele si ca cei care nu ii primesc vor avea un
an sarac, cu ghinion.
Ouăle de Pasti, potrivit tradiției, erau adunate din cuibar in miercurea din a patra
săptămâna a Postului Mare, numita si „miercurea Păresimilor”. Exista obiceiul ca de la in
aceasta zi nu se stricau pana la Pasti. Acum se alegeau ouăle pentru masa de Pasti si ouăle ce
urmau sa fie înroșite. Chiar daca ele erau alese in aceasta zi, vopsitul lor avea loc in joia din
săptămâna de dinaintea Sfintelor Pasti, însă, niciodată in Vinerea Mare.
In cultura populara, ziua in care se înroșesc ouăle este joia din săptămâna patimilor,
cunoscuta si sub denumirea de Joia Mare. Se spune ca ouăle înroșite in aceasta zi, nu se
strica tot timpul anului. De asemenea, oamenii cred ca ouăle roșii duse la biserica si sfințite,
daca sunt îngropate într-o gospodărie, aceasta este ferita de grindina si piatra.
Exista o anumita procedura privind înroșirea ouălor: mai întâi, ouăle se spală cu detergent,
se clătesc, se lasă la uscat si apoi se fierb in vopseaua pregătită. Pe lângă oua roșii, romanii
contemporani, obișnuiesc sa mai vopsească ouăle si in galben, verde, albastru. Unele
gospodine pun pe ou o frunza, apoi li leagă intra-un ciorap subțire si așa îl fierb, ca sa iasă
„cu model”.
In tradiția populara de la noi, oul roșu de Pasti simbolizează sângele Domnului si ar avea
puteri miraculoase, de vindecare, de îndepărtare a râului, fiind purtător de sănătate,
frumusețe, vigoare si spor. Ouăle colorate in alte culori (galben, verde, albastru) vestesc
bucuria primăverii. Cele colorate in negru simbolizează chinul si durerea pe care le-a suferit
Hristos pe cruce. Ouăle inchistrite sunt simbolul Mintuitorului, care a ieșit din mormânt si a
înviat, precum puiul din gaoace.
Ciocnitul ouălor semnifica sacrificiul divinității primordiale si se face după reguli precise:
persoana mai in vârsta (de obicei bărbatul) ciocnește capul oului de capul oului ținut in
mana de partener, in timp ce rostește cunoscuta formula “Hristos a înviat”, la care se
răspunde cu “Adevărat a înviat”.
In Bucovina, cojile ouălor de Pasti, sunt aruncate in rău, pentru ca apa sa le poarte la
„Blajini” (ființe imaginare, incarnări ale copiilor morți nebotezați, al căror loc de viețuire se
afla la „capătul lumii”, aproape de Apa Sâmbetei). In felul acesta, si Blajinii știu ca pentru
toți creștinii a venit Sărbătoarea Sfintelor Pasti.
In pârțile Sibiului, exista obiceiul ca de Pasti sa fie împodobit un pom (un arbust)
asemănător cu cel de Crăciun. Singura deosebire consta in faptul ca in locul globurilor se
agata oua vopsite (golite de conținutul lor). Pomul poate fi așezat într-o vaza frumoasa si
farmecul sărbătorii sporește cu o podoaba de acest fel.
In dimineata zilei de Pasti, copiii se spala pe fata cu apa proaspata de la fantana in care s-au
pus un ou rosu si fire de iarba verde.
Fie ca romanii sa-si aminteasca cu bucurie si placere de aceste frumoase traditii romanesti,
sa le transmita generatiilor viitoare, pentru ca unele dintre acestea au nu numai
recunoastere interna, ci sunt apreciate in Europa si in lume, cum este, de pilda, incondeiatul
si incristatul oualor.
Stau şi mă întreb: oare ce poate fi mai frumos decât un răsărit de soare la malul mării? Cred că
toată lumea este tentată când se află la mare, să fotografieze un răsărit sau apus de soare.
Sunt două momente unice cu care ziua începe şi apoi se încheie. Nu te poţi întoarce acasă fară
o astfel de imagine. Pentru că nici eu nu fac excepţie de la regulă, acest entuziasm
cuprinzându-mă şi pe mine, după ce ceasul a dat deşteptarea, mi-am luat aparatul foto şi am
plecat spre plajă. Încă soarele nu-şi facuse simţită prezenţa. Am aruncat o privire în stânga şi în
dreapta, era pustiu, doar câţiva pescăruşi aşteptau să înceapă o noua zi. În sfârşit la ora 5:50 la
orizont zăresc soarele înălţându-se spre cer.
Constat cu surprindere că fiecare răsărit de soare este unic, atrăgând atenţia printr-un colorit
deosebit şi contraste cromatice puternice. Un moment de mare emoţie, pe care mulţi îl
aşteptăm cu nerăbdare la fiecare revedere cu marea… Privesc cu nerăbdare acea linie a
orizontului, în care cerul sărută marea şi pe care apare încet - încet, un punct roşu care devine
tot mai mare, aducând strălucire pe întreaga boltă cerească. Povestea acestui răsărit de soare
începută la ora 5:50 se sfârşeşte rapid la ora 6:00, atunci când soarele s-a plictisit de sesiunea
de modelling şi s-a înălţat repede spre cer. Cu toate că preferam să mai rămână puţin la nivelul
orizontului. Practic în câteva minute se termină tot. Dacă nu ai fost pe fază în acest scurt
interval de timp, nu-ţi rămâne decât să aştepţi o nouă zi, un nou răsărit, sperând că altă dată
norocul îţi va surâde! Pentru că fiecare răsărit de soare este unic, încântător şi romantic în
egală masură; mai ales dacă îl prinzi pe plajă, la mare; m-am gândit ca această incursiune să
se repete şi în alte dimineţi. Zis şi făcut. O nouă zi, un alt răsărit de soare. Este ora când toată
lumea încă visează. Debutul primelor raze nu s-a lăsat mult aşteptat, aşa că profit de ocazie şi
trag câteva cadre, mai ales că în această dimineaţă norii şi-au făcut simţită prezenţa oferind un
spectacol pe cer. Din nou răsăritul de soare este plin de calităţi şi mistere. Şi din nou te
îndeamnă la visare... Din păcate timpul nu iartă. Aşa că iată-ne ajunşi în ultima zi de vacanţă, în
care mai pot să hoinăresc pe plajă la aceste ore matinale. Drept urmare, o iau din nou din loc
pentru a surprinde un alt răsărit de soare la malul mării. După circa 2 minute, sunt pe ţărm unde
soarele timid îşi face apariţia la orizont. Este ora când marea devine cristalină, când pescăruşii
se joacă în zbor şi parcă totul capătă viaţă.Doar sunetul valurilor izbindu-se la mal îţi mai pot
distrage atenţia. Sunt clipe în care îţi doreşti ca timpul să stea în loc. Aceste momente nu se pot
exprima suficient de bine în cuvinte ele trebuiesc admirate pur şi simplu.Când eşti pe litoral, nu
merită ratată o plimbare pe malul mării atunci când ziua încă se îngână cu noaptea. Aceste trăiri
puternice care te încearcă la malul mării, te fac să înţelegi că viaţa aceasta este un cadou atât
de preţios, de care trebuie să ne bucurăm din plin, în cel mai frumos mod. Putem face asta
începând prin a admira şi preţui frumuseţile ce ne înconjoară la tot pasul. Toate aceste
frumuseti se întâmplă în fiecare zi a vieţii noastre. Aşa este şi răsăritul de soare o splendoare ce
trebuie: admirat, savurat şi musai fotografiat!