Test nr.

Timp necesar……..
Test nr.2

Timp necesar……..
Test nr.3

Timp necesar……..
Test nr.4

Timp necesar……..
Test nr.5

Timp necesar……..
Test nr.6

Timp necesar……..
Test nr.7

Timp necesar……..
Test nr.8

Timp necesar……..
Test nr.9

Timp necesar……..
Test nr.10

Timp necesar……..
http://www.povesti-pentru-copii.com/fratii-grimm.htmlTest nr.11

Timp necesar……..
Test nr.12

Timp necesar……..
Test nr.13

Timp necesar……..
Test nr.13

Timp necesar……..
Test nr.14

Timp necesar……..
 ANUNT
In atentia titularilor contractelor de inchiriere pentru locuinta ANL

Urmare modificarii Ordonantei 30/2017, in

vederea calcularii cuantumului chiriei lunare in
concordanta cu prevederile legale, va solicitam in cel
mai scurt timp sa inaintati Serviciului Impozite si
Taxe Locale din cadrul Primariei Husi, adeverinta de
salariat din care sa rezulte VENITUL NET din
perioada iulie 2016-iunie 2017, pentru fiecare membru
major din contract care realizeaza venituri de natura
salariala.

Primar,
Ing. Ciupilan Ioan
 ADJECTIVUL – EXERCITII APLICATIVE

1. Subliniati adjectivele din textul urmator:

'Era o vreme frumoasa de primavara. Langa macesii infloriti

cantau pasarele marunte. Batranul morar coborase la camp si sta langa
raul limpede privind pestii multicolori. Era un mosneag slab cu barba
alba.”

2. Scrieti la plural urmatoarele substantive si adjective,

apoi schimbati locul adjectivului fata de substantiv.

copac ruginiu -

urs cafeniu -

nor fumuriu -

3. Treceti la numarul plural grupurile de substantive si

adjective:

copil cuminte -

trandafir rosu

vaza rotunda -

Gasiti substantive potrivite pentru adjectivele:

viteaz .. alba.

stralucitoare.. frumoasa.

romaneasca .. mare..

Transcrieti propozitiile urmatoare scriind forma potrivita a

adjectivelor din paranteza:

Noi am cumparat o masina (rosu).

 Iepurasul (fricosi) se ascunde in padure.

In curte se aud glasuri (cristalin) de copii.

4. Gasiti adjective cu sens contrar:

modest- agera-

pitic- odihnit-

murdar- bogat-

5. Analizati cuvintele subliniate din text:

Intr-o dimineata insorita de vara, George si Viorel au pornit spre

padurea de la marginea satului. Ei aveau o minge mare si o coarda. Au
ajuns intr-o poiana cu flori rosii, galbene si albastre.

Noi am venit mai tarziu. George m-a intrebat:

- Nu vrei sa te joci si tu cu noi ?

- Eu joc fotbal cu fratele meu, am raspuns eu.

Deodata cerul s-a acoperit cu nori plumburii. Ei au adus o

ploaie deasa. Am fugit repede spre casa.

6. Subliniati adjectivele din textele in versuri si analizati

trei dintre ele:

,, Ziua ninge, noaptea ninge, dimineata ninge iara!

Cu o zale argintie se imbraca mandra tara;

Soarele rotund si palid se prevede printre nori

Ca o zi de tinerete printre anii trecatori.”

(“Iarna”- Vasile Alecsandri)

,,Sa-mi fie somnul lin

Si codrul aproape,

Pe-ntinsele ape
 Sa am un cer senin.

Nu-mi trebuie flamuri,

Nu voi sicriu bogat,

Ci-mi impletiti un pat

Din tinere ramuri.”

(“Mai am un singur dor”- Mihai Eminescu)

7. Scrieti cate doua adjective potrivite pentru substantivele

date:

frunza :……………………
copil :………………….. alee :…………………………..

pisica :…………………… glas :…………………… bancheta :…………………….

8. Treceti urmatoarele perechi de substantive-adjective la

numarul plural:

Ex. fulg argintiu – fulgi argintii

cantec duios- intunecata noapte-

cercel auriu- blandul bunic -

exercitiu dificil- verdea campie-

9. Transcrieti perechile de cuvinte care formeaza rima poeziilor

de mai sus:

Ex. iara – tara

10. Subliniati adjectivele. Indicati cu o sageata substantivele

insotite:

a) ,,Ce lung pumnal de fulgere albastre

Isi taie drumul ploaia fumurie

Pe-ntinsul vested al gradinii noastre.”

 b) ,,A nins cu flori mari, zglobii, ca apoi sa se astearna covor moale,
pufos, argintiu peste intinderi nesfarsite.”

11. Gasiti adjective potrivite pentru substantivele urmatoare:

floare:……………………………………

cer:………………………………………

suflet:……………………………………

12. Potriviti:

Cu bucatele (mic) se prind pesti (mare).

Buturuga (mic) rastoarna carul (mari).

Prietenul (adevarati) la nevoie se cunoaste.

13. Analizati cuvintele subliniate:

Luna se oglindea intr-un lac mare si limpede ca seninul cerului.

Valurile reci loveau barca Mirelei.

14.Descrieti in maxim cinci randuri jucaria

preferata, folosind cat mai multe adjective . Subliniati-le!

15. Subliniati adjectivele cu doua linii si substantivele pe

care le determina cu o linie din textul care urmeaza :

,,Deasupra padurii adormite se zareste luna. Ceata deasa se lasa

peste dealurile impadurite. In linistita lunca se aude glasul unei
privighetori. Ea ne incanta auzul cu trilurile ei deosebite. Frunzisul verde
freamata.”

16. Formati adjective din urmatoarele substantive:

portocala -……………………… bucurie -

………………………….

frig - ……………………………… frica -

……………………………..
 argint - …………………………… arama -
……………………………

lumina -…………………………… visina -

…………………………….

17. Gasiti substantive care pot avea urmatoarele

insusiri:

a) verde, deasa, desfrunzita -………………………..

b) taios, rece, uscat - ………………………………

c) flamande, mici, gurese -…………………………..

18. Gasiti cel putin trei insusiri pentru fiecare din substantivele:

flori:…………….. ……………….. ………………………

copii: …………… ………………. ………………………

strada:………….. ………………. ………………………

19. Gasiti adjective care au sens opus celor date:

neastamparat -……………………. amar -…………………………

silitor -……………………………. apropiat -…………………….

murdar -………………………… innorat -………………………

bun -………………………………. ingrijit -………………………

20. Analizati adjectivele din textul urmator:

“Padurile mari, intunecate, il adaposteau sub boltile lor

tainuite. O lina suflare de vant adie peste granele coapte.”

21. Alcatuiti cate o propozitie dupa fiecare schema:

S + P + P.S. ; P.S. +
P. + S. + P.S.

pron.pers. verb subst. subst. ve

rb subst. adj.
 22. Dati exemple de adjective care sa exprime:

a) forma b) culoarea

c) marimea d) gustul

23. Enumerati insusiri sufletesti!

24. Gasiti insusiri neobisnuite pentru substantivele:

a) soarele

b) raul

c) marea

d) floarea

25. Caracterizati colegul(a) de banca folosind adjective

potrivite:

26. Gasiti substantivele din care s-au format adjectivele:

inveselit imbatranit imbujorat inverzit infricos

atori

ingrijorat victorios galagios prietenos calduro

s

27. Scrieti intr-un tabel adjectivele utilizate la exercitiul de

mai sus, apoi despartiti-le in silabe:

Adjectivele Adjectivele despartite in silabe

28. Se da textul:

,,Vantul aducea o suflare aspra. Noptile erau mai limpezi si mai

luminoase.
 Fram nu se mai juca aruncand mingea. Neclintit, in doua labe, cu narile
largite, aspira adierea rece si aspra.

Privind asa, intr-o dimineata a zarit cum se iveau cele dintai sloiuri.

Simtise o mana calda, atingandu-i blana pe spate.

Era femeia cea tanara si inimoasa. Venise imbracata in haine groase.

Mana ii alinta blana alba si umeda.”

Cerinte:

a) Subliniati in textul dat cuvintele cu sens opus cuvintelor: blanda,

intunecoase, calda, seara, batrana, subtiri, rece, neagra, uscata, tulburi.

b) Alcatuiti enunturi folosind expresiile: suflare aspra, blana alba,

mana calda.

29. Alcatuiti un scurt text cu titlul ,,In parc', in care sa folositi

cuvinte cu sens asemanator cuvintelor: copaci, rosiatice, glasuri, galagia,
senin, stoluri.

30. Scrieti forma corecta a adjectivului din paranteza:

,,Toamna cu-a ei (alb) ……….. frunte

Si cu (galben) …………….conduri

A lasat argint pe munte

Si rugina pe paduri.”

31. Gasiti cuvinte cu sens opus adjectivelor:

cinstit nevinovat
curat

bolnav vechi
obraznic
 32. Modificati propozitiile , astfel incat adjectivele sa fie la
numarul plural:

Cuibul primitor fu captusit cu pana moale.

Codrul s-a imbracat in vesmant auriu.

Randunica are coada crestata.

Campia era pustie.

33. Analizati adjectivele din textul urmator:

„ Indata ce privesti spre rasarit, privelistea se schimba: in loc de

culmi netede vezi creste golase. Si forma si culoarea lor alburie iti arata ca
intri in noua fasie a muntilor calcarosi.”

34. Uniti prin sageti fiecare expresie cu adjectivul (adjectivele)

potrivit(e):

om cu judecata darnic/bogat

om cu
stare important/principal

om cu dare de mana chibzuit

lucru de capetenie josnic/netrebnic

om de nimic alesi

oameni cu cap bogat/instarit

oameni pe spranceana intelepti

35. Completati si veti crea comparatii:

Zapada alba ca ………………………………….

Buze rosii ca ……………………………………

 Par negru ca …………………………………….

Fata gingasa ca …………………………………

Om inalt ca ……………………………………..

36. Construieste propozitii in care notiunile au o dubla

calitate:

rosu -substantiv -
______________________________________________

-adjectiv -
________________________________________________

tanar -substantiv -
______________________________________________

-adjectiv -
________________________________________________

voinic -substantiv -
______________________________________________

- adjectiv -
________________________________________________

FISA DE LUCRU

37. Treceti la plural expresiile: floare frumoasa, frumoasa floare,

rosia garoafa, garoafa rosie, fag, batran, batranul fag.

38. Scrieti o compunere scurta cu titlul ,,Primavara”. Folositi cel

putin cinci adjective.

Subliniati-le.

39. Transformati adjectivele in substantive:vesel, falos, iernatic,

suparacios.

40. Transformati substantivele in adjective : fericire, caldura,

harnicie, putere, blandete, bunatate, ploaie, toamna.
 41. Recunoasteti substantivele si adjectivele enumerate. Scrieti
adjective langa substantive si substantive langa adjective si alcatuiti
propozitii :

ghiocel, priceputilor, padure, calduroasa.

42. Completetati spatiile punctate cu adjectivele potrivite din

paranteza : (inalt, deasa, plesuv, inalti, dese, albastre).

Varful muntelui……………era acoperit de o ceata…………..Un vultur

………….zbura spre inaltimile………….

FISA DE LUCRU

Incercuiti adjectivele din textul de mai jos :

Stejarul batran si ramuros isi intinde crengile groase impodobite cu

frunze crestate. Ici-colo, cate un plop mladios isi tremura frunzele fosnitoare.
Poiana din padure este impodobita cu flori frumoase, multicolore. Pasarile
gurese si voioase ciripesc, iar gazele minuscule cu aripioarelestravezii
deseneaza in aerul usor linii nevazute.

Faceti acordul intre adjectivele din paranteze si substantivele

ale caror insusiri le arata :

In zarea _____________ (indepartati) se

zareau ____________ (semet) munti. La poalele lor se intindeau
paduri___________ (verde) de brazi ___________ (inalta). Sub razele
_______________ (aurie) ale soarelui sclipea
apa________________ (limpezi) a ______________ (albastra) lac,
reflectand lumina ___________ (orbitor) a cerului de vara.

Treceti la numarul plural substantivele insotite de adjective :

-livada inflorita

-mingea rosie

-argintia steluta

-noua casa

-insorita toamna

Schimbati locul adjectivului, punandu-l inaintea substantivului :

 -tortul dulce

-ochi negri

-bradul maret

-frunzele ruginii

-para aromata

Analizati substantivele si adjectivele din propozitia :

In livada parfumata, Alin se joaca cu iedutii jucausi.

Alcatuiti propozitii cu ajutorul adjectivelor : fricos, morocanos,

sireata, zglobie, ambitioasa.

TEST DE EVALUARE

Enumerati cateva insusiri fizice, pe categorii:

marime: _______________________________________________________

forma: _________________________________________________________

culoare: ________________________________________________________

gust: __________________________________________________________

miros: _________________________________________________________

Subliniati adjectivele:

„Cu lung pumnal de fulgere albastre

Isi taie drumul ploaia fumurie

Pe-ntinsul vested al gradinii noastre.”

,,Moale, alba si pufoasa

Pentru camp e haina groasa.”

Asociati substantivului adjectivul corespunzator:

copil rotunda

vulpe albastra

frunze sireata

minge vestede

cicoare cuminte

Joc – „Sensul ascuns!”

Din amestecul de litere obtineti adjective:

E C L U D - ___________________ A R M E - ___________________

L I S I T O R - _________________ S O R E I - ___________________

P E D E M I L - ________________ S O V O I - ___________________

Transformati substantivele in adjective si retineti deosebirea!

SUBSTANTIVE ADJECTIVE
Hunedoara hunedorean

atentie ___________________

frumusete ___________________

ramura ___________________

intunecime ___________________
 gingasie ___________________

castan ___________________

Subliniati numai adjectivele:

moara, galagiosi, parc, rotunda, strada, curajoasa, vede, gingas, vopsea, limpede, primavara, pufos, ta
vine, alb.

Mentionati adjective care exprima insusiri sufletesti pentru:

bunica: ________________________________________________________

frate: __________________________________________________________

catelus: ________________________________________________________

TEST DE EVALUARE

Subliniati cu o linie substantivele si cu doua linii adjectivele:

a) ,,Urma vantului taia brazde adanci si miscatoare in iarba rara si salbatica.”

b) ,,Grajdurile mari si incapatoare, cu guri negre si pustii, bucatariile imense cu peretii afumati si cu
cenusa, imi pareau o poveste, o istorie veche”

Rezolvati dupa model:

lac straveziu – straveziul lac- straveziile lacuri

lan auriu

frunza aramie

copil zglobiu

gutuie amaruie

Inlocuiti expresiile subliniate cu adjective:

 Feciorul imparatului era tras ca prin inel. ___________________________

Nu credeam ca Ana este asa sloboda la gura. ___________________________

Mama ma bate la cap cu invatatura. ___________________________

In fata vrajitoarei am ramas stana de piatra. ___________________________

Boierul nu era defel larg la punga. ___________________________

Realizati acordul adjectivelor cu substantivele pe care le determina in textul de mai jos:

,,Balta (adanc) se umpluse de lumina (stralucitor).Din cand in cand,prin fundul ghiolului treceau lisit
(verde) de papura se asezau niste pasarele (mic) si (auriu)cu ochisori de margele (negru). Pe deasupra, prin
pescarusi (argintiu) cu aripi(ascutit), batlani cu strigate (aspru) si (urat); se roteau vulturi cu pene (frumos) si(
pestisori (marunt) tasneau ca o ploaie (des) la fata apei si se risipeau fugind de gura (lacom) si (enorm) a stiucii.”

Analizati adjectivele din textul urmator:

,,Dacii erau oameni trupesi, bine legati, de statura potrivita. Purtau parul lung, lasat in plete pe umeri si
dreptul fruntii, barba mare si stufoasa.”

Alcatuiti doua enunturi in care cuvantul „tanar” sa fie:

a) substantiv : ________________________________________________________

b) adjectiv: _________________________________________________________

De la lume adunate si la ROMANA utilizate

Subliniaza cuvintele care arata insusiri intalnite in proverbele de mai jos:

,,Mielul bland suge la doua oi.”

,,Cine a aflat un prieten adevarat, o comoara in viata a castigat.”

,,Nici oaia cu doi mei, nici lupul flamand.”

,,O oaie raioasa strica toata turma.”

,,Pe un cap bun sta bine si caciula rupta.”

,,Cand latra un caine batran, iesi afara.”

,,O vorba inteleapta e un bun prieten la vreme de nevoie.”

,,O vorba buna stinge focul mai curand decat o butie de apa.”

,,Adunarile rele strica deprinderile bune.”

,,Closca care cuprinde oua multe nici un pui nu scoate.”

,,Doua cutite taioase nu pot sta intr-o teaca.”

,,Doua femei rele nu fac cat una buna.”

,,Lumea e amagitoare,

ca o floare trecatoare,

ca o apa curgatoare.”

,,Pisica blanda zgarie rau”

,,Paza buna trece primejdia rea.”

,,Vorba dulce mult aduce.”

,,Prietenul bun la nevoie se cunoaste.”

,,La lauda mare sa nu te duci cu carul si nici cu sacul gol.”

,,Un mar putred strica o gramada de mere frumoase.”

,,Omul harnic, muncitor,

De paine nu duce dor.”

,,Lenea e cucoana mare

Care n-are de mancare.”

Pentru a argumenta că un text aparține genului liric,
urmărește acest plan:
1. Definiția operei lirice;
2. Primul argument, introdus prin una dintre următoarele structuri: În primul rând/
Un prim argument îl reprezintă... (identificarea și notarea mărcilor eului liric, a
ipostazei eului poetic și a sentimentelor exprimate; obligatoriu se vor face trimiteri
la text, mai ales prin citate; astfel primul argument îl poate
reprezenta subiectivitatea sporită);
3. Al doilea argument introdus prin una dintre următoarele structuri:În al doilea
rând/ Un alt argument îl constituie... (selectarea și comentarea unor figuri de stil
sau a imaginilor artistice cu scopul de a evidenția mesajul poeziei;astfel, al doilea
argument îl poate constitui limbajul artistic);
4. Concluzia.

Se dă textul:

Nu-mi presimţi tu nebunia când auzi

cum murmură viaţa-n mine
ca un izvor
năvalnic într-o peşteră răsunătoare?

Nu-mi presimţi văpaia când în braţe

îmi tremuri ca un picur
de roua-îmbrăţişat
de raze de lumină?
Nu-mi presimţi iubirea când privesc
cu patima-n prăpastia din tine
şi-ţi zic:
O, niciodata n-am vazut pe Dumnezeu
mai mare!?
(Lucian Blaga, Nu-mi presimți)

Opera lirică este creația în care autorul își exprimă, în mod direct, ideile, emoțiile,
apelând la un limbaj artistic. Poezia Nu-mi presimți de Lucian Blaga este un text liric, pe
tema iubirii.
Un prim argument în favoarea acestei afirmații îl reprezintă subiectivitatea
sporită a textului. Poezia se constituie într-un monolog liric adresat, marcat de verbul la
peraoana a II-a din primul vers: Nu-mi presimți tu nebunia [...]. Poezia este alcătuită din
trei întrebări retorice adresate iubitei, care evidențiază energia, tumultul de sentimente
care îl copleșesc pe îndrăgostit. Sentimentul de iubire aduce cu sine o stare neobișnuită
a omului, numită în text, nebunie, un apogeu al vieții, așa cum evidențiază comparația
deosebită din această primă strofă: murmură viaţa-n mine/ ca un izvor/ năvalnic într-o
peşteră răsunătoare. A doua întrebare retorică aduce în prim plan iubita, desemnată tot
printr-o comparație cu un element acvatic, roua, ce exprimă și gingășia,
feminitatea: când în braţe/ îmi tremuri ca un picur/ de rouă-îmbrăţişat/ de raze de
lumină.
Un alt argument îl reprezintă aspectul confesiv al textului realizat prin
exprimarea directă a iubirii în ultima strofă, dar și prin construcția aparent simplă, dar
plină de semnificații a textului. Repetarea structurii din titlul în fiecare strofă sugerează o
anumită continuitate a sentimentului de dragoste mărturisit direct în ultimele versuri: Nu-
mi presimți iubirea [...]? Tot aceasta strofă cheie asociază iubirea cu apropierea de
Dumnezeu. Numai iubind, te poti apropia de divinitate, o poți cunoaște: privesc/ cu
patima-n prăpastia din tine/ şi-ţi zic:/ O, niciodată n-am văzut pe Dumnezeu/ mai mare!?
 Utilizarea ingambamentului în construcția strofelor creează o cursivitate
deosebită a discursului liric și sporește caracterul confesiv al poeziei.
În concluzie, prin argumentele dezvoltate mai sus, am arătat că poezia citată
aparține genului liric.
Pentru a argumenta că un text aparține genului epic,
urmărește acest plan:
1. Definiția operei epice;
2. Primul argument, introdus prin una dintre următoarele structuri: În primul rând/
Un prim argument îl reprezintă...{rezumatul realizat numai la timpul PREZENT}
3. Al doilea argument introdus prin una dintre următoarele structuri: În al doilea
rând/ Un alt argument îl constituie... {prezentarea pesonajelor, a tipului
de narator și a modurilor de expunere};
4. Concluzia.

Se dă textul:

Se scutură din salcâmi o ploaie de miresme. Bunicul stă pe prispă. Se gândeşte. La ce

se gândeşte? La nimic. Numără florile care cad. Se uită în fundul grădinii. Se scarpină-n
cap. Iar numără florile scuturate de adiere. Pletele lui albe şi creţe parcă sunt nişte
ciorchini de flori albe; sprâncenele, mustăţile, barba… peste toate au nins ani mulţi şi
grei.
Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi şi mângâietori.
Cine trânti poarta?
– Credeam că s-a umflat vântul… o, bată-vă norocul, cocoşeii moşului!
Un băietan şi o fetiţă, roşii şi bucălaţi, sărutară mâinile lui „tata-moşu”.
– Tată-moşule, zise fetiţa, de ce zboară păsările?
– Fiindcă au aripi, răspunse bătrânul, sorbind-o din ochi.
– Da’, raţele n-au aripi? Ele de ce nu zboară?
– Zboară, zise băiatul, dar pe jos.
 Bătrânul cuprinse într-o mână pe fată şi în cealaltă pe băiat.
– O, voinicii moşului!…
Şi zâmbi pe sub mustăţi, şi îi privi cu atâta dragoste, că ochii lui erau numai
lumină şi binecuvântare.
– Tată-moşule, da’ cocorii un’ se duc când se duc?
– În ţara cocorilor.
– În ţara cocorilor?
– Da.
– Dar rândunelele un’ se duc când se duc?
– În ţara rândunelelor.
– În ţara rândunelelor?
– Da…
– Tată-moşule, aş vrea să-mi crească şi mie aripi şi să zbor sus de tot, până în
slava cerului, zise băiatul netezindu-i barba.
– Dacă ţi-or creşte ţie aripi, zise fata, mie să-mi prinzi o presură şi un sticlete.

(Barbu Șt. Delavrancea, Bunicul)

Argumentarea:
Opera epică este creația literară în care autorul își exprimă gândurile, emoțiile,
viziunea despre lume, în mod indirect, prin intermediul personajelor angajate într-o
acțiune relatată de un narator. Fragmentul selectat din opera literară Bunicul de Barbu
Șt. Delavrancea aparține unei opere epice.
Un prim argument în sprijinul acestei afirmații îl reprezintă acțiunea simplă,
liniară. Bunicul privește grădina, apoi aude poarta și îi vede pe nepoți, un băiat și o vadă
venind către el. Batrânul îi ia în brațe pe amândoi și le răspunde întrebărilor despre
păsările călătoare.
Un alt argument îl reprezintă personajele. Bunicul, personaj eponim, uimește
prin blândețea și bunătatea sa, trăsături care reies din felul de a vorbi cu nepoții.
Naratorul ilustrează și alte însușiri ale bunicului, prin descriere: sprâncenele, mustăţile,
barba… peste toate au nins ani mulţi şi grei./ Numai ochii bunicului au rămas ca
odinioară: blânzi şi mângâietori. Cei doi nepoți sunt energici, curioși și isteți, dovadă
fiind dialogul pe tema zborului: Tată-moşule, aş vrea să-mi crească şi mie aripi şi să
zbor sus de tot, până în slava cerului, zise băiatul. În plus, naratorul este omniscient și
obiectiv, relatând la persoana a III-a și neimplicându-se în text. El cunoaște totul despre
personaje, căci face referire și la gândurile bunicului: Se gândeşte. La ce se gândeşte?
La nimic. Numără florile care cad. Perpectiva narativă îi aparține naratorului obiectiv.
În ceea ce privește modurile de expunere, remarcăm narațiunea, întâmplările
fiind relatate prin tehnica înlănțuirii. Dialogul este un alt mod important de expunere care
ajută la caracterizarea personajelor și la evidențierea relațiilor dintre personaje.
Descrierea este secundară, având rolul de a crea o atmosferă magică, în incipitul
fragmentului.
În concluzie, datorită acțiunii simple, a personajelor și a naratorului omniscient, se
poate afirma că fragmentul citat aparține unei opere epice.
 Argumentare că un text este doină
populară

Planul compunerii:

1. Definiția doinei populare;

2. Primul argument: mărcile lexico-gramaticale ale eului liric;
3. Al doilea argument: exprimarea directă a emoțiilor prin intermediul limbajului artistic;
4. Concluzia.

!!! Pentru că doina este o creație populară vocală sau instrumentală, vei evidenția
mijloacele prin care se realizează muzicalitatea textului.
Se dă textul:

Aoleo! mamă Ileană!

Cată-mi vreo buruiană
Și cu mine-ți fă pomană.
Mergi în câmp de-alege-un smoc
Tot de mac și busuioc,
Să-mi stingi inima de foc.
C-a fi azi o săptămână,
Am văzut pe la fântână
O puicuță de română,
Și de-atunci dorul mă frânge,
Soarele din cer mi-l stinge,
Și la groapă mă împinge.
Dragostele tinerele
Nu se fac din viorele,
Ci din buze subțirele.
Blestemat să fie locul
Unde mi s-a aprins focul
De-mi tot plâng acum norocul.
Blestemat să fie ceasul
Când i-am urmărit eu pasul
Și i-am auzit eu glasul.
Cu pasul m-a rătăcit,
Cu glasul m-a amețit;
Liniștea mi-am prăpădit!
(Poezie populară culeasă de Vasile Alecsandri)

Doina populară este o creație vocală sau instrumentală în care sunt exprimate
sentimente intense de dragoste, de dor, de înstrăinare, de revoltă. Textul citat
reprezintă o doină de dragoste.
Un prim argument în sprijinul acestei afirmații îl reprezintă implicarea instanței
lirice, evidentă prin mărcile lexico-gramaticale ale eului liric. Dintre acestea, amintim:
verbe de persoana I (am văzut, am urmărit) și persoana a II-a (cată, mergi, să stingi),
pronume de persoana i (-mi, mă) și persoana a II-a (-ți). Mai mult decât atât, discursul
liric se deschide cu o interjecție care arată intensitatea dorului (Aoleo!). Următoarele
versuri reprezintă o invocație menită să ceară ajutorul – aici un leac – pentru dragostea
care pare să sfârșească, să producă suferință instanței lirice: mamă Ileană! […] Mergi în
câmp de-alege-un smoc/ Tot de mac și busuioc,/ Să-mi stingi inima de foc. Aceste
versuri suprind o practică veche, aceea de a vindeca focul inimii, dorul care frânge.
Dragostea este atât de intensă, încât devine distructivă, schimbând lumea și împingând
omul la moarte Soarele din cer mi-l stinge,/ Și la groapă mă impinge.
Un alt argument care atrage atenția asupra instensității dragostei este blestemul
care marchează partea secundă a textului: Blestemat să fie locul/ Unde mi s-a aprins
focul/ De-mi tot plâng acum norocul. Acesta este îndreptat spre clipa când întâlnirea
dintre cei doi a avut loc, întâlnire care a schimbat profund omul, căci Cu pasul m-a
rătăcit,/ Cu glasul m-a amețit;/ Liniștea mi-am prăpădit!
Remarcăm, de asemena, limbajul artistic. Inversiunile (cu mine-ți fă
pomană, Liniștea mi-am prăpădit!), paralelismul sintactic (Blestemat să fie locul/
Blestemat să fie ceasul) conferă o muzicalitate deosebită poeziei. Același efect îl
accentuează și elementele de versificație, măsura de 7-8 silabe, monorima.
În concluzie, datorită subiectivității textului și limbajului artistic, se poate afirma că
poezia dată reprezintă o doină popular.
 Pentru a argumenta că un text este baladă populară,
urmărește planul:
1. definiția baladei;
2. tipul de baladă (haiducească, istorică, legendară, pastorală);
3. primul argument: rezumatul;
4. al doilea argument: caracterizarea personajelor;
5. tipul de narator și implicarea afectivă a acestuia;
6. figuri de stil (metafore, comparații, antiteză, dar și repetiții, inversiuni, paralelism
sintactic, acestea din urmă asigurând muzicalitate);
7. concluzia.

Se dă textul Pintea viteazul

Într-o compunere de 200-150 de cuvinte, argumentează că textul dat reprezintă o

baladă populară.

Balada populară este o operă epică în versuri, în care sunt relatate întâmplări
cu caracter istoric, legendar, fabulos, eroic, familiar, fantastic, textul fiind interpretat de
un rapsod care se acompaniază de un instrument. Toma Alimoș este o baladă
haiducească.
Un prim argument în sprijinul acestei afirmații îl reprezintă acțiunea simplă care
urmărește un singur fir narativ. Expozițiunea îl prezintă pe Toma Alimoș ca un haiduc
curajos, bucuros de a se afla în mijlocul naturii cu care se simte în comuniune: (Ulmi și
brazi/ Se cletina/ Fagi și paltini/ Se pleca/ Fruntea/ De i-o răcorea,/ Mâna/ De i-o
săruta). În intrigă, își face apariția Manea, cel care îl acuză pe Toma de distrugerea
câmpurilor sale. [...]
 Explicarea rolului cratimei
Semnele de ortografie sunt:

1. cratima;
2. punctul - în abrevieri (prescurtări);
3. apostroful.

Cratima este semnul de ortografie pe care trebuie să-l explici la trei nivele:

 gramatical (leagă două părți de vorbire diferite);

 fonetic (are loc elidarea unei vocale; marchează rostirea împreună a două cuvinte; ajută
la evitarea hiatului);
 stilistic (conferă muzicalitate prin păstrarea măsurii și a ritmului unei poezii).

Aplicație: Explică utilizarea cratimei în structura lasă-mă.

Cratima, semn de ortografie, leagă, la nivel gramatical, verbul predicativ lasă de

pronumele personal mă. La nivel fonetic, cratima marchează rostirea împreună a două cuvinte
diferite. Se observă forma inversată a pronumelui. La nivel stilistic, cratima conferă muzicalitate,
prin păstrarea măsurii și a ritmului poeziei.
 Argumentare că un text este basm

Pentru a argumenta că un text este basm popular, trebuie să ai în vedere trăsăturile speciei și
următorul plan:

1. Definiția basmului popular;

2. Primul argument (evidențierea conflictului dintre bine și rău, tiparul narativ specific
basmului);
3. Al doilea argument (personaje supranaturale, elemente fabuloase, cifre magice,obiecte
sau personaje ajutătoare);
4. Concluzia.

Se dă textul:
A fost odată ca niciodată etc.
A fost odată un împărat. El ajunsese la căruntețe, și nu se învrednicise a avea și el
măcar un copil. Se topea d-a-n picioarele, bietul împărat, să aibă și el, ca toți oamenii,
măcar o stârpitură de fecior, darǎ în deșert.
Când, tocmai, la vreme de bătrânețe, iată că se îndură norocul și cu dânsul și dobândi
un drag de copilaș, de să-l vezi și să nu-l mai uiți. Împăratul îi puse numele Aleodor.
Când fu a-l boteza, împăratul adună Răsărit și Apus, Miazăzi și Miazănoapte, ca să se
veselească de veselia lui. Trei zile și trei nopți ținură petrecerile și se chefuiră și se
bucurară, de o ținură minte cât trăiră.
Băiatul de ce creștea, d-aia se făcea mai isteț și mai iscusit. Nu mai trecu mult și iată că
împăratul ajunse la marginea groapei. Când fu la ceasul morții, el luă copilul pe
genunchi și-i zise:
– Dragul tatei, iată că Dumnezeu mă cheamă. Sunt în clipa de a-mi da obștescul sfârșit.
Eu văz că tu ai să ajungi om mare. Și chiar mort, oasele mele se vor bucura în mormânt
de isprăvile tale. Asupra cârmuirei împărăției n-am nimic să-ți zic, fiindcă tu, cu iscusința
ta, știu că ai s-o duci bine. Un lucru numai am să-ți spui: Vezi tu muntele acela de colo,
să nu te ducă păcatele să vânezi p-acolo, că este nevoie de cap. Acel munte este
moșia lui Jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-de-iepure-șchiop: și cine calcă pe moșia
lui, nu scapă nepedepsit.
Acestea zicând, căscă gura de trei ori și-și dete sufletul. Se duse și el ca toată suflarea
de pe pământ, de pare că n-a fost de când lumea și pământul.

(Aleodor împărat)

Basmul este o specie a genului epic în care se relatează o întâmplare la care

participă...

Se dă textul:

Luă haine de primeneală şi bani de cheltuială, îşi atârnă tolba cu săgeţile la spate,
paloşul la coapsa stângă, şi, cu arcul într-o mână şi cu alta de gâtul credinciosului său,
porni la drum. Şi aide, şi aide, merse cale lungă depărtată, până ce ajunse în pustietate.
Aci făcu popas şi sfătuindu-se cu robul său cel credincios, găsi cu cale să apuce spre
răsărit. Mai călătorind ei o bucată bună, ajunse la o pădure deasă şi stufoasă. Prin
bungetul ăsta de pădure mergând ei pe dibuitele, căci altfel era peste poate, zăriră în
depărtare un lup groaznic de mare şi cu fruntea de aramă. Îndată se şi gătiră de
apărare. Când fură aproape de lup de o bătaie de săgeată, puse Făt-Frumos arcul la
ochi. Văzând lupul una ca aceasta, strigă:
- Stăi, Făt-Frumos, nu mă săgeta, că mult bine ţi-oi prinde vreodată.
Făt-Frumos îl ascultă şi lăsă arcul în jos. Apropiindu-se lupul şi întrebându-l unde merge
şi ce caută prin astfel de păduri nestrăbătute de picior de om, Făt-Frumos îi spuse toată
întâmplarea cu merele din grădina tatălui său, şi că acum merge să caute pe hoţ.
Lupul îi spuse că hoţul era împăratul păsărilor. Că el când venea a fura merele, aduna
pasările cele mai agere la zbor şi cu ele în stol venea de le culegea. Că acea pasăre se
află la împărăţia de la marginea acestei păduri. Îi mai spuse că toată megieşia se vaită
de furturile ce face ea poamelor de prin grădini, şi le arătă drumul cel mai apropiat şi
mai lesnicios. Apoi, dându-i un merişor frumos la vedere, îi mai zise:
- Ţine, Făt-Frumos, acest merişor. Când vei avea trebuinţă de mine vreodată, să te uiţi
la el, să gândeşti la mine şi eu îndată voi fi acolo.
(Lupul cel năzdrăvan și Făt-Frumos)

Basmul popular este o specie a genului epic în care se relatează o întâmplare la care
participă personaje reale sau fabuloase și care se finalizează cu victoria forțelor binelui.
Fragmentul citat din opera literară Lupul cel năzdrăvan și Făt-Frumos apaține acestui tip de
scriitură.

În primul rând, acțiunea urmărește tiparul narativ al basmului popular. Făt-Frumos pleacă
la drum în căutarea celui care a furat merele tatălui său, încercând astfel să restabilească
echilibrul pierdut. Ajungând într-o pustietate, acesta se întâlnește cu un lup care îi cere să-i
cruțe viața și îi spune că cel care fură mere este împăratul păsărilor.[...]
Exprimarea opinei despre mesajul unei
poezii
Înainte să încerci să rezolvi această cerință, e nevoie să:

 citești textul până îl înțelegi, adică să poți să răspunzi la întrebarea 'Ce prezintă acest
text?'
 să hotărăști care e tema poeziei și cum abordezi textul (unele poezii pot avea mai multe
interpretări, trebuie să alegi una și să te ții de ea până la capăt).

Poezia e ca un fum. Dă-i formă!

Planul compunerii de exprimare a opiniei despre mesajul unei poezii:

 Introducere:

În opinia mea/ Din punctul meu de vedere, mesajul poeziei... de... este
profund/emoționant/sensibil/înduioșător, textul punând in evidență... {scrii ceea ce transmite
textul}. {Alte idei importante pe care le transmite poezia; tema textului; ipostaza eului liric; tipul
de discurs liric}
  Cuprins:

În primul rând/ Un prim argument îl reprezintă... {Dezvolți o parte din ideile notate în
opinie; folosești citate din text și comentezi versuri; argumentele pot fi diverse, în funcție de tipul
de text sau de ceea ce prezintă acesta}
În al doilea rând/ Un alt argument îl constituie {celelalte idei notate în opinie; trebuie să
se regăsească mărcile subiectivității, sentimetele, ideile poetice, imaginar poetic, procedee de
expresivitae.}

 Concluzia:

În concluzie/ Prin urmare/ Așadar, poezia ... de... impresionează prin...

Se dă textul:

te rog beatrice să ne întâlnim

te rog şi n-ar trebui să te rog
mâine seară în steaua vega

îmbrăcat cu o haină albă simplă uşoară

fără cravată fără să-mi amintesc
versuri sau alte lucruri frumoase din naştere
simplu pe măsura hainei mele
voi coborî din tramvaiul 709
cu o flacără la butonieră
cu un pui de şopârlă în palmă
să mă poţi recunoaşte imediat

te rog beatrice te rog beatrice te rog

la ce oră omenească vei vrea
mâine seară în steaua vega
(Virgil Mazilescu, te rog beatrice să ne întâlnim)
 Din punctul meu de vedere, mesajul poeziei citate pune în lumină un sentiment
pur de iubire printr-o chemare, o rugăminte intensă a îndrăgostitului adresată iubitei.
Tema poeziei este iubirea, iar ipostaza eului liric este aceea confesivă.
Un prim argument în sprijinul acestei afirmații îl reprezintă utilizarea monologului
liric adresat care marchează adresarea directă a eului poetic. În acest sens evidențiem
substantivul în vocativ Beatrice și verbul la persoana I te rog. Invitația este plină de
gingășie și iubire, încă de la începutul poemului, idee sugerată de repetiția din prima
strofă: te rog beatrice să ne întâlnim/ te rog şi n-ar trebui să te rog. Spațiul întâlnirii, la
fel ca mijlocul de transport, este magic, steaua vega reprezentând un loc destinat numai
împlinirii iubirii lor, o iubire neobișnuită, aproape nepământeană. Simetria discursului
liric subliniază perseverența și dăruirea eului liric, deși ultimul vers exprimă o oarecare
umbră de ezitare: te rog și n-ar trebui să te rog.
Un alt argument îl constituie pregătirile pe care eul liric le întreprinde înainte de
întâlnire. Toate stau sub semnul simplității, al purificării (îmbrăcat cu o haină albă simplă
uşoară / fără cravată fără să-mi amintesc/ versuri sau alte lucruri frumoase din naştere/
simplu pe măsura hainei mele), al schimbării (cu un pui de sopârlă în mână) și al
pasiunii (cu o flacăra la buronieră). Utilizarea ingambamentului și lipsa rigorior
referitoare la punctuație capătă aici semnificația eliberării eului liric de orice
constrângere.
În concluzie, consider că poezia citată evidențiază emoțiile îndragostitului
înaintea revederii iubitei.
PLANUL CARACTERIZARII UNUI PERSONAJ LITERAR

I. Personajele literare sunt persoanele implicate in actiunea unei opere literare:

1. Dupa locul ocupat in opera:

a) principale;
b) secundare;
c) episodice;
d) figurante
2. Dupa modul de prezenta in opera:
a) individuale;
b) colective
3. Dupa raportul cu realitatea:
a) Reale
b) Imaginare (miraculoase);
c) Simbolice;
d) alegorice
4. Dupa metoda de creatie folosita de scriitor:
a) romantice;
b) realiste;
c) clasice

II. A caracteriza un personaj inseamna, in esenta, a evidentia trasaturile fizice si

morale ale acestuia, asa cum se desprind din opera literara respectiva
Caracterizarea personajului este o compunere pe baza textului literar care are o structura
specifica, tinand cont insa de cerintele si partile generale ale unei compuneri.
O astfel de lucrare – dupa ce se realizeaza incadrarea personajului in opera, pe
baza datelor despre autor si opera - trebuie sa reliefeze urmatoarele aspecte:

I. INTRODUCERE:
1. Ce loc ocupa personajul in opera
2. Ce fel de personaj este (raportat la realitate)
3. Cine este personajul
4. In ce imprejurari este infatisat el
II. CUPRINS:
5. Care sunt insusirile fizice si morale ale personajului asa cum se desprind ele:
a. din prezentarea directa:
- de catre autor
- de catre alte personaje
- de catre personajul insusi (autocaracterizare)
 b. din prezentarea indirecta:
- faptele personajului
- comportarea, gandurile si framantarile lui sufletesti
- relatia cu celelalte personaje
- aspectul fizic si vestimentar al personajului
- incadrarea intr-un anumit mediu
- punerea personajului in situatii limita
- nume si felul de a vorbi
III. INCHEIERE:
6. Care este atitudinea scriitorului fata de personaj
7. Ce categorie tipologica mai larga reprezinta personajul
8. Ce modalitati (procedee) de caracterizare foloseste autorul

Plan de caracterizare a unui personaj

Introducere
1.Date despre autor si opera pe scurt
2.Locul si timpul in care isi desfasoara actiunea
Cuprins
1.Se descriu insusirile fizice si trasaturile morale ale personajului prin
exemplificari din opera, fragment
2.Insusirea dominanta care-l deosebeste de restul personajelor
Incheierea

1. Sentimentele autorului fata de personaj

2.Comparatii cu alte personaje prin exemplificari scurte
3.Concluzia cititorului despre personaj, model bun de urmat sau
nu.

1. Tanarul Dionis (personaj principal)

 portret romantic: melancolic, visator, pesimist, poet sarac si orfan

 este profund interesat de principiile care guverneaza lumea, intrucat isi pune des intrebari existentiale
 setea lui de cunoastere nu e inteleasa de cei din jur: “El cumpara de la mine carti. In genere cele mai
vechi si tot de-acele pe care nu le mai puteam vinde nimanui in lume…Si-n asemenea carti el rascolea
c-un fel de patima si-mi cumpara cele mai obscure si mai fara de-nteles.”
 are sentimente de dragoste pura: “Si cum ar vorbi el! Cate numiri ar inventa el, care de cele mai
indragite, mai fara de inteles, mai nepomenite, pentru un suras de pe buzele ei, un suras in trecere,
umbra unei fericite cugetari; cata gratitudine pentru o privire; cata recunostinta pentru ca ar lasa un
moment degetelele ei dulci in mana lui…”
 portret fizic: ochii negri, parul negru, chip de copil
 este construit pe antiteza intre conditia sociala joasa si intelectul exceptional

 CARACTERIZAREA LUI DIONIS ( DAN ) - SARMANUL DIONIS

referatul nuvelei de Mihai Eminescu
Nuvela SARMANUL DIONIS prezinta aventurile extraordinare parcurse de un erou cu o dubla
identitate (Dan - Dionis).. Fantasticul din aceasta nuvela este lipsit de orice logica si presupune
imprejurari care trec de limitele experientei si ale realitatii, de aceea eroul isi alege visul ca o evadare,
ca singura cale de a atinge transcendentul. Visul da frau liber imaginatiei care poate face totul posibil
si se inchide in el pentru ca simte ca numai in intitmitate poate patrunde esenta, o implinire a
dorintelor refuzate de constiinta.
Dionis sufera ca este ignorat ca nu poate fi iubit nici macar urat din cauza conditiei materiale: orfan,
sarac, fara speranta, iubitor de singuratate, complet dezinteresat de supravietuire. Insa este superior
prin nesecata sete de cunoastere a intelectului, captat pe deplin de lumea ideala, contempland
universul cu atributul "absolut" , se compenseaza prin vis.

Dionis capata urmatoarele atribute rasfrante in caracterul sau complex:

- Omul superior, dotat cu inteligenţă şi sensibilitate deosebite, capabil să se înalţe spre cunoaşterea
absolută, dar devenit conştient că absolutul este de neatins;
- Tipul eroului romantic, ce-şi află dezamăgirea în timp şi spaţiu, fiind nevoit să-şi recunoască
înfrângerea. Boala din finalul nuvelei, deposedarea de tablou şi de carte sunt semnificative în a-i
exclude eroului orice tentativă de repetare a experienţei trecute, a gestului său de a depăşi ultima
treaptă a cunoaşterii, de a se substitui Creatorului însuşi;
- Dionis trăieşte o experienţă onirică ce-i oferă trista experienţă de a nu-şi putea depăşi condiţia,
singura salvare fiind dragostea Măriei, deşi aceasta nu constituie suprema fericire, ci numai o treaptă
spre ea;
- Tânăr intelectual, nefericit şi inadaptat social, Dionis se retrage spre starea de visare, explicabilă şi
prin datele sale biografice: copil nelegitim al unui bărbat misterios, mort de tânăr, iubirea
bolnăvicioasă, totală a mamei, solitudinea în care îi place să trăiască, lipsa oricărei perspective de
realizare: "lipsit de iubire, iubitor de singurătate";

Caracterizare fizica : Dionis e un tânăr de o frumuseţe demonică, portretul sau fiind construit în
manieră specific eminesciană: "faţa era de acea dulceaţă vânătă albă ca şi marmura în umbră (...),
ochii trişti în forma migdalei erau de acea intensivă voluptate pe care o are catifeaua neagră (...) într-
un surtuc lung de-i ajungea la călcâi (...), părul cam prea lung curgea în viţe până pe spate (...), surâsul
său era foarte inocent (...), de o profundă melancolie";
- Dionis face o incursiune onirică spre cunoaşterea absolută, posibilă datorită fondului său sufletesc, al
retragerii în sine şi "visează posibilitatea de a recupera lumile anterioare ale timpului". Drumul spre
absolut este posibil prin împlinirea în iubire, dar cunoaşterea absolutului este imposibilă;.
- Puterile magice ale lui Dan se datorează cărţii vechi, pe care maestrul Ruben i-a dat-o, învăţându-l sa
folosească formulele (din care nu lipseşte cifra 7), care-1 fac să trăiască clipe de fericire totală
împreună cu Măria;
- Devenit Dionis din cauza cutezanţei de a se crede însuşi Creatorul, el intră în posesia unei moşteniri
importante şi, căsătorit cu Măria, trăiesc retraşi de restul lumii, la ţară;
- Dionis conştientizează ca e imposibil să atingă cunoaşterea absolută şi că nu-şi poate depăşi limitele
umane, aşadar el trebuie să se mulţumească numai cu iubirea, etapa a cunoaşterii, dar nu ultima.
Dionis reprezintă o proiecţie literară a autorului însuşi, a aspiraţiei acestuia de a năzui către absolut,
către cunoaşterea universală.

Mitul oniric este calea prin care Dionis se metamorfozează în călugărul Dan: "ciudat... el visase".
Dionis este o imbinare, o unitate prin romantic si filozofic, el intelege metafizica prin iubire care este
pentru el un izvor de intelepciune, iluminare, desi stie ca nu este suprema fericire ci doar o treapta spre
ea.
Iubirea apare ca o treapta a initierii in marile taine existentiale descoperite si prin vointa si magie -
acea practica oculta, cunoasterea partii nevazute a lumii prin ghicitul in zodii.

Setea de absolut atat de specifica omului romantic nu se poate satisface decat prin iubire, prin
identificarea spiritului cu propria lui geneza.

http://www.povesti-pentru-copii.com/fratii-grimm.html
„Ia te dă…”]
(1880 – 1882)

Ia te dă cu curu-ncoace
Ca să caut ce îmi place
Pleacă-mi-te-n jos aici
Rochia ta s-o ridic,
Rochie, cămaşă, poală,
Ca la cur să-mi rămâi goală.
Ah, drăguţă, ce curată,
Nici un păr pe pielea toată;
Ca şi caşul alb sunt ***
Să-i simţi mari *** te-aduni *.
Dar icon vedem mai jos
Ce zvâcneşte-aşa frumos
Şi se zbate-n degete
Şi nu vrea să pregete.
Ah, l-am prins de căpuşor,
E vârtos şi stă-n picior,
Sunt şi buze ca să-l ţină
Cum îmi ard ele în mâini,
Ard, zvâcnesc, voi să le rupă,
Ori drăguţă să le-*astup.
Dă-mi guriţa să m-adap
Şi să-ţi pun poalelel-n cap;
Ia te-ntoarce, te crăcană
Şi te-nfige ici, puicană.
[„Cum mă trece…”]
(1871 – 1872)

Cum mă trece cald şi frig

Când mă ţii de bumburig.
Tu dă-ncoace mascarara
Să mi-o joace bumbarara.
Cum mă trece-nfiorează
Când mă ţii de bumbarază,
De tăşulca care-ţi suge
Tot vânatul care fuge
Şi din pulă şi din coi
Când dai curul înapoi.

[„Alei puică”…]
(1871 – 1872)

Alei* puică mişcă-ţi gura

Să se vadă muşcătura.
Cum puicuţă* nu te-nduri
Să mă klaşi să-ţi văd de curi.
De curi albi ca şi omătul,
De lindicul sperietul.
Să-l punem la rânduială
Cu niţică zgândăreală.
Vin * colea * şi-oi şti să lupt
Crăpătura * să ţi-o-nfrupt
Că destul am stat pe post
Sub pecete cât a fost.
Sub pecetea cea de fată
Când pişai * ca o săgeată.
De când dragă te purcişi *
Urlă valea când te pişi.
Merge drumul din lindic
Până chiar pe sub buric
Şi buricul frică n-are
Că el merge tot călare.
Da lindicu-i mânios
Că el merge tot pe jos
Pe spetezea * pizdii late
Pe bucile afumate.
Mult mă mir şi mă badur *
Cum stă pida lângă cur,
Şi nu moare
De putoare.

[„Măi jupân fanaragiu”]

(1871 – 1872)

Măi jupân fanaragiu

Na-ţi pizdă şi dă-mi rachiu,
Dă-mi rachiu nde-l prefăcut
Să stau bine la futut.
(…)
Mai slăbeşte-mă din pulă
Că-mi dă rachiul pe gură.
Ba măcar să-ţi dea pe nas
Că din pulă nu te las.
*
Fata mare stă călare
Pe-o pulă lată-n spinare
Şi se vaită şi se plânge
Vai de ea că nu-i ajunge
Şi se plânge şi se vaită
Vai de ea că nu-i mai lată

[„Ah, cum nu-i aicea nime”]

(1871 – 1872)

Ah, cum nu-i aicea nime

Să mă scap de mâncărime
Să storc boţul între craci,
Să-i sug măduva din saci.

[„Pune capul…”] (1871 – 1872)

Pune capul între craci

Să văd o mie de draci.
Mai că-mi trece şi auzul
Când îmi gâdil bumburuzul
Nu se rupe cheotoarea
Bumburuza *, bumbaraua *.
Dă-l încoace să mă frigă
Şi să-l punem în verigă,
Veriguţă de pelcică
Se lărgeşte – oricât de mică,
Veriga de catife-i *
Se lărgeşte oricât vrei.
Oliolio pizdă cu dinţi
Cum m-ai scos şi-acum din minţi.
M-ai băgat la cheltuială
Pentru zamă şi scrobeală.

[„Se miră…”]
(1871 – 1872)

Se * miră * *** ***

Olio ce-i deasupra mea
*** *** *** *** ***
Suliţă în peliţă
După ea vin gâfâind
Un desag cu două ouă
Şi mă împle de zăduf
Ia să-i dau şi eu un puf!

[„Vin la neica…”]
(1873 – 1874)

Vin la neica ca să-ţi prindă

Roza ta pe-un fir de ghindă
Şi să-ţi gădile-ncet negul
Când ţi l-a băga pe-ntregul,
Şi *** ta icoană *
Drept în contra o-mpreună *
Tu ridică, joacă, saltă
Toată *** ta naltă.
Şi trăgându-ţi veriguţa
Îţi mănâncă focul puţa,
Cât simţind că *** dragă
Şi mai zice: Bagă, bagă,
Mai adânc destul nu-i sunt
Multe noduri până-n fund.
Bagă-l pân’la rădăcină,
Să fiu floare pe tulpină
Simt căldură-n măruntaie,
Când îţi pun mâna la coaie.
Pune-ţi drăguţele buze
Pe a ţâţei bumburuze
Şi le strânge-n dinţi mai iute
Că e ca şi când m-ai fute.
Zgândăreşte – vezi cum creşte
Ţâţa mea şi se măreşte.
Ah drăguţă fără preţ
Să m-aşez mai bine-n jeţ
Tu mai dă-i, mai dă-i o leacă
Ţine ţuga * freacă, freacă,
Ha, ha, ha, ş-a doua oară
Chiar din creştet mă-nfioară.
Să scârnez * mă lasă dragă
Că-i pe moarte, nu-i de şagă.
[Ce păcat că n-ai în coaie
Şi mai multă jumăraie.]

[„Şezi călare…”]
(1880 – 1882)

Şezi călare drept în dop

Şi să mergem în galop
Ohohoi cum salt [cu] gust
Şi te zvârl din pulă-n sus
Şi te prind în pulă iar,
Dilce fată ca un dar.
Stai, drăguşă, iar mă salt!
C-acu vine celălalt
Moment dulce când de rod
Tu mă sugi, eu mă slobod
Oh, apără-te, cum nu pot
S-intru-n tine, dragă, tot,
Să mă bag în pizdă-adânc,
Dinăuntru să te mânc
[Să mă bag în pizda ta
Dulce fată, fata mea!]

[Culegere de irmoase]
(1876 – 1877)
12
De-aş muri de dor de mure – mure, mure, mure,
Nu m-aş mai duce-n pădure – dure, dure, dure
Căci vătaful murelor
Lade-n dosul tufelor
Cum mă prinse,
Jos mă puse,
Cu capul pe-o rădăcină,
Cu curul pe-o căpăţână,
Cum o puse, cum se duse
Parc-a fost pustia * unsă
Uns-a fost cu unt de oaie,
Ce se duse pân-în coaie.
 Marea Neagră are o suprafaţă de 413.488 km²,
împreună cu anexa sa, Marea Azov, o suprafaţă
totală de 451.490 km². Adâncimea medie este de
1.271 m iar adâncime maximă de 2.258 m. Se
situează între coordonatele geografice 40°54' şi
46°38' latitudine nordică şi 27°27' şi 41°42'
longitudine estică.

În Marea Neagră se varsă numeroase fluvii

mari: Dunărea, Nistru, Bug, Nipru, rioni, Kâzâl-Irmak,
etc. Din acest motiv salinitatea sa este foarte
scăzută, aproximativ 15-22%, în comparaţie cu cea a
oceanului planetar. La gurile de vărsare ale Dunării
salinitatea este şi mai scăzută, aproximativ 3-10%.
 Temperatura medie anuală în sectorul
românesc este de +12,5°C, depăşind cu 2°C
temperatura medie a aerului. Iarna temperaturile
scad destul de mult, deoarece bat vânturile de nord-
est, care provoacă valuri mari, periculoase pentru
navigaţie. În iernile reci, în zona litorală nordică,
marea îngheaţă.
Sub influenţa vânturilor se formează un
curent circular, dirijat de linia ţărmurilor, care,
datorită peninsulei Crimeea, se împarte în două
ramuri închise: estică şi vestică. Un curent de
suprafaţă transportă din Bosfor apele mai dulci ale
Mării Negre spre Marea Mediterană. Însă în
adâncime se formează un curent invers, care
transportă ape cu salinitate mare. Din cauza lipsei
de circulaţie verticală, la adâncimi mari nu pătrunde
suficient oxigen şi se formează hidrogen sulfurat,
extrem de ostil vieţii.
Stufăriile imense din formează insule de
plaur şi au un rol deosebit în menţinerea echilibrului
natural al Deltei. Ele împiedică aluvionarea
ghiolurilor, reduc sărurile minerale din straturile mai
mici la suprafaţa solului şi oferă adăpost, hrană şi
posibilităţi de reproducere pentru peşti şi alte specii
de animale. Vegetaţia deltei este reprezentată prin
numeroase specii de plante acvatice. Din categoria
plantelor acvatice natante şi submerse fac parte:
nufărul alb (Nymphaea alba), nufărul galben (Nuphar
luteum), plutica (Lymnanthemum nymphoides),
cornacii sau nucile de apă (Batrachium aquitile),
broscăriţa (Potomageton natans), foarfeca bălţii
(Stratiotes aloides), cosorul (Ceratophyllum
submersum, C. demersum), brădişorul (Myriophllum
spicatum), lintiţa (Lemna minor, L. trisulca) şi iarba
broaştei (Hydrocharis morsus-ranae). Plantele de mal
sau cele din zone mlăştinoase sunt reprezentate de:
pipirig (Schoenoplectus lacustris), papură (Typha
latifolia, T. angustifolia), trestie (Phragmites
communis), troscotul de apă (Polygonum
amphybium), coada calului (Hippuris vulgaris), feriga
de apă (Dryopteris thelypteris), aliorul de baltă
(Euphorbia palustris), rogozul (Carex sp), buzduganul
(Sparganium ramosum), săgeata apei (Sagittaria
sagitifolia), limbariţa (Alisma plantago-aquatica),
roşăţeaua (Butomus umbellatus), stânjenelul de
baltă (Iris pseudacorus), trestia mirositoare (Acorus
calamus) şi coada-zmeului (Calla palustris). Foarte
frumoase sunt luncile de cătină roşie (Tamarix) şi
cele de cătină albă (Hippophae), dar şi pădurile cu
arbori gigantici pe trunchiurile cărora se găsesc
plante agăţătoare de tipul lianelor (Periploca
graeca).
 În Marea Neagră trăiesc circa 1.500 de
specii de animale, în special nevertebrate, peşti,
delfin şi chiar câteva foci în regiunea capului
Caliacra. Din punct de vedere economic, cele mai
importante specii de peşti sunt scrumbiile, pălămida,
hamsiile, stavrizii şi sturionii: morunul, nisetrul şi
păstruga.
 Foca de Marea Neagra (Monachus monachus)

Foca Calugar

Litoralul romanesc a fost pana nu demult loc de popas si crestere a puilor

pentru o specie aparte de foca, Foca de Marea Neagra (Monachus monachus
albiventer) sau Foca Calugarita cum mai era numita datorita coloritului sau inchis
pe spate si deschis pe abdomen.
Inca din Antichitate numarul focilor de la Marea Neagra era destul de mare,
odata ce Pliniu cel Batran afirma ca “ In Pontul Euxin nu patrunde niciun animal
vatamator pentru pesti in afara de foci si delfini mici”.
 Foca calugar

"Viata la Capul Caliacra" este ultima diorama realizata de Grigore Antipa in

muzeul care ii poarta azi numele, prezinta un aspect de la Capul Caliacra, aflat pe
coasta vestica a Marii Negre, in partea nordica a litoralului Bulgariei. Aici se afla o
colonie de foci calugar (Monachus monachus), singura foca semnalata in Marea
Neagra, specie amenintata cu disparitia.

In anul 1937 abia se mai gaseau 3 familii a cate 6-7 exemplare fiecare: una la
Stanca, alta la Balcic, si ultima la Capul Caliacra. In total, doar 18-21 foci pentru
intreaga Mare Neagra.

La data de 10 iulie 1960, s-a prins in mod accidental pe bratul Sfantul

Gheorghe al Dunarii, o femele tanara care cantarea 62,5 kg. si avea o lungime
corporala de 154 cm., fiind a 9-a foca prinsa in ultimii 60 de ani pe litoralul
romanesc.

Anul 1972 aduce noi date concretizate in urmele de foca descoperite pe

nisipul insulei Sacalin, la extremitatea sudica de la Roh. La data de 26 martie
1983, aproape de orasul Tulcea,in dreptul milei 35, pe mal, a fost gasita o foca
moarta. Autoritatile portuare si militia au descoperit o rana adanca intre coastele
animalului, probabil rana unui cutit pescaresc.

Acesta este ultima relatare despre aparitia unei foci in Romania. De atunci,
au disparut toate focile din Marea Neagra. Specia este in pericol de extinctie
totala. Ultimele 150 de exemplare mai traiesc pe cateva insule din Grecia si
Turcia.
 Oricat de greu ar parea de crezut, litoralul romanesc a fost pana nu
demult loc de popas si crestere a puilor pentru o specie aparte de foca. Foca de
Marea Neagra sau Foca Calugarita cum mai era numita datorita coloritului sau
inchis pe spate si deschis pe abdomen. Era o specie cunoscuta din cele mai
vechi timpuri de cate romani. Inca din Antichitate numarul focilor de la Marea
Neagra era destul de mare, odata ce Pliniu cel Batran afirma ca “ In Pontul Euxin
nu patrunde niciun animal vatamator pentru pesti in afara de foci si delfini mici”.

Moldovenii au cunoscut bine focile, in parte datorita iesirii lor la mare,

coroborata cu dezvoltarea navigatiei maritime din timpul lui Stefan cel Mare.
Mamiferul acvatic a continuat sa fie destul de raspandit in Marea Neagra, existand
in acesta directie o serie de documente care certifica aparitiile sale pe litoralul
romanesc. In anul 1877 s-a prins o foca la Sfantul Gheorghe in Delta Dunarii,
agatata in carmacele pentru moruni, iar in 1913, s-a prins alta in carmacele dintre
Sfantul Gheorghe si Portita Razelmului. Aceeasi soarta trista a avut-o o alta foca
prinsa la Gura Zatonului.

Cele mai mari lovituri primite de specia focilor, au fost date de pescarii din
Capul Caliacra, care le inchideau drumul cu plase si le prindeau cu un lat aruncat
de gat.

Urmau sa fie ucise cu ciomegele de pescarii superstitiosi si cu un IQ nu foarte

ridicat, care credeau ca focile prind toti pestii din mare. Focile au ajuns astfel in
pragul disparitiei.
 6 fete si 3 baieti aduna 33kg de zmeura, iar 6 fete si 7 baieti aduna 53kg
de zmeura. Cate kg aduna o fata si cate un baiat?
 4 saci cu grau si 3 saci cu porumb cantaresc 380kg, iar 5 saci cu grau si
6 saci cu porumb cantaresc 610kg. Cat cantereste un sac cu grau? Dar
unul cu porumb.
 3kg de cartofi si 4kg de morcovi costa 64000lei. 2kg de cartofi si 5kg de
morcovi costa 66000lei. Cat costa 1kg de cartofi? Dar unul de morcovi?
 Pentru a cump˘ara 7 caiete ¸si 3 pixuri s-au pl˘atit 23 de lei, iar pentru
cump˘ararea a 7 caiete ¸si 8 pixuri de acela¸si fel s-au pl˘atit 38 de lei.
Care este pret¸ul unui caiet?
 4 metri de stofă şi 3 metri de postav costă 1250 de lei, iar 2 metri de
stofă şi 6 metri de postav costă 1300 de lei. Cât costă metrul de stofă şi
cât costă metrul de postav?
 Daca s-ar cumpara de 9 trandafiri si 7 margarete s-ar plati 59 de lei.
Daca s-ar cumpara 3 trandafiri si 5 margarete s-ar plati 25 de lei. Cat
costa un trandafir? Dar o margareta?
 Anca a citit o carte in 4 zile. In prima zi a citit un sfert din numarul
paginilor, a doua zi jumatate din rest, a treia zi jumatate din numarul
paginilor ramase, iar in a patra zi ultimele 48 de pagini. Cate pagini are
cartea?
A fi
El este doctor. (copulativ) / El este in clasa. (predicativ)
a deveni
El devine doctor. (copulativ) / nu este niciodata verb predicativ
a ajunge
El ajunge doctor. (copulativ) / El ajunge acasa. (predicativ)
a iesi
El iese doctor. (copulativ) / El iese afara. (predicativ)
a ramane
El ramane doctor. (copulativ) / El ramane la magazin. (predicativ)
a parea
El pare doctor. (copulativ) / Mi se pare ciudat. (predicativ)
a se face
El se face doctor. (copulativ) / El face o casa. (predicativ)
a insemna
El a insemnat mult pentru mine. (copulativ) / El a insemnat exercitiul pe
carte. (predicativ)

Un verb copulativ este un verb care formează un predicat nominal împreună cu o altă parte de
vorbire cu funcție de nume predicativ. În limba română, din categoria verbelor copulative fac parte:

1. a fi (când nu are sensul de a se afla, a se găsi, a exista)

2. a deveni (este întotdeauna copulativ)
3. a ieși (când are sensul de a deveni)
4. a se face (când are sensul de a deveni)
5. a ajunge (când are sensul de a deveni)
6. a rămâne (cand nu are sensul de a sta)
7. a însemna (cand nu are sensul de a nota)
8. a (se) părea (cand arata aparenta)
9. a reprezenta
10. a se numi
11. a se chema
12. a se naște
13. a constitui
14. a costa
 15. a arăta

Propoziții cu verbe copulative :

 Eu sunt elev. (a fi)

 El devine muzician. (a deveni)
 Eu ies doctor. (a ieși)
 Eu ajung fotbalist. (a ajunge)
 El se face doctor. (a se face)
 El rămâne corigent. (a rămâne)
 Ea părea fericită. (a părea)
 El a însemnat mult pentru mine. (a însemna)
1. Un excursionist a mers un sfert din drumul ce-l avea de parcurs cu trenul, o treime din drumul ramas a mers cu
autobuzul, trei sferturi din noul rest cu bicicleta, mergand in continuare pe jos 12 km si ajungand la destinatie. Cati km
a parcurs in total?

2. Un elev a avut o suma de bani. In prima zi a chltuit 1/5 din suma, a doua zi 1/4 din suma ramasa, a treia zi 1/3 din
noul rest, a patra zi 1/2 din ce a mai ramas si a constatat ca mai are 5 lei. Ce suma a avut elevul?
Multumesc!

3."Cristina a primit o cutie de bomboane de la parintii sai. In prima zi a mancat impreuna cu prietene sale jumatate
din bomboane, a doua zi a mancat 1/4 din bomboanele ramase, iar a treia zi jumatate din noul rest. Stiind ca in a
patra zi a mancat ultimele 3 bomboane din cutie, afla cate bomboane erau in cutie."

4."Ana, Daniel si Aurel au consumat caise dintr-o punga astfel: Ana cu 3 caise mai putin decat 1/3 din numarul total,
Daniel cu 2 caise mai putin decat 1/3 din rest, iar Aurel cu o caisa mai putin decat 1/3 din ultimul rest .

Stiind ca in punga au mai ramas 9 caise, afla:

a) Cate caise au fost la inceput in punga;
b) Cate caise a mancat fiecare copil."

andreea citeste o carte in trei zile,in prima zi citeste o optime si 5 pagini,a doua zi citeste o patrime si 5
pagini,iar a treia zi citeste restul adica 175.cate pagini are cartea?doamna invatatoare vrea si desen si
intrebari altfel nu ie bine tema
Poate cea mai frumoasa, mai iubita si asteptatasarbatoare este Craciunul, celebrat de toata
lumea crestina pe 25 decembrie.

Din punct de vedere religios, Craciunul, cea mai veche sarbatoare a omenirii, semnifica nasterea
Domnului nostru Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu, trimis pe Pamant sa ajute oamenii sa devina mai
buni, mai credinciosi, mai ingaduitori si responsabili, mai toleranti si rabdatori.

Sacrificare porcului

Obiceiul sacrificarii porcului de Ignat, pe 20 decembrie, inca se mai practica prin satele noastre
romanesti, pe acolo unde gospodarii cresc porci in propriile curti, pentru ca la Sarbatorile de iarna sa
aiba carne proaspata din care sa-si prepare traditionalele mancaruri romanesti: toba, racitura,
tochitura, carnati.

Dupa transarea si sortarea carnii, gazda pregateste, afara, aproape de locul sacrificiului, o masa
mare, pentru toti oamenii care au ajutat la taierea porcului. Felul de mancare, traditional numit
"pomana porcului", este obtinut prin prajirea, intr-un ceaun mare, de tuci, a bucatilor de carne taiate
din toate partile porcului sacrificat: bucati de muschi, ficat, slanina, coasta, falca.

Se vesteste Nasterea Domnului

Inainte de Craciun, preotul umbla cu icoana din casa in casa, pentru a vesti Nasterea Domnului.
Aceasta este o practica extrem de veche, de fapt, o vizita pe care preotul o face credinciosilor sai.
Preotul poarta cu el o icoana care infatisaza scena nasterii Mantuitorului si, in fiecare casa canta
troparul sarbatorii, dand icoana credinciosilor ca sa fie sarutata.

Impodobirea bradului

Traditia impodobirii bradului si a casei cu crengute de brad este un obicei relativ nou, preluat pe la
jumatatea secolului al XIX-lea de la tarile germanice. Prin forma sa triunghiulara, bradul
simbolizeaza Sfanta Treime, iar podoabele cu care bradul este impodobit semnifica bogatia si
cunoasterea, ca si pomul sacru din Gradina Edenului.

In zilele noastre, impodobirea bradului de Craciun a devenit una dintre cele mai iubite datini, atat in
mediul rural, cat si urban, odata cu asteptarea in seara de Ajun a lui Mos Craciun.

Copiii stiu ca Mos Craciun aduce cadouri mai multe celor care au fost foarte cuminti. Acesta este si
astazi un argument foarte serios si este o motivatie puternica pentru copii, care se straduiesc sa
devina mai cuminti, mai harnici si mai ascultatori pentru ca anul viitor sa primeasca mai multe daruri.

Colindatul

In ajunul Craciunului exista obiceiul de a merge cu colindul. Colindele sunt cantece traditionale
formate din urari de bine si belsug pentru toti cei ce le asculta. In ziua de Craciun, colindele revin, de
asta data copiii cantand "Steaua". Prin acest colind, ei anunta venirea pe lume a pruncului Iisus
Hristos.

Sunt zone in tara unde traditia Craciunului inca se pastreaza cu sfintenie si se transmite nealterata,
din generatie in generatie. Oamenii de la sate au obiceiuri specifice de la care nu se abat de aceea,
in prag de sarbatori, auzim de traditii si superstitii de care multi dintre noi n-au auzit niciodata.

Imprumuturi si noroc

In unele locuri, in ajunul Craciunului, gospodarii isi strang de prin sat toate lucrurile pe care le-au dat
cu imprumut. In alte locuri, in ajun de Craciun nu se da nimic cu imprumut pentru ca cei care iau cu
imprumut fac asta numai ca sa aiba noroc la hotii in anul viitor. De asemenea, traditia spune ca cei
care dau lucruri din casa, alunga norocul din camin. In unele sate, in vasul cu apa, in care familia se
spala, se pun nuci, pentru ca oamenii sa fie sanatosi peste an.

Tot la sate inca se mai pastreaza obiceiul ca in ajunul Craciunului cetele de colindatori sa mearga
din poarta in poarta ca sa vesteasca venirea pe lume a Pruncului Iisus. Se spune ca tinerii mascati
care insotesc aceste cete au darul de a alunga spiritele rele si ca cei care nu ii primesc vor avea un
an sarac, cu ghinion.

Ouăle de Pasti, potrivit tradiției, erau adunate din cuibar in miercurea din a patra
săptămâna a Postului Mare, numita si „miercurea Păresimilor”. Exista obiceiul ca de la in
aceasta zi nu se stricau pana la Pasti. Acum se alegeau ouăle pentru masa de Pasti si ouăle ce
urmau sa fie înroșite. Chiar daca ele erau alese in aceasta zi, vopsitul lor avea loc in joia din
săptămâna de dinaintea Sfintelor Pasti, însă, niciodată in Vinerea Mare.

Încondeierea sau „împistritul” ouălor reprezintă un obicei străvechi in tradiția românească.

Ouăle încondeiate sunt o mărturie a datinilor, credințelor si obiceiurilor pascale,
reprezentând un element de cultura spirituala specific românească.

In cultura populara, ziua in care se înroșesc ouăle este joia din săptămâna patimilor,
cunoscuta si sub denumirea de Joia Mare. Se spune ca ouăle înroșite in aceasta zi, nu se
strica tot timpul anului. De asemenea, oamenii cred ca ouăle roșii duse la biserica si sfințite,
daca sunt îngropate într-o gospodărie, aceasta este ferita de grindina si piatra.

Exista o anumita procedura privind înroșirea ouălor: mai întâi, ouăle se spală cu detergent,
se clătesc, se lasă la uscat si apoi se fierb in vopseaua pregătită. Pe lângă oua roșii, romanii
contemporani, obișnuiesc sa mai vopsească ouăle si in galben, verde, albastru. Unele
gospodine pun pe ou o frunza, apoi li leagă intra-un ciorap subțire si așa îl fierb, ca sa iasă
„cu model”.

In tradiția populara de la noi, oul roșu de Pasti simbolizează sângele Domnului si ar avea
puteri miraculoase, de vindecare, de îndepărtare a râului, fiind purtător de sănătate,
frumusețe, vigoare si spor. Ouăle colorate in alte culori (galben, verde, albastru) vestesc
bucuria primăverii. Cele colorate in negru simbolizează chinul si durerea pe care le-a suferit
Hristos pe cruce. Ouăle inchistrite sunt simbolul Mintuitorului, care a ieșit din mormânt si a
înviat, precum puiul din gaoace.

Ciocnitul ouălor semnifica sacrificiul divinității primordiale si se face după reguli precise:
persoana mai in vârsta (de obicei bărbatul) ciocnește capul oului de capul oului ținut in
mana de partener, in timp ce rostește cunoscuta formula “Hristos a înviat”, la care se
răspunde cu “Adevărat a înviat”.

In Bucovina, cojile ouălor de Pasti, sunt aruncate in rău, pentru ca apa sa le poarte la
„Blajini” (ființe imaginare, incarnări ale copiilor morți nebotezați, al căror loc de viețuire se
afla la „capătul lumii”, aproape de Apa Sâmbetei). In felul acesta, si Blajinii știu ca pentru
toți creștinii a venit Sărbătoarea Sfintelor Pasti.

In pârțile Sibiului, exista obiceiul ca de Pasti sa fie împodobit un pom (un arbust)
asemănător cu cel de Crăciun. Singura deosebire consta in faptul ca in locul globurilor se
agata oua vopsite (golite de conținutul lor). Pomul poate fi așezat într-o vaza frumoasa si
farmecul sărbătorii sporește cu o podoaba de acest fel.

In Maramureș, zona Lăpușului, dimineața, in prima zi de Pasti, copiii (pana la vârsta de 9

ani) merg la prieteni si la vecini sa le anunte Invierea Domnului. Gazda daruieste fiecarui
urator un ou rosu. La plecare, copiii multumesc pentru dar si ureaza gospodarilor „Sarbatori
pascale fericite”. La aceasta sarbatoare, pragul casei trebuie trecut mai intai de un băiat,
pentru ca in acea gospodarie sa fie armonie tot restul anului.

In dimineata zilei de Pasti, copiii se spala pe fata cu apa proaspata de la fantana in care s-au
pus un ou rosu si fire de iarba verde.

Fie ca romanii sa-si aminteasca cu bucurie si placere de aceste frumoase traditii romanesti,
sa le transmita generatiilor viitoare, pentru ca unele dintre acestea au nu numai
recunoastere interna, ci sunt apreciate in Europa si in lume, cum este, de pilda, incondeiatul
si incristatul oualor.
Stau şi mă întreb: oare ce poate fi mai frumos decât un răsărit de soare la malul mării? Cred că
toată lumea este tentată când se află la mare, să fotografieze un răsărit sau apus de soare.
Sunt două momente unice cu care ziua începe şi apoi se încheie. Nu te poţi întoarce acasă fară
o astfel de imagine. Pentru că nici eu nu fac excepţie de la regulă, acest entuziasm
cuprinzându-mă şi pe mine, după ce ceasul a dat deşteptarea, mi-am luat aparatul foto şi am
plecat spre plajă. Încă soarele nu-şi facuse simţită prezenţa. Am aruncat o privire în stânga şi în
dreapta, era pustiu, doar câţiva pescăruşi aşteptau să înceapă o noua zi. În sfârşit la ora 5:50 la
orizont zăresc soarele înălţându-se spre cer.

Constat cu surprindere că fiecare răsărit de soare este unic, atrăgând atenţia printr-un colorit
deosebit şi contraste cromatice puternice. Un moment de mare emoţie, pe care mulţi îl
aşteptăm cu nerăbdare la fiecare revedere cu marea… Privesc cu nerăbdare acea linie a
orizontului, în care cerul sărută marea şi pe care apare încet - încet, un punct roşu care devine
tot mai mare, aducând strălucire pe întreaga boltă cerească. Povestea acestui răsărit de soare
începută la ora 5:50 se sfârşeşte rapid la ora 6:00, atunci când soarele s-a plictisit de sesiunea
de modelling şi s-a înălţat repede spre cer. Cu toate că preferam să mai rămână puţin la nivelul
orizontului. Practic în câteva minute se termină tot. Dacă nu ai fost pe fază în acest scurt
interval de timp, nu-ţi rămâne decât să aştepţi o nouă zi, un nou răsărit, sperând că altă dată
norocul îţi va surâde! Pentru că fiecare răsărit de soare este unic, încântător şi romantic în
egală masură; mai ales dacă îl prinzi pe plajă, la mare; m-am gândit ca această incursiune să
se repete şi în alte dimineţi. Zis şi făcut. O nouă zi, un alt răsărit de soare. Este ora când toată
lumea încă visează. Debutul primelor raze nu s-a lăsat mult aşteptat, aşa că profit de ocazie şi
trag câteva cadre, mai ales că în această dimineaţă norii şi-au făcut simţită prezenţa oferind un
spectacol pe cer. Din nou răsăritul de soare este plin de calităţi şi mistere. Şi din nou te
îndeamnă la visare... Din păcate timpul nu iartă. Aşa că iată-ne ajunşi în ultima zi de vacanţă, în
care mai pot să hoinăresc pe plajă la aceste ore matinale. Drept urmare, o iau din nou din loc
pentru a surprinde un alt răsărit de soare la malul mării. După circa 2 minute, sunt pe ţărm unde
soarele timid îşi face apariţia la orizont. Este ora când marea devine cristalină, când pescăruşii
se joacă în zbor şi parcă totul capătă viaţă.Doar sunetul valurilor izbindu-se la mal îţi mai pot
distrage atenţia. Sunt clipe în care îţi doreşti ca timpul să stea în loc. Aceste momente nu se pot
exprima suficient de bine în cuvinte ele trebuiesc admirate pur şi simplu.Când eşti pe litoral, nu
merită ratată o plimbare pe malul mării atunci când ziua încă se îngână cu noaptea. Aceste trăiri
puternice care te încearcă la malul mării, te fac să înţelegi că viaţa aceasta este un cadou atât
de preţios, de care trebuie să ne bucurăm din plin, în cel mai frumos mod. Putem face asta
începând prin a admira şi preţui frumuseţile ce ne înconjoară la tot pasul. Toate aceste
frumuseti se întâmplă în fiecare zi a vieţii noastre. Aşa este şi răsăritul de soare o splendoare ce
trebuie: admirat, savurat şi musai fotografiat!