Strazile importante ale Parisului/ Les rues importantes de Paris

Boulevard Montmartre este unul din marile bulevarde pariziene. Realizarea sa a fost finalizată în 1763. În 1851 a fost expus acolo
lingoul de aur al celebrei loterii a lingourilor de aur, care a ocupat spații largi în cronica politică a timpului.
Cladiri memorabile situate oe acest bulevard

 nr. 5: locuința fotografului Édouard Buguet la momentul arestării sale în 1875.

 nr. 7: Théâtre des Variétés. Fațada și holul central sunt clasificate ca monumente istorice începând din 30 septembrie 1974.
 nr. 10:
 Musée Grévin. Sala de teatru este înscrisă pe lista monumentelor istorice din 23 noiembrie 1964.
 În decembrie 1825 Gioachino Rossini a locuit o perioadă într-un apartament de pe boulevard Montmartre 10. François-
Adrien Boieldieu locuia în apartamentul de deasupra celui al compozitorului italian.
 nr. 10-12 : Pasajul Jouffroy. Pasajul este înscris pe lista monumentelor istorice începând din 7 iulie 1974. La această adresă s-a
aflat magazinul comerciantului de obiecte de artă Adolphe Goupil (1806-1893).
 nr. 12: „Petit-Casino”, construit în 1893 pe fostul amplasament al Bazarului oriental și al Teatrului Séraphin, care și-au încetat
activitatea în 1948.
 nr. 11-13: Passage des Panoramas et galeries annexes (galeries Feydeau, Montmartre, Saint-Marc, galerie des Variétés,
ancienne boutique du graveur Stern). Aceste pasaje și galerii au fost înscrise pe lista monumentelor istorice în 7 iulie 1974 și 10
iulie 2009.
 nr. 14 : locuința Carolinei Rémy, cunoscută sub numele de Line și apoi de Séverine, secretara lui Jules Vallès. Sediul ziarului La
Libre Parole al lui Edouard Drumont din 1892 până în 1900. Marea braserie parizienă Maxéville ocupa parterul și primul etaj. Un
celebru impostor englez, dr. McLaughlin, pretindea că tratează lumbago într-un mod miraculos.[5] Clădirea a fost distrusă în 1934
și reconstruită în stil Art Nouveau.[6]
 nr. 16: Hôtel de Mercy-Argenteau. Decorațiunile de secol XVIII ale marelui salon pătrat și ornamentele decorative sculptate în
secolul al XIX-lea în vechea sufragerie de la primul etaj al clădirii sunt considerate monumente istorice, începând din 11 aprilie
1958. Clădirea-însăși a fost înscrisă pe listă în 6 august 1975.

Boulevard Montmartre est l'un des grands boulevards de Paris. Sa réalisation a été achevée en
1763(mille sept cent soixante-trois). En 1851 (mille huit cent cinquante et un), on a exposé le lingot doré
de la célèbre loterie des lingots d'or, qui occupaient de grands espaces dans la chronique politique du
temps.
Bâtiments mémorables situés sur ce boulevard
• N ° 5: la maison du photographe Édouard Buguet au moment de son arrestation en 1875 ( mille huit
cent soixante-quinze).
• N ° 7: Théâtre des Variétés. La façade et le hall central sont classés monuments historiques depuis le
30 ( trente) septembre 1974 (mille neuf cent soixante-quatorze).
• non. 10:
• Musée Grevin. La salle du théâtre figure sur la liste des monuments historiques du 23(Vingt-trois)
novembre 1964 (Mille neuf cents soixante-quatre).
• En décembre 1825 (mille huit cent vingt-cinq) , Gioachino Rossini a vécu pendant un moment dans un
appartement du boulevard Montmartre 10. François-Adrien Boieldieu habitait l'appartement au-
dessus du compositeur italien.
• N ° 10-12: Le passage de Jouffroy. Le passage a été répertorié sur les monuments historiques depuis
le 7 juillet 1974 (mille neuf cent soixante-quatorze). À cette adresse était le magasin du marchand d'art,
Adolphe Goupil .
• N ° 12: "Petit-Casino", construit en 1893 (mille huit cent quatre-vingt-treize) sur l'ancien site du Bazar
Oriental et le Théâtre Séraphin, qui a cessé d'opérer en 1948 (mille neuf cent quarante-huit).
• N ° 11-13: Passage des Panoramas et galeries annexes (galeries Feydeau, Montmartre, Saint-Marc,
Galerie des Variétes, ancienne boutique du graveur Stern). Ces passages et galeries ont été inscrits
sur les monuments historiques le 7 juillet 1974(mille neuf cent soixante-quatorze) et le 10 juillet 2009
(deux mille neuf).
• non. 14: La Résidence de Caroline Rémy, connue sous le nom de Line, puis par Séverine, secrétaire
de Jules Vallès. Le quartier général de La Libre Parole de Edouard Drumont de 1892 (mille huit cent
quatre-vingt-douze) à 1900 (mille neuf cents). La brasserie parisienne de Maxéville occupe le rez-de-
chaussée et le premier étage. Un imposteur anglais célèbre, le docteur McLaughlin, a prétendu traiter
miraculeusement le lumbago . Le bâtiment a été détruit en 1934 (mille neuf cent trente-quatre) et
reconstruit dans le style Art Nouveau.
• N ° 16: Hôtel de Mercy-Argenteau. Les décorations du 18ème (dix-huitième) siècle du grand salon carré et
des ornements décoratifs sculptés au 19ème (dix-neuvième) siècle dans l'ancien salon au premier étage du
bâtiment sont considérés comme des monuments historiques depuis le 11 (onze ) avril 1958 (mille neuf cents
cinquante huit). Le bâtiment lui-même a été répertorié le 6 août 1975 (Mille quatre vingt dix cent soixante-quinze)
.
 Champs-Élysées (literal, Câmpiile Elizee) este un bulevard important din capitala franceză Paris. Cu cinematografele,
cafenelele, și magazinele sale de lux, Champs-Élysées este una dintre cele mai faimoase străzi din lume.

Bulevardul pornește din Place de la Concorde spre fostul Place de l'Étoile (acum Place Charles de Gaulle), locațiaArcului de Triumf,
formând o parte din linia așa-numitei Axe historique.
Champs-Élysées au fost la origine niște câmpuri, până în 1616 când Maria de Medici a decis să construiască o cărare în trei linii.
În 1724, bulevardul a fost extins până la Place de l'Étoile.
La sfârșitul anilor 1700, a devenit un bulevard al modei, unde Regina Marie Antoinette se plimba împreună cu curtenii săi, și unde lua
lecții de muzică la Hotel Crillon. Champs-Élysées au devenit un oraș în 1828, în care au apărut noi poteci, fântâni și iluminare cu gaz.
Peste ani, bulevardul a trecut prin mai multe transformări, din care cea mai recentă este cea din 1993, când au fost lărgite trotuarele.
Palatul Élysée este situat nu departe de bulevard.

Les Champs-Élysées (littéralement, Elize Plains) est un important boulevard de la capitale

française, à Paris. Avec ses cinémas, ses cafés et ses boutiques de luxe, les Champs-Élysées sont l'une des
rues les plus célèbres au monde.
Le boulevard part de la Place de la Concorde vers l'ancienne place de l'Étoile (maintenant la place
Charles de Gaulle), l'emplacement de l'arc de triomphe, faisant partie de la ligne de l'Axe Historique.
Les Champs-Élysées étaient à l'origine des champs jusqu'en 1616 ( Mille six cent seize) lorsque
Maria de Médicis a décidé de construire un chemin de trois lignes. En 1724 (mille sept cent vingt-quatre),
le boulevard a été étendu à Place de l'Étoile.
À la fin des années 1700 (mille sept cents), il est devenu un boulevard de la mode, où la reine Marie
Antoinette accompagnait ses courtisans et où elle avait des leçons de musique à l'hôtel Crillon.
Les Champs-Élysées sont devenus une ville en 1828(mille huit cent vingt-huit ), où de nouveaux
chemins, des fontaines et de l'éclairage à gaz ont émergé. Au fil des ans, le boulevard a subi plusieurs
transformations, dont la plus récente était en 1993 ( mille neuf cent quatre-vingt-treize), lorsque les trottoirs
étaient agrandis.
 Le Palais de l'Élysée est situé non loin du boulevard.

Boulevard des Italiens este unul dintre cele patru „grands boulevards” din Paris, o rețea rutieră ce se întinde pe direcția est-vest și
include, de asemenea, Boulevard de la Madeleine, Boulevard des Capucines și Boulevard Montmartre. La originea numelui se află
Théâtre des Italiens, construit în 1783, cu puțin timp înainte de Revoluția Franceză (înlocuit acum de Opéra-Comique).
Bulevardul a purtat în cursul timpului următoarele nume:
 boulevard Neuf (= Bulevardul nou)
 boulevard du Dépôt (Bulevardul depozitului), din cauza prezenței aici a unei cazărmi instalate în 1764 la colțul cu rue de la
Chaussée-d'Antin
 boulevard de la Chaussée-d'Antin
 boulevard Cerutti după numele unui hotel de pe bulevard (în timpul Revoluției Franceze)
 le petit Coblence („micul Koblenz”) după 1795, deoarece aici locuiau mulți emigranți reveniți la Franța în
perioada Directoratului (Koblenz fusese o destinație populară de exil pentru ei)
 boulevard de Gand, pe o parte a bulevardului, sub cea de-a doua Restaurație bourbonică, din 1815 la 1828, în memoria exilului
lui Ludovic al XVIII-lea la Gent înCele o sută de zile.
În cursul secolului al XIX-lea bulevardul a fost un loc de întâlnire pentru elita elegantă a Parisului (un rol pe care l-a avut până la
Primul Război Mondial).
Elita secolului al XIX-lea i-a înlocuit pe Muscadins și Merveilleuses din timpul Directoratului, pe Gandins în timpul Restaurației,
pe Dandies în timpul domniei luiLudovic-Filip I și pe femeile în crinolină în timpul celui de-al Doilea Imperiu.
Acea perioadă a fost, de asemenea, o epocă importantă pentru mai multe celebre Cafenele: Café de Paris, café Tortoni (café Tortoni
din Buenos Aires își ia numele de la cafeneaua omonimă din Paris), café Frascati, café Français, Maison dorée printre altele. La
momentul amenajării bulevardului Haussmann în anii 1920, aceste stabilimente comerciale au dispărut și au fost înlocuite de alte
clădiri, ce găzduiau în special instituții financiare.
 Boulevard des Italiens est l'un des quatre "Grands Boulevards" Paris, un réseau routier qui
enjambe l'est à l'ouest et comprend également le boulevard de la Madeleine, boulevard des Capucines et
du boulevard Montmartre. Le nom du nom est Théâtre des Italiens, construit en 1783 (mille sept cent
quatre-vingt-trois), peu avant la Révolution française (maintenant remplacé par Opéra-Comique).
Le boulevard portait le nom suivant dans le temps:
• Neuf boulevard (= nouveau boulevard)
• Boulevard du Dépôt, en raison de la présence d'une caserne installée en 1764(mille sept cent soixante-
quatre) au coin rue Chaussée-d'Antin
• Boulevard de la Chaussée-d'Antin
• Boulevard Cerutti après le nom d'un hôtel sur le boulevard (pendant la Révolution française)
• le petit Coblence ( « petit Coblence ») après 1795 (mille sept cent quatre-vingt-quinze) parce qu'il a vécu
de nombreux immigrants retournent en France au cours de la direction (Coblence était une destination
populaire de l'exil pour eux)
• boulevard de Gand, d'un côté du boulevard, dans la seconde Restauration de Bourbon en 1815-1828
(mille huit cent quinze- -mille huit cent vingt-huit) en mémoire de l'exil de Louis XVIII à Gand lent cent
jours.
Au cours du dix-neuvième siècle, le boulevard était un lieu de rencontre pour l'élite élite de Paris (un rôle
qu'il avait jusqu'à la Première Guerre mondiale).
XIXe siècle Elite et a été remplacé Muscadins et Merveilleuses au cours Direction sur Gandins pendant la
Restauration, les dandys du règne luiLudovic Philippe I et femmes en cerceau du Second Empire.
Cette période a également été un moment important pour de nombreux célèbre Café: Café de
Paris, Café Tortoni (Café Tortoni à Buenos Aires tire son nom du café du même nom à Paris), un café
Frascati, café Français, entre autres Maison Doree . À l'époque du boulevard Haussmann dans les années
1920, ces établissements commerciaux ont disparu et ont été remplacés par d'autres bâtiments, qui
abritent principalement des institutions financières.

Moulin-Rouge
Moulin-Rouge
 Le Moulin-Rouge à Paris.

modifier

Le Moulin-Rouge1,2,3, également graphié Moulin Rouge4 (beaucoup plus rarement Moulin rouge), est
uncabaret parisien fondé en 1889 par Joseph Oller et Charles Zidler, qui possédaient déjà l'Olympia. Il est situé sur
le boulevard de Clichy dans le 18e arrondissement de Paris, au pied de la butte Montmartre5. Son style et son nom
ont été imités et empruntés par d'autres cabarets dans le monde entier.
Ce site est desservi par la station de métro Blanche.

La Belle Époque est une période de paix et d’optimisme marquée par le progrès industriel et un
foisonnement culturel particulièrement riche. Les expositions universelles de 1889 (célébration du centenaire de
la Révolution française et présentation de la tour Eiffel) et de 1900 en sont les symboles. Le japonisme, courant
artistique d’inspiration orientale avec pour brillant disciple Toulouse-Lautrec, est à son apogée. Montmartre, au
milieu d’un Paris de plus en plus gigantesque et dépersonnalisé, a su garder une ambiance de village bucolique6.
Il y eut jusqu’à 30 moulins à vent sur la butte Montmartre (dont 12 rue Lepic) qui broyaient du grain, du maïs, du
plâtre, de la pierre. Étymologiquement, on oppose à « cabaret » ou « cabret » (terme d’origine picarde, signifiant
« petite chambre » ou « établissement où l’on sert des boissons »), ce que Jean Deny appelle le
prototype arabe kharabat (« ‫)» خربات‬7 signifiant « cabaret » en turc8, persan9 et pachto10, ou
encore khammarât « ‫ » خمارات‬, autre racine arabe proposée par Antoine-Paulin Pihan. La revue est à l’époque une
11

petite pièce comique ou satirique passant en revue l’actualité et ses personnalités, avec humour et irrévérence.
Le 6 octobre 1889, ouverture du Moulin-Rouge, dans le Jardin de Paris au pied de la butte Montmartre. Son
créateur Joseph Oller et son directeur Charles Zidlersont des redoutables hommes d’affaires, qui connaissent bien
les goûts du public12. L’objectif est de permettre aux plus riches de venir s’encanailler dans un quartier à la mode,
Montmartre. Le lieu extravagant – le jardin est agrémenté d’un gigantesque éléphant – permet à toutes les
populations de se mélanger. Petits employés, résidents de la place Blanche, artistes, bourgeois, hommes d’affaires,
femmes élégantes et étrangers de passage s’y côtoient. Surnommé « Le Premier Palais des Femmes » par Oller et
Zidler, le cabaret connaît rapidement un vif succès.
Ingrédients du succès[modifier | modifier le code]
Une architecture de salle révolutionnaire qui permettait des changements de décor rapides et où tous les publics se
mélangeaient. Des soirées festives, au champagne, où l’on danse et rit énormément grâce à des attractions pleines
d’humour et qui changent régulièrement, comme celle du Pétomane.
Une nouvelle danse inspirée du Quadrille ou « chahut » et de plus en plus populaire : le French Cancan, exécutée
sur un rythme endiablé par des danseuses aux costumes affriolants. Des danseuses illustres resteront dans
l’Histoire du Moulin-Rouge incluant la Goulue, Jane Avril, la Môme Fromage, Grille d’Égout, Nini Pattes en l’Air
et Yvette Guilbert. Le Moulin-Rouge est un lieu aimé des artistes, dont le plus emblématique fut Henri de Toulouse-
Lautrec. Ses affiches et ses tableaux assurèrent au Moulin-Rouge une notoriété rapide et internationale.
Montmartre[modifier | modifier le code]

Le Moulin-Rouge en 1900.

À la fin du XIXe siècle, il existait deux Montmartre : celui des fêtes et celui des artistes qui venaient y chercher la
qualité de la lumière au-dessus de la pollution de la grande cité et les loyers modérés. Ces deux mondes
cohabitaient et se mélangeaient avec deux valeurs communes : le plaisir et la beauté. Les artistes de Montmartre
comptaient Henri de Toulouse-Lautrec,Auguste Renoir, Juan Gris, Georges Braque, Kees van Dongen, Guillaume
Apollinaire, Alphonse Allais, Pablo Picasso,Marcel Proust, Maurice Utrillo, Amedeo Modigliani, Pierre
Bonnard, Roland Dorgelès, Max Jacob, Pierre Mac Orlan. Au milieu d’une ville de plus en plus gigantesque et
dépersonnalisée, Montmartre cultive son esprit village, grande famille qu’on s’est choisie, son aspect bucolique
avec les vendanges, c'est-à-dire humain. Le Moulin-Rouge affiche « Bal, divertissements, variétés » ; Henri de
Toulouse-Lautrec fête ses 25 ans, il est dans la salle. Visionnaires, Joseph Oller, créateur propriétaire et Charles
Zidler directeur imaginent un lieu rehaussé d’un gros Moulin peint en rouge et illuminé la nuit afin d’être bien visible
depuis les Grands boulevards et le bas de la rue Blanche. Le Moulin-Rouge, très différent des autres moulins de la
butte Montmartre avait pour vocation essentielle d'être l'enseigne de l'établissement, dessiné par Adolphe Willette, il
fut le premier bâtiment électrifié de Paris. Sa forme et sa couleur immédiatement reconnaissables en ont fait un des
emblèmes de Paris.
Joseph Oller est un entrepreneur visionnaire : inventeur du Pari mutuel en 1867, créateur d’un des premiers grands
parcs d’attraction avec les montagnes russesboulevard des Capucines en 1887, créateur de l’Olympia en 1893,
entre autres. La femme prend une place primordiale dans le cabaret qui promet « de l’or et des jambes de femme ».
Oller et Zidler voulait créer « le premier palais de la femme ». Le corps féminin est alors très peu dévoilé dans la
société et la curiosité excite les imaginations, les fantasmes. La Goulue et autres chahuteuses dansent sur des
rythmes endiablés. Dès le début les hommes ont la vedette tout comme les femmes avec Valentin le Désossé et la
Goulue. Les deux ont été des vedettes instantanées, mais Louise Weber surnommée « la Goulue » est devenue
une véritable « star » par son audace et son énergie. Tête d'affiche permanente, la Goulue est devenue le
synonyme du cancan et du Moulin-Rouge. Artiste la mieux payée de Paris, elle était l'un des sujets favoris de Henri
de Toulouse-Lautrec13.
Grands moments
Le moulin-Rouge vers 1910.

Henri de Toulouse-Lautrec et Tremolada, assistant de Zidler, manager du Moulin-Rouge. Paris, 1892.

Les premières années du Moulin-Rouge sont marquées par des spectacles extravagants, inspirés du cirque, et des
attractions restées célèbres comme celle du Pétomane. On organise des concerts bals tous les jours à 22 heures.
De 1889 à 1910, Foottit et Chocolat, duo comique entre un clown blanc autoritaire et un Auguste noir souffre-
douleur, est très populaire et souvent à l’affiche au Moulin-Rouge. Le rire fait partie intégrante du Moulin-Rouge, un
rire désopilant avec des spasmes, qui mettait la salle en « convulsions14 ».
Le 19 avril 1890, la 1re revue est intitulée Circassiens et Circassiennes. Le 26 octobre 1890, le prince de Galles,
futur Edward VII, qui effectue un séjour privé à Paris, retient une table pour découvrir ce quadrille dont la réputation
avait déjà franchi la Manche. En le reconnaissant, la Goulue, jambe en l’air et tête dans les jupons, lance sans
hésiter : « Ohé, Galles, tu paies le champagne ! ». En 1891, « La Goulue » est la première affiche de Henri de
Toulouse-Lautrec pour le Moulin-Rouge. En 1893, le Bal des Quat'z'Arts fait scandale avec son défilé de Cléopâtre
nue entourée de jeunes filles tout aussi dénudées.
Le 12 novembre 1897, le Moulin-Rouge ferme exceptionnellement ses portes en raison des obsèques de son
directeur et cocréateur Charles Zidler. Yvette Guilbert lui avait rendu hommage en lui déclarant : « Vous avez le
génie de créer du plaisir populaire, dans le sens très élevé du mot, d’amuser les foules avec des nuances, selon la
qualité de la masse à distraire ». En 1900, des 5 continents, les étrangers sont attirés par l’Exposition universelle et
affluent au « Moulin rouch ». Les mêmes, rentrés chez eux, firent de Paris la Babylone moderne, la capitale des
plaisirs et des « p’tites dames de Paris ». Dans toutes les capitales poussèrent alors comme des champignons des
« Moulins rouges » et des « Montmartre » que l’imitation et la libre interprétation firent ressembler non pas à
Babylone mais plutôt à Sodome et Gomorrhe. Le dernier bal au Moulin-Rouge a lieu le 29 novembre 1902 et il se
transforme en théâtre concert.
Opérette et grand spectacle[modifier | modifier le code]
Janvier 1903, le Moulin-Rouge rouvre ses portes après des travaux de rénovation et d’aménagement réalisés
par Édouard-Jean Niermans, le plus parisien des architectes de la Belle Époque (il a réalisé, entre autres,
la brasserie Mollard, le Casino de Paris, les Folies Bergère à Paris, le Palace Hôtel à Ostende en Belgique, la
reconstruction de l’hôtel du Palais à Biarritz et la création de l’hôtel Negresco sur la promenade des
Anglais de Nice). Premier apéritif concert, où l’élite du monde élégant se retrouve pour un dîner spectacle dans un
cadre encore plus beau et plus confortable que tout ce qui existe. Jusqu’à la Première Guerre mondiale, le Moulin-
Rouge se transforme en véritable temple de l’opérette. Les spectacles s’enchaînent : « Voluptata », « La Feuille de
Vigne », « le Rêve d’Égypte », « Tais-toi tu m’affoles »… et bien d’autres revues aux titres plus évocateurs les uns
que les autres. Le 3 janvier 1907, au cours du spectacle « le Rêve d’Égypte », Coletteéchange un baiser sur scène
avec sa maîtresse la duchesse de Morny (Mathilde de Morny dite « Missy »). Jugée scandaleuse, la pièce est
interdite.
Le 29 juillet 1907, première apparition de Mistinguett sur la scène du Moulin-Rouge dans « la Revue de la
Femme ». Très vite, son talent éclate au grand jour. Elle triomphera l’année suivante avec Max Dearly dans « la
Valse chaloupée ». Mistinguett, née dans une famille modeste, a un sens indéniable de la répartie. Elle a voulu
construire sa vie et dit « La banlieue, n’en sort pas qui veut. J’avais un don : la vie. Tout le reste, reste à faire, à
penser. Je n’ai pas pu me permettre d’être un bel animal, il a fallu penser à tout. » Le 9 avril 1910, une ancienne
dame d’honneur de l’impératrice Eugénie assiste, au Moulin-Rouge, à une représentation de la Revue amoureuse.
Elle est si charmée par la reconstitution fidèle de la cérémonie du retour des troupes d’Italie qu’elle ne peut
s’empêcher de crier « Vive l’Impératrice ! ».
Le Moulin-Rouge est détruit lors d’un incendie le 27 février 1915. Ce n'est qu'en 1921 que les travaux de
reconstruction du Moulin-Rouge débuteront.
Années « Mistinguett »

Mistinguett au Moulin-Rouge.

Après guerre, c’est Francis Salabert qui prend les commandes du Moulin-Rouge. Homme d'affaires plus qu'homme
de spectacle, il confie à Jacques-Charles, le n°1 des revuistes de l'époque, le soin de raviver les couleurs du
cabaret. Le Moulin-Rouge prend alors un nouvel essor, grâce à des vedettes telles que Gina
Palerme, Mistinguett, Jeanne Aubert ouMaurice Chevalier, ainsi qu'à la présentation, pour la première fois à Paris,
de revues américaines avec les Hoffmann Girls.
En 1923, Raphaël Beretta, compositeur et chef d'orchestre qui dirigea les Folies Bergère, l'Olympia et le Casino de
Paris se proposa de rétablir le music-Hall du Moulin-Rouge dans un grand édifice. Le Moulin s'élève au milieu de la
façade soutenu par une partie ronde décorée en partie supérieure de lucarnes ovales. Un incident se produisit en
1927 lors d'un show où les filles en tenues moulantes sortaient de gâteaux géants. Elles devaient ensuite danser et
chanter. L'ennui, c'est que pour aller du sommet des gâteaux d'où elles sortaient à la scène, il leur fallait marcher
sur un étage du gâteau, recouvert de crème pâtissière très glissante. Et une fois leurs chaussures (à talons
aiguilles) enduites de crème, les filles n'arrivaient plus à tenir debout et trébuchaient sans cesse (la scène devant
aussi être glissante). Et comme on avait dû leur donner l'ordre de ne retirer pour aucun prix leurs escarpins, les
filles ont passé tout le spectacle à glisser et à reglisser, et à se retrouver les fesses par terre. Le show fut une
véritable catastrophe.
Gesmar, 20 ans, devient décorateur. Ses dessins et maquettes resteront définitivement associés à l’image du
Moulin-Rouge. Jacques-Charles et Mistinguett sont à l’origine de créations devenues mythiques : « la Revue
Mistinguett » (1925), « Ça, c’est Paris » (1926) et « Paris qui tourne » (1928).
Au Moulin-Rouge, Mistinguett crée de nombreuses chansons devenues éternelles, dont Valencia, Ça, c’est Paris, Il
m’a vue nue, On m’suit, cette dernière avec Jean Gabin. Pierre Fouchet devient directeur de l'établissement, il
appelle Jacques Charles qui devient directeur artistique et Mistinguett qui devient « codirectrice » avec son
partenaire Earl Leslie et directrice de l'atelier de coutures.
L'après-Mistinguett

Des soldats allemands devant le Moulin-Rouge, en juin 1940, pendant l’occupation allemande de Paris lors de la Seconde
Guerre mondiale.

En 1929, Mistinguett se retire de la scène et quitte le Moulin-Rouge dont le théâtre de 1500 places assises devient
une des plus grandes salles de cinéma d'Europe avec en première partie des artistes de Music-Hall. La revue des
« Lew Leslie’s Black Birds », exécutée par une troupe de cent artistes de couleur, accompagnée du Jazz Plantation
Orchestra, se produit au Moulin-Rouge entre juin et août 1929.
L'ancienne salle de bal subsiste et se transforme en night club ultra moderne en 1937. Cette même année,
le Cotton Club, qui fait fureur à New York, se produit au Moulin-Rouge, ainsi que Ray Ventura et ses collégiens.
Entre 1939 et 1945, laSeconde Guerre mondiale vient interrompre l’effervescence du Moulin-Rouge, qui devient un
dancing, le Robinson Moulin-Rouge. Quelques jours avant la libération de Paris en 1944, Édith Piaf, dont le talent
est déjà reconnu, se produit sur la scène du Moulin-Rouge, avec Yves Montand, un débutant qu’on lui impose.
Ère du renouveau[modifier | modifier le code]
En 1950, décoration du Moulin-Rouge de Georges France. Un an plus tard, en 1951, le Moulin-Rouge est inauguré
par Vincent Auriol. Affiche et programme. Hommage à Lautrec entre un Gen Paul et un Dignimont. Exposition à la
galerie de l'hôtel Martinez à Cannes. Le 22 juin 1951, Georges France, dit Jo France, fondateur du Balajo, acquiert
le Moulin-Rouge et entreprend de considérables travaux de rénovation. Il confie à Henri Mahé, l’un des décorateurs
les plus en vogue, et aux architectes Bernard de La Tour d'Auvergne et Marion Tournon-Branly l’aménagement de
la nouvelle salle. Le décor imaginé par Jo France et en grande partie réalisé par Henri Mahé ravit aujourd'hui
encore les visiteurs du Moulin-Rouge. Les soirées dansantes, les attractions et bien sûr le célèbre French cancan
sont de retour au Moulin-Rouge. En 1953, deux panneaux sont placés dans l'entrée du Moulin-Rouge — Hommage
à Lautrec et Prière aux artistes, avec portraits dePiéral et d'Edmond Heuzé. 19 mai 1953, le 25e Bal des Petits Lits
blancs, organisé par le romancier Guy des Cars, a lieu au Moulin-Rouge en présence du président de la
République, Vincent Auriol, et avec, pour la première fois sur une scène européenne, Bing Crosby. La soirée attire 1
200 artistes et vedettes venus du monde entier, dont Joséphine Baker qui chantera J'ai deux amours.
Entre 1951 et 1960, des artistes célèbres se succèdent incluant Luis Mariano, Charles Trenet, Charles
Aznavour, Line Renaud, Bourvil, Fernand Raynaud et Lena Horne. Le célèbre French Cancan, toujours présent, est
bientôt chorégraphié par Ruggero Angeletti en 1955. Doris Haug fonde la troupe des « Doriss Girls » au Moulin-
Rouge en 1957 ; au nombre de 4 au départ, elles sont aujourd’hui 100, dont 40 sur scène. Deux ans après, le
Moulin-Rouge se transforme avec la création et l’aménagement d’un nouvel espace cuisine pour proposer à une
clientèle de plus en plus internationale un « dîner-spectacle » avec une carte gastronomique et des revues qui vont
acquérir une réputation mondiale. Au début de l'année 1960, La « Revue japonaise » crée l'événement. Entièrement
composée d'artistes japonais, la revue lance le kabuki à Montmartre.
1962—1988[modifier | modifier le code]
En 1962, Jacki Clérico, prend la direction du Moulin-Rouge. C’est le début d’une nouvelle ère : agrandissement de
la salle, installation d’un aquarium géant et premier ballet aquatique. Revue « Cancan » est conçue par Doris Haug
et Ruggero Angeletti la même année. Depuis 1963 et le succès de la revue « Frou-Frou », Jacki Clérico, par
superstition, ne choisit plus que des titres de revues commençant par la lettre F12. Bien entendu, à chaque revue, le
légendaire French cancan est présent : « Frou-Frou » (1963-1965), « Frisson » (1965-1967), « Fascination » (1967-
1970), « Fantastic » (1970-1973), « Festival » (1973-1976), « Follement » (1976-1978), « Frénésie » (1978-1983),
« Femmes, femmes, femmes » (1983-1988), « Formidable » (1988-1999) et « Féerie » (1999-2015). La musique
des revues jouées de 1963 à 1983 a été composée par Henri Betti.
Le 7 septembre 1979, le Moulin-Rouge, devenu un haut lieu parisien, fête ses 90 ans. Sur scène, pour la première
fois à Paris, Ginger Rogers est entourée de nombreuses stars dont Thierry Le Luron, Dalida, Charles
Aznavour, Jean-Claude Brialy, George Chakiris, les Village People ou Zizi Jeanmaire. Le 23 novembre 1981, le
Moulin-Rouge ferme exceptionnellement ses portes afin de présenter son spectacle devant la reine
d’Angleterre, Élisabeth II. Le 4 février 1982, Liza Minnellimène un show exceptionnel, en mettant en scène pour la
première fois, la Britannique Fenella Masse Mathews. Deux galas sont organisés en 1984 : l'un pour Dean Martin et
l'autre pour Frank Sinatra. Le 1er décembre 1986, le plus célèbre danseur classique du monde, Mikhaïl Barychnikov,
crée au Moulin-Rouge un ballet original de Maurice Béjart.
Depuis 1989[modifier | modifier le code]

Le Moulin-Rouge, et sa revue en 1999.

20 février 1988, à l'occasion du centenaire du Moulin-Rouge, la première de la revue « Formidable » est une
« Royal Performance in Paris », l’une des plus prestigieuses manifestations officielles britanniques, à laquelle
participe chaque année à Londres un membre de la famille royale. Pour la deuxième fois, elle s’est déroulée, en
France, au Moulin-Rouge. Présidée en 1983 par la princesse Anne, le prince Edward en est l’invité d’honneur le 20
février 1988. En printemps 1989, à Londres, représentation exceptionnelle du Moulin-Rouge devant le prince et la
princesse de Galles. Le 6 octobre cette même année, un gala du Centenaire est organisé avec notamment Charles
Aznavour, Lauren Bacall, Ray Charles, Tony Curtis, Ella Fitzgerald, les Gipsy Kings, Margaux Hemingway, Barbara
Hendricks, Dorothy Lamour, Jerry Lewis, Jane Russell, Charles Trenet, Esther Williams12.
En 1994, un gala Cartier est organisé au profit de la Fondation des Artistes contre le SIDA avec un concert privé
d’Elton John. En 1995, un gala Lancôme est organisé pour le lancement du parfum « Poème » avec Juliette
Binoche. Concert privé de Charles Aznavour et de Jessye Norman. Le 14 novembre 1999, une dernière
représentation de la Revue du Centenaire « Formidable », qui a accueilli, de 1988 à 1999, plus de 4,5 millions de
spectateurs, est donnée. La revue « Féerie » est pour la première fois présentée le 23 décembre 1999.
En février 2009, à l’occasion de l’année de la France au Brésil et dans le cadre du Carnaval de Rio, le Moulin-
Rouge est invité au Carnaval de RioCopacabana15,16. En octobre 2009, le cabaret fête ses 120 ans17.
Moulin Rouge
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Moulin Rouge
Moulin Rouge [1] ( pronunția franceză: [ mu.lɛ ʁuʒ] , franceză pentru "Red Mill") este o cabaretă în Paris, Franța .
Casa originală, arsă în 1915, a fost fondată în 1889 de Charles Zidler și Joseph Oller , care dețineau și Olympia
de laParis . Aproape de Montmartre, în cartierul Paris de Pigalle de pe bulevardul Clichy, în arondismentul 18 , este
marcat de moara de vânt roșie de pe acoperiș. Cea mai apropiată stație de metrou este Blanche .
Moulin Rouge este cel mai bine cunoscut ca locul nașterii spirituale a formei moderne a dansului can-can . Inițial
introdus ca un dans seducător de către curtezanii care au operat de pe site, canta de dans revue a evoluat într-o
formă de divertisment pe cont propriu și a dus la introducerea cabaretelor în Europa. Astăzi, Moulin Rouge este
o atracție turistică , oferind divertisment muzical pentru dansuri din întreaga lume. Decorul clubului conține încă o
mare parte din dragostea fin de siècle Franța.

Moulin Rouge în 1900

Belle Époque era o perioadă de pace și optimism marcată de progresul industrial și o exuberanță culturală deosebit
de bogată era la deschiderea Moulin Rouge. Expozițiile Universale din 1889 și 1900 sunt simboluri ale acestei
perioade. Turnul Eiffel a fost construit, de asemenea, în 1889, evocând spiritul de progres împreună cu cabaretul
transgresiv cultural. [2]Japonia , o mișcare artistică inspirată de Orient, cu Henri de Toulouse-Lautrec ca și ucenicul
său cel mai strălucit, a fost de asemenea la înălțimea sa. Montmartre , care, în centrul unui Paris tot mai vast și
impersonal, a reușit să păstreze o atmosferă bucolicică a satului; festivități și artiști amestecați, cu plăcere și
frumusețe ca valori. La 6 octombrie 1889, Moulin Rouge sa deschis la Jardin de Paris, la poalele dealului
Montmartre. Creatorul său Joseph Oller și managerul său, Charles Zidler, au fost oameni de afaceri formidabili care
au înțeles gusturile publicului. Scopul a fost acela de a permite celor foarte bogați să vină și să-i "scape" într-un
cartier de modă, Montmartre . Setarea extravagantă - grădina a fost împodobită cu un elefant gigantic - permiteau
oamenilor din toate categoriile de viață să se amestece. Muncitorii, rezidenții de la Place Blanche, artiștii, clasele de
mijloc, oamenii de afaceri, femeile elegante și străinii care trec prin Paris își frecă umerii. Poreclit "Primul palat al
femeilor" de Oller și Zidler, cabaretul a devenit rapid un mare succes.
Moulin Rouge în culoareaAutochrome Lumière , 1914, înainte de incendiul din 1915

Ingredientele pentru succesul său: [1]

 O arhitectură revoluționară pentru auditoriu, care permitea schimbări rapide ale decorului și unde toți se pot
amesteca;
 Sărbători serioase de șampanie în care oamenii au dansat și au fost distrați datorită actelor amuzante care s-au
schimbat în mod regulat, cum ar fi Pétomane;
 Un nou dans inspirat de cvadrilă, care devine din ce în ce mai popular: Can- canul, dansat de un dansator în
ritm furios, în costumele titilatoare;
 Dansatori cunoscuți, pe care istoria le mai amintesc: la Goulue , Jane Avril , La Môme Fromage, Grille d'Egout,
Nini Pattes en l'Air, Yvette Guilbert și clovnul Cha-U-Kao ;
 Un loc iubit de artiști, dintre care cel mai iconic a fost Toulouse-Lautrec. Afișele și picturile sale au asigurat
faima rapidă și internațională pentru Moulin Rouge.

Toulouse-Lautrec și dl Tremolada, asistentul lui Zidler și managerul Moulin-Rouge, Paris, 1892.

Cele mai mari momente

 Primii ani ai Moulin Rouge sunt marcate de spectacole extravagante, inspirat de circ, și atracții care sunt încă
celebre, cum ar fi Pétomane . Dansurile de concerte sunt organizate în fiecare zi la ora 22:00.
 1886-1910: Footit și Chocolat , un act de benzi desenate de un clovn alb, autoritar și un negru, de durată
lungă Auguste , sunt foarte populare și apar adesea pe posterul Moulin Rouge.
 19 aprilie 1890: Prima revizuire, "Circassiens et Circassiennes".
 26 Octombrie 1890: Alteța Sa Regală, Prințul Țării Galilor, viitorul Edward al VII-lea, care la o vizită privată la
Paris, a rezervat o masă pentru a vedea acest quadril, a cărui reputație a trecut deja Canalul. Recunoscându-l,
La Goulue, cu piciorul în aer și cu capul în fustele ei, spunea spontan "Hei, Țara Galilor, șampania e pe tine!".
 1891: La Goulue : Primul poster al lui Toulouse-Lautrec pentru Moulin Rouge.
 1893: " Bal des Quat'z'Arts " a provocat un scandal cu procesiunea sa de nud Cleopatra înconjurat de femei goi
tinere.
 Muzeul Brooklyn - La Moulin Rouge, La Goulue și sora ei ( Au Moulin Rouge, La Goulue et séur ) 1892 - Henri de
Toulouse-Lautrec

 12 noiembrie 1897: Moulin Rouge și-a închis porțile pentru prima dată pentru înmormântarea conducătorului și
co-fondatorului său, Charles Zidler. Yvette Guilbert ia acordat un omagiu spunând: "Aveți capacitatea de a crea
plăcere populară, în sensul cel mai bun al cuvântului, de a distra mulțimile cu subtilitate, în funcție de statutul
celor care urmează să fie distrați".
 1900: vizitatori din întreaga lume, atrași de Expoziția Universală, se înmulțesc cu "Moulin Rouch". Acest lucru a
dat Parisului o reputatie ca un oras al placerii decadente. În multe alte țări au apărut imitații "Moulin Rouges" și
"Montmartres".
Operetă și spectacole grand

 Ianuarie 1903: Moulin Rouge a fost redeschis după lucrările de renovare și perfecționare realizate de Édouard
Niermans , cel mai arhitect "parizian" al Belle Époque (printre alte lucrări pe care le-a proiectat brasierul
Mollard, Casino de Paris ,Folies Bergère la Paris, Palatul Hôtel din Ostend din Belgia, reconstrucția hotelului du
Palais din Biarritz și creareaHotelului Negresco pe Promenade des Anglais din Nisa). Primul concert de
aperitive, unde elita lumii la modă sa întâlnit pentru cină și un spectacol într-un cadru mai frumos și mai
confortabil decât oricare altul care exista în altă parte.
 Până la primul război mondial, Moulin Rouge a devenit un adevărat templu al operetei. Alte spectacole de
succes au urmat: Voluptata , La Feuille de Vigne , le Rêve d'Egypte , Tais-toi tu m'affoles și multe altele, fiecare
având un titlu mai evocator decât ultimul.
 3 ianuarie 1907: în timpul spectacolului le Rêve d'Egypte , Colette a schimbat sărutări care i-au arătat legăturile
cu ducesa Mornyi. Considerat a fi scandalos, spectacolul a fost interzis.
 29 iulie 1907: prima apariție a lui Mistinguett pe scenă la Moulin Rouge din revista Revue de la
Femme . Talentul ei a fost imediat evident. În anul următor a avut un mare succes cu Max Dearly în la Valse
chaloupée .
 Mistinguett, născut în sărăcie, nu era deosebit de frumos, dar avea un spirit de netăgăduit de rapid. Ea a vrut să
își construiască propria viață și a spus: "suburbiile sărace, nu este suficient doar să vrei să ieși, am avut un
talent: viața, restul rămâne de făcut, să mă gândesc. doar ca să fiu un animal frumos, trebuia să mă gândesc la
tot ". O femeie de afaceri neatinsă, ea a ascultat mai întâi cu grijă, apoi a fost captivată. Ea a trăit în totalitate
pentru arta ei și a făcut turnee în Europa și Statele Unite.
 9 aprilie 1910: O fostă doamnă în așteptare pentru împărăteasa Eugenia a participat la o prezentare a revistei
Amoureuse la Moulin Rouge. Ea a fost atât de încântată de recrearea credincioasă a ceremoniei de întoarcere
a trupelor din Italia, încât nu sa putut opri să cheme "Îi trăiești pe Împărăteasă!"
 27 februarie 1915: Moulin Rouge a fost distrus de foc.
 1921: Reconstruitul Moulin Rouge a fost redeschis.
Mistinguett ani

Mistinguett la Moulin Rouge

 După primul război mondial, Francis Salabert a preluat conducerea Moulin Rouge. Un om de afaceri mai
degrabă decât un showman, ia dat lui Jacques-Charles, principalul impresar al timpului, sarcina de a revigora
cabaretul. Moulin Rouge a decolat din nou datorită unor vedete precum Mistinguett, Jeanne Aubert și Maurice
Chevalier și a dat prima oară la Paris cu revistă americană cu Hoffmann Girls.
 Gesmar, în vârstă de 20 de ani, a devenit designer. Desenele și modelele sale vor fi întotdeauna asociate cu
imaginea lui Moulin Rouge.
 Jacques-Charles și Mistinguett au fost inițiatorii:
 1925: la Revue Mistinguett
 1926: Ça c'est Paris
 1928: Paris qui tourne
 La Moulin Rouge, Mistinguett a creat multe cântece de durată, inclusiv "Valencia", "Ça c'est Paris", atât de Jose
Padilla , "Il m'a vue nue", "La costum m", "La Java de Doudoune ", acesta din urmă cu Jean Gabin .
După Mistinguett

Spectacolele s-au desfășurat în timpul ocupației germane.

 1929: Mistinguett se retrage din scenă și părăsește Moulin Rouge.
 După plecarea ei, sala de bal se transformă în cel mai ultra-modern club de noapte al vremii.
 Iunie - august 1929: revistă Lew Leslie's Păsări Negre , cu rol de cântăreț de jazz și vedetă de la
Broadway Adelaide Hall , cu o trupă de o sută de artiști negri, însoțiți de orchestra de plantare Jazz, se
deschide la Moulin Rouge și devine lovitura sezon. [4]
 1937: Clubul de bumbac , toată furia din New York, este pus pe Moulin Rouge; Ray Ventura și colegii săi apar
de asemenea.
 1939-1945 Al Doilea Război Mondial. Ghidul ocupației germane "aryien" numără Moulin Rouge printre vizitele la
Paris. [5],iar spectacolele sale celebre au continuat pentru trupele de ocupație, care sunt menționate în diverse
autobiografii ale ofițerilor germani, cum ar fi Ernst Jünger , Gerhard Heller și alții. [6] Germanii au folosit motto-ul
"Jeder einmal in Paris" (toată lumea o dată la Paris) pentru a oferi "vizite de agrement" la Paris pentru trupele
sale. [7] Prostituția intensă în timpul ocupației a făcut loc pentru Loi de Marthe Richard (1946), care a închis
bordelurile și a redus spectacolele de scenă la evenimentele de dans.
 1944: la câteva zile după eliberarea Parisului, Edith Piaf , care a fost un interpret frecvent la adunările sociale și
bordello ale forțelor germane în timpul celui de-al doilea război mondial și care a fost considerat un trădător de
către mulți, reda la Moulin Rouge Yves Montand , un nou venit ales să se prezinte cu ea.
Reînnoire [ editați ]

 22 iunie 1951: Georges France, numit Jo France, fondator al Balajo ( rue de Lappe , Paris), achiziționează
Moulin Rouge și începe lucrări de renovare majoră. El oferă arhitecților Pierre Devinoy, Bernard de La Tour
d'Auvergne și Marion Tournon-Branly sarcina de a îmbunătăți și aranja noul salon. Decorul preconizat de Jo
Franța și realizat în mare parte de Henri Mahé, unul dintre cei mai la modă designeri ai zilei, a durat și este încă
în vigoare.
 Dansurile de seară, faptele și faimosul cancan francez se întorc la Moulin Rouge.
 19 mai 1953: 25-lea "Bal des Petits Lits Blancs", organizat de romancierul Guy des Cars, are loc la Moulin
Rouge în prezența președintelui francez Vincent Auriol și include pentru prima dată pe un scenă, Bing
Crosby. Seara atrage 1200 de artiști și vedete din întreaga lume, inclusiv Josephine Baker care cântă "J'ai deux
amours".
 Între 1951 și 1960, o succesiune de artiști renumiți apare: Luis Mariano , Charles Trénet , Charles
Aznavour , Linia Renaud , Bourvil , Fernand Raynaud , Lena Horne .
 1955: Jo France transferă Moulin Rouge fraților Joseph și Louis Clérico care dețin deja Le Lido . [8] Jean
Bauchet devine Manager. Celebrul cancan francez este încă realizat, în curând pentru a fi coregrafiat de
Ruggero Angeletti.
 1957: Doris Haug creează trupele "Doriss Girls" la Moulin Rouge. Inițial patru fete, trupa a crescut până la
șaizeci.
 1959: Moulin Rouge este transformat cu bucătării noi.
 1960 Revue Japonaise , în întregime compusă din artiști japonezi, lansează Kabuki în Montmartre .

Moulin Rouge la miezul nopții

 Orasul in care trăiesc se numește Husi , si este in judetul Vaslui. Mai este denumit si
“orasul dintre vii” .Este un loc curat, liniștit si plin de oameni politicosi si binedispuși.
Inca de la intrare orasul pare spectaculos, prin panonarama care se asterne la picioarele
vizitatorilor: casute frumos aliniate de-a lungul soselei, blocuri albe si curate,viile care strajuiesc
orasul de o parte si de alta.
Primavara orasul nostru este invadat de multe lalele in diferite culori si de florile
castanilor, asemeni unor candelabre, vara ne imbatam de aroma puternica a teiului inflorit.
La Husi, fiecare anotimp are frumusetea lui.Este un orasel minunat!
Schimbarea valorii gramaticale
Schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea este mijlocul intern de îmbogăţire a
vocabularului prin care se formează cuvinte noi prin trecerea de la o parte de vorbire la
alta.

Trecerea aceasta se face fără a modifica forma cuvântului, adică fără a adăuga ceva, ca în
cazul derivării sau compunerii.

Formarea cuvintelor prin conversiune

Cuvântul format prin conversiune se comportă în comunicare ca partea de vorbire la care a
trecut.

Ca substantiv primeşte articol hotărât sau nehotărât, este determinat de un adjectiv şi îndeplineşte
funcţiile sintactice de subiect, nume predicativ, atribut şi complement.

Ca adjectiv, se acordă cu substantivul determinat şi îndeplineşte funcţiile sintactice de atribut

adjectival şi nume predicativ.

Ca adverb, devine invariabil şi îndeplineşte, de obicei, funcţia sintactică de complement

circumstanţial.

Substantive obţinute prin conversiune

Prin conversiune, se pot obţine substantive din:

– adjective: Am intrat în adâncul întunecat al pădurii.
– verbe la participiu: Rătăciţii în pădure se sperie.
– verbe la supin: Mersul prin pădure îmi place.
– verbe la gerunziu: Suferindul privea trist spre frunzele căzute.
– adverbe: Înţelegea suferinţa aproapelui său.
– pronume: Nu-mi pierd vremea cu nişte nimicuri.
– interjecţii: N-a ascultat oful meu.

Adjective obţinute prin conversiune

Prin conversiune, se pot obţine adjective din:

– verbe la participiu: Priveam lumina filtrată prin ramuri.
– verbe la gerunziu: Îmi plăceau pletele fluturânde ale fetei.
– pronume: Aceşti brazi sunt mici.
– adverbe: Mi-am luat haine gata.

Adverbe obţinute prin conversiune

Prin conversiune, se pot obţine adverbe din:

– adjective: Vorbeşte frumos despre natură.
– verbe la participiu: Cântă îngânat.
– substantive care denumesc anotimpurile, părţile zilei, zilele săptămânii: Învaţă noaptea.

Prepoziţii obţinute prin conversiune

Prin conversiune, se pot obţine prepoziţii din:

– adverbe: Deasupra crengii s-a aşezat o pasăre.
– substantive: Picta frumos graţie talentului.
– verbe la participiu: A terminat de recoltat mulţumită ajutorului.

Familia de cuvinte
Familia lexicală sau familia de cuvinte cuprinde toate cuvintele obţinute
prin derivare, compunere sauconversiune de la un cuvânt de bază.

Conversiunea sau schimbarea valorii gramaticale

Explicatii:

Dintre toate compartimentele gramaticii studiate pe parcursul ciclului gimnazial, notiunile de vocabular precum
derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale-conversiunea (mijloacele interne de imbogatire a
vocabularului) prezinta un grad ridicat de dificultate, atat sub aspectul insusirii notiunilor teoretice cat, mai ales, sub
cel al aplicarii practice, in diverse exercitii.
 Conversiunea, spre exemplu, una dintre notiunile care ridica cele mai mari probleme, este definita in felul urmator:
"mijlocul intern de imbogatire a vocabularului prin care se formeaza cuvinte noi prin trecerea de la o parte de vorbire
la alta. Trecerea aceasta se face fara a modifica forma cuvantului, adica fara a adauga ceva, ca in cazul derivarii
sau compunerii.

Cuvantul format prin conversiune se comporta in comunicare ca partea de vorbire la care a trecut. Ca substantiv
primeste articol hotarat sau nehotarat, este determinat de un adjectiv si indeplineste functiile sintactice de subiect,
nume predicativ, atribut si complement. Ca adjectiv, se acorda cu substantivul determinat si indeplineste functiile
sintactice de atribut adjectival, si nume predicativ. Ca adverb, devine invariabil si indeplineste, de obicei, functia
sintactica de complement circumstantial”.

Definitia, ampla si destul de completa, este urmata in acelasi manual de o lista de exemple, care evidentiaza, la
nivelul concret, al enuntului, transformarile partilor de vorbire. Prin conversiune, se pot obtine:

 substantive din adjective: Am intrat in adancul intunecat al padurii.

 verbe la participiu: Ratacitii in padure se sperie;
 verbe la supin: Mersul prin padure imi place.
 verbe la gerunziu: Suferindul privea trist spre frunzele cazute.
 adverbe: intelegea suferinta aproapelui sau.
 pronume: Nu-mi pierd vremea cu niste nimicuri.
 interjectii: N-a ascultat oful meu.

Insa, cu toate acestea, dificultatile nu inceteaza sa apara deoarece identificam foarte greu intr-un text amplu partile
de vorbire care isi schimba categoria gramaticala. in exemple scurte, centrate exact pe conversiune si in care
trebuie sa precizam valoarea morfologica a unor cuvinte subliniate, vom scrie numele partilor de vorbire, fara sa
intelegem, de fapt, ca in felul acesta identificam exemple de conversiune si, de altfel, fara sa constientizam
mecanismele efective ale trecerii unui cuvant dintr-o parte de vorbire in alta. De asemenea, este important ca
enunturile exercitiilor sa fie formulate foarte clar.

Exercitii

Concret, exercitii de tipul celor urmatoare pot reprezenta un prim pas spre clarificarea aspectelor legate de
conversiune, astfel incat elevii sa fie capabili sa inteleaga si sa aprofundeze aceasta notiune:

1. Precizati ce valori morfologice au cuvintele subliniate din urmatoarele enunturi:

Totdeauna il pasionase noul.(substantiv)

Noul sau vecin este profesor. (adjectiv)

Cei bogati nu cred celor saraci. (substantive)

Oameni bogati si saraci exista pretutindeni. (adjective)

Un domn bine a coborat din limuzina. (adjectiv)

A raspuns bine la intrebare. (adverb)

Spera ca binele sa triumfe. (substantiv)

Se anunta o iarna grea. (substantiv)

Iarna se calatoreste mai putin. (adverb)

A trecut un oarecare pe la editura. (substantiv)

Un cititor oarecare poate sa-si spuna parerea. (adjectiv pronominal)

Lumea forfotea: du-te-vino de colo-colo. (verb)

Era un du-te-vino continuu in piata. (substantiv)

2. Indicati valoarea gramaticala a cuvintelor subliniate din exemplele urmatoare. Construiti cate un enunt in
care acestea sa aiba o alta valoare gramaticala si precizati-o:

Batranul a iesit inainte. (adverb)

Nu ai citit ziarul. (verb auxiliar)

Orice te supara. (pronume nehotarat)

Dimineata era racoroasa. (substantiv)

Ma gandesc la tine. (pronume reflexiv)

Ea are noua creioane. (numeral cu valoare adjectivala)

Avea un mers usor. (adverb)

Problemele apar, insa, atunci cand trebuie sa identificam cuvinte formate prin conversiune (dar si prin celelalte
mijloace interne de imbogatire a vocabularului, respectiv, derivare si compunere), deoarece, pentru rezolvarea
acestui gen de exercitii este necesara o buna cunoastere anterioara a categoriilor morfologice, precum si o fixare a
notiunilor de compunere si derivare, astfel incat sa se elimine confuziile intre cuvintele derivate si cele formate prin
schimbarea valorii gramaticale.

Spre exemplu, intr-un text de felul celui care urmeaza, se pot identifica toate cele trei procedee de imbogatire a
vocabularului:

3. Merg ei astfel domol alaturi in buiestru tacanit, vorbind mai de una, mai de alta, si ramane lucru hotarat ca se
opresc impreuna la conac pentru o gustare; si din vorba-n vorba, nici nu prind de veste cand ajung aci aproape sa
intre-n Salcuta. Cotind la stanga, de dupa tufisul movilei pe care sta biserica, li se arata, ca la o bataie de glont,
coperisul nou de tinichia al turnului stralucind in soare. Tanarul indeamna calul tinand scurt za bala. Tot asa si
negustorul. Calul ia vant. Trecand prin fata bisericii, flacaul isi face cruce. Atunci aude pe tovarasul, ramas cativa
pasi inapoi, razand grozav. intoarce capul: tovarasul, nicaieri... Mare minune!. . . Unde a putut pieri? A intrat in
pamant?” (I.L. Caragiale, La conac)

Pentru conversiune, putem identifica:

– domol – adverb provenit din adjectiv;

– tacanit – adjectiv provenit din verb la participiu;

– hotarat – adjectiv provenit din verb la participiu;

– scurt – adverb provenit din adjectiv;

– ramas – adjectiv provenit din verb la participiu;

– grozav – adverb provenit din adjectiv.

Cuvinte derivate:

– tacanit – derivat cu sufix de la verbul „a tacani”;

– hotarat – derivat cu sufix de la verbul „ a hotari”;

– stralucind – derivat cu prefix si sufix de la verbul „a luci” .

Cuvinte compuse:

– de dupa – compunere prin alaturare.

Dificultatea consta in a intelege ca un cuvant cum este, spre exemplu, hotaratse formeaza initial prin derivare, de la
un verb, devenind verb la participiu, care, la randul lui, devine adjectiv prin schimbarea valorii gramaticale: A hotari
<hotarat (verb la participiu) < adjectiv (prin conversiune, in context).

Asemenea situatii trebuie clarificate pe baza unor contexte adecvate si, de asemenea, trebuie sa implice o
temeinica fixare si aprofundare a notiunilor de morfologie, mai ales prin exercitii de constructie, cum ar fi:

4. Alcatuiti enunturi in care sa aveti:

– substantiv provenit din adjectiv;

– substantiv provenit din adverb;

– adjectiv provenit din verb la participiu;

 – adverb provenit din substantiv;

– adverb provenit din adjectiv;

– prepozitie provenita din adverb.

De departe, insa, cel mai clar exemplu de conversiune, desi nu si cel mai familiar, este cel al adjectivului provenit
din verb la participiu. Verbul, care desemneaza o actiune, apare cu o valoare morfologica diferita la unele dintre
modurile nepersonale, nepredicative. Spre exemplu, dintre acestea, modurile participiu si gerunziu sunt cele care,
pe langa valoarea verbala, evidentiaza si pe cea adjectivala.

Verbele la modul participiu, concret, au doua valori si se regasesc in doua contexte tipice:

 ca verbe, intra in alcatuirea modurilor si timpurilor compuse:

– perfect compus: am mers

– viitor anterior: voi fi mers

– conjunctiv perfect: sa fi mers

– conditional-optativ perfect: as fi mers

– diateza pasiva: (Romanul) este citit (de mama);

 ca adjective, exprima o insusire, o trasatura a substantivului sau a unui inlocuitor al substantivului si se acorda in
gen, numar si caz cu acesta:
– Cartea citita mi-a placut.

– Floarea inflorita miroase frumos.

– Calea parcursa a fost anevoioasa.

– Lucrurile dorite s-au indeplinit.

Adjectivul provenit din verb la participiu este cea mai usoara cale de a identifica, intr-un text, cuvinte formate prin
conversiune. Trebuie doar sa avem grija ca adjectivul respectiv sa de termine un substantiv, cu care sa se acorde in
gen, numar si caz si sa fi fost la origine un verb, adica sa exprime o calitate provenita dintr-o actiune.
Pe creanga copacului păsările ciripesc.
La concursul de tenis vor participa multi elevi
Tu vei ingriji florile din clasa.
Noi suntem elevi in clasa a patra.
Silviu merge la mare in vacanta de vara.
Eu am ajutat-o pe bunica la cozonac.
Am adunat flori din gradina Mariei
Dana pleaca la munte saptamana viitoare.
Vunica mi-a citit un basm inainte de culcare
Sora Ioanei este mai mare ca mine
Vreau o papusa de ziua mea!
Nu vom merge unde vrea Laura niciodata.
Nina a plantat un pom in livada lui Paul
Catelusul s-a imprietenit cu motanelul tau
Albina a adunat multa miere deoarece a fost soare
Florile parfumate au fost ingrijite de ea
Pisicuta ta a mancat tot laptele.
Nu voi mai manca ingetata primavara.

Ana are mere rosii si gustoase.

Andrei are 5 ani si 3 luni.
Ina fuge prin gradina bunicii.
Eu sunt fericita la bunicii mei ,acasa.
Vine toamna cea posomorata si vestejita.
Carina nu vine azi la scoala.
Andreea este suparata pe Florin.
Nu ma mai joc cu tine.
Ionela nu ma lasa sa ma joc cu mingea.
Am de rezolvat 3 probleme.
E grea tema de azi .
Ce dor imi este de scoala.
Elias este obosit dupa ce a muncit.
Astept excursia de maine.

Conjuncția dacă introduce următoarele subordonate:

1.SUBIECTIVĂ
Ar fi rău1/ dacă nu ar veni.2/
E bine1/ dacă îl ajuți și pe el.2/
2. PREDICATIVĂ
Problema este1/ dacă rămâne acasă sau nu.2/
Întrebarea este1/ dacă vă plac poeziile lui Nichita.2/
3. ATRIBUTIVĂ
Întrebarea1/ dacă vine2/ mi-am pus-o de multe ori.1/
Teama1/ dacă vei veni2/ sau nu³/ a fost spulberată.1/
4. COMPLETIVĂ DIRECTĂ
Budulea cel bătrân…întreba1/dacă Huțu e amărât.2/
M-a întrebat1/ dacă doresc2/ să merg cu ei în vacanță.³/
5. COMPLETIVĂ INDIRECTĂ
Nu m-am gândit1/dacă l-aș putea lua cu mine.2/
Era bucuros1/ dacă va sosi devreme la gară.2/
6. CONDIȚIONALĂ
Dacă nu va ploua1/ vom face o plimbare.2/
Dacă eram în locul lui1/ nu știu ce aș fi făcut.2/
7. CAUZALĂ
Dacă nu-l iei cu tine1/ va fi trist.2/
8. CONCESIVĂ
Dacă tu vrei sau nu,1/ eu tot plec.2/

Conjuncția să poate introduce următoarele subordonate:

1.SUBIECTIVĂ
E bine¹/ să ne întâlnim mai des.²/
E posibil¹/ să plece mai devreme.²/
Nu-i rău¹/ să știi mai multe limbi străine.²/
2. PREDICATIVĂ
Problema este¹/ să plecăm mai devreme.²/
Datoria ta rămâne¹/ să ne prezinți activitatea firmei pe ultimul an.²/
Rămâne¹/ să ne vedem mai târziu.²/
3. ATRIBUTIVĂ
Nu ne-a interesat propunerea¹/ să facem mai multe ore suplimentare.²/
Am avut ocazia¹/ să-l vedem pe scriitor la un simpozion.²/
Primise misiunea¹/ să plece urgent la Paris.²/
4. COMPLETIVĂ DIRECTĂ
Mama știe¹/ să aplaneze toate discuțiile.²/
Vrea¹/ să studieze în cele mai bune universități din lume.²/
Nu doresc¹/ să știu nimic din aventurile lor.²/
5. COMPLETIVĂ INDIRECTĂ
Mă gândesc¹/ să devin aviator.²/
Era în stare¹/ să facă el toată munca.²/
Mă tem¹/ să nu se fi îmbolnăvit.²/
6. CONDIȚIONALĂ
Să fi fost în locul tău,¹/ nu i-aș fi dat cartea.²/
Să ne vedem,¹/ și-ți voi spune totul.²/
7. FINALĂ
Mama s-a dus la magazin¹/ să cumpere de mâncare.²/
Am mers¹/ să vedem cea mai frumoasă colecție de tablouri.²/
Am plecat devreme¹/ să nu mă apuce noaptea.²/
8. CONCESIVĂ
Să plouă cu găleată,¹/ tot plec la munte.²/
Să mă implore,¹/ tot nu o ajut.²/

Conjuncția că poate introduce următoarele subordonate:

1.SUBIECTIVĂ
E bine¹/ că ne întâlnim des.²/
Se vede¹/ că nu poate să-și îndeplinească toate sarcinile.²/
2. PREDICATIVĂ
Răspunsul nostru e¹/ că vom oferi soluții optime acestei probleme.²/
3. ATRIBUTIVĂ
Înțelegerea¹/ că ne vom întâlni peste două zile nu a fost respectată.²/
Faptul¹/ că nu a mai venit ridică semne de întrebare.²/
4. COMPLETIVĂ DIRECTĂ
Tata mi-a povestit¹/ că a pregătit o serie de întrebări.
5. COMPLETIVĂ INDIRECTĂ
Vali s-a gândit¹/ că mă așteaptă la gară.²/
6. CAUZALĂ
Se întunecă mai devreme¹/ că e iarnă.²/
7. CONCESIVĂ
Omul,¹/ că e învățat,²/ și tot mai greșește.¹/
Că vrei¹/ că nu vrei,²/ tot trebuie să mergem.³/
8. CONSECUTIVĂ
A mâncat așa de mult¹/ că aproape i s-a făcut rău.²/
A mers atât de mult¹/ că nu mai poate st

Adverbul relativ cum poate introduce următoarele tipuri

de subordonate:

1.SUBIECTIVĂ.
E de mirare¹/ cum am ajuns până la cabană.²/
Se vede clar¹/ cum ați gândit voi soluția.²/
2. PREDICATIVĂ
Întrebarea este¹/ cum au ajuns la cabană.²/
El a rămas¹/ cum l-am cunoscut.²/
3. ATRIBUTIVĂ
Modul¹/ cum au rezolvat problema este foarte neobișnuit.²/
N-a impresionat felul¹/ cum s-a comportat el în excursie.²/
4. COMPLETIVĂ DIRECTĂ
Am văzut eu însumi¹/ cum au reușit să facă bicicleta.²/
Aud¹/ cum curge apa la baie.²/
5. COMPLETIVĂ INDIRECTĂ
M-am mirat¹/ cum de poate să ridice greutăți așa de mari.²/
Toți se gândeau¹/ cum să-l ajute la învățătură.²/
ATENȚIE Verbele a se mira și a se gândi cer după ele CI, nu CD cum se pare la prima vedere.
 mă mir de ceva nu mă mir ceva
 mă gândesc la ceva nu mă gândesc ceva
6. MODALĂ
S-a procedat¹/ cum se căzuse de acord.²/
Au trecut¹/ cum au putut.²/
7. TEMPORALĂ
Cum deschizi ușa,¹/un val de frig pătrunde în casă.²/
Cum se lasă seara,¹/ cerul se umple de stele.²/
„Cum treci Siretul,¹/ apa-i rea și lemnele pe spongi”.²/ (Ion Creangă, Amintiri din copilărie)
8. CAUZALĂ
Cum ți-ai putut dovedi nevinovăția¹/, ai câștigat procesul.²/
Cum nu mai aveam nimic de făcu,¹/ am plecat acasă.²/

Adverbul relativ când poate introduce următoarele tipuri

de subordonate:

1.SUBIECTIVĂ.
Se știe¹/ când au plecat.²/
2. PREDICATIVĂ
Întrebarea este¹/ când plecăm.²/
3. ATRIBUTIVĂ
Mă gândeam la vremea¹/ când ne petreceam Crăciunul împreună.²/
4. COMPLETIVĂ DIRECTĂ
L-am auzit¹/ când a plecat.²/
5. COMPLETIVĂ INDIRECTĂ
Toți se gândeau¹/ când va veni băiatul cel nou.²/
6. TEMPORALĂ
Se certau¹/ când erau acasă.²/
8. CONDIȚIONALĂ
Când m-aș potrivi eu babei la toate¹/, apoi mi-aș lua câmpii. ²/ (Ion Creangă, Amintiri din
copilărie)
Adverbul relativ unde poate introduce următoarele tipuri
de subordonate:

1.SUBIECTIVĂ.
Se știe¹/ unde vom merge.²/
2. PREDICATIVĂ
Întrebarea este¹/ unde mergem mâine.²/
3. ATRIBUTIVĂ
Treceam prin pădurea¹/ unde era casa lor.²/
4. COMPLETIVĂ DIRECTĂ
Nu am văzut¹/ unde s-a dus.²/
5. COMPLETIVĂ INDIRECTĂ
Nu și-a dat seama¹/ unde vrea să ajungă.²/
6. LOC
Au plecat¹/ unde au fost trimiși.²/
7. CAUZALĂ
Se simte rău¹/ unde n-a mâncat.²/
A poate avea următoarele valori gramaticale:
de grija tatălui și a mamei
articol genitival
Știu a cui este această casă

prepoziție, marcă a infinitivului Ne-am întâlnit pentru a-i da cartea.

verb auxiliar A scris toată noaptea la lucrare.

Premiile a 12 elevi se aflau pe catedra profesoarei.

prepoziție ce marchează genitivul, utilizată cu numeralul
Din declarațiile a cinci martori ne-am dat seama cine este
cardinal
vinovatul.

Părerile a mulți colegi

Prepoziție ce marchează genitivul. Construcția de acuzativ ATENȚIE prepoziția a cere acuzativul. Forma a multor
cu prepoziția a – a mulți colegi – este Atribut substantival colegi este greșită
genitival

pronume semi-independent Nu mai văzuse o carte ca a lui

prepoziție, introduce un CCM, caz Ac Miroase a iarnă.

verb auxiliar, marcă a prezumtivului

Nu știu cum s-a fi chemând filmul pe care l-a văzut ieri.

articol demonstrativ cea, formă arhaică „Și în fuga lui a mare //Îl prinzi cu mâna călare.” (folclor)

Pe amicul meu nu-l strânge gheata din dreapta, ci a din

Formă arhaică a pronumelui demonstrativ aceea
stânga

A! Ce bine că a venit!
Interjecție
O poate avea următoarele valori gramaticale:
articol nehotărât, feminin, sg, N, n-are funcție sintactică Am văzut o pasăre cu un colorit aparte.
O mamă se sacrifică pentru copiii ei.

numeral cardinal cu valoare adjectivală, atribut adjectival Cu o floare nu se face primăvară

Ieri a invitat la ea o colegă, iar azi trei.

pronume personal, pers. A III-a, sg, feminin, formă atonă,

Am văzut-o acum două zile.
Ac, CD

pronume personal, pers. A III-a, sg, feminin, formă atonă,

Ac neutru, n-are funcție sintactică, intră în locuțiunea Când m-a văzut, a șters-o englezește.
verbală

auxiliar al viitorului, invariabil, intră în structura formei

verbale O să plecăm mâine în zori.

auxiliar al prezumtivului, persoana a III-a singular, intră în

structura formei verbale Poate o fi luat cartea cu ea.

auxiliar al perfectului compus , formă regională, pers a III-a,

Mi s-o fi părut.
sg./ pl., intră în structura formei verbale

interjecție, fără funcție sintactică, formează o propoziție

neanalizabilă O! Ce frumos ninge!

substantiv, provenit prin conversiune, (este articulat cu

articolul nehotărât, marcă a substantivului) are funcția de Trebuia să scrii un „o” în cuvântul somptuoasă.
Sb
Cele poate avea următoarele valori gramaticale:
Elevele cele harnice au fost premiate.
articol demonstrativ Au sosit cele trei cărți comandate prin poștă.
cele trei = atribut adjectival, exprimat prin numeral

pronume semi-independent Numai cele interesate au venit la reuniune.

cele apare în structură binară

articol, intră în structura superlativului relativ Ele sunt cele mai bune eleve din clasă.

pronume demonstrativ de depărtare, forma scurtă Cele din casă nu sunt la fel de frumoase.
Să vină toate cele care au fost chemate.

adjectiv demonstrativ de depărtare, utilizat mai rar

(regional), antepus Turmele de oi pășteau pe cele pajiști.

adjectiv demonstrativ de depărtare, utilizat mai rar

(regional), antepus Hoinăreau pe dealurile cele până seara târziu.

SI poate avea următoarele valori gramaticale:

1. conjuncție coordonatoare copulativă – unește două cuvinte sau propoziții de același fel
Mama și tata sunt la serviciu.
Copiii s-au îmbrăcat și au plecat la școală
2. adverb de mod de întărire – chiar
A venit și Mihai la petrecerea noastră.
3. pronume reflexiv
și-a adus aminte – diateza reflexivă
și-a impus multe restricții – cui/ lui – CI
și-a trimis copiii în tabără – Atribut pronominal, dativ posesiv – ai cui copii? ai săi
 Se poate avea următoarele valori gramaticale
pronume reflexiv, Ac, diateză reflexiv-pasivă (marcă
Se spune că e o carte excepțională.
impersonală)

pronume reflexiv, Ac, marcă a diatezei reflexive Se duse să-și cumpere o mașină nouă.

pronume reflexiv, Ac, sg, CD Se îmbracă gros când e iarnă.

pronume reflexiv, Ac, CD Doi băieție s-au bătut la ora de sport.

Folosirea virgulei
a) după substantive în cazul vocativ
Ioane, ai terminat lecțiile?
b) înainte de substantive în vocativ
Unde-i mama ta, copile?
c) după interjecții
Oh, ce frumos e afară!
d) separă Atributul apozițional de restul propoziției
Domnul Popescu, profesorul nostru de matematică, nu ne permite să întârziem la oră.
e) într-o enumerare (desparte părți de propoziție de același fel)
Iulia a cumpărat mere, pere, struguri, nuci și prune.
f) două propoziții de același fel, coordonate prin juxtapunere
În vacanță mă odihnesc, fac sport, citesc mult și călătoresc
g) desparte un complement circumstanțial (de timp, de loc, de mod, de cauză, de scop) așezat
la începutul propoziției
Dimineața, la sculare, luăm micul dejun.
h) separă vorbirea directă de cea indirectă
-Mă voi gândi la ceva frumos, spuse băiatul zâmbind cu candoare.

Rolul cratimei
Cratima:
-marchează rostirea într-o singura silabă două părți de vorbire diferite:

conjuncție + verb auxiliar c-ai, c-ar

Eu știu c-ai să mă ajuți.
Plecă acasă, crezând c-ar putea să-l găsească acolo.

conjuncție + verbul a fi forma scurtă că-s, că-i

Când am văzut că-s cel mai mic din clasă, m-am întristat.
Acum văd că-i o pădure ca toate celelalte.

pronume + verb auxiliar l-au, m-aș, s-au

L-au văzut când a spart geamul.

M-am gândit să-mi petrec vacanța la munte.
– înlocuiește o vocală ce cade
– evită, prin căderea unei vocale hiatul
– menține, prin reducerea numărului de silabe, ritmul și măsura în poezie
OBSERVAȚIE
În cazurile de mai sus, cratima este un semn ortografic, nu de punctuație

Compunerea
Este mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului „prin care două sau mai multe cuvinte
(de obicei în calitate de unităţi lexicale distincte) se unesc şi dau naştere unui cuvânt nou"
(Theodor Hristea, Sinteze de limba română, ed. cit., p. 95).
Compunerea se realizează prin:
1. ALĂTURARE (parataxă): de la, Radu Ionescu;
2. CONTOPIRE: cumsecade, despre;
3. ABREVIERE:
- iniţiale: C.F.R.;C.E.C.
- iniţiale şi cuvinte: F.C. Corvinul ASIROM, ROMPRES MODAROM TAROM
Atenţie la scrierea cuvintelor compuse! •
SE SCRIU ÎNTR-UN CUVÂNT:
- cuvinte compuse dintr-un substantiv precedat de un adjectiv propriu-zis sau de un
numeral: BUNĂSTARE, BUNĂVOINŢĂ, DREPTUNGHI, LUNGMETRAJ,
SCURTCIRCUIT;
- cuvinte compuse din substantiv + prepoziţie UNTDELEMN;
- cuvinte compuse din prepoziţie + substantiv sau verb la supin: DEMÂNCARE,
FĂRĂDELEGE, DEÎNMULŢIT;
- adjective formate din cuvinte întregi existente şi independente în limbă:
BINECUVÂNTAT, CLARVĂZĂTOR, BINEFĂCĂTOR, ATOTŞTIUTOR;
- numerale compuse: UNSPREZECE, DOUĂZECI, TUSTREI, CÂTEŞPATRU, DINTÂI;
- verbe compuse cu adverbul bine şi verbe în componenţa cărora intră elemente de
compunere care nu există şi independent în limbă: A BINECUVÂNTA, A BINEVOI;
- verbe la modurile participiu şi gerunziu forma negativă, cu mai: NEMAIVĂZUT,
NEMAIAUZIT, NEMAIVĂZĂND, NEMAIAUZIND;
-adverbe de tipul: DEASUPRA, DEPLIN, DESIGUR, DINĂUNTRU, DESEORI,
DEGRABĂ, ORICÂND, NICICÂND, NICIUNDE;
- prepoziţii compuse: DINSPRE, DESPRE;
- conjuncţii compuse: AŞADAR, ÎNTRUCÂT, PRECUM, VASĂZICĂ;
- unele interjecţii: IACĂTĂ.
Se scriu cu cratimă:
-substantive compuse din două substantive cu formă de nominativ-acuzativ, primul
termen schimbându-şi forma: CÂINE-LUP (câini-lup);REDACTOR-ŞEF (redactorului-şef);
ATENŢIE! În cazul altor compuse se modifică al doilea termen: NORD-VEST (nord-
vestul).
- substantive compuse dintr-un substantiv precedat/urmat de un adjectiv: BUNĂ-
CREDINŢĂ, REA-VOINŢĂ, ARGINT-VIU.
ATENŢIE! La asemenea tip de compuse, se modifică primul termen: BUNA-
CREDINŢĂ, REAUA-VOINŢA, ARGINTULUI-VIU.
- substantive de tipul: PRIM-MINISTRU (prim-ministrului);
- substantive compuse dintr-un substantiv şi un substantiv cu formă de
genitiv:FLOAREA-SOARELUI (florii-soarelui);
- nume geografice ori teritorial-administrative: BISTRIŢA-NĂSĂUD, CARAŞ-SEVERIN,
LEHENI-GARĂ;
- anumite nume de familie sau nume de persoane compuse: Ana- Maria, Ionescu-
Tismana etc;
- nume de personaje istorice şi literare: ALI-BABA, ALEODOR-ÎMPĂRAT, BABA-
CLOANŢA, PĂUNAŞUL-CODRILOR, ZĂNA-ZORILOR;
- adjective de genul: ALBASTRU-AZURIU, INSTRUCTIV-EDUCATIV, LITERAR-
TNUZI CAL, AUSTRO-UNGAR, NORD-AMERICAN, SUD-AMERICAN, AŞA-ZIS,
DREPU CREDINCIOS, LIBER-CUGETĂTOR, NOU-NĂSCUT, PROPRIU-ZIS;

- adverbe: astă-vară, astă-noapte.

Mijloace interne de imbogatire a vocabularului: compunerea

Mijloacele interne de imbogatire a vocabularului reprezinta procedeele prin care se obtin cuvinte noi cu ajutorul unor
termeni existenti deja in limba.

Def: Compunerea reprezinta procedeul prin care se obtin cuvinte noi prin alaturarea, unirea sau abrevierea a doua
sau mai multe cuvinte existente deja in limba.

Compunerea se poate realiza prin:

1. Sudare: dumneavoastra, inspre
2. Alaturare
a) cu cratima: inginer-sef, gura-leului
b) fara cratima: de la, Gara de Nord
3. Abreviere
a) prin unirea initialelor: R.A.T.B.
b) prin unirea fragmentelor de cuvinte: ASIROM
c) prin unirea fragmentelor si a initialelor de cuvinte: TAROM

Obs: Tot in categoria cuvintelor compuse intra si cele formate cu ajutorul elementelor de compunere savanta, care
provin din limbile greaca si latina, cunoscute si sub numele de prefixoide si sufixoide.
Ex: a) prefixoide
– geo (pamant): geografie
– macro (mare): macrocosmos
– pseudo (fals): pseudopode
– hidro (apa): hidrosfera
– tele (la distanta): teleobiectiv
– zoo (animal): zoologie
– aero (aer): aerodrom
b) sufixoide
– for (purtator): hidrofor
– cid (ucidere): fratricid
– fug (care indeparteaza): ignifug
– fobie (teama): claustrofobie
– grafie (scriere): ortografie
Compunerea este mijlocul intern de îmbogăţire al vocabularului prin care se formează cuvinte noi sau termeni
diferiţi.
Termenii din care se formează un cuvânt compus îşi pierd de cele mai multe ori sensul pe care îl au când există
independent.
Cuvintele compuse pot fi:

 substantive: floarea-soarelui, ochiul-boului;

 verbe: a binevoi;
 adjective: cumsecade;
 pronume: fiecare;
 numerale: douăzeci;
 adverbe: după-amiază;
 prepoziţii: pâna la;
 conjuncţii: ca să;
 interjecţii: bring-bana;

Există elemente de compunere cu înţeles de sine stătător

Prefixoide:

 cid (ucigător);
 craţie (conducător);
 fil (iubitor);
 fob (care urăşte);
 fug (care îndepărtează);
 log (specialist)

Sufixoide:

 aero (aer);
 bio (viaţă);
  filo (iubitor);
 hidro (referitor la apă);
 macro (mare);
 micro (mic);
 orto (corect);
 poli (mai mulţi);
 pseudo (fals);
 tele (la distanţă);

Procedee de compunere:

1. juxtapunere (alăturare): câine lup

2. subordonare: floarea-soarelui
3. abreviere:

 iniţiale: CEC, BCR

 iniţiale şi fragmente de cuvinte: Tarom
 fragmente de cuvinte: Asirom
 fragmente de cuvinte si cuvinte: Romarta

Mijloace de îmbogăţire a vocabularului

Interne – derivarea , compunerea , conversiunea

Externe – cuvinte provenite din alte limbi (împrumuturile)

DERIVAREA
Este mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care se formează cuvinte noi cu ajutorul
afixelor (sufixelor şi prefixelor ).

Sufixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate după rădăcina cuvântului .

Clasificare :

- sufixele lexicale , când formează cuvinte noi : grădinar, muncitor

- sufixele gramaticale , când creează forme gramaticale (sufixe de mod şi timp ) : citit , scris

- sufixele lexico-gramaticale , când exprimă un sens nou şi o categorie gramaticală (sufixe moţionale) :
gâscă – gâscan, ratoi, taranca, florareasa

Sufixele denumesc:
- agentul ( -tor , - ar , -ist , -aş ) : agricultor , fierar , gronist , luntraş

- însuşirea ( -iu , -os , -cios , -bil , -at , -al ) : auriu , fricos , mîncăcios , purtabil , sprîncenat , vamal

- colectivitatea ( -et , -araie , -işte , -ime , -is) : brădet , apăraie , porumbişte , studenţime , zmeuriş

- instrumentul ( -ar , -nită , -tor ) : alfabetar , pipernită , ştergător

- noţiuni abstracte ( -inţă , -ie , -ime , -eală , -ura , -anţă ) : cerinţă , domnie , grăsime , răceală , scursura
, siguranţă

- modalităţi ( -este , -iş , -âş) : româneşte , pietriş , ţărâş

- locul şi originea ( -ărie , -ie , -ean ) : benzărie , fierărie , bucureştean

- obiecte sau însuşiri mici – sufixe diminutivale (-ulet , -uc , -ior , -ică , -ice etc.) : binişor , căscioară ,
cerceluş , coşuleţ , lănţuc , pantofior , singurică , vanticel

- obiecte sau însuşiri mari – sufixe augmentative ( -andru , -an , -oaie , -oi ) : băieţandru , grăsan ,
căsoaie , pietroi

Prefixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate înaintea rădăcinii cuvântului pentru a forma

cuvinte noi . Prefixele modifică sensul cuvântului de bază , fiind :

- negative ( re-, in- ) : nesansa , inegalitate .

- privative ( des- , de- ) : a descreti , deşira .

- iterative ( re- , răs - ) : a reaminti , rasucit .

Prefixele pot forma :

- substantive ( neregulă ) .

- adjective ( nefiresc ) .

- adverbe ( negreşit ) .

Prefixele pot fi :

- vechi ( ne , în , des , răs ) .

- noi ( arhi , anti , pre , inter ) .

Derivatele parasintetice sunt cuvintele care conţin şi sufixe şi prefixe . ( înnodat , inchipui, inflori etc.)

Seriile derative apar atunci când baza unui cuvânt derivat este un alt cuvânt derivat: bute-butoi-butoias,
Olt-oltean-olteanca; cetate-cetatean-cetatenesc etc.

Compunerea

Compunerea este mijlocul intern de îmbogăţire al vocabularului prin care se formează cuvinte noi
sau termeni diferiţi .
 Termenii din care se formează un cuvânt compus îşi pierd de cele mai multe ori sensul pe care îl au
când există independent .

Cuvintele compuse pot fi :

- substantive ( floarea-soarelui , ochiul-boului ) .

- verbe : a binevoi , a teleghida, a (se) autoapara

- adjective : cumsecade .

- pronume : fiecare .

- numerale : douăzeci

- adverbe : după-amiază .

- prepoziţii : pâna la .

- conjuncţii : ca să .

- interjecţii : bing-bang

Există elemente de compunere cu înţeles de sine stătător (sufixoide- false sufixe ) :

- cid ( ucigător ) .

- craţie ( conducător ) .

- fil ( iubitor )

- fob ( care urăşte ) .

- fug ( care îndepărtează ) .

- log ( specialist ) .

Prefixoide :

- aero ( aer ) .

- bio ( viaţă ) .

- filo ( iubitor ) .

- hidro ( referitor la apă ) .

- macro ( mare ) .

- micro ( mic ) .

- orto ( corect ) .

- poli ( mai mulţi ) .

- pseudo( fals ) .
- tele ( la distanţă ) .

Procedee de compunere :

A. JUXTAPUNERE , ALĂTURARE : câine- lup, inginer-sef, bloc-turn etc.

a. Compunerea prin contopire : bunăvoinţă,untdelemn,cuminte,binefăcător,unsprezece, orişicine,niciodată,

deasupra, binevoi,dedesubt etc.

b. Compunerea prin alăturare: bun-simţ, prim-ministru, Valea Călugărească, nou-născut, o mie trei sute,
după-amiază, de către etc.

B. SUBORDONARE : floarea-soarelui, ciubotica-cucului, papucul-doamnei, gura-leului etc.

Prin compunere prin subordonare se înţelege:

1. Subordonarea atributivă:

a) substantiv + adjectiv; botgros, coate-goale, vorbă-lungă, acid clorhidric, Almaşul-

Mare ş.a.

b) adjectiv + substantiv (în unele formaţii mai vechi): bună-credinţă, bună-cuviinţă,

bunăvoinţă, rea-credinţă, rea-voinţăetc.;

c) substantiv + substantiv în genitiv: Calea Laptelui, ciuboţica cucului, gura-leului,

floarea-soarelui, ochiul-boului, Gura Ocniţei, Neagra Şarului […], Delta Dunării ş.a.;

d) substantiv + substantiv cu prepoziţie: apă de plumb, bou de baltă, floare-de-colţ, Roşiori

de Vede, Baia de Aramă etc.;

2. Subordonare completivă (rezultatul unor izolări):fluieră-vânt, încurcă-lume, pierde-

vară, zgârie-brânză, ducă-se pe pustii;

3. Subordonare faţă de un adjectiv, având ca rezultat un alt adjectiv:

a) adjectiv nume de culoare combinat cu determinanţiideschis, închis: roşu

închis/deschis;

b)două adjective nume de culoare: galben-portocaliu, galben-verzui;

c) adjectiv verbal precedat de un circumstanţial: bine-credincios, bine-venit, clar-

văzător;

4. Subordonarea eterogenă prin care se formează numeralele:

a) subordonarea circumstanţială de la 11 la 19:doisprezece (doi „peste" zece);

 b)subordonarea atributivă de la 20 la 90, unde numerele ca 2, 3, 4 sunt atributele lui
zece (22, 23, 24 etc.).

C. ABREVIERE :

- iniţiale : CEC , BC, PSD, PUNR, BEC, CFR etc.

- iniţiale şi fragmente de cuvinte : Tarom .

- fragmente de cuvinte : Asirom, Plafar

- fragmente de cuvinte si cuvinte : Romarta .

Conversiunea

(Schimbarea valorii gramaticale)

Este mijlocul intern de îmbogăţire al vocabularului prin care se formează cuvinte noi de la o parte
de vorbire la alta :

a) Substantive din :

- adjective : Frumosul traversează stradă .

- verbe la participii : Răniţii au fost transportaţi la spital .

- verbe la supin : Mersul pe jos este sănătos .

- verbe la gerunziu : Suferindul era trist .

- adverbe : Aproapele lui s-a accidentat .

- pronume : Nu îmi pierd vremea cu nimicuri .

- interjecţie : N-a auzit oful .

b) Adjective din :

- substantive: Zoe, fii barbata!

- verbe la participiu : Cerul înnorat nu-mi place .

- verbe la gerunziu : Mâinile tremurânde ale fetiţei arătau emoţia .

- pronume : Acest băiat învaţă bine .

- adverbe : Mi-am luat haine gata .

c) Adverbe din :
- adjective : Vorbeşte frumos .

- verbe la participiu : Vorbeşte îngânat .

- substantive : Pleacă dimineata .

d) Prepoziţii din :

- adverbe : Deasupra crengii s-a aşezat o pasăre .

- substantive : Picta frumos graţie talentului .

- verbe la participiu : A câştigat mulţumită muncii .

Familia lexicală reprezintă cuvinte obţinute prin derivare , compunere sau schimbarea valorii gramaticale
de la un cuvânt de bază .

Ex: floare: (a) inflori, inflorit, inflorire, infloritor, florar, floricica, florarie, florareasa, floarea-soarelui, floare-de-colt etc.

Împrumuturile . Neologismele

Împrumuturile sunt mijloace externe de îmbogăţire al vocabularului şi sunt introduse în limba

română din alte limbi .

Împrumuturile apar ca rezultat al contactului dintre două limbi fiind favorizate de mai multi factori :

- vecinătatea geografică

- amestecul şi convieţuirea unor populaţii .

- raporturile culturale , economice şi politice .

Împrumuturile pot fi :

I vechi : Provenite din :

1) limba slavă ( izvor , plug , cocoş , voinic , babă , boier , ieftin ) .

2) limba maghiară ( hotar , vameş , viclean , oraş , gazdă , gând ) .

3) limba turcă ( baclava , iaurt , zarzavaturi , chirie , halva ) .

 4) limba greacă ( duşman , frică , tacticos , proaspăt ) .

II noi : Vin din :

1) franceză ( elev , cafe-bar , bleu , bleumarin , a soluţiona ) .

2) engleză ( stand-by , talk-show , hobby , voler ) .

3) germană ( crenvurşti , foen , iceberg , manager ) .

4) italiană ( pian , spaghete ) .

5) latină ( graţie , colocviu , insulă ) .

Neologismele sunt cuvintele noi împrumutate din alte limbi sau create în interiorul limbii sau prin
derivare sau compunere . Ex : liceu , tractor , seism , metrou , dolar , inginer , secol , oxigen , şampon ,
parizer , whisky , fotbal , box .
PRONUMELE RELATIV
MORFOLOGIA LIMBII ROMANE – PRONUMELE
RELATIV
PRONUMELE RELATIV STABILESTE RELATIA INTRE O
PROPOZITIE SUBORDONATA SI REGENTA EI. SE FOLOSESTE
NUMAI IN FRAZA SI ARE ACELASI ROL CA SI CONJUNCTIILE
SUBORDONATOARE SAU ADVERBELE RELATIVE
Pronumele relativ se deosebeste insa de conjunctii prin faptul ca indeplineste in propozitia pe care o introduce o
anumita functie sintactica, in timp ce conjunctia nu este decat un element introductiv al propozitiei subordonate,
lipsit de functie sintactica.

Formele pronumelui relativ sunt: care, cine, ce, ceea ce, cat, cata, cati, cate. Pronumele relativ cine se refera la
fiinte, care si ce se pot referi atat la fiinte cat si la lucruri, iar cat se refera la cantitatea obiectelor.

Fiecare dintre pronumele relative poate introduce atat propozitii in relatie cu un substantiv (propozitii atributive), cat
si propozitii in relatie cu un verb.

Functia sintactica a pronumelui relativ care introduce o propozitie atributiva se poate recunoaste usor inlocuind
pronumele cu substantivul din regenta al carui loc il tine, la cazul pronumelui:

– subiect: Am apreciat eleva 1/ care se pregateste temeinic.2/

– nume predicativ: Nu stiam 1/ care este rezultatul concursului.2/

–atribut pronominal genitival:El s-a asezat langa o fantana 1/ a careiapa se scurgea. 2/

– complement direct: Zmeul acesta este mai puternic decat fratii lui 1/ pe care i-a lovit.2/

– complement indirect (in acuzativ): Am citit cartea 1/ despre caremi-ai vorbit. 2/

– complement indirect (in dativ): El a chemat elevul 1/ caruia i-a datcaietul. 2/

– complement circumstantial de loc: Admiram muntii 1/ spre care ne indreptam pasii.2/

– complement circumstantial de timp: Mi-am amintit ziua1/ in care amprimit vestea. 2/

– complement circumstantial de cauza: Stiam 1/ din cauza caruiam-am suparat.2/

Pronumele relativ care la cazul genitiv asezat la inceputul propozitiei este atribut al substantivului si este precedat
de articolul posesiv:

Am curatat pomul 1/ ale carui ramuri s-au uscat.2/

masculin singular feminin plural masculin singular feminin plural

Pronumele relativ se acorda in gen si numar cu substantivul inlocuit in propozitia regenta (pomul), iar articolul
posesiv (ale) se acorda in gen si numar cu substantivul determinat din propozitia subordonata aflat la
dreapta (ramuri).

Insotind un substantiv, pronumele relative care, ce, cat, cata, cati, catese acorda cu acesta in gen, numar si caz si
au functie sintactica de atribut adjectival:

A cumparat 1/ care carte i-a placut.2/

Am aflat 1/ ce elev intarzie.”2/

Ei au luat 1/ cate flori au dorit.2/

MODEL DE ANALIZA
„Acum Vitoria se abatea iarasi intr-o tara cu totul necunoscuta, cu nume de sate si munti pe care nu le mai auzise. A
facut popasul obisnuit intr-un satcaruia ii zice Sabasa…”

(M. Sadoveanu)

pe care = pronume relativ, simplu, genul neutru, numarul plural, cazul acuzativ, precedat de propozitia simpla „pe”,
functie sintactica de complement direct,

caruia = pronume relativ, simplu, genul neutru, numarul singular, cazul dativ, functie sintactica de complement
indirect.

„In casa bunicilor am simtit nevoia sa notez ceea ce era chiar sub ochii mei.”

(I. Teodoreanu)

ceea ce = pronume relativ compus, forma neutra, numarul singular, cazul nominativ, functie sinatctica de subiect.

OBSERVATIE:
Ceea ce este un pronume relativ compus cu sens neutru, cand se refera la un fapt, la o situatie anterioara : Vom
discuta 1/ ceea ce ai propus.2/

Vedeam 1/ cat adevar, cata culoare se gasesc aici.2/

cat = adjectiv pronominal relativ, genul neutru, numarul singular, cazul nominativ, functie sintactica de atribut
adjectival.

cata = adjectiv pronominal relativ, genul feminin, numarul singular, cazul nominativ, functie sintactica de atribut
adjectival.
EXEMPLE DE PROPOZIȚII SUBORDONATE
November 27, 2016 Leave a CommentWritten by admin

NR. CRT TIPUL DE SUBORDONATĂ EXEMPLE INTRODUSE PRIN…

Cine întreabă, bine face.

Ce naște din pisică, șoareci mănâncă.
E adevărat că nu ajunsese chiar până acolo. care, cine, că, să cum,
1. Subiectivă
Se pare că nu mai vine. dacă, cât
Bine ar fi să ne mai odihnim puțin.
Îți ajunge cât ai mâncat.

Am să devin ce doresc.
Întrebarea este cine a mai venit.
2. Predicativă Înțelegerea a fost să mai așteptăm. să, care, cine, ce, cum
A rămas cum îl știi.
Problema este care va merge la concurs.

Intră cu sfială în casa în care copilărise.

Mă uitam cu mirare la tabloul ce atârna pe
perete.
3. Atributivă Treceam prin orașul unde am copilărit. care, ce , cum, unde, dacă
Întrebarea dacă/ cum a reușit mi-am pus-o de
multe ori.

Ți-a spus că nu mai poate veni?

Știam unde era casa sa.
Am jurat ca peste dânșii să trec falnic fără
păs. că, să, ca…să, pe care, ce,
4. Completivă directă
Să întrebe pe care vrea. cum
Fiecare să aducă ce poate.
Am auzit cum a răspuns de frumos.

I-a dat premiul cui a meritat.

Mă minunam de ce purtau haine atât de
groase în plină vară.
Vai de cine te-a trimis! cui, la cine, la ce, de ce, de
5. Completivă indirectă Mă bucur că a mai trecut pe la tine. cine, ca, să, unde, cum,
Ne miram unde pleacă. dacă
Nu-mi amintesc cum m-am lovit.
M-am gândit dacă l-aș putea lua cu mine.

Cartea poate fi citită de oricine este interesat. de cine, de orice, de către

6. Completivă de agent
Mașina poate fi cumpărată de cine are bani. cine, de către orice
 Unde nu gândeai, acolo îl aflai.
7. Circumstanțială de loc Mergea grăbit încotro îl ducea drumul. unde, de unde, încotro
Ne-am îndreptat spre cine ne făcea semn.
Pornea spre care oraș îi plăcea.

Când venea acasă noaptea, ușa era încuiată.

A fost nevoiți să aștepte până să intre în
școală. când, de când, până când,
8. Circumstanțială de timp
După ce trecu de barieră, o luă la fugă. până ce, până să, cum
Cum ajungi în poiană, o iei pe poteca din
dreapta.

Mergi cât poți de repede.

O să fac precum doresc. cât, cum, precum, că,
9. Circumstanțială de mod
Am rezolvat problema cum mi-ai spus. parcă
Cum îți așterni, așa dormi.

Nu puteam ridica sacul, că era prea greu. fiindcă, din cauză că,
10 Circumstanțială de cauză Am plecat acasă, deoarece se făcuse noapte. pentru că, deoarece, căci
Rămâi cu noi căci vei pieri.

Veniseră la noi ca să discute despre viitorul

Circumstanțială de scop
11. copiilor. ca să, pentru ca să, să
(finală)

Dacă vă hotărâți să veniți, plecăm mâine

dimineață.
Îți dau banii cu condiția să-i cheltui cu folos. dacă, cu condiția să, să, în
12. Condițională
Să fi mers noi atât de mult, am fi ajuns caz că
departe.
În caz că plouă, anulăm excursia.

Deși știa, el nu a răspuns la lecție.

13. Concesivă Cu toate că mă cunoaște, nu m-a salutat. deși, cu toate că, măcar
Nu vreau să scriu, măcar că mă pedepsești.

Vorbi astfel, încât toată lumea îl înțelese.

Era atât de întuneric că am aprins toate
14. Consecutivă luminile. încât, că, așa că, să, de
Doar nu-l cunosc, să-l invit la petrecere.
Erau săraci de n-aveau de niciunele.
Substantivul la cazul vocativ

Substantivele la cazul vocativ nu au funcție sintactică. Aceste substantive exprimă o chemare, o

strigare, o invocație cu scopul de a atrage atenția asupra unei comunicări și se separă de restul propoziției prin
virgulă (inclusiv determinantul).

În general, substantivele la cazul vocativ sunt substantive proprii care denumesc nume de persoane sau animale
domestice. Atunci când este folosit procedeul personificării și numele de animale, denumirile de obiecte,
elementele naturii pot fi la cazul vocativ.

‒ Mihai, îmi spui ce citești?

‒ Mihai dragule, îmi spui ce citești?
‒ Codrule, codruțule, / Ce mai faci, drăguțule... (Mihai Eminescu – Revedere)

! În a doua propoziție substantivul la vocativ Mihai are un determinant dragule. De remarcat că determinantul
se separă împreună cu vocativul, de restul propoziției, prin virgulă.

Substantivul la vocativ poate sta la începutul propoziției, în interior sau la sfârșitul ei.

‒ Mihai, vino la mine!

‒ Vino, Mihai, la mine!
‒ Vino la mine, Mihai!

Caracteristica principală a vocativului este intonația suplimentară specifică, realizată la singular prin desinențele
-e, -ule, la masculin și neutru și -o, la feminin. La pluralul tuturor genurilor vocativul prezintă desinența -lor.

‒ Băiatule, de ce nu mă asculți!
‒ Fetițo, de ce nu mănânci?
‒ Dragilor, ce ne facem?

Vocativul se folosește în cazul unor adresări directe, motiv pentru verbele sunt la persoana a II-a. Subiectul
gramatical este neexprimat, fiind inclus în forma verbului (sau este eliptic). El este dedus din context și este
întotdeauna la persoana a II-a pronumelui personal: ‒ Mircea, vino la masă! (tu) ‒ Veniți, copii, la
masă! (voi).

! Caracteristica de mai sus poate fi și un mijloc de a verifica dacă un substantiv este la la nominativ, dativ-
genitiv sau la vocativ. Substantivul la vocativ poate fi înlocuit cu pronumele personal la persoana a II-a (tu,
voi). Substantivele la celelalte cazuri se înlocuiesc cu pronumele la persoana a II-a (el, ea, ei,ele).

Întrebuințările stilistice ale vocativului

Cu ajutorul vocativului pot fi exprimate o serie sentimente: de subtilitate, de vehemență, de duioșie, mânie, ,
revoltă, respect, admirație, revoltă, respect, admirație, bucurie, durere etc.

În limba vorbit, multe substantive la vocativ pot fi folosite și în sens peiorativ copilule! sau copiilor! (în
loc de copile! sau copii!).
Exemple de propoziții cu substantive la cazul vocativ

substantive care denumesc persoane

Mihai, de ce nu înveți?
Codrin, spune tu lecția…
Copilule, fii ascultător!
Fraților, am o veste bună!
Fraților! Liniște!
Stați, băieți!
Băieți! Stați

Mircea, crede-mă pe mine.

Crede-mă, Mircea, pe mine.
Crede-mă pe mine, Mircea.

Radule, vino la masă!

Mario, intră în clasă!
Bunico, hai la noi!

Crina! strigă învățătorea în clasă.

Crina! vino la mama!

substantive care denumesc animale sau lucruri, prin personificare

Dunăre, ce repede curgi!
Sfinxule, ce misterios ești!
Pufi, vino aici!
Animalelor, vin să vă dau de mâncare.

Cazuri si functii sintactice

NOMINATIV
 Subiect (cine ? ; ce ?)
Ex. : El este cel mai cuminte.
 Atribut apozitional (arata cum este subiectul)
Ex. : Azor, catelul, este în curte.
 Nume predicativ (cum este S ? ; cine este S ? ; cum este S ?)
Ex. : El este prietenul meu.
DATIV
 Complement indirect (cui ?)
Ex. : Dau Andreei stiloul meu.
 Nume predicativ (asemenea cui ?)
Ex. : Noi suntem asemenea lor.
 Complement circumstan 212j93c tial de loc
Ex. : Stai locului !
GENITIV
 Atribut substantival genitival (a cui ? ; al cui ? ; ale cui ? ; ai cui ?)
Ex. : Cartile Anei sunt neînrijite.
 Nime predicativ (a ; ai ; al ; ale cui sunt ?)
Ex. : Rechizitele sunt ale Ionelei.
 Complement circumstan 212j93c tial de loc (în spatele cui ? ; în fata cui ? ; lânga cine ?
etc.)
Ex. : Ne jucam în spatele blocului.
 Complement circumstan 212j93c tial de cauza (din ce cauza ?)
Ex. : A pierdut din cauza piciorului rupt.
ACUZATIV
 Atribut substantival prepozitional (care ? ; ce fel de?)
Ex. : Viata de câine este grea.
 Nume predicativ
Ex. : Cartea este de istorie.
 Complement direct (pe cine ? ; ce ?)
Ex. : Cert catelul pentru ce a facut.
 Complement indirect (cu cine ? ; cu ce ? ; despre cine ? ; despre ce ? etc.)
Ex. : Merg cu Andrei la mare.
 Complement circumstan 212j93c tial de loc (unde ? ; încotro ?)
Ex. : Mergem la cinematograf.
 Complement circumstan 212j93c tial de mod (cum ? ; în ce fel ? ; în ce mod ?)
Ex. : Înotul câineste nu este greu.
 Complement circumstan 212j93c tial de timp (când ?)
Ex. :
 Complement circumstan 212j93c tial de agent (de catre cine ?)
Ex. : Am fost felicitat de mama.
VOCATIV
 Nu exista functii sintactice în Vocativ !!!
Ex. : Andrei, vino aici ! - ,,Andrei" nu are functie sintactica
DATIVUL POSESIV
 Atribut pronominal
Ex. : Privirea-ti coboara asupra mea.
 SEPARAT
 Complement circumstan 212j93c tial de timp (când ?)
Ex. : Sâmbata mergem la cinematograf.
 Complement circumstan 212j93c tial de loc (unde ?)
Ex. : Merg acolo.
 Complement circumstan 212j93c tial de mod (cum ? ; în ce fel ? ; în ce mod ?)
Ex. : Acela alearga încet.
 Complement circumstan 212j93c tial de scop (în ce scop ?)
Ex. : A venit pentru a cânta.
 Atribut adjectival (fara întrebare)
Ex. : Catelul cuminte va fi rasplatit.
 Atribut verbal
Ex. : Simti dorinta de a ataca.
 Atribut adverbial
Ex. : Catelul de-afara este al meu.

Cazuri si functii sintactice

NOMINATIV
 Subiect (cine ? ; ce ?)
Ex. : Ana este colega noastra.
 Atribut apozitional (arata cum este subiectul)
Ex. : Ea, Catalina, este silitoare.
 Nume predicativ (cum este S ? ; cine este S ? ; cum este S ?)
Ex. : El este colegul nostru.
DATIV
 Complement indirect (cui ?)
Ex. : Conform prospectului, nu ai voie sa iei acest medicament.
 Nume predicativ (asemenea cui ?)
Ex. : Eu sunt asemenea tatei.
 Complement circumstan 212j93c tial de loc
Ex. : Stai locului !
GENITIV
 Atribut substantival genitival (a cui ? ; al cui ? ; ale cui ? ; ai cui ?)
Ex. : Bicicleta lui Cristi este stricata.
FUNCTIILE SINTACTICE ALE PARTILOR DE VORBIRE

A. PARTI DE VORBIRE FLEXIBILE

I. SUBSTANTIVUL

II. ARTICOLUL

III. ADJECTIVUL

IV. PRONUMELE

V . NUMERALUL

VI. VERBUL

B. PARTI DE VORBIRE NEFLEXIBILE

I. ADVERBUL

II. PREPOZITIA

III. CONJUNCTIA

IV. INTERJECTIA

A. I. SUBSTANTIVUL indeplineste urmatoarele functii sintactice :

1. subiect in :

N. Craiova este un oras frumos .

Corina invata bine .

G. Ai Mariei au plecat la munte . ( exceptie aparenta de la N . )

Ac . Au mai plecat dintre candidati . (exceptie aparenta de la N . )

2. nume predicativ in :

N . Eminescu este Eminescu . Acesta este copilul meu .

 G. Pixul este al elevului . Noi suntem contra coruptiei .

D . Copiii sunt aidoma parintilor . Gabriel este asemenea tatalui sau .

Ac . Cadoul este de la mama .

3. atribut substantival in :

N. Profesorul Popescu este foarte exigent .

G . Caietele elevului sunt curate.

D . El este martor lui Popescu .

Ac. Cadoul de la mama e foarte scump .

4. complement direct in :

Ac . Noi ii respectam pe profesori .

G . Noi ii respectam pe ai Mariei . ( exceptie de la Ac . )

5 . complement indirect in :

G. Cainele s-a napustit asupra copilului .

D . Noi le telefonam parintilor saptamanal .

Ac . Elevii discuta despre examen . Eu contez pe copiii mei .

6 . complement de agent ( cu valoare de subiect logic ) in :

Ac . Temele sunt scrise de elevi .

G . Casa a fost ridicata de ai Mariei . ( exceptie de la Ac . )

7 . complement circumstantial de loc in :

Ac . Elevii merg la scoala . Noi locuim aproape de parc .

G . In spatele blocului a crescut un brad .

D . Stai locului ! Duceti- l naibii !

8 . complement circumstantial de timp in :

G . Pe vremea bunicilor nu erau taxiuri .

Ac . La masa au vorbit numai despre examen . Nu iesiti din casa pe timp de ploaie !
9. complement circumstantial de mod in :

G . Sportivul inoata contra curentului .

D . Copiii se comporta asemenea parintilor .

Ac . Proiectul a fost realizat in conformitate cu indicatiile date .

10 . complement circumstantial de cauza in :

G . N-am venit din pricina gerului . ( cauya unui efect negativ)

D . Datorita mamei avem atatea valori materiale .

Ac . Au fost sanctionati pentru neplata amenzii .

11. complement circumstantial de scop in :

G . Ei se pregatesc zilnic in vederea examenelor .

Ac . Oamenii legii au plecat in ancheta .

12. complement circumstantial conditional in :

Ac . In ipoteza plecarii , luati bilete !

G. In locul lui Radu , eu nu te pedepseam .

13 . complement circumstantial concesiv in :

G . Impotriva asteptarilor , tot a venit !

Ac . Cu toate eforturile , tatal meu n-a mai putut fi salvat .

D . Contrar asteptarilor , ei tot au plecat .

14. complement circumstantial consecutiv in :

.Ac. Corina invata pana la epuizare .

15. element predicativ suplimentar in :

N. Ea se numeste Roxana . L-au botezat Tiberiu .

G . Acel curent numit al analogistilor mi-a picat la examen .

D. Noi il credeam aidoma parintilor .

Ac. Il stiam cat bradul . A venit ca primar in sat .

16 a) apozitie neacordata ( atribut apozitional ) :

N. Temele elevului Ionescu sunt corectate .

16 b )apozitie acordata (atribut apozitional ) :

G. Teza premiantului , a lui Popescu dintr-a X–a A , e perfecta .

adica a lui Popescu

D. I –am dat premiantului , adica lui Popescu , nota zece .

lui Popescu dintr-a X–a A .

Ac . L-am felicitat pe premiant , pe Popescu dintr-a X–a A .

adica pe Popescu .

V . Nene Iancule ! Iscusite vanatorule !

II. ARTICOLUL este partea de vorbire flexibila care insoteste un substantiv , aratand , de obicei , masura in care obiectul
denumit este cunoscut vorbitorilor .

Valorile morfologice ale unor cuvinte care sunt si articole :

UN poate fi :

1 ) articol nehotarat proclitic : Am admirat un tablou la Muzeul de Arta .

2 ) numeral cardinal cu valoare adjectivala : Eu am un baiat , tu ai doi .

3 ) adjectiv nehotarat : Un copil deseneaza , altul citeste .

4 ) substantiv ( prin conversiune ) : ,,Un” este un cuvant monosilabic .

NISTE poate fi :

1 ) articol nehotarat proclitic , N . Ac . plural : Mi-au telefonat niste studenti albanezi .

2 ) adjectiv nehotarat ( cand sta langa un substantiv la numarul singular ) :

Am cumparat niste branza si niste ciocolata .

3 ) substantiv ( prin conversiune ) : ,, Niste” este un cuvant bisilabic .

III. ADJECTIVUL

1. Functiile sintactice ale adjectivelor fara prepozitie :

a) atribut adjectival , in diferite cazuri : N . Copiii buni sunt ajutati de destin .

G . Temele elevei serioase sunt corecte . D. I-am dat unei eleve harnice nota zece .

Ac. Toata lumea ii respecta pe elevii silitori . V . Draga mama !

b) nume predicativ ( numai in N . ) Rezultatele sunt excelente .

c) element predicativ suplimentar : O stiam blanda si generoasa .

2 . Functiile sintactice ale adjectivelor cu prepozitie :

a ) complement indirect :

Din galben s-a facut rosu .

b) complement indirect ( de relatie ) :

,,De frumoasa e frumoasa , dar nu stie-a tine-o casa .”

c) complement circumstantial de timp : Il cunosc de tanar .

d ) complement circumstantial de mod : Era mai mult moarta decat vie .

e ) complement circumstantial de cauza : De rea ce e , n-are un amic .

IV . PRONUMELE

FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI PERSONAL :

a) subiect : El invata .

b) nume predicativ : El e el si gata .

c) atribut pronominal : Popescu , el , m-a ajutat .

d) complement direct : Ajutandu-l pe el , ai facut bine .

e) complement indirect : Eu ma bazez pe ei .

f)complement de agent : Usa a fost deschisa de ei .

g) complement circumstantial de loc : Noi locuim aproape de voi .

h) complement circumstantial de timp : Pe vremea lor , nu erau taxiuri .

i) complement circumstantial de mod : Copilul e frumos aidoma ei .

j) complement circumstantial de cauza: Din cauza lui , am pierdut timpul .

k) complement circumstantial de scop: In favoarea lor se face recapitularea .

l) complement circumstantial conditional : In locul ei , eu nu te-as fi tradat .

m) complement circumstantial concesiv : In ciuda lui , noi tot vom pleca .

n) complement circumstantial consecutiv : pronumele personal nu poate indeplini aceasta functie !

o). element predicativ suplimentar : Il credeam aidoma –ti .

FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI REFLEXIV :

1. La verbele de la diateza activa pronominala , pronumele reflexiv are urmatoarele functii sintactice :

a) la D .

- atribut pronominal in D . posesiv : O sa –si ia doctoratul . ( sau )

- complement indirect : Isi face cafea cu zaharina . ( cui ? fara articol )

b) la Ac . are numai functii de complement direct : Se imbraca elegant .

2. La verbele de la diateza reflexiva , pronumele reflexiv nu are functie sintactica. El este doar marca a verbelor la
aceasta diateza , cu pronume reflexiv :

a) in cazul D. : Imi imaginez totul .

b ) in cazul Ac . : Ma odihnesc si eu o ora .

FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI DE POLITETE :

a) subiect in N. sau in G. : N. Dumneata nu intelegi ?

G . Ai dumnealor au plecat deja . ( exceptie aparenta de la N. )

b) atribut in G. sau in alte cazuri : Telefonul dumnealui e defect .

N. Ele , dumnealor , ne-au ajutat .

c ) complement direct in Ac . : Noi te intelegem pe dumneata .

d ) complement indirect in D. sau in G. : Cainele s-a napustit asupra dumnealor .

FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI POSESIV :

a) subiect : Ai mei au plecat la munte .

b) nume predicativ : N .Copiii sunt ai mei .

 G. Ei nu sunt contra alor mei .

D. Copiii tai sunt aidoma alor mei .

Ac. Cadoul este de la ai mei .

c ) atribut pronominal : G. Copiii alor mei sunt dragalasi .

D. Ei sunt nasi alor tai ?

Ac. Cadoul de la ai mei a fost superb .

d ) complement direct : Ac . Eu ii ajut pe ai mei cat pot .

e ) complement indirect : Ac . Noi contam pe ai tai .

G. Cainele nu s-a napustit impotriva alor tai ?

D. Le-ai telefonat alor tai ?

f ) complement circumstantial de loc : Ac . Am fost pe la ai mei in vizita .

G. In fata alor vostri sta familia Dumitru .

g ) complement circumstantial de timp : G. Pe vremea alor nostri nu erau taxiuri .

Ac . Odata cu ai mei au plecat si ai tai .

h ) complement circumstantial de mod : Ac. Ai tai sunt mai departe decat ai mei .

D. Ati procedat aidoma alor mei .

i ) complement circumstantial de cauza : G. Din cauza alor tai se intampla toate astea?

D. Datorita alor mei , avem atatea valori materiale .

j ) complement circumstantial de scop : G. In folosul alor tai se fac toate astea.

k ) complement circumstantial conditional : G. In locul alor tai , eu n-as fi procedat asa .

l ) complement circumstantial concesiv : G. Ea s-a dus la Bucuresti , in ciuda alor sai .

m ) element predicativ suplimentar : G. Nu-l credeam impotriva alor tai .

D. Ii socoteam aidoma alor tai .

Ac . Ca sa intre s-au dat drept ai mei .

FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI DEMONSTRATIV

a ) subiect : N. Acestia au reusit . Ac. Au mai plecat dintre acestia . ( exceptie de la N. )

b ) nume predicativ : G . Geanta este a aceluia . Ac . Ei nu sunt ca aceia .

c ) atribut : N. El , acela , m-a ajutat . G . Caietele acestora sunt aici .

d ) complement direct Ac. Noi il ajutam pe acela .

e ) complement indirect : Ac . Ei se bazeaza pe celalalt.

G . Cainele s-a napustit asupra celuilalt .

D. I-am telefonat aceluiasi .

f ) complement de agent : Ac . Vila a fost ridicata de acela .

g ) complement circumstantial de cauza : Ac. N-o sa moara el din aceasta .

G. Din cauza celuilalt , n-a plecat .

h ) complement circumstantial de scop : G . In favoarea acelora se face recapitularea .

i ) complement circumstantial conditional : G . In locul acelora , eu te ajutam .

j ) complement circumstantial concesiv : G . In ciuda acelorasi , ei vor pleca acum .

k ) element predicativ suplimentar : G . Te credeam impotriva acestora .

Ac. S-a dat drept celalalt .

FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI NEHOTARAT :

a ) subiect : N . Fiecare are grija de el . Cineva a sunat la usa .

b) atribut pronominal genitival : G . Parintii altuia au venit .

c ) complement indirect : Ac . Eu ma bazez pe fiecare dintre voi .

G . Cainele s-a napustit asupra altuia .

D . I –am telefonat fiecaruia in parte .

d ) complement direct : Ac . Imi place 1/ sa-l ajut pe fiecare 2 ./

FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI NEGATIV

a ) subiect : Nimeni nu e absent .

b ) atribut genitival : Raspunsul nimanuia n-a fost anulat .

c ) complement indirect : N-a telefonat nimanuia .

d) complement direct : Tu n-ai ajutat pe nimeni .

Celelalte functii sunt aceleasi ca la pronumele personal .

V . NUMERALUL

a) subiect : Trei au luat nota zece.

b) nume predicativ : Cifra aceea pare opt , nu trei .

c) atribut substantival genitival : Blocul din fata celor trei e nou .

d ) atribut substantival prepozitional : Cadoul de la cei trei e superb .

e ) atribut apozitional : N . Amicii mei , adica trei dintre colegi , tin la mine .

G. Rezultatele premiantilor , adica ale celor trei , sunt bune .

D. Le-am telefonat amicilor mei , adica celor trei .

Ac . Eu ii ajut pe amici , adica pe cei trei de acolo .

f ) atribut adjectival ( se acorda cu substantivul determinat ) :

Trei elevi au luat nota zece .

g ) complement direct : Eu ii ajut pe cinci dintre ei .

h) complement indirect : D. Tu ai dat la patru nota zece .

G . S-au napustit asupra celor trei .

Ac . Am discutat cu trei dintre ei .

i) complement de agent : Ac . Tema e corectata numai de cei sase .

j ) complement circumstantial de loc : Ac . Am fost pe la trei dintre ei .

G . La dreapta celor doi a stat profesorul .

k) complement circumstantial de timp : Ac . Odata cu trei pot pleca si patru .

G . Pe vremea celor doi , nu erau taxiuri .

l) complement circumstantial de mod : Ac . Zece e mai bun decat opt .

D. Noi vom proceda conform celor patru .

m ) complement circumstantial de cauza : Ac . Ai fost sanctionat pentru cei doi .

G. Din cauza a doi , n-am plecat .

 D. Datorita celor trei , am prins trenul .

n ) complement circumstantial de scop : Ac. In vederea a trei dintre ele , ne-am pregatit si noi .

G. In favoarea celor doi se face recapitularea .

o) complement circumstantial conditional : G . In locul celor trei , eu ti-as fi luat apararea.

p ) complement circumstantial concesiv : In pofida celor doi , ei tot au plecat .

q) element predicativ suplimentar : Ac . I-am ales pe doi dintre ei consilieri.

G . Nu va stiam impotriva celor sase .

D . Va credeam aidoma celor doi .

VI. VERBUL

FUNCTIILE SINTACTICE :

a) Verbele la moduri predicative , personale au numai functie de predicat verbal sau de predicat nominal .

- El invata . – El pare serios .

b )Verbele la moduri nepredicative , nepersonale –infinitivul ,supinul , gerunziul , participiul – pot avea , in
general , aceleasi functii sintactice ca ale substantivului .

B. PARTI DE VORBIRE NEFLEXIBILE

I. ADVERBUL

a) predicat nominal : Evident ca veti invata cu placere .

b ) predicat verbal : Bineinteles ca vor veni .

c ) atribut adverbial : Colegul din spate vorbeste .

d ) complement direct ( ezprimat prin adverb substantivizat ) : Ea stie greceste .

e ) complement circumstantial de loc : S-au dus acolo /departe /peste mari si tari .

f ) complement circumstantial de timp : Au sosit din cand in cand musafiri .

g ) complement circumstantial de mod : I-a spus pe indelete ce simte .

h) complement circumstantial de cauza : De aceea ai pierdut trenul , deoarece n.ai auzit ceasul .

i ) complement circumstantial de scop : De aceea a venit , ca sa inteleaga bine .

j ) complement circumstantial conditional : Invatati , ca altfel nu veti reusi.

k ) complement circumstantial concesiv : Desi s-a tratat , totusi nu se simte bine .

l )complement circumstantial consecutiv : Acum , invata de speriat .

m ) element predicativ suplimentar : Cum l-ati botezat ?

II PREPOZITIA

FUNCTIA SINTACTICA : Prepozitiile si locutiunile prepozitionale nu au functie sintactica de parte de propozitie ; de

aceea , cand se face analiza , se va spune sau se va scrie fara functie sintactica de parte de propozitie .

III. CONJUNCTIA

FUNCTIA SINTACTICA : Nicio conjunctie sau locutiune conjunctionala n-are functie sintactica de parte de propozitie .

IV . INTERJECTIA

Interjectia indeplineste urmatoarele functii sintactice :

a) subiect : Se aude cip-cirip la geam .

b) predicat verbal : Iata cartea mult dorita si indelung asteptata !

c) nume predicativ : E of si vai in casa lor !

d ) atribut interjectional : Mi-a iesit o mincare tut !

e ) complement direct : Am auzit buf ! pe asfalt !

f ) complement de mod : Si deodata pleosc ! il plezni peste fata .

g ) element predicativ suplimentar : L-a lasat paf !

 Legile lui Kirchhoff
Legile lui Kirchhoff servesc la calcularea retelelor electrice. Cunoscandu-se o parte din marimile care intervin intr-o retea, putem
determina celelalte marimi necunoscute.

In cele mai multe cazuri, circuitele electrice sunt complexe, continand una sau mai multe surse de energie electrica, mai multe
rezistente legate in diferite moduri alcatuind retele electrice. Marimile care intervin intr-o retea elecrica sunt: fortele elecromotoare,
rezistentele diferitelor laturi si curentii prin aceste laturi.

In general, circuitele electrice nu sunt formate dintr-un singur generator si un singur consumator, ci sunt circuite ramificate care contin
mai multe generatoare si consumatori. Pentru calcularea acestor circuite se folosesc legile lui Kirchhoff.

Definiţie:

- Se numeşte nod de retea orice punct dintr-un circuit unde se întâlnesc cel puţin trei conductori;

- Se numeşte ochi de retea orice porţiune închisă dintr-un circuit care poate să nu conţină sursă, dar care nu
are nici o ramificaţie (contururi poligonale închise, formate dintr-o succesiune de rezistori şi surse);

- Se numesc ramuri de reţea, porţiuni din reţeaua electrică cuprinse între două noduri succesive;

I. Prima Lege a lui Kirchhoff este o expresie a conservării sarcinii electrice într-un nod al unei reţele electrice. Este evident
că sarcina electrică totală ce pătrunde într-un nod de reţea trebuie să fie egală cu sarcina electrica ce
părăseşte acel nod.

Astfel, prima lege a lui Kirchhoff spune că suma algebrică a curenţilor dintr-un nod de reţea este egală cu zero.

-i1 + i2 - i3 + i4 = 0

II. A doua Lege a lui Kirchhoff se referă la ochiuri de reţea şi spune că: Suma algebrică a tensiunilor electromotoare
dintr-un ochi de reţea este egală cu suma algebrică a căderilor de tensiune din acel ochi de reţea.

Pentru scrierea ecuaţiei se alege un sens de referinţă şi se consideră pozitive, atât tensiunile cât şi intensităţile curenţilor care au
acelaşi sens cu cel de referinţă.
 E1 - E2 = R1I1 - R2I2

E2 - E3 = R2I2 + I3R3

Aplicarea teoremelor lui kirchhoff

Daca se cunosc elementele consecutive ale unui circuit (caracteristicile generatoarelor si consumatorilor), ecuatiile obtinute prin
aplicarea teoremelor lui Kirchhoff permit aflarea intensitatilor tuturor curentilor ce strabat acel circuit.

Etapele care trebuie parcurse pentru analiza circuitelor, aplicand teoremele lui Kichhoff sunt:

se identifica nodurile circuitului

se identifica laturile circuitului

se noteaza curentii si se aleg sensuri pentru acestia

se aplica teorema I a lui Kirchhoff pentru n-1 noduri retea.

se aleg ochiurile de retea pentru care se aplica teorema a II a lui Kirchhoff

se aleg sensuri de referinta in acele ochiuri de retea

Se aplica teorema a II a lui Kirchhoff in acele ochiuri alese. Cu cele n-1ecuatii obtinute se obtine un sistem de ecuatii, care este egal cu
numarul laturilor, deci egal cu numarul necunoscutelor (intensitatile curentilor).
Metoda de aplicare a legilor lui Kirchhoff.

Exemplul 1.

Sa se determine curentii prin laturile circuitului din fig.11, care are 6

laturi si 4 noduri, astfel ca aplicam legea intai a lui Kirchhoff in trei
noduri si legea a doua in 3 ochiuri :
Pentru început, mă numesc Mircea!
Sunt din Husi si am 14 ani.
Sunt o fire sociabilă, îmi place să glumesc și să rîd ( nu neaparat doar când e nevoie). Îmi
place să ascult lucruri interesante pe care cineva le povestește, nu mă plictisesc așa ușor .
Îmi place să ascult muzică, sa ma joc la calculator, sa ma plimb cu bicicleta prin oras, sa
joc baschet (din păcate n-am făcut asta demult pentru că nu prea am avut timp).

Îmi place să vorbesc cu prietenii, să-i fac să zîmbească!

Nu imi place sa pictez! Asta era motiv de panica pentru mine , in copilarie.
Sunt tolerant, pot să trec cu vederea unele lucruri, doar dacă acea persoană merită cu
adevărat.
Îmi place să visez, asta mă ajută să-mi formez o mică lume a mea unde să-mi închipui un
viitor așa cum mi-l doresc.
Măcar în vise totul este posibil!
Pour commencer, je m'appelle Mircea!
Je viens de Husi et j'ai 14 ans.
Je suis sociable, j'aime plaisanter et rire (pas nécessairement quand c'est nécessaire).
J'aime écouter des choses intéressantes que quelqu'un me dit, je ne m'ennuie pas si
facilement.
J'aime écouter de la musique, jouer à mon ordinateur, promener du vélo à travers la ville,
jouer au basketball (malheureusement je n'ai pas fait ça depuis longtemps car je n'ai pas
eu beaucoup de temps).
J'aime parler à des amis pour les faire sourire!
Je n'aime pas peindre! C'était une raison de panique pour moi dans mon enfance.
Je suis tolérant, je ne peux négliger les choses que si cette personne le mérite vraiment.
J'aime rêver, cela m'aide à former un petit monde où imaginer un futur comme je le
souhaite.
Au moins dans les rêves tout est possible!
 Călcarea poruncii divine duce, bineînţeles, la pedeapsă. Nici nu-nghiţiseră o-mbucatura/ C-au şi fost
prinşi cu ea în gură. Aceste versuri prezintă căderea lor în păcatul neascultării. Omul îşi dovedeşte lăcomia sa
pentru tot. Creaţia argheziană centrează raportul omului cu divinitatea. Acest raport în poezia Pedeapsa este
unul care adânceşte ideea de absolut religios, de necuprindere a imaginii dumnezeirii. Dumnezeu este văzut de
autor ca o fiinţă ce vegheaza cu „ochiul lui deschis”. Din text se subînţelege întreaga întâmplare plină de
semnificaţii ce descoperă taina decăderii primilor oameni în păcat, iind ilustrată într-o forma
înţeleasă/cumpănită. Raspunsul aspru şi scurt al Divinităţtii pune în evidenţă importanţa poruncii. Mâncând din
pom au încălcat porunca lui Dumnezeu. Adam a învinovăţit-o pe Eva, iar Eva pe şarpe. Această eschivare a
recunoaşterii, a asumării responsabilităţii apare în poezie ca o dovada a neîţtelegerii puterii dumnezeieşti.
Minciuna este cea care decide pedeapsa căci: Dumnezeu loveşte-ntotdeauna/ mai tare deâat faptele minciuna.
Căderea oamenilor în poezia argheziană este un motiv esenţial. Pedeapsa este, de fapt, o consecinţă, o urmare a
neascultării. Din Raiul dulce şi din tihna bună/ Domnul i-a dat afară, în furtună. Omul, acum decăzut spiritual,
este dat furtunii, adică vieţii trecătoare, suferinţelor şi durerii.
Mara de loan Slavici - Opera si contextul literar de Ioan SLAVICI

Ioan SLAVICI Mara

Fin cunoscator al psihologiei feminine, Slavici a creat doua personaje absolut memorabile: Mara, care a fost numita
de criticul Nicolae Manolescu prima business-woman din literatura romana, si Persida, care infatiseaza un destin al
dragostei si al devenirii feminine. Mard se poate citi ca un roman realist, social chiar, dar si ca un subtil si emotionant
roman al dragostei si al constructiei sufletului feminin.

Ca tipologie, Mara continua directia initiata de Nicolae Filimonprin Ciocoii vechi si noi si de Duiliu Zamfirescu
prin Viata la tara, fiind insa primul roman romanesc autentic, prima capodopera a genului la noi" (Nicolae
ManolescU).

Gen: epic

Specia: roman traditional

Opera si contextul literar (vezi mai sus Abordarea operei literare

Tematica este reprezentata de viata satului si a targului transilvanean, a caror orientare catre relatiile de tip capitalist
are repercursiuni majore asupra destinului personajelor (Mara, Persida-NatI, Trica). Mesajul romanului este optimist si
aduce in prim-plan reusita in viata prin respectarea normelor colectivitatii si prin vointa de a depasi orice obstacol in
calea progresului personal.

Structura si compozitie

Titlul constituie un subiect de disputa. Multi critici i-au adus obiectii, considerand ca imaginea Marei are o pondere mai
mica in roman, in raport cu cea a copiilor ei. Astfel, Nicolae lorga sugera un alt posibil titlu, Copiii Marei, in timp ce
Magdalena Popescu o situa pe fiica Marei, Persida, in centrul actiunii. Explicatia cea mai pertinenta a titlului este
oferita de Nicolae Manolescu: in realitate romanul este mai ales romanul Marei, Persida insasi nefiind decat o Mara
juvenila, pe cale de a lua, cu varsta, obiceiul si infatisarea mamei sale".

Trasaturile romanului traditional

- tematica sociala;

- opera oglindeste mentalitatea si obiceiurile traditionale;

- mesajul operei are functie moralizatoare;

- povestirea se realizeaza la persoana a treia singular, de catre un narator omniscient, omniprezent, care nu este insa
pe deplin obiectiv;

- actiunea se deruleaza in ordine cronologica, iar episoadele se juxtapun prin procedeul inlantuirii;

- romanul e structurat in douazeci si unu de capitole, fiecare fiind precedat de un titlu care sintetizeaza in stil clasic
ideea principala;

- destinele personajelor respecta principiul cauzalitatii.

Perspectiva narativa: actiunea este relatata fa persoana a lll-a singular, de catre un narator omniscient, omniprezent,
care are o dubla perspectiva asupra evenimentelor si personajelor. In viziunea lui G. Calinescu, prin intermediul
acestui tip de narator, specific scrierilor lui Slavici, se stabileste un acord stilistic". Aspectul este detaliat de Nicolae
Manolescu. Vocea naratorului oscileaza intre doua instante: se identifica pe rand cu vocea Marei (A ramas Mara,
saraca, vaduva cu doi copii, saracutii de ei") si cu vocea colectivitatii din care aceasta face parte, care la Slavici se
traduce prin gura satului" (dar era tanara si voinica si Dumnezeu a mai lasat sa aiba si noroc"). Acest joc de registre
stilistice permite o dubla caracterizare a Marei: din interior, din punct de vedere psihologic, asa cum doreste ea sa fie
perceputa (saraca, demna de compasiunE) si din exterior, din punct de vedere etic, asa cum e receptata de ceilalti
(hotarata, descurcareata).

Actiunea este complexa si urmareste pe parcursul mai multor fire narative destinele personajelor Mara, Persida, Trica
si Hubarnatl.

Sunt respectate momentele subiectului:

Expozifiunea: prezinta personajele principale, relatiile dintre acestea si componenta spatio-temporala. Actiunea se
desfasoara de-a lungul Muresului, intre localitatile Radna si Lipova, si se translateaza la Arad si mai tarziu la Viena.
Ramasa vaduva, precupeata Mara lupta sa construiasca un destin mai bun pentru ea si copiii sai. isi conduce afacerile
cu instinct negustoresc si reuseste in scurt timp sa stranga o avere considerabila.

Intriga: hotararea Marei de a-si propulsa copiii pe scara sociala, o alta modalitate de progres in cadrul comunitatii.
Persida este luata sub protectia Maicii Aegidia, in cadrul unei manastiri catolice, unde primeste o educatie aleasa, iar
Trica devine ucenic la co-jocaria lui Bocioaca, unul dintre cei mai instariti membri ai targului.

Desfasurarea actiunii: visurile de ascensiune ale Marei sunt spulberate de copiii sai, care isi urmeaza propriile
aspiratii, refuzand sa se conformeze vointei materne. Curtata in asentimentul Marei de preotul Pavel Codreanu,
Persida il refuza, dand frau liber sentimentelor fata de Nafl, fiul macelarului neamt Hubar. Desi isi reprima initial
sentimentele fata de acesta, din considerente etnice, sociale, religioase si de educatie, Persida experimenteaza o
dragoste tumultuoasa, care ia pe rand diverse forme: o mare nenorocire, o maladie inexplicabila, orgoliu ranit, pacat
greu, umilinta, prietenie, sentiment matern, compasiune, datorie morala. La randul lui, Trica este curtat de sotia lui
Bocioaca, in timp ce acesta il apreciaza si intentioneaza sa-l aiba ca ginere. Aflat intr-un impas moral, cere sfatul
mamei. Din avaritie, pentru ca Bocioaca platise pentru ca Trica sa nu fie luat in armata, Mara il incurajeaza sa profite
de avantajele oferite de ambii soti.

Punctul culminant este marcat de revolta copiilor fata de planurile materne. Contrar dorintelor Marei, Persida se
casatoreste cu Nafl, pleaca impreuna la Viena, unde acesta se desavarseste in meseria de macelar, apoi se intorc
acasa, unde deschid un birt. Relatia sotilor se deterioreaza din cauza sentimentului de inferioritate pe care il traieste
Natl, Persida preluand, ca si mama sa, toate responsabilitatile familiei. intr-un acces de orgoliu, Trica se ofera sa plece
voluntar in armata, zadarnicind sperantele materne.

Deznodamantul este marcat de reconcilierea familiilor. Persida si Nafl vor avea un copil, prilej cu care Nafl descopera
fragilitatea sofiei sale si isi va asuma rolul de cap al familiei. Nasterea are semnificafia unui nou inceput care va
neutraliza ostilitafile dintre Mara si familia Hubar, intreaga atentie fiind captata de noul membru al familiei, fata de
care se vor intrece in atenfii. Trica se va intoarce din razboi maturizat ca barbat si experimentat ca meserias. Finalul
optimist este umbrit de un eveniment imprevizibil: Hubar este ucis intr-un acces de furie de fiul sau nelegitim, cu
deficienfe mintale, Bandi, ca raspuns incontrolabil la asumarea paternitafii de catre macelar.
 Romanul lui Slavici prezinta o familie din mica burghezie a unui targ ardelenesc de la
sfarsitulsecolului al XIX-lea. Familia este formata dintr-o mama vaduva, Mara, si cei 2 copii,
Persida si Trica.
Perspectiva narativă obiectivă îi permite cititorului să aibă acces la toate compartimentele
vieţiisociale şi afective a eroilor, surprinşi într-un proces de evoluţie. Acţiunea, complexă,
urmăreşte, prin înlănţuire, destinul Persidei şi al lui Trică, procesul de maturizare sentimentală
parcurs de fiica Mareiocupând cea mai mare parte din substanţa narativă a romanului.
Romanul urmareste evolutia relatiilor dintre membrii acestei familii, pe parcursul mai
multorani,de-a lungul carora copiii cresc, devin adulti si-si intemeieaza la randul lor o familie.
Vaduvaenergica si intreprinzatoare, Mara isi creeaza un ideal in care proiecteaza viitorul
copiilor sai si sestraduieste sa faca tot ce depinde de ea pentru ca acest ideal sa se indeplineasca.
Ea porneste de laniste modele umane, cu care copiii ei sa se identifice in viitor:
preoteasa(Persida), staroste alcojocarilor(Trica). Dar viata copiilor nu evolueaza neaparat asa
cum o programase Mara si Persidarefuza sa se casatoreasca cu teologul caruia i-o destinase
mama sa. Persida se indragosteste de Natlsi isi asuma aceasta dragoste, in ciuda piedicilor
generate de prejudecatile societatii in care traia,societate care admitea colaborarea in afaceri a
unor oameni de etnii si de religii diferite, dar care seopunea casatoriilor mixte. Mara insasi
reprezinta aceasta mentalitate.In ciuda prejudecatilor oamenilor, dragostea oarba a Persidei o
duce spre un drum primejdiossi nesigur alaturi de Natl, in care iubirea ii conduce, tinandu-i
departe de ratiune. Uniti de catreDumnezeu,framantarile indragostitilor fata de prejudecatile
lumii nu inceteaza sa se arate, cei doihotarandu-se sa fuga impreuna in Viena. Aceasta actiune a
Persidei influenteaza in mod negativrelatiile cu mama sa, care, desi indignata de ceea ce facuse
fiica ei, poarta cu ea in permanentadragostea materna, pe care nimic nu i-o putea risipi. Mara
incearca sa se agate de ultima sperantacare ii ramasese, si-anume Trica, dar speranta curand se
transforma intr-o dezamagire, intrucat Tricaincepuse sa se ataseze de familia lui Bocioaca,
uitand de Mara, care este lasata intr-o mare denesiguranta si intr-un temporar sentiment de
refugiere interioara.Luptandu-se cu greutatile vietii, Persida incepe sa semene tot mai mult cu
mama ei, in vremece, in timpul adolescentei parea sa fie opusul personalitatii Marei.Am putea
vedea in destinul Persidei evolutia Marei insesi, care in roman este reprezentatadeja matura.
Diferenta ar fi ca Marei ii lipseste educatia la maici de care beneficiaza Persida. Tricadevine
cojocar asa cum isi dorise Mara, dar se dezvolta ca un caracter mai demn,
refuzandcompromisurile la care il indeamna Mara
 Romanul "Mara" este "cel mai bun roman al nostru inainte de <Ion>".,conform
afirmatiei lui Serban Cioculescu si "aproape o capodopera".,in viziunea lui George
Calinescu,deoarece destinul eroilor si mediul social sunt evocate cu o remarcabila a
939o1420j rta a detaliului si cu o mare forta de construire a ansamblului.

"Romanul "Mara" al lui Ioan Slavici a fost publicat in anul 1894,in revista
"Vatra",iar in volum a aparut abia in 1906.

Mara" face parte din categoria bildungsroman,adica este un roman al initierii si al

formarii pentru ca pe tot parcursul romanului ne este prezentata trecerea celor doi
copii,Persida si Trica,de la copilarie la maturitate si totodata intierea lor in greul vietii.

Titlul este reprezentat de numele personajului principal in jurul caruia se

desfasoara actiunea. Semnificatia titlului este sugestiva, deoarece aceasta creatie este
mai intai "romanul Marei",al carei destin constituie axa fundamentala a epicii.

Tema romanului o constituie fresca sociala a lumii ardelenesti, cu moravurile ei

specifice, asezata la interferenta satului cu orasul, intr-un targ ardelenesc. Actiunea
este plasata la sfarsitul secolului al-IX-lea si inceputul secolului al-XX-lea.. Titlul
romanului nu denumeste un personaj, ci o categorie:Mara de pe coperta nu este Mara
din paginile cartii."

Romanul este structurat in 21 de capitole,purtand titluri semnificative pentru

continutul acestora:Saracutii mamei, Maica Aegidia, Furtuna cea mare, Ispita etc.

Opera se constituie prin imbinarea dintre romanul Marei,care urmareste destinul

eroinei si romanul iubirii,care ilustreaza formarea si consolidarea cuplului erotic
Persida-Natl. Reletarea actiunii se face din perspectiva auctoriala, adica naratiunea
este la persoana a-III-a, Slavici fiind omniscient si omniprezent. Romanul are si o certa
valoare etnografica, prin descrierea obiceiurilor ardelenesti.

Romanul zugraveste drumul Marei si al copiilor ei,Persida si Trica,pana in

momentul in care acestia din urma intra in lume.La inceput,dupa cum era si firesc,Mara
ocupa un loc dominant,pentru ca mai tarziu,copiii,si mai ales Persida sa-i ia
locul.Destinul familiei Marei se impleteste,datorita unor imprejurari neprevazute,dar
firesti,cu cel al familiei neamtului Hubar,a carei prezenta ,fara a fi proeminenta,ramane
notabila.Intervin desigur si alte personaje cu care protagonistii vin in legatura,in primul
rand e vorba de Bocioaca si de ai sai,dar acestea nu formeaza decat elementele unui
cadru in care se desfasoara destinul eroilor de prim-plan.

4.Limbajul artistic

Ioan Slavici este un exceptional portretist,conturand prin detalii si sugestii

puternice personaje complexe si solid construite.Fiind un prozator realist obiectiv,
Slavici nu insista atat asupra trasaturilor fizice, cat si asupra celor psihologice, etice, de
comportament si de gandire.Particularitatile fizionomiei transmit cu o forta de sugestie
extraordinara, trasaturi morale,stari interioare ale personajelor.

Slavici foloseste in naratiune dialogul si monologul interior, inserate spontan in

tesatura epica a romanului.Deseori replicile au valoare aforistica,ilustrand precepte
morale:"E mare stapan rusinea, si om sa fii ca sa nu i te pleci daca o cunosti".

Asemenea lui Rebreanu , al carui precursor este, Slavici pune accentul pe fapte,
pe intamplari, pe actiune.

Procesele stilistice sunt simple,fara impodobiri ostentative.Cele mai intalnite

mijloace artistice sunt interogatiile si exclamatiile,enumeratiile si repetitiile, inversiunile
topice, care dau frazei culoare si oralitate.

"Mara este cea mai izbutita opera a lui Slavici si unul din cele mai bune romane
romanesti.Aici se adancesc problemele sociale tratate in nuvele si se adauga
probleme noi,nationale si confesionale."

In Mara,teza morala-caci,foarte consecvent cu sine insusi,scriitorul o

face sa apara si aici-este acum mai nobila si mai cuminte,total acoperita de
fapte,copleºita de adevãrul vieþii infatisat in tablouri vii,convingãtoare artisticeºte. Acum
Slavici voieºte sa arate ca dragostea curata si mai ales iubirea copiilor, întemeierea
unei familii ºterg orice urme deosebitoare dintre oameni apartinand diferitelor
nationalitati ori confesiuni.Aspra si strangatoarea Mara,ca si indaratnicul si putin cam
sucitul Hubar isi inmoaie inimile in fata spectacolului frumos,induiosator al ivirii pe lume
a copilului copiilor lor.

Teza este completamente absorbita de puternica senzaþie de viata vãzuta si

traita de autorul insusi.In primul rand trebuie spus ca Mara este un roman de dragoste,
superior tuturor celorlalte romane e acest fel din literatura noastra,de la Bolintineanu si
pana la cartea care iese de sub tipar in clipa de fata.Numai un cunoscator adanc al
sufletului omenesc -ajutat de o experienta de viata acuta-a izbutit sa realizeze atata
poezie dintr-un material atat de prozaic,cel putin in aparenta:povestind cu detasare,cu
asprime chiar,dar si cu o anume gingasa ingaduinta,iubirea dintre fata unei precupete
de peste si zarzavat si fiul unui tot atat de prozaic macelar.E drept ca,intamplator
parca,prozatorul beneficiaza de un fel de rasturnare a situatiilor si a datelor consacrate
de uzul comun si indelungat.Demonstratia ca poezia se afla in orice-Rembrandt,ajuns
sarac la batranete, in lipsa de subiecte si de modele,picta geniale panze cu boi
despicati in galantarele macelariilor-este facuta.".
Nicolae Filimon (1819-1865)
NASCUT: 6 septembrie, 1819
DECEDAT: 19 martie, 1865
NATIONALITATE: Română
CUNOSCUT CA: Prozator, publicist

1819 La 6 septembrie, la Bucuresti, s-a nascut prozatorul si publicistul Nicolae Filimon. Fiul lui Mihai
Filimon, protopopul Bisericii Enei din Bucuresti, si al Mariei.
Primele notiuni la Scoala catihetica din curtea Bisericii Enei, cu dascalul Chivu, apoi in casa
marelui logofat Scarlat Barcanescu si in cea a clucerului Eftimie Rasuceanu, unul dintre epitropii
bisericii. Ar fi urmat si scoala de cantareti bisericesti a monahului rus Vissarion si, poate, scoala de
cantareti de pe langa Societatea Filarmonica a lui I. Heliade Radulescu si C. Aristia.

1829-1842 Cantaret la Biserica Enei.

1852 Epitrop la Biserica Enei. Dupa marturiile lui Ion Ghica, a fost corist in trupa Henrietei Karl si
flautist in orchestra trupei italiene ce dadea spectacole de opera in Bucuresti.

1856 Functionar al Departamentului Credintei, obtine rang de pitar si este "ajutor la masa a doua".

1857 Debuteaza cu un articol in ziarul "Nationalul", deschizand astfel o intensa activitate de cronicar
muzical si teatral.

1858 Dupa intoarcerea dintr-o lunga calatorie prin Imperiul Austriac, Germania si Italia, apare
"Monastirea dominicanilor dupe colina Fiesole", devenita ulterior nuvela "Mateo Cipriani".,
publicate in foiletonul ziarului "Nationalul", sub titlul "Trei luni in strainatate". Impresiuni si
memorii de calatorie, notele sale de drum sunt adunate in volum. "Escursiuni in Germania
meridionala".

1860 Apare "Memorii artistice, istorice si critice".

1859 Devine secretar al Comisiei Documentare.

1861 Incepe colaborarea la "Revista Carpatilor", condusa de G. Sion, avand un caracter mai pronuntat
literar. In acelasi an, tipareste al doilea volum, cuprinzand nuvelele "Mateo Cipriani", "Bergamo"
si "Slujnicarii".

1862 Din acest an, odata cu infiintarea Arhivelor Statului (in cadrul Ministerului Cultelor si Instructiunii
Publice) este functionar la aceasta institutie (sef al Despartirii Istorice si a Bunurilor Publice). Tot
din acest an, colaboreaza la "Taranul roman" al lui Ion Ionescu de la Brad cu critica muzicala si
teatrala, cronici agrare si, mai ales, cu basme culese si prelucrate de el ("Roman nazdravan",
"Omul de piatra", "Omul de flori cu barba de matasa"), insotite de note.
1862-1863 In "Revista romana" a lui Al. Odobescu (fostul sau coleg la Comisia Documentala) publica in
foileton „romantul original" "Ciocoii vechi si noi" sau "Ce naste din pisica soareci mananca",
aparut in volum in 1863.

1864 Colaboreaza cu cronici muzicale la "Buciumul" lui Cezar Bolliac, directorul de la Arhivele Statului.
A mai colaborat la "Independenta", "Tribuna romana" (Iasi), "Monitorul" si "Dambovita" (unde
se inregistreaza ultima sa aparitie publicistica, in ian. 1865).

1865 La 19 martie, la Bucuresti, Nicolae Filimon trece in nefiinta.

Filimon a fost primul nostru critic muzical profesionist, un folclorist cu insemnate merite; romantic
si pitoresc in nuvele, dar inzestrat si cu apetenta clasicului pentru fizionomii si caractere, el are in
roman "intuitii balzaciene" si siguranta "tonurilor fundamentale": de unde si vigoarea cu care
impune genului un model, un personaj, precum si "un ideal etic si social" (G. Calinescu).