Axa Rhenană

Comunități:

comunitatea flamandă

comunități flamande și franceze (wallonă)

comunitatea franceză

comunitatea germane

Regiuni:
     Regiunea Flamandă

     Regiunea Bruxelles

     Regiunea Wallonă

Limbi vorbite în Bruxelles – acasă (2006)

57% numai franceză

9%  franceză și olandeză

11% franceză și alte limbi decât olandeza

  7%  olandeză

16%  nici franceză nici olandeză

Brussel – Bruxelles

• situat la câțiva km nord de limita lingvistică, dintre waloni și flamanzi

• a reprezentat scena conflictelor dintre cele două grupuri culturale fapt ce a dus l-a
reorganizarea regatului în trei regiuni: Flandra, Wallonia și Brussel-Bruxelles

• orașul și-a câștigat o identitate politică separată, situația sa nefiind însă definită legal

Oraș al Guilde-lor

Grand Place – Grote Markt - Gruute Met

- localizată în lungul vechii rute comerciale care traversa orașul legând palatul ducal
Coudenberg cu râul Senne, ”Nedermerckt” (piața de jos) se pare că a fost la început o zonă
mlăștinoasă înconjurată de bancuri de nisip pe care au fost contruite mici prăvălii și case.

- la începutul sec. al XIII-lea au fost construite case din lemn reprezentând principalele
activități comerciale (pâine, îmbrăcăminte și carne).

- piața a fost înconjurată de case de lemn la care se adăugau câteva case din piatră ale unor
familii foarte bogate (”steenen”)

- două dintre casele de piatră au fost expropriate pentru a adăposti serviciile comunale
(situate în partea stângă a Primăriei actuale).
L'Hôtel de Ville-
Het Stadhuis (Het Stadhuis (Maison communale – Gemeentehuis)

- Construcția aripii din stânga a fost încredințată în 1402 lui Jacques Van Thienen. Clădirea devine
simbol al întregii populații după împărțirea puterii între familiile patriciene și guilde în 1421. Este
completată cu o a doua aripă între 1444 - 1450, iar apoi cu un turn monumental între 1449-1454,
construit pe locul unei clopotnițe (antice-medievale) de către Jan Van Ruysbroeck. Statuia din cupru
reprezentându-l pe Saint Michel zdrobind demonul, a fost realizată de Martin Van Grinds, și a fost
ridicată în vârful turnului în 1454.

Guilde

Guild-ele, au avut o participare activă la managementul comunității puterea lor economică crescând
fiind strâns legată de prezența aici a ducilor de Burgundia, și-au stabilit imediat cartierele generale în
jurul primăriei.

Guilda brutarilor-patiserilor (Les Boulangers - De Bakkers) Le Roy d’Espagne - Den Coninck van
Spaigniën

- "Roy d'Espagne" construită în 1697 a fost la origine o reședință a guildei brutarilor-

patiserilor. Își datorează numele bustului lui Charles al II-lea care ornează fațada celui de-al
doilea etaj.

- Forța, grâul, vântul, focul și apa, indispensabile acestei activități sunt reprezentate pe fațadă
(de la stânga la dreapta) prin intermediul unor statui situate deasupra balustradei

- La parter deasupra porții de intrare se află Saint-Aubert, patronul brutarilor.

Guilda producătorilor de grăsime (Les Graissiers-De Vettewariers) Den Cruywagen – La Brouette

(1644)

- clădirea a fost construită în întregime din lemn în sec.al XII-lea și a aparținut familiei
Serghuys.

- în 1439, guilda“ GRAISSIERS” decide să o achiziționeze și să o transforme în propriul sediu.

- reconstruită în 1644 a rezistat parțial bombardamentului din 1695. Refăcută în 1697 în

același stil ca și Roi d’ Espagne

- statuia lui Saint Gilles, patronul spiritual al producătorilor de grăsime este situată la partea
superioară. Deasupra intrării este figurată o roabă simbolul acestei guilde.

Guilda tâmplarilor (mobilă fină) și producătorilor de butoaie (Les Ebénistes et Tonneliers-De Kuipers)
Le Sac – Den Sack (1645)

- a aparținut acestei guilde din 1444; între 1656-1646 au reconstruit-o din piatră.

- fațada a fost distrusă parțial în timpul bombardamentului francez condus de mareșalul

Villeroy în 1695 (în urma bătăliei de la Namur)

- a fost refăcută și redecorată de către arhitectul și ”designer-ul”Antoine Pastorana în 1697;

decorațiunile sunt realizate de către Laurent Merkaert și Pierre van Dievoet.

- în sec. al XVIII-lea, au luat denumirea de « Den Sack ».

 - Astăzi este sediul "Maison des Maîtres Chocolatiers Belges".

Guilda Jurământul Arbaletierilor (Les Archers - De Boogschutters) - La Louve-Den Wolf

- construită în 1690 de către Pierre Herbosch, în 1696 fațada este reconstruită cu o cornișă
orizontală, deasupra căreia se află un postament pe care este plasat un Phoenix renăscând
din propria cenușă și ieșind din flăcări, simbol al reconstrucției orașului după bombardament.

- frontonul decorat între 1890-1892 cu un Apollon, de către arhitectul orașului Bruxelles, P.

Jamaer.

- basorelieful îi reprezintă pe Romulus și Remus alăptați de către lupoaică (La Louve-Den Wolf)

Guilda Barcagiilor (Les Bateliers - De Schippers) - Le Cornet-Den Horen

- aparține acestei guilde din sec. al XV-lea, reconstruită în 1697 de către Antoine Pastorana
care a desenat la partea superioară pupa unei nave.

- sculpturile sunt creația lui Pierre van Dievoet, prin contract semnat pe 3 aprilie 1697,
administratorii acestei guilde i-au oferit acestuia execuția tuturor sculpturilor fațadei.

- restaurată între 1899 - 1902.

Guilda negustorilor de mărunțișuri – coloniale și mărfuiri generale (Les Merciers - De Garen-en-

bandverkopers) Le Renard-Den Vos

- construită în stil baroc în 1699 de către Van Nevern și Marc de Vos

- fațada este puternic ornamentată reprezentând ariile geografice cu care aceștia aveau relații
comerciale: Africa, Europa, Asia și Americile, dar și o alegorie a Justiției

- La partea superioară se află statuia Saint Nicholas, patronul negustorilor

La Maison de l'Amman - Het Ammanshuis, L’Étoile - De Sterre

- originea acesteia se pare că ar fi în sec. al XIII-lea când a fost sediul autorității locale –
reprezentatul justiției (Amman)

- a fost distrusă în bombardamentul orașului Bruxelles (sec. al XVII-lea) și demolată în sec. al

XIX-lea alături de alte clădiri pentru a se realiza sistematizarea pieței după care a fost
reconstruită în stil baroc este cea mai îngustă clădire din Grand Place

Guilda măcelarilor (Les Bouchers - De Beenhouwers)

Le Cygne - De Zwane

- bancherul Pierre Fariseau reconstruiește clădirea după bombardamentul din 1695

- în sec. al XVII-lea clădirea este preluată de Guilda Măcelarilor care modifică partea
superioară în 1720 (Hæc domvs lanea exaltatvr - La maison que voici est rehaussée grâce à la
laine)

- Parti Ouvrier Belge – congres inaugural, 1885 aprilie

- Karl Marx – a participat la întâlnirea « Deutscher Arbeiterverein » și « Association

Démocratique »

Guilda Berarilor (Les Brasseurs-De Brouwers) -

L’Arbre d’Or - Den Gulden Boom

- în sec. al XIII-lea această clădire se numea 'Den Hille’.

- devine proprietatea țesătorilor de covoare în sec. al XV-lea

- în sec. al XVI-lea se construiește o clădire din cărămizi care este achiziționată în 1638 de
berari, care la rândul lor o dezvoltă

Willem De Bruyn crează noul sediu al guildei după bombardamentele din 1695

Guilda Croitorilor (Les Tailleurs

De Kleermakers ) - La Chaloupe d'Or - Den Gulden Boot

- arhitectul De Bruyn realizează această clădire în anul 1697 în stil baroc italian.

la partea superioară a fațadei se găsește statuia Saint Boniface patronul spiritual al acestora

La Maison des Ducs de Brabant-Het Huis der Hertogen van Brabant

în Evul Mediu aici se găsea clădirea ”Meynaert Steen” (locuință realizată din piatră a familiei
Meynaert). Locuința 'steen‘ se afla amplasată pe o colină din nisip având și funcție de protecție.

în sec. al XV-lea, Magistrații (cei 7Aldermen) expropriază în 1441 clădirile situate pe rama estică, în
acord cu ”Quator Coronati” (guilda sculptorilor) și cu dulgherii, realizând șase construcții identice
unite printr-o balustradă la partea superioară (guilda tăbăcarilor nr. 15, guilda morarilor nr. 16,
guilda transportatorilor-piloților și guilda tâmplarilor nr. 17 ”Oala de cositor-staniu„, guilda
sculptorilor - Quator Coronati, nr. 18)

- autoritatea centrală își exprimă influența sa simbolică asupra pieței.

- în 1504, Antoine Keldermans cel Tânăr începe construcția unei clădiri de prestigiu Maison du
Ducs, față-n față cu primăria. Henri van Pede, arhitectul primăriei din Audenarde, preia
controlul administrarea lucrărilor pe care le finalizează în 1536.

- când Charles Quintul, duce de Burgundia devine rege al Spaniei, schimbă numele clădirii în
"Maison du Roi". În 1644, aripa vestică a pieței este împodobită cu fațade baroce din piatră
în timp ce aripile nordică și sudică, rămân cu case de lemn, mai mici aparținând stilurilor
gotic, renascentist și baroc.

Manneken Pis

- reprezintă una dintre principalele atracții ale folclorului orașului Bruxelles.

- cu câteva secole în urmă a funcționat ca oricare altă fântână asigurând orașului necesarul de
apă. Un text care datează din 1388, provine din arhivele Sainte Gudula, menționează că o
statuie de piatră numită Julianekensborre-Micul Iulian, care aducea apă din Coudenberg
putea fi găsit la intersecția dintre străzile "rue de l'Etuve" și "rue du Chêne".

- Numele Manneken-Pis sau Menneken Pist apare menționat pentru prima oară într-un text
din 1451-1452 păstrat în arhivele orașului Burxelles.

Actuala statuie de bronz de 61 cm înălțime a fost realizată la cererea autorităților comunale ale
orașului Bruxelles, de către sculptorul Jerome Duquesnoy cel Bătrân în 1619. Adăpostită în timpul
bombardamentelor armatelor lui Louis al XIV-lea în august 1695, este însoțită de un psalm latin: "In
petra exaltavit me and nunc exaltavi caput meum super inimicos meos" (am crescut în piatră și acum
îmi ridic capul deasupra inamicilor mei). Nișa din piatră albastră realizată în stil rococo a fost
adăugată în 1770. Înainte statuia era așezată pe o coloană realizată de sculptorul Daniel Raessens.

După bombardamentele din 1695, pe 1 mai 1698 Maximilien-Emanuel, Prințul-Elector al Bavariei,

guvernator general al Țărilor de Jos spaniole, oferă statuii primul său costum, în culoarea albastru
bavarez. De atunci garderoba s-a îmbogățit treptat ajungând în prezent la peste 800 de costume,
adăpostite alături de statuia originală în Muzeul orașului Bruxelles aflat în Maison du Roi. Copia lui
Menneken Pis a fost instalată în 1965 după îndelungi vandalizări și tentative de furt

Galeriile Regale Saint Hubert

- în 1836, tânărul arhitect Jean-Pierre Cluysenaer, născut în Olanda în 1811, a avut idea
construirii unei galerii acoperite, de peste 200 m care urma să facă legătura între "Marché
aux Herbes” (piața de verdețuri) și "Montagne aux Herbes Potagères" (piața de legume).

- pe 22 februarie 1845, Consiliul orașului votează cu o largă majoritate în favoarea acestui

proiect.

- are trei sectoare: Galerie du Roi, Galerie de la Reine, Galerie du Prince.

- în 1965 au primit actuala denumire Galeries Royales Saint Hubert

- la mijlocul sec. al XIX-lea erau cele mai lungi, cu înălțimea cea mai mare (8m înălțime) și cele
mai bogat ornamentate galerii comerciale (acoperiș de sticlă de 200m lungime).

- reprezentau o alternativă de relaxare

- au jucat un rol important ca centru cultural-literar, scriitori precum Baudelaire, Alexandre

Dumas, Victor Hugo, Apollinaire sau Verlaine se întâlneau în "Café de la Renaissance" (în
prezent "Taverne du Passage")

Tavernne du Passage

RUE DES BOUCHERS-BEENHOUWERSSTRAAT

- actuala Rue des Bouchers este denumită „Vicus Carificum" într-un document aparținând arhivelor
catedralei Sainte-Gudula, datând din 1294.

- în 1364, este menționată în flamandă ca „Vleeshouwersstrate".

- în Evul Mediu aici se găseau măcelari de carne de porc, comercianți de cârnați, măcelari de
burtă și probabil foarte puțini "bouchers" autorizați („bouchers" aveau permisiunea de a
comercializa doar „bouc” - carne de capră și carne de oaie, în timp ce doar Grand Boucherie,
localizată în spatele Maison du Roi, până la colapsul său în 1917, a fost autorizată să vândă
carne de vită.

Atomium

”Un totem seminal pe cerul orașului Bruxelles; nici turn nici piramidă, un pic cubic, un pic sferic, la
jumătatea drumului dintre arhitectură și sculptură, o relicvă a trecutului cu un look futuristic
determinat, muzeu și centru expozițional; Atomium este în același timp obiect, loc, spațiu, Utopie și
singurul simbol de acest fel în lume care exclude orice fel de clasificare”.
 A fost principalul pavilon și icon-ul Expoziției Mondiale Bruxelles 1958 -Expo 58. Simbolizează
dorința democratică de menținere a păcii între națiuni, încredere în progres, atât tehnic cât și
științific, în final o viziune optimistă asupra viitorului unei umanități moderne, noi, super-
tehnologizate.

Brugge – Bruges

- port la Marea Nordului

- în secolul al XIII-lea a deținut monopolul asupra comerțului cu lână din Anglia

- apogeu economic în secolul al XIV-lea

Burg -Stadhuis – cea mai veche din Belgia

- se află amplasată pe vechea locație a unui castel fortificat (contele Baudouin I) menit a proteja
împotriva incursiunilor normande și vikinge.

- tot aici se află un mic zid care amintește de vechiul zid al corului aparținând fostei biserici St.
Donatius situată în partea opusă primăriei. Acesta a fost reconstruit în 1955 când au fost descoperite
fundațiile acesteia. Biserica a fost construită în anul 900. Partea centrală a fost octogonală, fiind
asemănătoare catedralei lui Charlemagne din Aachen (Germania).

- biserica din anii 900 a fost înlocuită în sec. XII de o biserică în stil romanic. Această versiune a
bisericii St. Donatius a fost distrusă în 1799 în timpul ocupației franceze.

- câteva dintre obiectele de artă au fost trimise către alte biserici (catedrala St. Salvator din
Brugge).

- personalități care au fost îngropate aici: prințesa engleză Gunhilde (1087), pictorul flamand
Jan van Eyck (1441) și filozoful spaniol Juan Luis Vives (1540)

- primăria, contruită în stil gotic datează din 1376. A fost una dintre primele clădiri
monumentale din Țările de Jos.

- fațada are șase ferestre realizate în stil gotic. Tot aici sunt reprezentate armele orașului dar și
ale orașelor și satelor aflat sub administrarea sa. Sunt 48 de nișe realizate pentru a adăposti
statui cu caracter biblic și ale conților din Flandra. Acestea din urmă însă au fost demolate în
timpul Revoluției Franceze. Înlocuirea acestora în secolul al XIX-lea a fost la rândul ei urmată
de o înlocuire cu versiuni mai moderne.

- în holul de la intrare o scară impunătoare conduce către Sala Gotică (1386-1401). Aceasta a
fost decorată în 1898 cu fresce neo-gotice care ilustrază cele mai importante momente din
istoria orașului.

- Piața Primăriei este de altfel o expoziție a diferitelor stiluri arhitecturale.

- în apropierea clădirii gotice a primăriei se află vechiul sediu al Registrului Civil construit în stil
renascentist (1534-1537). Statuile care o decorau au fost sparte în 1792 dar ulterior au fost
renovate.

- statuile de bronz reprezintă Justiția, Moise și Aaron

- din 1883 clădirea este utilizată ca și Curte de Pace.

 - pe partea sa stângă se află altă clădire construită în alt stil: fostă Curte de Justiție realizată în
stil neo-clasic (1722-1727). În interiorul acesteia se află celebrul șemineu 'Brugse Vrije'.
Acesta a fost construit între 1528-1581 în lemn, alabastru și marmură, pentru a comemora
victoria lui Carol Quintul asupra regelui francez François I la Pavia. În prezent aici se află
centrul de informare turistică al orașului Brugge

Situarea în estuarul Zwijn i-a permis să înglobeze în cadrul structurii sale numeroase canale.

A jucat un rol important în cadrul structurii Ligii Hanseatice, având rolul de emporium

Beguinage – Begjinhof - De Wijngaard

Beguine

- apărut ca și curent religios în 1245

- formă mai pură și mistică de interpretare a religiei

Antwerpen – Anvers

- situat în estuarul Schelde

- atmosfera unică este dată de o combinație între tensiunile diferitelor aspecte ale
personalității sale: o implicare pasională în ceea ce privește comerțul care merge mână în
mână cu un interes în ceea ce privește viața ideilor și artelor; respectul și afecțiunea pentru
trecut sunt suprapuse participării fervente în ceea ce privește prezentul și viitorul;
curiozitatea și deschiderea către exterior coexistă cu un sens particular, idiosincretic al
tradiției fapt ce conferă orașului o atmosferă aproape provincială, totul în contextul unui oraș
european, cosmopolit.

Culoarul Haine-Sambre-Meuse-Vesdre

Cointe Sacre-Coeur

Trilogiport

- platformă multimodală

- hub trimodal (canal fluviatil-feroviar-rutier) – terminal container (15 ha)

- depozite de ultimă generație - logistică (41.7 ha)

- activități portuare(22 ha)

- activități terțiare (1.8 ha)

- arie de integrare ecologică (25 hectares)

Kinderdijk – Ellshout, Nederwaard

- “Inundația Elisabetei” - 18 noiembrie 1421, a inundat peste 60 de sate; legenda kinderdijk

- 1738, se construiește prima serie de 8 mori din cărămidă în Nederwaard, urmată doi ani mai
tîrziu de încă 8 în Overwaard