Turismul rural în

Japonia
 CUPRINS

Introducere

Capitolul 1 – Analiza componentelor spațiului geografic rural

1.1 Cadrul natural

1.2Capitalul uman

1.3 Baza economică

Capitolul 2 – Componentele potențialului turistic antropic rural

2.1 Arhitectura tradițională

2.2 Meșteșuguri tradiționale

2.3 Manifestări etnofolclorice

2.4 Portul popular

2.5 Gastronomie

Capitolul 3 – Analiza componentelor activității de turis,

3.1 Infrastructura turistică

3.1.1 Structuri de cazare

3.1.2 Transporturi

3.1.3 Circulația turistică

3.3 Turismul rural

Capitolul 4 – Politici și legislație

4.1 Legislație

4.2 Strategii de dezvoltare și promovare a turismului rural

Concluzii

Bibliografie
Introducere

Fenomenul turismului rural nu este unul nou. Dorinta de expansiune si petrecere a timpului
liber si a vacantelor la "tara" constituind preocupari vechi mai ales ale impatimitilor de natura.
Nou este modul in care a evoluat aceasta forma de turism atat cantitativ cat si calitativ in ultimele
decenii, el tinzand sa devina un fenomen de masa.

Pentru atragerea de călători și turiști în zonele rurale se înființează organizații regionale de turism
rural în care se evaluează potrivirea produselor-piață, îmbunătățirea și comercializarea
produselor turistice și crearea de conștientizare a operatorilor de turism.

Exista provocări asupra zonelor rurale privin declinul infrastructurii economice, îmbătrânirea
societății și depopularea. În ciuda acestui fapt, există speranțe pentru potențialul districtului
Yamashiro, care se confruntă cu probleme similare în dezvoltarea turismului rural.

În ultimii ani, turismul rural s-a dezvoltat într-un ritm mare în comunitățile rurale din toată
Japonia.De când a fost adoptat un act în 1995 pentru a sprijini utilizarea zonelor rurale pentru
turism, Ministerul Agricultuii, Silviculturii și Pescuitului au promovat înființarea hanurilor
Agricole.Ferma han este o fermă private sau un han contruit într-o fermă, care oferă vizitatorilor
o cameră și un consiliu și le oferă posibilitatea de a participa la activitățile de zi cu zi în
administrarea unei ferme, cum ar fi, plantarea, recoltarea și pescuitul. Orientarea este puternic
îndreptatea în spre persoanele din mediul urban. (sursa: Yutaka Arahi, RURAL TOURISM IN
JAPAN: THE REGENERATION OF RURAL COMMUNITIES). În pofida creșterii interesului
pentru turismul rural în comunitățile rurale, nu au existat puține investigații despre cum să
introducem această nouă activitate în managementul fermelor convenționale, profitând în același
timp de multifuncționalitatea în agricultură.

Japonia apare astazi ca o societate industriala insulara, orientate intr-o lune postindustriala
globalizata, incercand sa pastreze valorile preindustriale. Perspectiva turismului in Japonia poate
fi obtinuta prin intelegerea unei dezvoltari unice “ Japonia ambițioasă”.

Din ce in ce mai multi oameni vin si apreciaza viata din mediul rural. Le place sa experimenteze
natura traind in mediul rural o perioada si sa scape de senzatia pe care au dobandit-o din viata la
oras. Aceasta revigorare este lucrul de care au nevoie oamenii care locuiesc in mediul urban, dar
este si o nevoie critica pentru zonele rurale din Japonia. Turismul și agricultura examinează
cazuri specifice regionale la interfața dintre turism și agricultură, analizând impactul
restructurării rurale și noile geografii ale consumului și producției. Deteriorarea rurală este un
fenomen global cu care se confruntă aproape toate societățile industrializatoare și urbanizatoare
din lume. În Japonia, este indicat de faptul că populația rurală care a ocupat mult peste 70% din
totalul populației în anii 1920 a scăzut la puțin peste 20% la începutul anilor '90.

Capitolul 1 – Analiza componentelor spațiului geografic rural

Turismul rural se confrunta cu anumite probleme cum ar fi scaderea populatiei,

imbatranirea populatiei agricole si stagnarea veniturilor. Populatia venita din mediul urban este
raspunsul pentru solutionarea acestor problem.Turismul rural din Japonia se caracterizeaza ca
fiind inca in tranzitie de la tusimul rural in stil vechi la turismul modern care ofera turistilor o
experienta mai calitativa si ospitalitate rurala autentica. Motivul principal pentru care aceasta
tranzitie nu este complete este Acela ca fermierii sunt nevoiti sa se bazeze pe excursioniti in loc
de turistii care isi petrec si noaptea in zonele respecitive din cauza unor restrictii insitutionale.

Japonia este situata in estul continentului Asia, reprezentand un arhipeleag in vestul

Pacificului cu o suprafata de 372.000 km². Se invecineaza la nord cu M.Ohotsk, la est cu
Oceanul Pacific, la sud cu M.Chinei de Est si la vest cu M.Japoniei. Ca state vecinii Japoniei se
constituie in Federatia Rusa, R.P.D. Coreea, si Rep. Coreea la vest. Cea mai mare parte a
Japoniei este constituita din Arhipelagul Japonez cuprinzand Hokkaido, Honshu, Shikoku si
Kyushu la care se adauga alte insule mai mici cum ar fi: I-le Tsushima, I-le Goto, I-le Amakusa,
I-le Ryuku, I-leTokara, I-le Osumi, I-le Nampo, I Rebun, I Rishiri, I Okushiri, I Sado, I-le
Oki.Pozitia apropiata de Ecuator (interferenta dintre curentii calzi si reci) a conferit spatiului
japonez un mediu de viata prielnic cu resurse bogate. Apropierea de continentul asiatic, precum
si de marile inconjuratoare si Oceanul Pacific a facilitat navigatia si comertul ca factori de
dezvoltare economica si culturala.
1.1 Cadrul natural

Japonia este alcatuita dintr-o serie de insule. Insulele au in cea mai mare parte un relief
muntos si colinar (peste 85%), destul de tanar. Se deosebesc regiuni de cutari tertiare, formand
geanticlinale, si masive ceva mai vechi, ingropate. Miscarile tertiare – cuaternare au conturat
relieful major al acestei parti insulare. In acelasi timp ele au scufundat sau ridicat o serie de
compartimente ale reliefului. Unele din ariile coborate au functionat ca zone de sedimentare, in
care s-au depus nisipuri, gresii, marne, argile etc.; pe ele s-a grefat ulterior un relief de campii si
dealuri. Toate aceste insule au devenit adevarate atractii turistice .

Agricultura este definite prin terenuri arabile putine dar intens valorificate, culturi de orez,
trestii de zahar, soia, porumb, livezi de mar, mandarin si cais japonez, bumbac, in, canepa si
tutun. Argricultura detine un sistem de irigatii performant.Agricultura in Japonia este intr-un
moment critic in zilele noastre, odata cu liberalizarea comertului mondial in prosudele agricole.
Vederea traditionala a zonelor rurale ca sursa a produselor agricole este inca predominanta, dar o
noua forma de intelegere a zonelor rurale este in curs de dezvoltare.

1.2 Capitalul uman

Capitalul uman reprezintă cunoștințele și competențele pe care oamenii le dobândesc prin
educație și formare. această formă de capital, reprezentând în opinia acestuia rezultatul unei
investiții deliberatecare produce venituri. Astfel, acesta evidențiază dimenisunea calitativă a
forței de muncă, și anume capacitatea, cunoștințele și capacitățile tuturor care duc la creșterea
productivității muncii, aceste competențe dobândite prin școlarizare reprezintând o altă formă de
capital, încorporat în persoanele care le dețin de unde și denumirea de capital uman.

La marile companii și în administrațiile centrale și locale, domină în continuare modelul
tradițional al ocupării forței de muncă active, conform căruia, firmele isi recruteaza angajații
direct din facultăți, după absolvirea studiilor, asigurandu-le programe de perfecționare
profesională extensivă, pentru eficientizarea si fidelizarea viitorilor salariați. Forta de munca
nipona este superior educata, disciplinata si motivata, muncitorii japonezi fiind printre cei mai
productivi din lume, sindicatele sunt organizate la nivel de intreprinderi, iar grevele sunt de
scurta durata si se declanseaza in general in timpul negocierilor salariale anuale.
1.3 Baza economică

Japonia este a treia cea mai mare putere econimica a lumii, iar cele 3 sectoare ecomonice
principale sunt avansate din punct de vedere tehnologic. Cel mai mic sector economic al Japoniei
este agricultura, majoritatea alimentelor sunt importate in Japonia. Industria si fabricatia sunt al
doilea sector ca marime. Este extrem de avansat si efficient, iar acest sector a jucat un rol imens
in stimularea cresterii pentru economia japoneza.

Serviciile ocupa 69.8% din forta de munca a Japoniei. Este cel mai mare sector economic
din Japonia si include finante, retail, turism si transporturi. Sistemul financiar si serviciile de
vanzare din Japonia sunt reglementate de gurvern. Reglementarile guvernamentele includ limite
privind spatiul magazinului si programul de lucru. Firmele mici nu se pot extinde cu usurinta in
marile companii deoarece exista multe legi care incearca sa protejeze intreprinderile mici de
concurenta. Aceste legi si costuri mari de pornire creeaza bariere majore pentru intrare si
extindere.

Capitolul 2 – Componentele potențialului turistic antropic rural

2.1 Arhitectura tradițională

Japonia este recunoscută la nivel mondial pentru arhitectura extrem de variată și cu

accente atipice. Aici regăsim o varietate largă de forme și stiluri arhitecturale, în construcții
diverse, de la ferme familiale modeste până la mari palate imperiale.

Stilurile arhitecturale au evoluat din vremea pre-istorică și până în prezent. Cele

tradiționale au fost influențate de-a lungul istoriei de către continentul asiatic. Totuși, au fost
adaptate așa încât să fie pe placul local. Mult mai recent, cu precădere în ultimul secol, Japonia a
cunoscut și o introducere treptată a stilurilor arhitecturale occidentale. Clădirile tradiționale au
fost construite în principal din lemn, fiind considerat un material ușor accesibil și rezistent în fața
cutremurelor. Din păcate, multe clădiri s-au pierdut în timp datorită dezastrelor naturale, a
climatului umed, incendiilor și războaielor. S-au păstrat clădiri monumentale precum temple,
palate și castele, cu ajutorul eforturilor de renovare periodică.
2.2 Meșteșugurile tradițonale
 Păpușile Kokeshi - sunt simple păpuși din lemn limbajate, decorate cu diverse modele,
inclusiv crizanteme, flori de prune și dungi. Acestea au fost în mod tradițional realizate în
sate de primăvară la distanță, cum ar fi Tsuchiyu Onsen din Prefectura Fukushima și
Shiroishi și Zao din Prefectura Miyagi, unde sunt încă făcute și au fost din perioada Edo
(1608-1868)

 Felinarele de hârtie - În timp ce inițial au fost folosite ca surse de lumină în Japonia,

felinarele de hârtie sunt în mare parte decorative în zilele noastre, care se învârt în afara
barurilor și restaurantelor sau sunt expuse la Matsuri (festivaluri). Lanternele sunt
artizanale în toată Japonia (centrul orașului Tokyo este, de asemenea, acasă pentru
producătorii de lanterni calificați), dar Tōhoku este deosebit de faimos pentru masivul său
Nebuta felinare, afisate in timpul Aomori Nebuta Matsuri (prima saptamana a lunii
august).

 Feroneriile din Iwate - Furnalele de înaltă calitate au fost fabricate în prefectura Iwate din
anii 1600, când zona a fost cunoscută sub numele de Nambu după clanul de guvernământ
al timpului; articolele din fontă din această regiune sunt denumite în continuare Nambu
Tekki (Nambu Ironware). Printre fabricile de fierărie ale regiunii, Iwachu, fondată în
1902, este foarte apreciată pentru ceaiul său de ceai, vasele și alte obiecte casnice. Apa
fierbinte in vasele Iwachu elibereaza cantitati mici de fier, ceea ce confera apa o textura
moale, muiva si se spune ca este benefica pentru cei cu deficit de fier.

2.3 Manifestări etnofolclorice

Japonia este țara cu unele dintre cele mai frumoase tradiții și obiceiuri, datorită în primul
rând culturii unice moștenite din perioada antică, dar și a modului în care acestea au fost păstrate
și menținute de-a lungul timpului. Ceea ce face ca Japonia să fie o țară deosebită nu se măsoară
în spațiu fizic, ci în grade de nuanțe și multă sensibilitate. Respectul pe care japonezii îl atribuie
istoriei și implicit tradițiilor este demn de urmat și fascinant de urmărit. Un prim exemplu îl
reprezintă salutul care constă în înclinarea cu respect a capului și denotă considerația arătată
persoanei din fața sa.

 Ceremonia ceaiului - În secolul al Xlea, călugării zen-budiști au adus ceaiul verde

( matcha ) în Japonia. Începând din acesta perioadă niponii au făcut toate demersurile
necesare să ridice această plantă la rang de elixir al vieții prin cultivarea și consumarea ei
cu sfințenie.

 Festivalul florilor de cireș - Unul dintre cele mai impresionante festivaluri dedicate
naturii, organizat în fiecare primăvară îl constituie Festivalul înfloririi cireșilor în
Japonia. Florile de cireș simbolizează metaforă efemerității vieții, de la mugurii florilor
care prezintă nașterea, înflorirea care relevă tinerețea și maturitatea, la ofilirea acestora
reprezentând bătrânețea urmată de trecerea în neființă. “Obiceiul ieșirii la picnic la acest
festival își are rădăcinile la începuturile anilor 700 (perioada Nara). Inițial era permisă
doar elitei Curții Imperiale însă bravii Samurai din perioada Edo au răspândit-o repejor în
întreagă societate.”

 Festivalul Gion - Evenimentul se petrece anual în luna iulie în orașul japonez Kyoto,
fiind organizat de templul șintoist, Yasaka. Festivalul are o importanță majoră pentru
locuitorii Kyoto, care cred că sunt protejați de către zeitățile templului.

 Kodo - Această tradiție reprezintă o ceremonie japoneză de apreciere a lemnului parfumat

și este una din cele trei arte tradiționale estetice.
  Ikebana - Aranjamentele Ikebana au apărut în Japonia în secolul al VI-lea fiind folosite la
acea vreme la decorarea templelor budiste. De-a lungul timpului ele au început să facă
parte din viață cotidiană ocupând un loc de seama în fiecare casă.

2.4 Portul popular

Costumul național masculin din Japonia a constat din pantaloni și, cel mai adesea,
costumele de talie superioară.

Astfel, țăranii purtau pantaloni și o cămașă cu mâneci lungi, care era legată de o funie.
Pantofi tradiționali japonezi japonezi Geta apare, de asemenea, printre oamenii obișnuiți -
pescarii.Geta - un pantof din lemn cu două picioare, tocuri. Aceste pantofi erau purtate de
japonezi, de exemplu, adunând alge marine în apă puțin adâncă. Geta - atât pentru bărbați, cât și
pentru femei

În ceea ce privește kimono, într-o rochie tradițională japoneză kimono a fost purtat atât de
femei cât și de bărbați. Se crede că primele kimono-uri apar în secolele VII-VIII. În exterior, un
kimono arată ca o haină largă, cu mâneci lungi, largi. Kimonosii sunt fără dimensiuni. Potrivit
figurii, ele sunt prevăzute cu o curea - obi. De asemenea, kimono nu are nici o închidere
frontală.Umple kimono-ul de la stânga la dreapta.

2.5 Gastronomie

Gastronomia japoneza are numeroase feluri de mancare care pot sa va incante papilele
gustative, dintre acestea fac parte:

 Sushi - cunoscut in intreaga lume „sushi ” un fel de mancare unde alimentul principal este
orezul acrit cu otet si nu pestele crud cum cred cei mai multi. De obicei, sushi este
preparat dintr-o bucata de peste crud, asezata peste o biluta de orez. Cele mai comune
 ingrediente folosite pentru sushi sunt ton, creveti, castraveti, ridichii murate sau chiar
omleta dulce.

 Ramen este un fel de mancare din taitei chinezesti serviti intr-o supa de peste sau carne,
cu aroma de soya sau miso. Acesta este de multe ori servit cu fasi de carne de porc taiate
subtire, alge sau oua fierte.

 Tonkatsu este un fel din carne de porc prajita pane servita cu un sos care poarta aceeasi
denumire ca si felul de mancare si care se aseamana cu sosul Worcestershire. Pe langa
sos, se mai serveste cu varza tocata, orez si muraturi.

 Takoyaki se refera la clatite in forma de bile mici, care au in interior bucati de caracatita.
Sunt acoperite cu un sos dulce, cu maioneza si ghimbir murat.

 Animtsu este un tip de desert facut din bucati mici de jeleu agar (facut din alge marine),
pasta de fasole rosie, fructe conservate si adesea si inghetata.

Capitolul 3 – Analiza componentelor activității de turism

3.1 Infrastructura turistică

3.1.1 Structurile de cazare - Ryokanurile isi au originile in perioada Edo (1600-1800), cand
serveau ca hanuri calatorilor ce traversau Japonia. Camerele extrem de mici, cu tatami-uri peste
care sunt asternute saltele, bai comune si zone publice in afara camerelor, in care oaspetii isi pot
petrece timpul imbracati in traditionalele halate yukata sau se pot relaxa in onsen-uri.In ziua de
azi, ryokanurile au pastrat aceste elemente, chiar daca au evoluat si majoritatea sunt moderne si
foarte bine dotate.
 3.1.2 Transporturi

Cel mai simplu mod de a călători in zonele rurale din Japonia este trenul. Trenurile fac
legătura între diferite orașe, dar circula și prin zonele rurale. De asemena, exista și autobuze. Un
lucru foarte important este orarul acestora. Nu este neobișnuit ca un tren sa treacă o singura data
pe o ora sau pe doua ore. Un alt lucru obișnuit pentru trenurile din localități rurale este ca ultimul
tren sa fie la ora 17. Majoritatea stațiilor de tren au case de bilete, dar in cazul in care acestea nu
exista, biletele se pot achiziționa de la un “Ticketing box”, care de obicei se găsește lângă
mecanicul trenului. De asemena, un mod practic de a călători este folosirea unui IC card. Pe
acest card se pot depune bani care mai apoi pot fi folosiți pentru transport, dar majoritatea
stațiilor din zonele rurale nu accepta acest tip de card.

În același timp, Japonia menține o mare flotă de pescuit oceanic,realizând 15% din
pescuitul de pe glob (10 milioane de tone de pe,e capturat anual).

3.1.3 Circulația turistică

Numărul turiştilor străini care au vizitat Japonia a crescut cu 8,7% anul trecut, la nivelul
record de 31,2 milioane, în pofida dezastrelor naturaleEste al şaptelea an de creştere a numărului
vizitatorilor străini în Japonia şi vine pe fondul sporirii activităţilor promoţionale şi al relaxării
cerinţelor privind vizele pentru turişti din ţări ca India, Rusia şi Filipine.

Obiectivul autorităţilor nipone este creşterea numărului de turişti străini până la 40 de

milioane de vizitatori în 2020, anul în care capitala Tokyo va găzdui Jocurile Olimpice. Pentru a
îndeplini acest obiectiv, autorităţile de la Tokyo au extins aeroporturile pentru companiile low-
cost şi au promovat serviciile private de cazare, pentru a rezolva lipsa spaţiilor de cazare pentru
turişti.

Potrivit site-ului Ministerului român al Afacerilor Externe (MAE), începând cu data de 7

ianuarie 2019, Japonia a introdus o nouă taxă pentru fiecare persoană care părăseşte teritoriul
statului pe cale aeriană sau navală. Taxa Internaţională Turistică este de 1.000 yeni (aproximativ
9 dolari), fiind scutite de la plata acesteia următoarele categorii de persoane: pasagerii care
călătoresc cu nave sau aeronave deţinute/operate sau prin curse charter de către stat, membrii
corpului diplomatic şi consular, personalul tehnic şi administrativ acreditat în Japonia, oficialii
organizaţiilor internaţionale care beneficiază de aceleaşi facilităţi ca membrii corpului
diplomatic, precum şi invitaţii statului nipon sau echivalent, pe bază de reciprocitate.

3.1.4 Turismul rural

Turismul rural este un atu important în lupta pentru îmbunătațirea curentului, situației critice în
care se află agricultura japoneză si comunitățile rurale.

În dezvoltarea turismului rural, legăturile între diverse industrii locale sunt foarte importante.
Oamenii care vizitează zonele rurale necesită cazare. Această nevoie creează hanuri la ferme.
Hanurile fermei necesită diverse magazine pentru a furniza mâncare pentru oaspeți. De
asemenea, au nevoie de un serviciu de housekeeping. Creșterea numărului de vizitatori duce la o
cerere pentru mai multe restaurante la scară mare. Datorită efectului asupra economiei se creează
un parteneriat între proprietarii fermelor și companiile mai mari.

Politica guvernului in ceea ce priveste turismul rural a fost revizuita atat de Ministerul
Agriculturii, cat si de alte autoritati locale japoneze. Cu toate acestea, masurile luate nu au fost
suficienta pentru a promova turismul rural la adevarata s-a valoare precum in alte tari. Spre
exemplu, in Germania, programul Vacanta in casa unui fermier este subventionat de govern si se
bucura de privilegii legale. Din pacate, Japonia nu a ajuns sa primeasca acelasi suport din partea
autoritatilor.

Agricultura japoneză este în prezent un punct critic, odată cu liberalizarea comerțului mondial de
produse agricole. Vederea tradițională a zonelor rurale ca sursă a produselor agricole este încă
desigur predominantă, dar o nouă și diferită înțelegere a zonelor rurale este în curs de dezvoltare.

Capitolul 4

4.1 Politici și legislație

Japonia este una dintre cele mai populare destinații turistice din lume și ca în orice altă țara
există câteva politici și legi de care trebuie ținut cont când vrei să o vizitezi.

 Intrucat in Japonia pretul la tutun este cel mai accesibil, in comparatie cu majoritatea
marilor state ale lumii, fumatul in public nu a reprezentat o problema. Insa, in urma
adoptarii noilor legi, fumatul este permis in public numai in locurile special amenajate.

 Ca și în multe alte țări, persoanele sub vârsta legală de 20 de ani nu pot cumpăra alcool.
Unele magazine vă vor solicita identificarea pentru a vă confirma vârsta.

 Turistii sunt obligati sa aiba pasaportul la ei oriunde merg, pentru a se putea identifica in
fata autoritatilor. In caz contrar acestia risca sa fie arestati.

 In Japonia sunt cosiderate ilegale medicamentele permise la nivel international pentru

tratarea simptomelor alergice. De asemenea, pentru orice fel de medicament pe care
turistii il au in posesie atunci cand viziteaza Japonia este recomandat sa aiba prescriptia
medicala prin care se explica scopul detinerii si utilizarii acestora.

4.2 Strategii de dezvoltare și promovare a turismului rural

Turismul rural s-a dezvoltat spontan și avantajos în comunitățile rurale europene. Această
secțiune se discută modul în care experiența europeană ar putea fi adaptată la condițiile Japoniei.
Turismul rural este un mijloc pentru comunitățile rurale de a-i conduce pe ceilalți la un fel de
activare spirituală, în același timp luând măsuri pentru a stimula propria prosperitate. Marile
companii care investesc sume mari de capital pentru a dezvolta stațiuni de extindere în zonele
rurale este, de fapt, antiteza turismului rural, deoarece deplasează comunitățile rurale, mai
degrabă decât le revigorează. În timp ce agricultura ar trebui să fie întotdeauna sprijinul principal
al comunităților rurale, turismul rural ca punct de vedere ar trebui să ofere mai mult venit și
stabilitate gospodăriilor agricole prin adăugarea de noi oportunități de afaceri.
 Concluzii

Turismul rural ar trebui să ofere un mediu de agrement planificat și pregătit. Planificarea ar

trebui să țină seama de problemele majore din zonele rurale: cum să faci față stagnării financiare,
cum să planifici pentru viitor, cum să păstrezi bogăția speciilor naturale și să menții un mediu
frumos. Aceasta este o mișcare interactivă care implică diferite secțiuni ale societății, dar scopul
general este revitalizarea societății rurale. Legislația este necesară pentru a sprijini turismul rural
și pentru a oferi finanțare și infrastructură pentru satele agricole care doresc să răspundă nevoilor
de agrement ale vizitatorilor.
 Bibliografie

A. Ehrentraut, Anul 1997, Heritage authenticity and domestic tourism in Japan

A.Murphy, P. W. Williams, August 1999, Attracting Japanese tourists into the rural hinterland:
implications for rural development and planning

J. Hendry, Massimo Raveri, The countryside reinvented for urban tourists: rural transformation
in the Japanese muraokoshi movement

R. M. Torres, J. H. Momsen, Anul 2011, Tourism and Agriculture New Geographies of

Consumption, Production and Rural Restructuring

W.N.M. Sophia, Contemporary Problems in Japan's Rural Areas and Opportunities for
Developing Rural Tourism : A Case of Yamashiro District in Yamaguchi Prefecture

Y. Arahi, RURAL TOURISM IN JAPAN: THE REGENERATION OF RURAL

COMMUNITIES

Y. Ohe, Anul 2008, Characteristics And Issues Of Rural Tourism In Japan

http://www.uaiasi.ro/ro/files/doctorat/2009_feb_BUSUIOC_ro.pdf

https://prezi.com/lbscoitrssdj/locul-turismului-in-economia-japoniei/

https://www.agerpres.ro/economic-extern/2019/01/11/japonia-record-de-turististraini-in-2018--
239426

https://www.travel-time.ro/gastronomia-japoneza/

https://ro.ladyfashion.info/1863-national-costume-of-japan-and-history-of-fashion.html

https://ro.theplanetsworld.com/4126-handmade-in-tohoku-traditional-crafts-of northern-japan-ro

https://blog.weltimobiliare.ro/diverse/japonia-rasaritul-arhitecturii-moderne/

https://econprojectjapan2015.weebly.com/
https://www.scientia.ro/homo-humanus/enciclopedia-the-world-factbook/2159-japonia-
enciclopedie-geografie-harta-geografie-populatie-guvernare-economie-telecomunicatii-
transporturi-sistem-aparare-nationala.html

http://en.fftc.org.tw/htmlarea_file/library/20110726130209/eb457.pdf

https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/geografie/japonia-caracterizare-geografica-generala-
212790.html

http://www.managusamv.ro/images/pdf/dezvoltare.pdfhttp://www.referatele.com/referate/geogra
fie/online11/Japonia--Peisajul-tarmurilor-si-insulelor-pacifice--intens-modificat-de-activitatea-
complexa-antropi.php

http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/TURISM-RURAL-AGROTURISM-
ECOTUR66.php

https://ieeexplore.ieee.org/abstract/document/4108539/

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Capitalul%20uman_factor_cheie%20al
%20cresterii%20economice.pdf

https://literaturapetocuri.ro/japonia-obiceiuri-si-traditii.html

https://ro.yourtripagent.com/2029-traditional-japanese-masks-and-what-they-re-used-for

http://imm.gov.ro/wp-content/uploads/2018/11/INDRUMAR-DE-AFACERI-JAPONIA-
2018.pdf