Caracteristici generale

Vama Buzului este o comun n judeul Braov, Romnia, amplasat n valea dintre munii ntorsura Buzului i Ciuca - Zgan. Locul este superb, binecuvntat de Dumnezeu, aerul este proaspt, de munte, ntr -o zon unde nu exist poluare. Aceste motive sunt puncte forte pentru turitii care sunt interesai s vin aici ori de cte ori doresc s se retrag n linite, s fac drumeii, s se bucure de gastronomia locului sau s petreac n pensiuni sau n gospodriile populaiei srbtorile de Crciun i Anul Nou. Vama Buzaului se afla la confluenta Muntilor Ciucas fiind strabatuta de apa limpede a raului Buzau, situata la o altitudine de 780-800m. Prin factorii de mediu si de relief, asezarea constituie un loc ideal pentru petrecerea vacantelor si weekend-urilor. Localitatea se afla in extremitatea sudica a judetului Brasov, fiind situata la granita a trei judete: Buzau, Covasna, si Prahova. Vama Buzaului se afla la 45Km de municipiul Brasov si 12Km de orasul Intorsura Buzaului, judetul Covasna. Comuna se constituie din 4 sate si numara aproximativ 3 700 de locuitori. Diversitatea factorilor de relief si de mediu au impus necesitatea crearii unor areale protejate; in acest sens o serie de foruri au hotarat ca este timpul ca aceasta zona sa fie valorificata si protejata. Astfel, cu cativa ani in urma Asociatia Ecologica "Mileniul III" si Agentia de Turism "Nimfa" gestionate de inimosul om de turism, Gheorghe Stanciu cu sprijinul Dl. Pascu Mihai director in cadrul Consilului Judetean Brasov, Consilului Local Vama Buzaului, impreuna cu oamenii de suflet din Regiunea Piemonte din Italia, au hotarat sa puna bazele Asociatiei de Ecoturism Trans-Silva Svap-Ro, cu scopul de a ocroti mediul inconjurator de pe suprafetele protejate din zona Vama Buzaului. Localitile nvecinate : la N ntorsura Buzului, judeul Covasn la S - judeul Prahova la V comunele Budila i Trlungeni, judeul Braov. Acri, Vama, Buziel i Dlghiu.

Localitile componente :

Scurt istoric
Istoria scris a zonei ncepe n anul 1211, cnd Andrei al II lea , regele Ungariei, face cadou ara Brsei cavalerilor teutoni, pentru ocrotirea granielor. n aceast perioad i n tot evul mediu, ncepnd de la izvorul Buzului, zona numit Tabla Buii, a constituit poarta de SE a Ardealului. Localitatea Vama Buzului a luat fiin n jurul anului 1700. Denumirea de Vama provine de la faptul c aici a fost grani i vam de trecere ntre Ungaria i Romnia, iar Buzului fiindc de aici izvorte rul Buzu. n secolul al XIX lea, n aceast zon se formeaz dou comune aparintoare de comitatul Trei Scaune: ntorsura i Vama. Mai trziu toate aezrile din Buzaie formeaz comuna colectiv Buzul Ardelean, care dup 1926 trece n componena judeului Braov. Acriul i Vama au fost localiti romneti care dup 1926 au primit autonomie local. Localitatea Vama Buzului pastreaz vestigii care vorbesc despre istoria locului cu drnicie: ruinele cetaii Cruceburg din Tabla Buii, ruinele unei biserici catolice, ce a servit ca loc de cult pentru slujbaii catolici ai oficiului vamal i cldirilor anexe din Sec. XV -XVI ale acestei instituii. De un deosebit interes sunt cele "7 Festung-uri" (ntriri), n genul taberelor militare, amplasate n trectoare, la intrarea n localitatea Vama Buzului dinspre grania cu ara Romneasc.

Primul rzboi mondial aduce n atenia istoricului aceast zon de grani a Carpailor de Curbur. La Tabla Buii s-au dat lupte grele ntre trupele Romniei i armata ausrto -ungar n tentativa de a ocupa, Transilvania prin ara Brsei. Despre sacrificile fcute n primul rzboi mondial ne vorbete Cimitirul Eroilor amenajat n data de 16 August 1916 chiar n trectoare. Pan n 1918, n timpul stpniri austriece localitatea Vama Buzului mpreun cu mprejurimile, satele vecine: ntorsura Buzului, Sita Buzului i Barcani formau "Buzul Ardelean" sau "Satele Buzae". Dup terminarea ostilitilor i sfritul primului rzboi mondial treptat lucrurile ncep s se aeze n noua organizare statal a Romniei Mari. Oamenii locului din totdeauna, dar mai ales de acum ncolo i -au asigurat existena prin agricultur, creterea animalelor, prelucrarea pielriei, exploatarea i prelucrarea lemnului. n perioada interbelic exploatarea masiv a pdurilor din zon a facut necesar asigurarea transportului spre centrele de prelucrare i desfacere a acestui material. n acest scop s -a construit o linie ferat-ngust din Vama Buzului pe versantul nordic al lanului Carpatic, prin pasul Boncua, la Mneciu -Prahova. Pe acest traseu pitoresc circula "mocnia" cu lemne, cherestea, grne i alte materiale care asigur "trocul", mulumind astfel oamenii din ambele capete ale acestei linii ferate. n perioada comunist populaia din zona studiat nu a fost atat de mult afectat economic datorit faptului c localitatea nu a fost colectivizat. n aceast etap dificil muli locuitori erau nevoii s fac naveta n oraul Braov, pentru asigurarea unui loc de munc. Dup anul 1989 n urma restructurrilor din uzine muli muncitori au renunat la navetism, urmnd o perioad de decadere economic. Dar n scurt timp lucrurile au nceput s revin la normal, oamenii au nceput s-i gaseasc noi alternative pentru asigurarea veniturilor, pentru viaa de zi cu zi. Astfel ei s-au axat pe dezvoltarea agriculturii, nfiinarea fermelor mici, prelucrarea lemnului, i nu n ultimul rnd nfiinarea pensiunilor turistice i agroturisti ce.

Turism
a) - Sunt existente un numr de 3 pensiuni cu capacitate de cazare de la 2 persoane la 20 persoane, fiind n derulare demersuri pentru autorizarea unui numr de nc 6 pensiuni cu capacitate de cazare de la 2 la 8 persoane. - Gsim 4 cabane turistice neclasificate, cu 88 locuri, pe valea Dlghiului b) resurse turistice naturale - Cheile Pirutii situate la poalele munilor Ciuca; - malurile de pmnt festungurile (n numr de 6); - chitorile sau urltorile fenomen hidrologic cu front liniar de izvoare cu depuneri de tuf calcaros; - izvoarele Albele fenomen hidrologic cu front liniar de izvoare cu depuneri de tuf calcaros; - versanii cu smirdar de pe Muntele Rou resurse turistice antropice - ruinele Capelei Catolice sec. XVIII; - cldirea fostului pichet de grniceri; - parcul cu sculpturi n aer liber - rezervatia naturala "Valea Zimbrior" - biserica Ortodox nlarea Domnului edificat n anul 1848 c) trasee turistice montane - 3 trasee turistice omologate.

Rezervatia naturala "Valea Zimbrior" Rezervatia de zimbrii de la Vama Buzaului este cea de a patra rezervaie de zimbri din Romnia si a luat fiinta n urma unui proiect de dezvoltare turistic a zonei, susinut de Consiliul Judeean Braov, Agenia De Dezvoltare Durabil a Judeului Braov i primriile din Prejmer i Vama Buzului. Rezervatia a avut initial un numar de cinci exemplare aduse din Austria, Italia si Elvetia, iar in prezent numarul acestora a crescut la unsprezece. Cele cinci animale aduse initial la Vama Buzaului au reprezentat o donaie a preedintelui Organizaiei Europene a Zimbrilor, Wanda Oleg, dup ce reprezentanii ADDJBv au contactat mai muli cresctori de zimbri din Europa pentru a gsi cele mai bune oferte de achiziionare a exemplarelor.Zimbrii de la Vama Buzaului au la dispoziie o suprafa mprejmuit de zece hectare de pdure. Rezervaia "Valea Zimbrilor" beneficiaz ns de o suprafa total de 92 de hectare, respectiv 80 de hectare de pune aparinnd comunei Prejmer i 10 de pune i dou de pepinier, aflate n posesia comunei Vama Buzului.

Masivul Ciuca Masivul Ciuca este o unitate de relief din cadrul Carpailor de Curbur, aparinnd de lanul muntos al Carpailor Orientali. Este situat la est de cursurile superioare ale rurilor Teleajen i Trlung. Masivul Ciuca este o unitate de relief din cadrul Carpailor de Curbur , aparinnd de lanul muntos al Carpailor Orientali. Este situat la est de cursurile superioare ale rurilor Teleajen i Trlung. Se nvecineaz cu Munii Ttaru i Munii Siriu la sud -est i est, Depresiunea ntorsurii, Munii ntorsurii la nord i Mun ii Grohoti la vest. Crestele masivului sint constituite din conglomerate de varsta alpiana-cenomaliana care formau in Cretacic o arie cu mult mai intinsa, asa numitele conglomerate de Zaganu, au un aspect de turnuri rotunjite, cu stinci si forme curioase (Babele la Sfat, Tigaile, Piatra Vulturilor, Sfinxul Bratocei, Turnul Goliat, Coltul Uriasului, Mina Dracului (denumiri sugerate de infatisarea acestora). Masivul Ciucas, cu un relief impozant de un pitoresc deosebit, reprezinta un adevarat castel, format din doua creste principale: Bratocea la NV si Zaganu la NE, legate printr-o sa larga. Zona de la poalele masivului, depresiunea Cheia, este locul unde se aduna numeroase piraie (Timpa, Piriul Berii, Cheita), care formeaza valea Teleajenului. Exist o rezervaie natural cu relief ruiniform i cu o vegetaie bogat de pajiti, tufriuri (afin, ienupr, smrdar, jneapn) i plante de stncrie (rogoz verde, floare de col). O perioad mult ateptat de iubitorii de drumeii montane este atunci cnd "flcrile" smirdarului nroesc coastele muntelui, iar parfumul degajat de miile de flori scldate n soare, te duce cu gndul la Grdina Raiului. Fenomenul are loc n prima parte a lunii iunie. Tot atunci, una din mruntele reprezentante a familiei genienelor se apuc s colo Urltoarele n inima munilor Ciuca, n localitatea Vama Buzului apele unei cascade parc se tnguie, chemndu -i admiratori crora s li se arate n toat splendoarea. Din pntecul masivului, uvoaiele de ape se prvlesc zgomotos n rotocoale cnd mici, cnd mari, dar mereu cu acelai sunet cadenat. E un spectacol acvatic de o slbticie rar! Fenomen al naturii straniu i impresionant.

Explicaie: Fenomen hidro-geologic. Front liniar de izvoare cu depuneri majore de tuf calcaros. La baza depozitelor de conglomerate cretatic inferioare, apar pnze de ap subteran, care alimenteaz izvoarele. Element specific: debit constant al izvoarelor.

Prezentarea potenialului regiunii

In general se spera ca intr-un termen foarte scurt Vama Buzaului sa devina o destinatie cunoscuta tuturor turistilor. In acest scop in comuna s-a infiintat in vechea sala de cinematograf - un centru educational-ecologic, iar in imediata apropiere Centrul de informatii turistice si indrumare. In privinta promovarii si dezvoltarii zonei agroturistice Vama Buzaului s-au stabilit o serie de investitii prioritare. Centrul de inchiriere biciclete de tip "Mountain-Bike", care pot fi folosite pentru rutele de ciclism montan marcate. Au fost achizitionate mai multe instalatii pentru amenajarea fondului schiabil, in prima faza urmarinduse a se amenaja o partie de schi fond si daca se va cere, a uneia de schi alpin. Amenajarea unui strand de vara. Infiintarea unei filiale a Muzeului de Etnografie. Organizarea de manifestari culturale periodice, in care sa fie puse in valoare obiceiurile si traditiile locale. Amenajarea unor locuri de popas in zonele de interes turistic major.

Pe langa toate acestea, turistii veniti in zona Vama Buzaului pot practica sporturile de iarna, dat fiind ca stratul de zapada se mentine 4 luni pe an; plimbari cu sania, partide de pescuit la pastravi in apele cristaline ale afluentilor Buzaului; drumetii montane in diverse directii: Cheile Pirusca, Pirusca Seaca, Pirusca cu Apa, Cascada Urlatoarea Mica (unde se amenajeaza bazine de acumulare a apei pentru aprovizionarea zonei cu apa si unde se preconizeaza un debit de 34,5 m/s de apa, unde accesul va fi interzis); Cascada Urlatoarele- un fenomen hidro-geologic, front liniar de izvoare cu depuneri de masive de tuf calcaros la baza depozitelor de conglomeratie cretacic inferior, care alimenteaza izvoarele cu apa. Pentru cei care au timp mai mult la dispozitie si doresc sa cunoasca imprejurimile se pot efectua excursii de 1-2 zile in padurile din Masivul Ciucas, accesul facandu-se pe drumul vechi care lega candva Vama Buzaului de Valenii de Munte, Cheia si Drajna. Aici a existat o cale ferata forestiera care transporta materialul lemnos cu o mocanita. In scopul valorificarii faunei cinegetice, s-au amenajat observatoare pentru a se putea monitoriza fauna carnivorelor mari, reprezentata de ursi, lupi, si rasi, cat si a celorlalte specii de animale care traiesc in habitatul zonei: cerbul comun, pisica salbatica, mistretul, caprioara, etc., care vor fi incluse in programul initiat de Agentia de Turism "Nimfa" Hunting Views in the Romanian Carpathians-Vanatoarea de imagini.. Oamenii locului sunt gospodari si ospitalieri, principala lor ocupatie fiind pastoritul. Suprafata de pasune comunala insumeaza 2288 de ha, la un efectiv de 6 000 de oi, 400 de cai si mii de vite. O alta indeletnicire a localnicilor este gradinaritul, o mare parte fiind destinata culturii cartofului. Nici livezile de pomi fructiferi nu sunt neglijate, la mare cinste fiind merele. Pensiunile din zona sunt pregatite sa va primeasca in orice anotimp. In Vama Buzaului sunt 15 pensiuni agroturistice omologate cu 2 margarete.

Turistul aflat intr-o astefel de pensiune poate cunoaste datinile si obiceiurile specifice locului, arta cresterii animalelor (oi, vaci, porci). Gazdele sunt gospodine desavarsite, pregatindu-va specialitati culinare traditionale, preparate din alimente proaspete, asigurate de gospodarile individuale (lapte, branza, cascaval, carne, fructe, legume) toate produsele fiind naturale. Dintre cele 15 pensiuni omologate la ora actuala, Pensiunea Florea Ciprian se recomanda pentru cei care au gusturi mai rafinate. Serviciile oferite de gazda va vor face sa va simtiti ca acasa. Camerele sunt mobilate cu mobilier confortabil, specific zonei, bucatele sunt pregatite cu bun gust din bucataria traditionala si sunt udate cu bauturi naturale si alese. Pentru cei care vor sa guste viata la tara ii invitam sa o faca la Pensiunea Florea Ciprian, Str. Peste Apa nr.631, Tel. 0268/368457. Accesul in Vama Buzaului se face pe D.N.11, pana in dreptul indicatorului ce va avertizeaza ca trebuie sa va angajati pe Drumul judetean-103 (Atentie o sa fiti surprinsi de faptul ca panoul va va indica ca sunteti pe teritoriul judetului Covasna, dar respectand indicatiile, adica sa va abateti pe DJ. 103, veti constata ca sunteti din nou in jud. Brasov. In acest sens autoritatile locale fac demersuri pentru reglementarea acestei situatii care este de-a dreptul hilara.

Unitile de cazare din Vama Buzului

1) Pensiunea Bastion
Pensiunea Bastion ofera toate conditiile pentru un sejur de neuitat in inima muntilor Ciucas. Iubitorii muntelui au la dispozitie o gama variata de trasee spectaculoase in zona Ciucas, atat pentru incepatori, cat si pentru experiementati. Capacitatea de cazare a pensiunii este de 22 de locuri in 9 camere, cu paturi duble matrimoniale si un apartament.

2) Pensiunea Alina Pensiunea Alina se afla in Vama Buzaului la 50 km de Brasov, intr-o zona pitoreasca, linistita, la poalele Muntilor Ciucas. Pensiunea este clasificata la categoria de doua margarete, datorita confortului si serviciilor de calitate oferite clientilor. Cladirea imbina aspectul exterior rustic cu dotarile interioare moderne, satisfacand astfel cerintele dumneavoastra, printr-o atmosfera primitoare, intima, care va imbie sa petreceti clipe de neuitat alaturi de cei dragi. Pensiunea Alina dispune de 4 camere duble, sala de mese amenajata rustic,dotata cu bucatarie, mini bar, cablu tv si internet, terasa insorita dotata cu foisor in care puteti gusta din preparatele traditionale pregatite de catre gazde, gratar pentru barbeque, balansoar si locuri de parcare asigurate. 3) Cabana Varful Ciucas Cabana Varful Ciucas are o pozitie centrala, asezata pe un pinten prelung al Muntelui Chirusca, intr-o pajiste cu orizont deschis, la intretaierea potecilor alpine ce strabat Masivul Ciucas. Cabana cuprinde:Receptie, Restaurant ,Sala conferinte, Sala distractii si relaxare ,Camera dubla,Camera triplaApartament 2 camere ,Camera 6 locuri model 1 si 2,Holuri nivelurile 1 si 2,Hol mansarda,Camere vila mica model 1 si 2,Grup sanitar comun vila mica,Hol vila mica. Atractii turistice:Fantana Nicolae Ioan,Rezervatia naturala Tigaile Mari Varful Ciucas,Zona cu Rhododendron din Muntii Ciucas,Jneapanul de pe Muntele Bratocea,Atractii turistice in Statiunea Cheia.

4 )Pensiunea Casa Bradet Pensiunea Casa Bradet se afla situata in satul Bradet, oras Intorsura Buzaului, judetul Covasna, intr-un pitoresc si linistit amplasament din depresiunea Intorsura Buzaului, la aproximativ 780 m altitudine, fiind strajuita de Muntii Ciucasului si Muntele Rosu in departare, udata de apele Buzaului, mai precis pe DN 10, Buzau Brasov, la aproximativ 750 m de drumul national. Zona se poate caracteriza foarte simplu ca fiind virgina din punct de vedere al turismului, ceea ce ii da un farmec aparte. Lipsa poluarii de orice fel intilnita in alte statiuni montane, confera acestei zone un loc aparte in viitorul turismului de la noi din tara. Servicii 12 camere duble din care 6 tematice, cu terasa proprie , baie cu du sau cad, frigider, TV, internet , uscator de pr; 4 apartamente cu aceleai dot ri; Zona de relaxare cu mas de biliard, mas de bussball, tenis de mas , darts electronic, mese pentru jocuri de societate (table, cari, rummy, ah), mini-bar; Sala de conferin a; Restaurant cu o capacitate de 140 locuri; - Restaurantul va pune la dispoziie o gam diversificat de preparate tradi ionale, preparate din carne de pui, porc, vita, oaie, vnat, pete, pizza, paste, precum i specialitti (purcel i miel la proap, pui pe sabie). Bar. Barul va pune la dispoziie o gam variat de buturi tradiionale(uica, palinc, viinat, afinat), buturi internaionale( whisky, vodka, rom, aperitive, vinuri, bere, digestive, etc.), coktail-uri alcoolice i non-alcoolice, cafea i derivate(frappe, cappucino etc.), rcoritoare i sucuri naturale. Terasa cu o capacitate de 50 locuri; Foisor rustic cu o capacitate de 30 locuri Loc de joac amenajat pentru copii (leagne, balansoare, tobogan ); Internet, wireless, cablu TV, fax; Spaltorie; Curte cu gradin amenajat cu locuri pentru relaxare; Grtare( cuptor si protap), maina de teren pentru drumeii prin muni; Pru la marginea domeniului; Posibilitate practicare sporturi: fotbal, baschet, volei, badminton; Plaja pe malul rului Buzu cu gratar; Echitaie i plimbare cu tr sura; Sanie tras de cai; Organizri evenimente

Proiecte i programe de dezvoltare

Vama Buzului dat fiind statutul oficial de vam ntre Transilvania i ara Romneasc, obinuia s ofere locuri pentru noptare, mas i alte servici contra cost. La nceput aceast cazare a avut rol de odihn n timpul lungilor cltorii. Destinaiile de cazare erau n hanuri sau n gospodariile cu mai multe camere. Cu timpul cazarea n gospodariile rneti a luat amploare i s -a ajuns ca n zilele noastre s serveasc i pentru petrecerea timpului liber. O mare parte din oamenii de la ora petrec concediile n mediul rural, apelnd le pensiunile agroturistice. Faptul c localitatea este situat la poalele Munilor Ciuca,(cu renumitele Tigai si multi sfinxi), c drumul de acces este n stare bun i c pe aceast zon nu este un trafic rutier intens (localitatea nefiind situat pe un drum naional s-au eupopean), gsim confirmarea c putem da toat atenia acestei zone pentru dezvoltarea unui turism viabil, prosper i de lung durat. Demersurile fcute pn n prezent de ANTREC (Agenia Naional de Turism Regional Ecologic i Cultural) i de ctre asociaia local TRANS -SILVA ( asociaie local) au nceput s prind contur, nlesnind dezvoltarea proiectelor locale pentru noi oportunitii, proiecte cu : Alimentarea cu ap Canalizare Salubritate Agroturism Modernizarea drumurilor Modernizarea i extinderea reelelor de iluminat public Amenajarea spaiilor verzi parc i locuri de joac pentru copii Construcia unei sali de sport Reabilitarea Dispensarului Veterinar nfiinarea Cminului Cultural, localitatea Buziel