Căilean Ștefan Alexandru

Ciobanu Horia Nicolas

Ciuscoiu Ana-Maria

Grupa 305, An 3, Turism

COMPARAȚIE ÎNTRE POTENȚIALUL ECONOMICO – DEMOGRAFIC

ȘI PROCESUL MIGRAȚIONIST ÎN JUDEȚUL MEHEDINȚI

Abstract: Mehedinți este județul cu cel mai mare grad de ocupare în agricultură, raportat la
ponderea agenților economici din acest domeniu. Structura economică a județului și distribuția
populației ocupate este sub potențialul județului, iar învecinarea cu Dunărea poate fi principalul
factor de dezvoltare a județului. De asemenea, gradul scăzut de urbanizare 315 reprezintă un
obstacol pentru creșterea economică.

Dezvoltarea infrastructurii de transport și a conexiunilor zonelor rurale la orașele județului, în

special la reședința județului, Dr. Tr. Severin, reprezintă o condiție a dezvoltării județului.
Infrastructură educațională este obligatorie pentru a se impulsiona dezvoltarea activităților non-
agricole și creșterea înclinării către antreprenoriat a populației din zonele rurale.

Indicatorii economici plasează județul Mehedinți în rândul celor mai sărace zone din România.
Activitățile turistice contribuie în mică măsură, față de potențialul real, la creșterea numărului de
locuri de muncă și a veniturilor județene, operatorii din turism nu sunt specializați în atragerea
unui număr ridicat de turiști, iar patrimoniul istoric nu este reabilitat pentru a fi pus în valoare în
cadrul circuitelor turistice.

Pentru rezolvarea acestor probleme sunt necesare campanii de promovarea intensă a zonelor cu
potențial turistic, crearea unui centru de afaceri necesar sprijinirii IMM-urilor și investitorilor,
reabilitarea clădirilor reprezentative și a obiectivelor turistice.

O altă direcție de dezvoltare se referă la valorificarea resurselor naturale balneoclimaterice, fapt

ce ar determina diversificarea ofertei turistice a județului și extinderea acesteia pentru un an
întreg.

Cuvinte cheie: Mehedinti, migranti, demografie, economie, geografie.

 1. INTRODUCERE

Prezentul articol prezintă o comparație clară între potențialul economic al județului Mehedinți si
procesul migraționist.
De-a lungul timpului Județul Mehedinți a avut schimbari economice majore mai ales dupa 1989.
Pentru perioada 2007-2011 datele referitoare la PIB pe țară și pe județ sunt următoarele:

În perioada 2008-2010 investițiile brute din industria județului Mehedinți au crescut, determinată
în principal datorită investițiilor efectuate în sectorul energetic, după care a urmat o scădere
semnificativă a volumului lor. În construcții, investițiile au înregistrat un minim în anul 2009
după care au crescut uşor în 2010 și 2011.
Migrația internațională definitivă conform datelor statistice oficiale, este un fenomen de mică
amploare în județul Mehedinți, atât numărul de persoane sosite, cât și numărul celor plecate fiind
sub 100, în perioada 2009-2013.
În cea mai recentă lucrare elaborată de INS (în anul 2009), ‖Proiectarea populației României pe
regiuni de dezvoltare, la orizontul anului 2050‖, sunt prezentate posibilele schimbări în mărimea
şi structura populaţiei, pe baza unor ipoteze privind viitoarele tendinţe ale principalelor
fenomene demografice (fertilitatea, mortalitatea şi migraţia), în contextul economic, social şi
legislativ naţional.

Grafic:Migrația internațională definitivă în județul Mehedinți

Ne confruntăm, însă, cu o migrație ”necontabilizată”, însă reală, începând din 2007, odată cu
deschiderea granițelor spre Europa și care nu este surprinsă în calculele oficiale. Aceasta produce
efecte negative severe, precum depopularea zonelor, diminuarea ritmului de creștere economică,
declinul activității economice, scăderea ratei natalității (o mare parte a copiilor se nasc în afara
țării), probleme sociale în rândul familiilor de emigranți.

2.Metodologie:

Județul Mehedinți este situat în partea de sud-vest a României. Se învecinează la vest

cu județul Caraș-Severin, la nord-est cu județul Gorj, la sud-est cu județul Dolj, la sud cu
Bulgaria şi la sud-vest cu Serbia, granițele fiind pe fluviul Dunărea.

A fost aleasă datorita schimbărilor pe care le-a suferit de-a lungul timpului, atat din punct de
vedere demografic cat si migrationist.
Potențialul Județului Mehedinți este ridicat, acesta nefiind valorificat la nivel national, iar aceste
resurse ajungand sa se piardă.

Un exemplu major este stațiunea Băile Herculane care prin restaurare si-ar redobandi unicitatea
si popularitatea de care avea parte în trecut.
Se consideră foarte multe proiecte de restaurare a zonei Mehedinți, ceea ce promite un viitor mai
luminos din punctul de vedere al dezvoltarii județului, multipli parteneri si persoane implicate în
turism având proiecte de amploare asupra zonei.

3.REZULTATE

Caracterizarea economică a județului începând cu 1990

Structura proprietăţii şi relaţiile economice

Perioada imediat următoare evenimentelor din 1989 s-a caracterizat din punct de vedere

economic, la nivelul întregii ţări, printr-o serie de evoluţii negative.

În anul 1991, de exemplu, produsul intern brut real a scăzut cu 13%, producţia industrială fiind

cu aproximativ 21% sub nivelul său din 1990. Industria grea, energo-intensivă şi extractivă au

fost cele mai grav afectate. Inundaţiile şi problemele asociate cu aplicarea reformei agrare au

contribuit la declinul producţiei agricole. Scăderea P.I.B.-ului real s-a reflectat în creşterea

şomajului.

Această tendinţă negativă înregistrată pe mai multe planuri la sfârşitul anului 1991 a continuat şi

în anii următori. Cu toate acestea, unii dintre indicatori au avut o evoluţie fluctuantă. Astfel,

perioadele de creştere a produsului intern brut au alternat cu altele mai puternice de scădere; cele

de calmare a inflaţiei cu cele de reinflamare; remonetizarea economiei cu demonetizarea;

gestiunea costurilor, disciplina financiară, eficienţa economică şi competitivitatea au fost în

permanentă dificultate; birocraţia, corupţia, economia informală s-au extins şi diversificat. În

acest context, starea economică a judeţului Mehedinţi nu poate fi cu mult diferită de cea care

caracterizează întreaga ţară.

Activităţi şi organizaţii industriale

Structura repartiţiei agenţilor economici pe principalele ramuri ale economiei poate fi descrisă în

felul următor:

Tabelul 1. Unităţile locale active din industrie,construcţii, comerţ şi alte servicii, pe activităţi ale

economiei naţionale şi clase de mărime, în anul 2009

Se observa ponderea mare pe care o au, ca numar, micro-intreprinderile. Ca performanta

economica inregistrata, tabelul 2 ne arata cifra de afaceri totala in anul 2009, defalcata pe

principalele domenii de activitate (conform codului CAEN).

Tabelul 2. Cifra de afaceri a unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte

servicii, pe activităţi ale economiei naţionale, în anul 2009

Distribuţia ponderii în cadrul producţiei industriale a principalelor localităţi ale judeţului este

următoarea:

- Drobeta Turnu Severin - 83%;

- Orşova - 7%;

- Strehaia - 6%;

- Vânju Mare - 2%;

- Baia de Aramă - 1%;

- Restul localităţilor - 1%.

Aşa cum se observă, din punct de vedere al producţiei industriale a judeţului Mehedinţi, cea mai
importantă contribuţie o are municipiul Drobeta-Turnu Severin. Ramurile industriale în care

acesta s-a dezvoltat sunt în principal: industria energetică, industria construcţiilor de maşini,

exploatare forestieră şi prelucrarea lemnului, industria alimentară, confecţii textile. Unele ramuri

industriale - foarte puţine, de altfel - sunt reprezentate şi de celelalte localităţi ale judeţului.

Astfel, întreprinderi din cadrul industriei construcţiilor de maşini întâlnim în Orşova, Strehaia şi

chiar GuraVăii; industria confecţiilor textile mai este reprezentată, în afară de Drobeta Turnu

Severin, de Vânju Mare.

Activităţi şi organizaţii (asociaţii) şi agricole (silvice etc)

Datorită poziţiei geografice a judeţului, agricultura are o pondere importantă în economia

judeţului cunoscând, după Revoluţie, modificări esenţiale în structură, având în vedere dispariţia

sectorului C.A.P., urmare a aplicării Legii 18/1991 prin care sectorul privat a intrat în posesia

suprafeţei agricole de 233244 ha din care: 155680 ha teren arabil, 4327 ha livezi şi pepiniere

pomicole, 5246 ha vii, 67991 ha păşuni şi fâneţe etc.

În structura culturilor agricole s-au produs mutaţii importante.

In tabelul 4 se prezinta repartizarea suprafetelor pe tipuri de cultura.

Tabelul 4. Suprafaţa cultivată, cu principalele culturi

Eviolutia productiei agricole este prezentata in continuare.

Tabelul 5. Producţia de bunuri şi servicii agricole

In ceea ce priveste productia agricola vegetala, evolutia acesteia in judet este urmatoarea:

Tabelul 6. Producţia agricolă vegetală, la principalele culturi

Zootehnia

O analiză a resurselor economice ale gospodăriilor ţărăneşti individuale pune în evidenţă o serie

de aspecte, cum ar fi:

1) ponderea redusă a acestor gospodării în suprafaţa arabilă a zonei şi, implicit, în suprafaţa

cultivată cu principalele culturi şi în producţia agricolă vegetală.

2) ponderea ridicată a gospodăriilor individuale a suprafeţelor de livezi şi fâneţe ceea ce are

consecinţe importante în privinţa producţiei pomicole şi animale; astfel, aceste gospodării deţin o

pondere importantă din producţia totală de fructe a judeţului, din efectivele de bovine, din

numărul total de ovine, având, totodată, o pondere ridicată în producţia de carne, lapte, lână, ouă

şi alte produse animale şi vegetale (miere, fructe de pădure), cifre ce atestă posibilităţile

economice, destul de importante, de care dispun aceste gospodării, sub raportul producţiilor

agricole, în special pomicole şi animale.

Productia agricola animala obtinuta in perioada 2003-2009 este prezentata in tabelul urmator.

Tabelul 8. Producția agricola animală.

Caracteristicile principale ale tipului de producţie agricolă individuală sunt următoarele:

a) accentuarea autoconsumului, în cazul celor mai multe gospodării,

b) dificultatea dezvoltării unei pieţe organizate, ceea ce influenţează în mare parte

comportamentul economic al ţăranilor individuali;

c) distanţele uneori mult prea mari de la locul producţiei la cel al desfacerii, altfel spus,

problemele legate de transport.

O analiză a bugetelor familiale ale ţăranilor individuali atestă multiplicarea şi diversificarea

continuă a surselor de venituri obţinute de aceste familii, dar şi faptul că aceste bugete familiale

sunt sensibil diferite între ele şi ar fi greşit să considerăm că toţi locuitorii din comunele

investigate realizează venituri echivalente, între aceştia existând diferenţe importante, decurgând

din:

a) volumul mijloacelor de producţie deţinute;

b) volumul vânzărilor de produse;

c) numărul de membrii activi care participă la activităţile agricole şi neagricole;

d) cantitatea de muncă depusă şi calitatea acesteia.

Multiplicarea surselor de venituri ale familiilor individuale a condus la creşterea participării lor

la procesele de consum, manifestată prin: cumpărarea de produse şi obiecte casnice de folosinţă

îndelungată, cum ar fi frigider, maşină de spălat rufe etc, obiecte cu destinaţie culturală:

televizor, radio, magnetofon. Constatându-se, în acelaşi timp, un progres vizibil în ceea ce

priveşte arhitectura locuinţelor ţărăneşti, înzestrarea locuinţei cu mobilier urban etc.

Turismul

Judeţul are un potenţial turistic deosebit cu posibilităţi de sejur şi tranzit, încă nevalorificat

datorită infrastructurii insuficient dezvoltate. În plus, multitudinea monumentelor şi siturilor

arheologice şi istorice poate constitui de asemenea unei viitoare dezvoltări a turismului.

Principalele zone de interes turistic sunt:

- zona Porţile de fier I, cuprinzând zonele Cazana, sistemul hidroenergetic şi de navigaţie Porţile

de Fier, insulele Golu şi Şimian, fenomene carstice - peştera Topolniţei, Ponoare, staţiunea

balneoclimaterică Bala;

- zona Strehaia, cuprinzând mănăstirile Strehaia şi Gura Motrului;

- zona Porţile de Fier II cu posibilităţi de trecere a frontierei în Serbia, peste barajul

hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier II.

Caracterizarea demografica incepand cu anul 1992 (Recensamant)

3.2

La Recensământul populației și al locuințelor din 2011, populația stabilă a județului Mehedinți

era de 265 390 locuitori, reprezentând 1,32 la sută din populația țării, cu o densitate medie de

53,8 locuitori pe km2.

Din totalul populației, 130 333 persoane, respectiv 49,11 la sută, sunt de sex masculin și 135 057

sunt de sex feminin.

În ceea ce privește repartizarea pe medii, 124 224 persoane, respectiv 46,81 la sută, trăiesc în

mediul urban, iar 141 166 persoane trăiesc în mediul rural.

Structura etnică a populației județului Mehedinți cuprindea la data Recensământului: 236 908

români, 10 919 romi, 996 sârbi, 466 cehi, 153 maghiari, 151 germani, 40 turci, 21 greci,

16 chinezi, 16 italieni, 13 ucraineni, 11 evrei, 10 ruși-lipoveni, 6 bulgari, 3 croați, 3 polonezi,

3 ceangăi, 29 persoane de altă etnie și 15 624 persoane în cazul cărora această informație nu este

disponibilă.

Migrația este un fenomen din ce în ce mai acut în toate județele țării și reprezintă unul dintre

factorii care influenţează scăderea populaţiei, ca migraţie internă şi mai ales externă.

În schimb, în mediul rural, fenomenul este invers, numărul de persoane plecate fiind net inferior

numărului de persoane sosite. Din acest motiv, se impun măsuri care să permită atragerea de

locuitori, atât în mediul urban, cît și în mediul rural, legate de crearea de locuri de muncă,
îmbunătățirea infrastructurii de transport, creșterea siguranței cetățeanului, asistența socială,

asistența sanitară, învățământul și viața culturală.

Migrația internațională definitivă conform datelor statistice oficiale, este un fenomen de mică

amploare în județul Mehedinți, atât numărul de persoane sosite, cât și numărul celor plecate fiind

sub 100, în perioada 2009-2013.

4.Concluzii:

In concluzie, prin procesele economice actuale disponibile in judetul Mehedinti, putem remarca

urmatoarele aspecte:

Dezvoltarea infrastructurii de transport rutier, feroviar, naval şi a infrastructurii

tehnico-edilitare pentru creşterea mobilității, accesibilităţii, conectivităţii, atractivităţii şi

siguranţei judeţului;

-Creşterea competitivităţii mediului economic prin sprijinirea întreprinderilor pentru

crearea de noi locuri de muncă, dezvoltarea parteneriatelor public-privat şi colaborarea cu

mediul academic;

-Întărirea capacităţii administrative şi operaţionale de intervenţie, prin dezvoltarea

resurselor umane din administraţia publică locală, prin îmbunătăţirea serviciilor publice şi

prin promovarea parteneriatelor la nivel judeţean;

-Îmbunătăţirea infrastructurii şi a calităţii serviciilor de educaţie pentru creşterea ratei

participării populaţiei în sistemul de învăţământ şi de formare profesională, a serviciilor de

sănătate şi a servicii sociale pentru combaterea sărăciei, promovarea incluziunii sociale;

-Valorificarea eficientă şi durabilă a patrimoniului natural prin crearea / modernizarea

infrastructurilor necesare, precum şi prin implementarea unor măsuri de protecţie a mediului

şi de prevenire a riscurilor de mediu, pentru crearea de noi oportunităţi de creştere economică

durabilă şi de creştere a calităţii vieţii;

-Creșterea atractivității judeţului ca destinație turistică prin promovarea, dezvoltarea şi

modernizarea eco şi agro-turismului și creșterea calității serviciilor turistice oferite;

-Modernizarea sectorului agricol şi piscicol și diversificarea activităţilor rurale cu

activități complementare agriculturii și pisciculturii, creșterea calității vieții în zonele rurale

prin dezvoltarea infrastructurii și îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și

populația rurală, în vederea unei dezvoltări durabile a judeţului şi diminuării disparităţilor

dintre mediul urban şi rural

-Intensificarea cooperării transfrontaliere, prin valorificarea durabilă a potențialului

uman, material și a resurselor de mediu existente în zonele de graniță.

Județul Mehedinți beneficiază de o serie de puncte forte care pot fi puse în valoare

prin direcțiile strategice propuse:

-poziția geografică unică în regiune, punctată de prezența fluviului Dunărea ca graniță

naturală cu Serbia și Bulgaria, ceea ce îi conferă un semnificativ avantaj economic și de

accesibilitate;

-varietatea reliefului și disponibilitatea resurselor naturale conferă un avantaj

incontestabil pentru diferite domenii de activitate, cu potențial de dezvoltare pentru mediul de

afaceri;

-potențial turistic natural și antropic și patrimoniu etno-cultural extrem de valoros, care printr-o

valorificare adecvată, pot contribui la dezvoltarea economică a județului.