DESCHIDEREA PENSIUNII COMANA****

INTRODUCERE

Prezenta lucrare are originalitate 100% avand ca unic scop o prezentare detaliata a viitoarei unitati
turistice „Pensiunea Comana****” din satul Comana, comuna Comana, Judetul Giurgiu, pensiune care va fi
inaugurata, cel mai probabil, in luna decembrie a anului 2017.

Copropietar si administrator al (inca nefunctionalei) Pensiunii Comana**** este insusi semnatarul

acestui proiect de absolvire al cursului de “Manager in activitatea de turism – Cedes”, care va incerca in cele
ce urmeaza sa “radiografieze” cat mai precis un studiu de fezabilitate, acceptand iminentele stangacii ale
unui debutant .

Lucrarea a fost structurata pe doua capitole folosind elemente de management general, metode si
tehnici de management, notiuni de marketing in turism, pasaje de bibliografie din literatura de specialitate.
Scopul lucrarii este de a prezenta o viitoare unitate de cazare folosind ca suport didactic tot ceea ce am insusit
in urma finalizarii cursului profesional mai sus enuntat.

CAPITOLUL I

Conceptul Pensiunea Comana****

Numele “Comana” nu a fost o consecinta a hazardului. Inca cu mult inainte de a fi fost cumparat
terenul destinat construirii acestei unitati turistice, a fost ales numele “Pensiunea Comana”, care a fost de
altfel inregistrat la OSIM. Ideea de BRAND a fost prioritara pe agenda celor doi copropietari, iar
inregistrarea la OSIM a marcii a fost urmata de rezervarea “pe viata” a doua domenii de
internet: www.pensiuneacomana.ro , respectiv www.hotelcomana.ro .

Tabloul “branduirii” a fost completat cu rezervarea si a unui numar de telefon elocvent:

0733.COMANA. Din cele mai sus prezentate se poate deduce faptul ca „Pensiunea Comana” a inceput sa
existe cu un an inainte de a se „naste” fizic.

De ce s-a acordat atata importanta branduirii unei pensiuni si de ce numele “COMANA” ?!? Pentru
ca inca de la inceput s-a dorit a fi ceva “altfel” decat exista pe piata pensiunilor din zonele de ses. Care sunt
elementele noi menite de a “surprinde” ?

Raspuns: La circa 30 de kilometri de Bucureşti se află o adevărată oază pentru cei s-au săturat de
agitaţia din oraş şi de zgomotul claxoanelor de pe bulevardele aglomerate. Parcul Natural Comana este situat
în sudul României şi se află la o distanţă aproximativ egală între Giurgiu şi Bucureşti. Turistii care vor să
scape de agitaţia din oraşe şi să se relaxeze o zi, o pot face în Parcul Comana, aici unde se înghesuie oameni
din toate colţurile ţări pentru o mică escapadă în natură.
Pornind de la ideea ca in Romania surprinde tot ceea ce este considerat normal ca stare, „conceptul
rural” vrea sa “surprinda” publicul cu ceva “nou, dar vechi”: lemn, piatra, fier, sticla. Aceste patru elemente
vor incerca sa aduca in peisajul turistic un parfum vechi si natural, din ce in ce mai greu de gasit. Sunt
total “interzise” in structura de constructie elemente cu „valoare de kitch”: plastic-inox-aluminiu, din pacate
din ce in ce mai prezente la majoritatea pensiunilor turistice si agroturistice din Romania. Aceasta unitate
turistica va fi construita din lemn de brad avand un regim de inaltime P+M.
 Peisajele sunt cu adevărat spectaculoase FOTO Arhivă

Din start am dorit sa surprindem piata cu ceva ”altfel”. Elementelor rurale, populare, lemn - piatra
i s-a adaugat un element care face “tranzitia” intre trecut, prezent si viitor: cortina de sticla a fatadei. O alta
caracteristica “a parte” care face diferenta intre aceasta pensiune si restul din zona si nu numai, este forma
acoperisului care prezinta mai multe “ape” ca element de constructie. Acest lucru vine ca un inedit aplicand
metoda comparatiei cu alte pensiuni construite sub forma banalului “cub”. Structura materialelor organice
se imbina precum o manusa zonei Rezervatiei Parcul Natural Comana, zona in care avizarea constructiilor nu
este o simpla formalitate!
Inchei acest prim capitol al lucrarii incercand sa dau o definitie cat mai exacta conceptului „rural-popular”:
„confort de 4* in triada originalitate - stil popular - traditie, in Parcul Natural Comana”.

Alegerea zonei Rezervatia Parcului Natural Comana

La fel ca si in cazul alegerii brandului “rural_popular”, nici alegerea locatiei viitoarei pensiuni nu a
fost consecinta hazardului. De ce a fost aleasa zona Rezervatia Parcul National Comana, de ce satul Comana?

La aceste intrebari vom incerca sa raspundem aplicand ca metoda de management analiza SWOT,
definita in Manualul Managerului in Activitatea de Turism al CEDES editat in 2008 ca fiind: “o tehnica pe
care o organizatie o poate folosi atat pentru a evalua in detaliu mediul sau intern, identificand punctele sale
tari si punctele slabe, cat si mediul extern, identificand oportunitatile si amenintarile venite din exterior”.
Analiza SWOT in cazul concret prezentat aici urmareste sa raspunda la urmatoarele intrebari:

Care sunt punctele forte si punctele slabe ale zonei Comana, respectiv ale Pensiunii Comana**** fata
de celelalte zone turistice invecinate, respectiv fata de celelalte pensiuni din zona?

Puncte forte:
 Zona Rezervatia Parcului National Comana este deja consacrata turismului, fiind considerata un
brand turistic al Romaniei de foarte mult timp;
 Distanta locatiei pensiunii fata de principalul “furnizor” constant de turisti: Bucuresti, este relativ
mica, 30 km;
 Distanta mica a locatiei pensiunii fata de alte trei orase importante, “rezervoare” de potentiali
turisti: Giurgiu - 30 km, Ploiesti - 118 km, Ruse - 40 km;
 Populatia insumata a celor patru orase furnizoare de turisti depaseste 2 milioane de locuitori;
 Puterea economica mare a oraselor „furnizor” de turisti, aici remarcandu-se in mod deosebit Capitala,
care detine recordul national al salariului mediu net/locuitor, cel mai scazut procent al somerilor, cel
mai mare numar de firme cu “apetit” de organizare a iesirilor de tip team-building;
 Vecinatatea Mănăstirea Comana, cca.10 km, precum si valorile culturale si istorice
reprezinta destinatii pentru turistii ce viziteaza zona Comana;
 Rezervatia Parcului National Comana reprezinta cea mai importanta atractie turistica a Romaniei,
fiind vizitat de peste 250 000 de turisti in anul 2007, potrivit Giurgiuveanul. Parte din cei
peste un sfet de de million de turisti care au vizitat Rezervatia Parcul National Comana pot fi
considerati potentiali clienti ai Pensiunii Comana sau cel putin al restaurantului pensiunii;
 Promovarea agresiva a Mănăstirii Comana, ca brand de tara, conduce la asigurarea unui marketing
gratuit zonei, lucru care poate fi usor speculat de catre propietarii de pensiuni. Se poate miza chiar si
pe turistii straini;
 Mănăstirea Comana ridicată în timpul lui Radu Şerban (1588), care a fost construită pe ruinele unei
mănăstiri ctitorite de celebrul Vlad Ţepeş poate genera un marketing nesperat de eficient chiar si
pentru unitatile turistice cuprinse in intreg arealul;
 Incepand cu anul 1994 turismul rural a fost aplicat intr-o maniera organizata prin sprijinul Asociatiei
Nationale de Turism Rural, Ecologic si Cultural - ANTREC, in zona Comana, activand principala
filiala a asociatiei coordonata de profesor Mioara Stoian Visan;
 Muzeul etnografic in aer liber din Comana este amenajat in parcul din vecinatatea Manastirii
Comana. In acest muzeu au fost aduse si reconstituite unele din cele mai vechi si mai tipice
constructii din zona. Deschis pentru public in 1961, muzeul numara in 1981, 14 gospodarii taranesti si
instalatii tehnice. Monumentele au fost selectionate si grupate pe baza cercetarilor din 1958-1960 ;
 În parcul natural se găseşte Balta Comana, a treia zonă umedă din ţară după Balta Mică a Brăilei şi
Delta Dunării, fiind a doua ca biodiversitate după Deltă. Aceasta s-a transformat de-a lungul vremii în
casa a 141 de specii de păsări şi a 13 specii de peşti, dintre care două - ţigănuşul şi cleanul de Comana
– se găsesc doar în această zonă.
 Cei care ajung în Comana şi vor să se bucure de apă, se pot plimba cu barca şi pot admira frumuseţea
naturii. Peisajele sunt cu adevărat frumoase şi par desprinsele din cărţile de basm.
 În cadrul Parcului Natural Comana, cei care vin să se bucure de superba zonă se pot plimba pe aleile
care şerpuiesc prin pădure şi se pot bucura de linişte şi verdeaţă. Aici există şi o rezervaţie de ghimpe,
aflată la limita nordică a arealului natural de răspândire, după cum se precizează pe site-ul parcului. O
altă rezervaţie de aici este cea în care se află bujor românesc.
 Tot aici există şi un parc de aventură care curpinde patru trasee pentru copii şi trei trasee pentru adulţi,
toate de dificultăţi progresive. Intrarea în parcul de aventură costă 50 de lei pentru trei ore, timp în
care vă puteţi bucura constra cost, printre altele, de pereţi pe care să-i esacaladaţi, terenuri de tenis şi
zboruri cu motoparapanta.
 Un peisaj al silvostepelor, cu păduri de stejari, zăvoaie dezvoltate pe lângă cursuri meandrate de ape,
păduri de luncă, peisaje lacustre/ bălți, mlaștini și alte zone umede, sărături, zone cu vegetație stepică,
pajiști, fânațe, pășuni șamd.

Acest lucru poate fi speculat ca pe o oportunitate de organizare a “turismului medieval”.

  Un alt punct forte al viitoarei pensiuni Arhaic il constituie localizarea acesteia chiar la DJ411, ceea ce
face posibil accesul cu absolut orice tip de autoturism, lucru foarte important in asigurarea unui flux
constant de turisti;
 Densitatea mult mai mica a pensiunilor si gospodariilor in Comana, pensiunile beneficiind de
suprafete de curte imense, comparativ cu alte statiunea turistica, deoarece pentru a obtine aviz
favorabil constructiei din partea Rezervatiei Naturale comana, distanta minima intre doua constructii
este de 12 m;
 Pensiunea Comana**** va fi construita in exclusivitate din lemn si piatra, raritate chiar si
in toata zona ce tine de arealul Parcului National Comana. Acest lucru constituie un atuu in interesul
pe care il pot prezenta turistii, cu predilectie cei din vestul Europei;
 La capitolul puncte forte trebuie mentionat si interesul pe care il prezinta Primaria Comana in
promovarea turismului prin editarea de pliante, reviste, CD-uri;
 Organizarea anuala a unor evenimente cuprinse in calendarul judetului Giurgiu:

- Festivalul Bujorului;

- Zilele Oarsului Giurgiu;

Tot la capitolul “puncte forte” trebuie acordata atentie si proiectelor in curs de realizare ale Primariei
Comana:

- alimentare cu apa potabila si canalizare;

- covor asfaltic si pietruire a DJ411 Comana-Budeni-Branistari-Calugareni;

- creearea si functionarea unui sistem informatic pentru turisti la sediul Primariei Comana;

- infiintarea unui telecentru (internet, fax, telefon international non stop)

Puncte slabe:

 Desi viitorul amplasament al Pensiunii Comana din satul giurgiuvean Comana se afla relativ aproape
de orasele furnizoare de turisti, in special Capitala, trebuie acceptata realitatea unei infrastructuri slab
dezvoltate, care face greoaie, uneori descurajatoare, deplasarea din si inspre Bucuresti. Acest neajuns,
cu siguranta, va mai stopa afluxul de turisti inspre Comana. Punctele “nevralgice” unde se creeaza
ambuteiaje sunt la iesirea din Bucuresti pe DN5 si la intrarea in localitate, mai ales pe varianta
Gradistea-Budeni;

 Se practica in cea mai mare parte a anului “turismul de weekend”;

 Accesul in zona se face cu predilectie cu mijloace auto, distanta fata de cea mai importanta gara
feroviara fiind la Bucuresti, adica la 30 km;

 Desi Aeroportul Adunatii Copaceni se afla in stadiul de proiect, inca nu se poate miza pe transportul
aerian al turistilor, cu predilectie a celor straini.

Ce oportunitati ofera piata ?

 Fiind relativ aproape de Bucuresti, satul giurgiuvean Comana poate fi considerat ca fiind o foarte
posibila atractie maxima in viitorul apropiat pentru turistii de weekend. La capitolul plusuri, Comana
 se evidentiaza ca fiind ceva nou pe harta turistilor bucuresteni, ceva care se lasa descoperit.
Localitatea Comana inca mai poate oferi surprize “exploatatorilor bucuresteni de weekend”, care cu
siguranta, privind prin prisma comportamentului uman, vor ceva nou…”ceva altfel”. In special turistii
bucuresteni s-au cam saturat de o Vale a Prahovei, desi comoda, dat fiind apropierea de Capitala, total
inconfortabila dat fiind urbanizarea sa excesiva, cu un grad mare de aglomerare in weekend care
aproape ca face in asa fel incat sa se asemene cu insasi aglomeratia bucuresteana din timpul
saptamanii. Acest lucru a condus la modificari vizibile ale comportamentului turistic al bucurestenilor
care incep sa caute, sa descopere atractii turistice “virgine”, dar nu foarte departe de casa;
 Comparativ cu asezarile turistice vecine, desi mult mai consacrate si mediatizate (statiunea
turistica Bran, Moieciu de Sus, Moieciu de Jos, Fundata, satul turistic Sirnea) satul Comana vine cu
ceva “nou”: inca este foarte putin “descoperit”, in ciuda vecinatatii sale cu “granzii” mai
sus enumerati. Si tot spre deosebire de locatiile vecine mentionate, Comana are ceva particular: nu
este aglomerat de constructii, iar la “adapostul” reglementarilor in constructii ale Rezervatiei Parcului
Natural Comana nu va fi niciodata o statiune megaurbanizata!
 Proiectul viitorului aeroport face parte din Conceptul Strategic Bucureşti 2035-Faza II, proiect propus
de Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi realizat de Universitatea de Arhitectură şi Urbanism
„Ion Mincu", în consorţiu cu IHS Romania EMI Invest. Conceptul Strategic Bucureşti 2035 include 2
porturi pe Argeş, care să asigure legătura cu Dunărea, o linie de cale ferată în jurul Capitalei, parcări
la marginea Bucureştiului, astfel încât traficul să nu mai fie îngreunat în oraş, gări care să fie
conectate la staţiile de metrou şi reconfigurarea unor străzi.
 Asezat intr-un ansamblu geografic de un pitoresc aparte cu o perspectiva peisagistica exceptionala,
invecinandu-se cu zone cu o puternica incarcatura istorica, satul Comana este punctul de plecare ideal
pentru micile excursii de vizitare a numeroaselor obiective turistice.

Turistii, chiar si cei de weekend, pot gasi in Comana si in imprejurimi o serie de obiective turistice
foarte atractive:

Obiective turistice naturale:

 Rezervatia de bujor (Paeonia peregrina ssp. romanica) – Padina Tatarului 227 ha

 Rezervatia de ghimpe (Ruscus aculeatus) Oloaga – Gradinari 258 ha
 Rezervatia de margaritar
 Arborii seculari – stejari declarati monument al naturii
 Cabana Fantana cu Nuc, realizata in anul 1889
 Amenajari lacustre sumare in Balta Comana
 Trasee turistice prin padure
 Gara Comana
 Casa Memoriala Gellu Naum
 Manastirea Delta Neajlovului
 Ocolul Silvic Comana (1895 – Parc dendrologic)
 Plaja Lunculita
 Satul Celtic

Obiective turistice culturale:

 Manastirea Comana ;
 Delta Neajlovului ;
 Targul Calugareni ;
 Cetatea lui Mircea cel Batran ;
 Podul Bizetz ;
 Cetatea Giurgiului ;
  Muzeul Judetean ‘ Teohari Antonescu ’ ;
 Padurea Manafu.

S-a demonstrat de-a lungul timpului ca obiceiurile si traditiile locale atrag foarte multi turisti,
in zona Rezervatia Parcul National Comana , majoritatea turistilor fiind cei bucuresteni.

Obiceiuri si traditii specifice:

Dintre obiceiurile şi datinile stecifice, au fost considerate ca reprezentative următoarele:

 LĂSATUL SECULUI DE PAŞTE – ceremonial complex ce are loc cu şase săptămâni înaintea sărbătorilor de Paşte.
În seara de Lăsatul de sec în toate casele are loc " IERTĂCIUNEA ". Acest obicei constă în a se cere iertare, prin sărutarea
mâinii, pentru eventualele greşeli comise faţă de părinţi, socrii, naşi.
 STRIGATUL PESTE SAT – ceremonial nocturn al cetei de feciori desfăşurat în ajunul marilor sărbatori şi de judecare
publică a celor care s-au abătut de la normele obştei în sezonul care se încheie. După lăsarea întunericului, tinerii aflaţi pe
dealuri, acoperişuri sau în copaci poartă un dialog "usturător" de la înălţime, de cele mai multe ori versificat, cu fetele
"bătrâne" şi cu feciorii "tomnatici", care nu au reuşit să se căsătorească. Tot în perioada Lăsatului de sec, în localităţile
Frateşti, Oinacu, Ghimpaţi, Giurgiu are loc un alt obicei şi anume " BATEREA HALVIŢEI ". Acesta constă în atârnarea unei
bucăţi de halviţă legată cu o sfoară de tavan şi pendularea ei între copiii care încercă să o ajungă la ea.
 SĂPTĂMÂNA CAILOR LUI SANTOADER – ciclu de 8 zile dedicat cailor Sfântului Toader. În această perioadă,
ceremoniile obiceiurile şi practicile magice sunt grupate în mai multe sărbători cabaline: Marţea, Joia, Vinerea şi Sâmbăta
Santoaderului.
 MUCENICII – sunt celebraţi în echinocţiul de primăvară (pe stil vechi), în a noua zi a babelor. Zi de hotar între iarnă şi
vară, între zilele aprige ale Babei Dochia şi zilele călduroase ale Moşilor, ziua în care se pomenesc cei 40 Sfinţi Mucenici din
Sevastia este, ziua în care femeile, după ce ies de la biserică, dau de pomană, pentru sufletul morţilor, preparate specifice
acestei zile.
 LAZĂRUL–are loc in sâmbăta Floriilor. Sărbătoarea este numită şi "SÂMBĂTA LUI LAZĂR", " LAZĂR CEL SĂRAC", "LAZĂR
DE VITALIA" (cel înviat din morţi de ISUS HRISTOS) şi " LĂZĂRICĂ" (cel mort de dorul plăcintelor).
În această zi, cete de câte trei fete merg cu "Lazărul" – colind ce prevesteşte soarta magică a lui Lazăr.
Una dintre fete, cea mai mică, se îmbracă în mireasă, iar celelalte duc un coş confecţionat din nuiele (coşniţă) pentru a
pune în el ouălele primite din partea celor colindaţi. Acest obicei este încă practicat în localităţile: Valea Argeşului, Găujani,
Bila, Copaciu şi Vedea.
 ARĂTATUL - colind specific băieţilor care în perechi merg din casă în casă de sărbătoarea Lazărului. Obiceiul se păstrază
în localitatea Vărăşti. Sâmbăta, ceata pleacă la colindat având un manunchi de salcie şi un coş de nuiele pentru ouăle ce
vor fi căpătate de la cei colindaţi.
 FLORIILE - colind practicat în dimineaţa Floriilor, din cete formate din 4 - 5 băieţi cu vârste cuprinse între 8 şi 13 ani,
având în mâini crenguţe de salcie. Colindul se cântă la fereastră, iar la sfârşitul lui copii pun crenguţele de salcie la geamul
gazdei şi primesc în schimb de la aceasta bani şi ouă.
 BUIENIŢII - colind specific comunităţii bulgare din Valea Dragu lui şi Vărăşti, practicat numai de fete cu vârste începând
cu 12-13 ani şi până la căsătorie. Ele sunt îmbrăcate în costume naţionale, iar una dintre ele, de obicei cea mai înaltă, se
îmbracă în haine băieţeşti purtând pe cap o căciulă împodobită cu fundă roşie. Acest personaj se numeste "Buieniţul" şi are
rolul de conducător al cetei. Colindele sunt interpretate în limba bulgara. Fetele, în număr de şase, se ţin de mijloc şi
dansează în linie executând o mişcare laterală.
Conform tradiţiei, ceata de buieniţi trebuie să colinde în aceeaşi componenţă trei, cinci sau şapte ani.
 CĂLUŞUL - obicei de origine străveche reprezentat printr-un spectacol complex ce face parte din ciclul sărbătorilor legate
de cultul solar.
În judeţul Giurgiu, acest obicei se găseşte încă bine reprezentat în comunele Băneasa, Oinacu, Mârşa, Găujani, Schitu şi
Letca Nouă.
 DRĂGAICA - obicei practicat cu ocazia secerişului grâului, pe data de 24 iunie, ce are ca semnificaţie asigurarea
prosperităţii recoltelor, protecţia lor, apărarea împotriva unor boli la animale şi oameni.
Obiceiul cuprinde alegerea unei fete (cea mai frumoasă), pentru a fi împodobită cu o cunună de spice împletită dimineaţa,
la răsăritul soarelui, la marginea ogorului, şi apoi colindatul în sat, pe la curţile oamenilor.
 PAPARUDA - Obicei practicat vara, pe vreme secetoasă ce constă în alcătuirea unei cete din fetiţe de 8 -12 ani
costumate în fuste din ierburi aşezate pe trupul gol. Pe cap fetele poartă coroniţe din frunze şi flori. La casa gospodarului
unde se colindă, gazda iese cu galeţi cu apă, cu care sunt stropite fetiţele în timpul evoluţiei lor.
Ciclul sărbătorilor de iarnă este cuprins între 24 decembrie şi 7 ianuarie. Astfel, cele 12 zile ce preced sărbătoarea Anului
Nou constituie cel mai important ciclu sărbătoresc popular tradiţional.
Repertoriul obiceiurilor de Crăciun şi Anul Nou cuprinde în forma lui tradiţională următoarele obiceiuri:
- Colinde de copii
- Colinde de ceată
- Urări de belşug şi recoltă cu pluguşorul
- Urări cu sorcova
- Vasilca, jocurile cu măşti, Capra, Brezaia.

În vecinătatea parcului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și touristic, astfel:

 Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Adunații-Copăceni, construcție 1875, monument istoric.
 Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Băneasa, construcție 1908-1910, monument istoric.
 Biserica "Sf. Gheorghe" din Brăniștari, construcție sf. sec. XIX, monument istoric.
 Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Budeni, construcție 1882, monument istoric.
 Biserica "Adormirea Maicii Domnului", "Sf. Nicolae" din Călugăreni, construcție 1865, monument istoric.

Biserica "Sf. Nicolae" din Comana

 Biserica "Sf. Nicolae" din Comana, construcție sec. XVI -XVIII, monument istoric.
 Biserica "Cuvioasa Paraschiva" din Dărăști-Vlașca, construcție 1873, monument istoric.
 Biserica "Sf. Nicolae" din Dărăști-Vlașca, construcție 1880, monument istoric.
 Biserica "Sf. Nicolae" din Frasinu, construcție 1858, monument istoric.
 Biserica "Cuvioasa Paraschiva" din Gostinari, construcție 1857, monument istoric.
 Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Grădiștea, construcție 1657, monument istoric.
 Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Pietrele, construcție 1865, monument istoric.
 Conacul Marmorosch - Blank din satul Adunații-Copăceni, construcție 1897, monument istoric.
 Situl Ostrovu Lung - Gostinu, arie de protecție specială avifaunistică.
 Capitolul III

Statistici ale turismului giurgivean raportat la nivel national

Conform Institutului National de Statistica, a Directiei Judetene de Statistica Giurgiu, pe fondul crizei
economice la nivel mondial, sosirile si innoptarile in structurile de primire turistica din judetul Giurgiu din
luna decembrie 2016, comparativ cu luna corespunzatoare a anului precedent, au inregistrat o scadere cu
12,7%, respectiv cu 10,3%.

- turisti -

SOSIRI TOTAL ROMANI STRAINI

DECEMBRIE 2016 47 694 44 341 3 353
DECEMBRIE 2015 54 622 50 310 4 312
DECEMBRIE 2016 fata
87,3 88,1 77,8
de DECEMBRIE 2015

In luna decembrie 2016 sosirile turistilor romani au reprezentat 93 % din numarul total de sosiri, iar
in luna decembrie 2007, 92,1%.

- turisti -

SOSIRI TOTAL ROMANI STRAINI

1.01 – 31.12.2016 581 983 480 422 101 561
1.01 – 31.12.2015 556 816 452 586 104 230
1.01 – 31.12.2016 fata de
104,5 106,2 97,4
1.01 – 31.12.2015 (%)

Sosirile inregistrate in structurile de primire turistica din judetul Giurgiu au fost in perioada 1.01 –
31.12.2016, comparativ cu perioada corespunzatoare din anul 2015, in crestere cu 4,5 %.

Situatia sosirii turistilor straini in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica din
judetul Giurgiu pe tari de provenienta in perioada 1.01 – 31.12.2016, a fost urmatoarea, relatata in tabelul de
mai jos, folosind ca sursa tot Directia Judeteana de Statistica Giurgiu (se prezinta doar tarile care au
„participat” cu peste 1 000 de turisti).

TARA NUMARUL DE TURISTI

AUSTRALIA 1 048
AUSTRIA 4 378
BELGIA 1 653
BULGARIA 2 113
CANADA 1 364
ELVETIA 1 005
FEDERATIA RUSA 1 348
FRANTA 7 591
 GERMANIA 15 789
GRECIA 1 560
ISRAEL 12 424
ITALIA 5 931
JAPONIA 2 347
OLANDA 2 700
POLONIA 2 734
PORTUGALIA 1 497
REGATUL UNIT 8 428
REPUBLICA MOLDOVA 2 163
S.U.A. 4 597
SPANIA 3 857
TURCIA 1 232
UCRAINA 1 568
UNGARIA 2 406
TOTAL 89 733

Din aceste date se remarca cea mai numeroasa prezenta a turistilor proveniti din Germania (15 789) si
a celor din Israel (12 424). Acest lucru nu este intamplator, iar in opinia mea personala se justifica astfel :
pentru ambele tari exista agentii de turism de “nisa”. Agentia Karpaten “a importat” grosul turistilor germani,
majoritatea de varsta a treia, datorita specificitatii acestei agentii care ofera programe de turism tip sejur si
circuit turistilor germani si austrieci de varsta a treia. In cazul Israelului, trebuie subliniat faptul ca in aceasta
tara exista o importanta comunitate romaneasca, aproape oricand dornica sa-si petreaca vacantele in
Romania, mai ales in zonele rurale, dat fiind faptul ca pensiunile in stil popular romanesc ofera ceva diferit
fata de peisajul din Israel. Alte doua tari: Franta si Italia isi aduc un aport serios promovarii turismului
giurgiuvean datorita obiceiului consacrat al cetatenilor acestor doua tari de a calatori mult. Personal cred ca
prezenta turistilor olandezi va fi tot mai mare, dat fiind faptul ca la noi in tara exista o mica comunitate de
olandezi veniti cu afaceri (peste 7 000 de olandezi). Prezenta celor 2 347 de turisti japonezi este inca mult
prea mica comparativ cu puterea lor economica, dar mai ales cu atractia deosebita pe care o prezinta pentru
acestia rezervatiile naturale.

Nu trebuie neglijat nici aportul turistilor straini ortodoxi de “rit vechi” care vin in Giurgiu pentru a-si
petrece Craciunul, in ianuarie, adica exact atunci cand turistii romani iau o mica pauza turistica. Numarul
insumat al acestei categorii de turisti a fost de 5 079. A fost luat in calcul doar numarul de turisti proveniti din
tarile prezentate in tabelul de mai sus, dar la acest numar se mai poate adauga si numarul turistilor proveniti
din Belarus si Serbia.

Pornind de la numarul de sosiri al turistilor straini, Institutul National de Statistica prezinta si alte date
ale turismului din Judetul Giurgiu, comparativ cu intreg turismul national.

Innoptarile inregistrate in unitatile turistice din judetul Giurgiu.

- turisti -

INNOPTARI TOTAL ROMANI STRAINI

1.01 – 31.12.2016 1 279 594 1 037 907 241 687
1.01 – 31.12.2015 1 191 469 947 783 243 686
1.01 – 31.12.2016 fata
107,4 109,5 99,2
de 1.01 – 31.12.2015 (%)
 Innoptarile inregistrate in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare din judetul Brasov au
fost in perioada 1.01 – 31.12.2008, comparativ cu perioada corespunzatoare din anul 2007 in crestere cu
7,4%.

Innoptarile inregistrate in unitatile turistice din Romania

- mii turisti -

INNOPTARI TOTAL ROMANI STRAINI

1.01 – 31.12.2016 20.726,0 17.366,7 3.359,3
1.01 – 31.12.2015 20.593,3 17.006,9 3.586,4
1.01 – 31.12.2016 fata
100,6 102,1 93,7
de 1.01 – 31.12.2015 (%)

Innoptarile inregistrate in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare din Romania au fost
in perioada 1.01 – 31.12.2016, comparativ cu perioada corespunzatoare din anul 2015 in crestere cu 0,6%.

Comparand cele doua tabele se poate vedea faptul ca la toate capitolele Giurgi are o crestere
semnificativa fata de nivelul zonal, dar mai ales faptul ca in plina criza economica mondiala numarul de
turisti straini a scazut nesemnificativ in Giurgiu comparativ la nivel zonal.

Indicele de utilizare neta a locurilor de cazare.

- procente % -

Dec. Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.
2015 2016 2016 2016 2016 2016 2016 2016 2016 2016 2016 2016 2016

Jud. 31,4 28,5 31,0 21,4 20,0 22,8 21,8 29,3 34,6 28,6 23,2 22,9 28,4
Giurgiu

Romania 26,4 22,2 27,9 25,4 30,2 35,3 36,2 45,4 49,2 38,2 35,7 32,4 22,9

Media indicelui de utilizare neta a locurilor de cazare in jud. Giurgiu pe cele 13 luni calendaristice
luate in calcul este de 26,45% comparativ cu media nationala de 32,87. Trebuie insa subliniat un lucru
explicativ deosebit de necesar. Locurile de cazare in Bucuresti sunt foarte putine comparativ cu cerinta,
tinandu-se cont de faptul ca in Capitala turismul de afaceri determinat de locatiile marilor coorporatii este in
crestere. Se constata de altfel gradul mare de ocupare al locurilor de cazare la nivel national pe timpul verii,
lucru explicat prin ocuparea putinelor locuri de cazare de pe litoral.
 Este insa de remarcat faptul ca in cele trei luni calendaristice de iarna, indicele de utilizare neta a
locurilor de cazare din judetul Giurgiu este net superior celui national.

Precizari metodologice

1. Sursa datelor o constituie cercetarea statistica lunara referitoare la “Frecventarea structurilor de

primire turistica cu functiuni de cazare” (TURISM 1A) pentru sosirile si innoptarile in structurile de primire
turistica cu functiuni de cazare, in conformitate cu Directiva Consiliului European nr.57/1995 referitoare la
colectarea informatiilor statistice in domeniul turismului.

2. Cercetarea statistica referitoare la “Frecventarea structurilor de primire turistica cu functiuni

de cazare” se adreseaza tuturor structurilor de primire turistica cu o capacitate de cazare de minim 5 locuri
pat care functioneaza in luna de referinta – cca. 3 600 de operatori economici.

CAPITOLUL IV

Pensiunea Comana **** - localitatea Comana – Potential turistic natural

Patrimoniul turistic natural al unui teritoriu grupeaza totalitatea elementelor de atractivitate

turistica ale componentelor naturale care pot sustine afirmarea activitatilor turistice, dar care raman la stadiul
de potential sau resursa atata timp cat nu sunt puse in valoare in urma inserarii unor amenajari turistice
adecvate acestui scop. Altfel spus, potentialul natural al turismului este alcatuit din totalitatea elementelor
cadrului natural utilizabile in scopuri turistice la un moment determinat.

Ca urmare, pentru a se putea circumscrie unui astfel de demers, cunoasterea exhaustiva a ofertei
atractive si, implicit, a potentialului turistic al teritoriului vizat se impune cu necesitate.

Resursele atractive apartinand cadrului natural sunt un „dar al naturii”,

caracteristicile lor intrinseci constituind factorul determinant al dezvoltarii turismului intr-un teritoriu
si jucand deopotriva rolul predominant in determinarea valorii potentialului turistic al teritoriului in cauza.

Resursele atractive din aceasta categorie sunt dependente numeric si calitativ de evolutia proceselor
naturale in timp si spatiu, deoarece aparitia si modelarea lor pana la forma actuala se suprapune unui interval
temporal, de regula, foarte extins.

Schematic structura potentialului turistic natural in viziunea autorului Vasile GLAVAN arata
astfel:

POZITIA GEOGRAFICA
RELIEF SI GEOLOGIE
Trepte si forme de relief: tipuri de peisaj, monumente
ale naturii
CLIMA
Tipuri de climat, temperatura apei si a aerului,
precipitatii lichide, strat de zapada, bioclimatul
HIDROGRAFIA
Ape subterane dulci si minerale, rauri, lacuri
naturale si antropice, Marea Neagra, monumente
ale naturii. POTENTIAL TURISTIC

VEGETATIA NATURAL
Tipuri de paduri si vegetatie, flora specifica,
monumente ale naturii si rezervatii naturale, paduri
de interes social-recreeativ.
FAUNA
Fauna specifica, fond cinegetic, fond piscicol,
specii fauristice ocrotite, rezervatii naturale
NATURA PROTEJATA
Rezervatii si parcuri naturale, parcuri nationale,
rezervatii ale biosferei
CALITATEA MEDIULUI

Urmarind scheletul schematic al structurii potentialului turistic natural, am completat spatiile cu

informatiile strict-specifice din localitatea Comana.

POZITIA GEOGRAFICA
Comuna se află în estul județului, la limita
cu județul Ilfov, pe malul drept al Argeșului, acolo
unde el primește apele Neajlovului, care la rândul
său primește pe teritoriul său apele
afluentului Gurbanu.
RELIEF SI GEOLOGIE
Prezinta particularitati deosebite, datorita imbinarii
armonioase a diferitelor forme de relief (dealuri,
platou, forma valurita de-a lungul raurilor si vailor
ce strabat terenul modelat de o retea hidrografica
bogata). Ca puncte de atractie pentru turisti se
enumera obiectivele: Manastirea Comana,
Rezervatia Parcului Natural Comana, Parcul de
Aventura Comana.
CLIMA

Temperatura medie multianuală prezintă variaţii

relativ mici, cuprinse între 10,8 şi 11,2 grade
Celsius. Temperatura medie a lunii ianuarie este de
aproximativ -3 grade Celsius, izoterma de -3 grade
Celsius a lunii ianuarie fiind de mare importanţă
HIDROGRAFIA
Reţeaua hidrografică semipermanentă este
constituită din văi secundare, cu debit de apă numai
în timpul ploilor, care îşi încetează activitatea la POTENTIAL TURISTIC
scurt timp după încetarea acestora. Văile sunt
scurte, adânci, uneori având versanţi puternic
înclinaţi şi caracter torenţial.
VEGETATIA NATURAL
La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă
de plante (de pajiște și de mlaștină), dintre care
unele foarte rare, protejate prin lege sau endemice
pentru această zonă.
În arealul parcului sunt întâlnite trei specii floristice
enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului
European 92/43/CE (privind conservarea
habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră
sălbatică)[10]; astfel: capul-șarpelui (Echium
russicum), trifoiașul de baltă (Marsilea quadrifolia)
și ouăle-popii (Himantoglossum caprinum).Alături
de acestea vegetează și o alta raritate floristica din
specia bujor românesc (Paeonia peregrina Mill. var.
romanica)
FAUNA
Printre speciile faunistice enumerate în acceași
anexă a Directivei Europene se află două mamifere:
popândăul (Spermophilus citellus) și liliacul comun
(Myotis myotis); o reptilă și doi amfibieni: țestoasa
de baltă (Emys orbicularis), buhaiul de baltă cu
burtă roșie (Bombina bombina) și tritonul cu creastă
danubian (Triturus dobrogicus); și cinci specii de
pești: țigănuș (Umbra krameri), zvârlugă (Cobitis
taenia), petroc (Gobio kessleri), țipar (Misgurnus
fossilis) și boarța (Rhodeus sericeus amarus).
Parcul adăpostește și asigură condiții de hrană și
cuibărire mai multor păsări protejate enumerate în
anexa I-a a Directivei Consiliului European 147/CE
din 30 noiembrie 2009, privind conservarea
păsărilor sălbatice.
NATURA PROTEJATA
Comana este localizată în zona sudică a României,
în Câmpia Română, districtul Câmpiei Burnazului,
între oraşele Bucureşti şi Giurgiu, la aproximativ 30
de kilometri distanţă faţă de fiecare dintre ele.
Relieful caracteristic este cel de câmpie plană, cu
uşoare denivelări formate în cursul evoluţiei
geologice prin săparea albiilor râurilor Argeş,
Neajlov, Câlniştea şi Gurban. Parcul Natural
Comana se află la limita dintre silvostepă şi stepă,
ceea ce conferă parcului particularităţi
fitocenologice speciale şi mare variabilitate
floristică.
CALITATEA MEDIULUI
Excelenta, datorita faptului ca satul Comana nu a
fost industrializata.

Produsul turistic inglobeaza ansamblul bunurilor materiale, echipamentelor de productie si

serviciilor care vizeaza satisfacerea unor motivatii specifice si generale ale turistilor si care se materializeaza
intr-un consum efectiv in cadrul unei ambiante specifice. Astfel, productia intregului summum de prestatii va
trebui sa fie in conformitate cu cerintele turistilor potentiali si puse la dispozitia acestora in cadrul
raporturilor de piata.

Desi exista tendinta de a include in produsul turistic si componentele turistice apartinand cadrului
natural sau de provenienta antropica, din ’sfera produsului turistic fac parte doar acele elemente care se
consuma si se recicleaza prin aportul economiei turismului sau ramurilor care o servesc. El trebuie sa aiba
intotdeauna o expresie baneasca, financiara, indiferent daca imbraca forma unei marfi sau a unor servicii
remunerabile. Insusirile atractive ale fondului turistic, natural sau antropic, reprezinta motivatia
fundamentala a fenomenului turistic si nu un produs al acestuia.’ Produsul turistic trebuie sa vina constant in
intampinarea exigentelor clientelei turistice, sa posede capacitatea de a se adapta preferintelor in continua
schimbare si rafinare (caracteristica de reciclare) si sa reflecte varietatea, originalitatea si specificitatea
locala (insusiri prin intermediul carora isi asigura o viata proprie, legata indeosebi de aria de provenienta).

Ca urmare, produsul turistic defineste ansamblul bunurilor si serviciilor care concura la formarea,
stimularea si desfasurarea in bune conditii a consumului turistic, in timp ce oferta turistica include intregul
ansamblu de componente care motiveaza si sustine activitatile de profil (patrimoniul turistic natural si
antropic, infrastructura si activitatile specifice prin intermediul carora se realizeaza si se distribuie produsele
turistice).

Resursele turistice reprezinta totalitatea elementelor atractive cu posibilitati de valorificare turistica

ale unui teritoriu, indiferent de originea lor (naturale sau antropice) si de relatiile dintre ele. Prin
caracteristicile calitative, cantitative si pozitionale si in urma inserarii unor amenajari turistice adecvate,
acestea sunt in masura sa se constituie in elemente de focalizare a unei cereri turistice diferentiate (ca
amploare, intensitate si diversitate, in raport de gradul de atractivitate conturat prin contributia individuala si
colectiva a elementelor implicate in definirea sa) si sa determine alegerea tipului de turism practicat.

Desi utilizarea lor in literatura de specialitate releva conotatii similare, ultimii ani consemneaza
apelarea mai frecventa la termenul de ’resursa atractiva’ in detrimentul celui de ’fond turistic’, datorita
semnificatiei etimologice mai profunde a primului: fondul turistic include si elemente ale infrastructurii, pe
cand termenul de resursa atractiva desemneaza elementele atractive preexistente de factura peisagistica.
Desi, prin aportul comunitatii umane, gama resurselor turistice poate cunoaste o multiplicare si
diversificare continua, debutul fenomenului turistic intr-un teritoriu dat este conditionat de resursele
atractive preexistente.

Autorul Vasile GLAVAN , in cartea sa de specialitate intitulata: Resurse turistice pe Terra, Editura
Economica, Bucuresti, 2000, a surprins maniera diferita in care sunt percepute elementele cu vocatie turistica
ale unui teritoriu, continutul termenilor prin care acestea sunt desemnate – atractie turistica si resursa turistica
– fiind, intr-o astfel de formulare, diferit.

Notiunea de atractie turistica defineste mai mult latura afectiva a diferitelor componente ale
potentialului turistic, referindu-se mai ales la ceea ce se impune atentiei si produce impresii de o intensitate
ridicata de natura estetica, cognitiva, etc. In acest context, categoria atractiilor turistice ar putea grupa
elementele cultural-istorice, tehnico-economice si chiar o parte din cele apartinand cadrului natural (peisaje,
forme de relief, suprafete lacustre, specii de flora si fauna).

Sintagma resurse turistice este mai completa si reflecta mai clar implicatiile acesteia in activitatea
turistica, categoria resurselor turistice grupand atat obiective turistice care se preteaza vizitarii (peisaje,
pesteri etc.), cat si obiective care intra in alcatuirea diferitelor produse turistice si se consuma ca “materie
prima” in derularea diferitelor forme de turism.
 Potentialul turistic (P) rezulta – in opinia lui Pompei COCEAN, Geografia turismului, Editura Carro,
Bucuresti, 1996 - din asocierea spatiala a fondului turistic cu baza tehnico-materiala aferenta si, sintetic, el se
poate exprima prin formula:

P = F + Bm

P – potential turistic; F – fond turistic; Bm – baza tehnico-materiala.

CAPITOLUL V

Pensiunea Comana **** - Ecoturism in Rezervatia Parcul National Comana

Ecoturismul se contureaza ca o noua forma de turism, care s-a dezvoltat foarte repede in ultimul
deceniu sub deviza ’turism al naturii’, caracteristica principala fiind orientarea puternica a activitatii spre
anumite principii ecologice. Este un turism practicat de grupuri mici de oameni, sau la un nivel mai redus (ca
afacere); contribuie la conservarea biodiversitatii si sustine prosperitatea populatiei satesti; include actiuni
responsabile, atat din partea turistilor, cat si din partea industriei turismului.

Ecoturismul presupune desfasurarea intregii activitati turistice si economice intr-un mediu ambiant
nealterat, unde restructurarile economice si ajustarile tehnico-edilitare sau remodelarea managementului
mediului – intreprinse pentru satisfacerea nevoilor de bunastare a populatiei – nu trebuie sa afecteze, sub
nicio forma, mostenirea generatiilor viitoare. Iata de ce acest tip de turism necesita adoptarea unui nou
comportament din partea agentilor economici si turistici, din partea turistilor si populatiei in general, din
partea organizatiilor guvernamentale si nonguvernamentale, deziderat realizabil prin:

 implicarea educatiei ecologice la nivelul tuturor categoriilor de populatie;

 promovarea responsabilitatilor morale si etice, precum si a atitudinii indreptate spre

conservarea si protejarea mediului natural si cultural de catre toti agentii;

 culturalizarea turistilor si participarea lor la experiente directe.

Ca o forma de turism bazata pe natura ecoturismul a inceput sa fie studiat de catre expertii in
dezvoltare inca din anii ’90; astfel in anul 1991 ’The International Ecoturism Society’ – societate non-profit
avand 1600 de membri din 110 tari – defineste ecoturismul ca fiind ’acele calatorii responsabile, ce
conserva mediul si sustin dezvoltarea populatiei locale’. Aceasta definitie se apropie mai mult de forma unui
principiu, decat de explicitarea elementelor care conditioneaza in practica ecoturismul.

In 1996, Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii (UICN), apreciaza ecoturismul prin
excursiile organizate in mod responsabil fata de mediu si prin turistii care se bucura si apreciaza natura,
elemente peste care se suprapun masurile de conservare, limitarea impactului negativ si furnizarea unor
beneficii socio-economice importante pentru populatia locala.

Ca un instrument ce ajuta la dezvoltare, ecoturismul poate fi pus in practica prin cele trei principii
enuntate sub egida UNEP (Consiliul de Administratie al Natiunilor Unite pentru Mediul Inconjurator):

 sa conserve diversitatea biologica si culturala prin intarirea sistemelor manageriale (publice si

private) prin cresterea valorii de ecosistem;
  sa promoveze folosirea biodiversitatii prin generarea de venituri, locuri de munca si
posibilitati de afaceri in ecoturism si in retelele de afaceri ce tin de ecoturism;

 sa imparta beneficiile dezvoltarii cu comunitatile locale prin atragerea si participarea acestora

la planificarea si managementul afacerilor de ecoturism.

Sustinatorii ecoturismului considera aceasta forma de turism ca facand parte din aria turismului
sustinut (ca si turismul rural sau agroturismul), care are o pozitie aparte pe piata turistica.

Parcul Natural Comana, arie protejată de interes național în suprafaţă de 24963 ha, a fost constituit
prin Hotărârea de Guvern nr. 2151/2004, publicată în Monitorul Oficial nr. 38 din 12 ianuarie 2005. Scopul
declarării acestuia îl reprezintă, în ansamblu, protejarea diversităţii floristice și faunistice descrise în zonă, a
habitatelor caracteristice unor specii vulnerabile, periclitate şi/sau rare, vegetale și animale, a unor zone
speciale de interes științific, istoric sau peisagistic..

În februarie 2012, suprafaţa corespunzătoare Parcului Natural Comana a fost recunoscută ca zonă
umedă de importanţă internaţională, fiind declarată şi sit Ramsar, conform condiţiilor Convenţiei
Internaţionale a Zonelor Umede – Ramsar (Iran, 1971). Situl include zone forestiere, acvatice şi mlaştinoase,
păşuni şi terenuri neproductive, terenuri sărăturate şi terenuri agricole, dar şi localităţi rurale și drumuri.
Primele excursii in Piatra Craiului se pierd in negura timpului, fiind intreprinse de ciobanii si vanatorii
localnici. In 1844 Anton Kurz scrie intr-un articol despre doua excursii efectuate in anul 1842 pe traseele:
Prapastii-Vladusca-Grind-Piscul Baciului; Plaiul Foii-Spirlea- Marele Grohotis-Moara Dracului.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Câlniștea a județului Vlașca, și era
formată din satele Budeni-Comana, Falaștoaca și Vlad Țepeș, având în total 2574 de locuitori. Existau în
comună o moară cu aburi, o fabrică de vinars, patru biserici și două școli — una cu 34 de elevi (dintre care
12 fete) la Comana, și una cu 40 de elevi (dintre care 6 fete) la Falaștoaca.[10] La acea vreme, pe teritoriul
actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Grădiștea, cu satele Grădiștea de Jos și Grădiștea
de Sus, având o populație de 1064 de locuitori, o biserică zidită în 1658 de Bunea Grădișteanu și o școală
mixtă cu 31 de elevi.

În Parcul Natural Comana sunt recunoscute în prezent trei arii naturale cu statut de protecţie:

I. Rezervația Oloaga-Grădinari (249,4 ha), delimitată pentru protejarea speciei Ruscus

aculeatus şi a habitatului forestier;
II. Rezervația Padina Tătarului (231.4,4 ha), desemnată pentru protejarea speciei
Paeonia peregrina ssp. romanica;
III. Balta Comana (1206,4 ha), habitat de zonă umedă, caracteristic pentru speciile
acvatice, în special pentru păsări și pești.

Toate cele trei sunt incluse în zona de protecţie integrală a parcului prin hotărârea de înfiinţare,
luându-se în considerare de asemenea și documentaţia înaintată de către Institutul pentru Cercetări și
Amenajări Silvice (ICAS - București), realizată în cadrul Proiectul Life 8571/2002 „Restaurarea Bălții
Comana”.Alături de cele trei arii naturale menţionate se delimitează încă şapte noi zone protejate considerate
a avea importanţă peisagistică, floristică şi faunistică. Acestea sunt: Fântânele – 163,6 ha (pădure), Măgura-
Zboiu – 106,5 ha (pădure şi valea pârâului), Puieni – 15,3 ha, Crânguri – 117,2 ha (pădure), Valea Hoţilor –
25,6 ha (pădure), Valea Gurbanului – 110,4 ha (pădure şi valea pârâului) şi Sărăturile Comana Grădiştea –
99,6 ha. Aceste șapte noi suprafețe fac parte din zona de protecţie integrală a parcului alături de cele trei
inițiale, din actul de constituire.
 Rezervatia Parcul National Comana acorda avizele de construire a oricarui tip de constructie
indiferent de destinatia de utilizare a acesteia. Tocmai pentru a proteja mediul in incinta arealului Parcul
National Comana, aceste avize nu sunt o simpla formalitate. Se pune mare accent pe materialele de
constructie si pe regimul de inaltime a viitoarei constructii din Rezervatie. In timp ce alte proiecte de
constructie au primit vot negativ, proiectul viitoarei Pensiuni Comana **** a primit felicitari din
partea Administratiei Parcului National Comana, subunitate a Regiei Nationale a Padurilor Romsilva-
Directia Silvica Giurgiu, in primul rand pentru materialele naturale folosite pentru constructie: lemn, piatra,
fier forjat, sticla. Au fost excluse in totalitate din fisa de constructie materialele care nu au nimic de a face cu
ceea ce inseamna conceptul “ECO”: plastic, inox sau materiale considerate cancerigene cum ar fi azbestul.
Conform art 21(3) din Regulamentul de Organizare si Functionare al Parcului National Piatra Craiului “Pe
teritoriul Parcului, in intravilan, constructiile vor respecta traditiile arhitectonice locale, prin folosirea unor
materiale de constructie traditionale si a unor elemente de design inspirate din tradita locala, conform
catalogului ce va fi pus la dispozitie de catre ANPC”.

CAPITOLUL VI

Documentatie privind deschiderea Pensiunii Comana****

1. Scurta descriere

Imobilul care face obiectul analizei va fi amplasat in comuna giurgiuveana Comana, satul Comana.
Actualmente se afla in faza de constructie, avand toate avizele necesare constructiei. Constructia va fi
executata din lemn de brad ignifugat cu fundatie tipica din fier-beton avand un regim de inaltime P+M.
Terenul pe care se construieste are suprafata de 3 500 mp si este dedicat in exclusivitate functionarii
pensiunii, a constructiei propiu-zise, anexelor, terenului de agrement si spatiilor de joaca destinate copiilor.
Cladirea se construieste la 10 metri retragere fata de drumul principal din Comana, adica DJ411. Accesul
auto este facil tuturor tipurilor de vehicule, pensiunea prezentand si un spatiu de parcare auto de 10 locuri.
Parcarea va fi luminata, iar accesul in/din parcare se va face foarte usor din drumul principal
DJ411. Pensiunea va fi racordata la reteaua electrica, stalpul de inalta tensiune aflandu-se amplasat chiar “la
poarta”. In comuna neexistand apa curenta si retea de canalizare, proprietarul si-a folosit resursele proprii de
apa, anume apa din izvorul de pe teren. In pensiune este introdusa apa curenta iar deversarea apei menajere
se face intr-un decantor.

Proiectul pensiunii are 10 camere destinate turistilor dispuse astfel:

 PARTER: 2 camere fiecare de 18,9 mp + baie proprie 4 mp. Aceste doua camere de la parter sunt destinate si
persoanelor cu dizabilitati locomotorii. Accesul in pensiune se poate efectua si printr-o rampa destinata accesului
carucioarelor.
 MANSARDA: 8 camere dispuse: 4 camere cu vedere inspre Rezervatia Parcun National Comana, iar celelalte 4 camere de
partea cealalta a axului constructiei cu vedere catre Parcul de Aventuri Comana. Suprafetele lor difera astfel: 2 camere de
15,8 mp + baie proprie 3,5 mp - acestea sunt considerate “camerele mici”; 2 camere cu suprafata de 17,1 mp + baie
proprie 4 mp; 2 camere fiecare de 18,9 mp + baie proprie 4 mp; 2 camere de 21,9 mp + baie proprie de 4 mp,
considerate “vedetele” pensiunii, care prin dimensiunile lor conform Ordinului 636/2008 publicat in Monitorul Oficial al
Romaniei din 19 mai 2008, Normele metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistica, s-ar incadra chiar la
hotel de 5 stele!
 Camerele sunt structurate astfel:

- cele doua camere de la parter sunt camere duble (twin rooms) si au doua paturi individuale
conform standardelor europene (100cm/200cm);
 - “camerele mici” de la mansarda sunt camere duble (twin rooms) si au doua paturi individuale
conform standardelor europene (100cm/200cm);

- celelalte 6 camere de la mansarda au pat matrimonial (150cm/200cm);

Primirea turistilor se va face prin RECEPTIE, care are o suprafata de 29 mp, loc destinat inclusiv
recreerii datorita prezentei unui TV si a unei mici biblioteci.

Pensiunea dispune de o sala de mese de 81 mp, care poate juca rol si de sala de organizare de
conferinte, dispune de bucatarie de 20 mp, depozit de alimente (inclusiv depozit de oua), iar traseabilitatea
alimentelor, a veselei (spalate/murdare), a personalului se face conform cu ultimile norme impuse in
domeniu. Din sala de mese-restaurant se poate face accesul atat pe terasa acoperita de 25 mp cat si pe
celelalte doua terase de 12 mp, respectiv 36 mp. La parter mai exista doua grupuri sanitare destinate in
exclusivitate turistilor. Suprafata totala a parterului este de 300 mp.

La subsolul cladirii se afla un mic bar si o sala de billiard si/sau tenis de masa de 44 mp. Tot la
subsolul cladirii (S = 180mp) se afla doua camere de 14,4 mp fiecare, doua grupuri sanitare de 4 mp fiecare
si doua vestiare destinate personalului care va deservi locatia.Tot aici se afla si o sala de mese pentru
personal, centrala termica si hidroforul, precum si doua camere tehnice servind ca depozit pentru lenjeria
moale, respectiv spalatorie.

2. Produse/Piete

Imobilul este proiectat conform ultimelor norme privind activitatea de desfasurare a cazarii turistilor
si alimentatie publica (inclusiv Ordinul 636/2008). Faptul ca a fost luat tot proiectul de la zero, nefiind
nevoiti sa adaptam din mers pe baza unei constructii deja existente a fost un atu. In cele 10 camere pot fi
gazduiti 20 de turisti carora li se poate asigura servicii de pensiune completa.

Beneficiind de o suprafata de curte mare (3500 mp) Pensiunea Comana**** pune la dispozitia
clientilor turisti mai multe oportunitati de relaxare si petrecere a timpului intr-un cadru natural superb:

 Teren de sport multifunctional imprejmuit cu plasa avand o suprafata de 24x12m. Pe acest teren pot juca mini fotbal doua
echipe de pana la 5 oameni fiecare. Terenul poate fi destinat chiar si jocului de tenis amator unde suprafata minima este
de 23,77x8,23m. La solicitare terenul, prevazut in capetele sale si cu panouri de baschet, poate fi locul de desfasurare a
unor partide de baschet amator, avand ca unic scop doar efectuarea miscarii sportive. Panourile de baschet pot fi lasate
pentru a putea permite efectuarea de aruncari la cosul de baschet de catre persoanele cu dizabilitati locomotorii, cazate in
cele doua camere de la parterul pensiunii;
 Turistii pot lua masa, bauturi alcoolice si non alcoolice sau pur si simplu se pot delecta admirand peisajul intr-unul din cele
3 foisoare din curtea pensiunii;
 Curtea pensiunii are in dotare si locuri de joaca pentru copii;
 Drumetii montane pedestre;
 Drumetii montane cu cele doua ATV-uri ale pensiunii;
 Cicloturismul rural. Pensiunea Comana**** va inchiria clientilor biciclete de tip “mountainbike” (3 biciclete). Acest lucru
poate fi numit produs OUV = oferta unica de vanzare, lucru care va surprinde concurenta ca si in cazul terenului de
sport multifunctional. Asupra OUV se vor face referiri detaliate la subpunctul 7 CONCURENTA din acest capitol VI;
 Plimbari ecvestre: se pot inchiria cai cu instructor de la Pensiunea Casa Comana, pensiune cu care avem parteneriat.
Turistii pot lua lectii de calarie, iar cei deja initiati pot efectua plimbari calare prin Parcul National Comana. Exista un drum
cu grad scazut de dificultate prin padure, prin satul Vlad Tepes (1200 m altitudine) catre Mihai Bravu. Atat ecvestru cat si
cu ATV-urile se poate ajunge la toate obiectivele naturale enuntate in aceasta lucrare. Parcul National Comana in sine este
un obiectiv turistic de o frumusete pitoreasca pe care putinii vizitatori o compara cu zone precum Provence sau Toscana.
 Principala atractie turistica in Parcul National Comana: Balta Comana sau Delta Neajlovului si Comana Mica, Parcul
de Aventura Comana, Manastirea Comana,
 Plimbari ale turistilor asezati in caruta cu fan trasa de cai pe potecile Parcului National Comana;
 Toate cele 10 camere sunt prevazute cu TV satelit si DVD. Turistii pot viziona gratuit in propriile camere, filme artistice si
documentare inchiriate de la receptie. De asemenea, tot gratuit pot imprumuta carti, Pensiunea Comana****, dispunand
de o „colectie arhaica de carti” din perioada ante si interbelica.
 La subsolul pensiunii se afla o masa de biliard si una de tenis de masa, ambele puse GRATUIT la dispozitia clientilor. Tot
GRATUIT le sunt oferite turistilor si jocuri de sah, table, rummy si carti.

3. Facilitati si procedee

Mare parte a produselor alimentare oferite inspre consum clientilor la Pensiunea Comana **** provin
de la gospodariile localnicilor din Comana. Turistii pot beneficia de un “spectacol culinar”, probabil mult
apreciat de catre acestia prin ineditul sau, cum ar fi: bulz ciobanesc, gaina si oua de curte sau oaie la jar.

Pe toata durata sejurului doar clientii pensiunii beneficiaza GRATUIT de bauturi traditionale (tuica,
palinca, vin) precum si apa plata si cafea la discretie. Clientii au prioritate la inchiriat ATV si in functie de
numarul de ore solicitate pot beneficia de reduceri cu pana la 30%. Terenul de sport multifunctional se
adreseaza cu prioritate inchirierii GRATUIT clientilor pensiunii.

Clientii pot solicita un card de fidelitate Pensiunea Comana **** in baza caruia pot obtine reduceri
cuprinse intre 25-40% la serviciile de cazare, masa si agrement.

4. Proiecte suplimentare

In urmatorii 3 ani se doreste amenajarea unei piscine acoperite, functionala si pe toata perioada
sezonului rece.

De asemenea, se studiaza posibilitatea achizitionarii a 1-2 cai de munte rasa Hutul pentru a nu mai fi
dependenti de inchirierea acestora in scopul turismului ecvestru. Odata achizitionati acesti cai, produsul
turistic al Pensiunii Comana ****, poate fi completat-diversificat, creandu-se astfel si posibilitatea unui
produs turistic de nisa. Se are in obiectiv si achizitionarea unei carute care atunci cand nu va fi functionala va
imbraca doar rol decorativ si va fi inlocuita cu o sanie pe timpul iernii…foarte important.

Tot in viitorul pe termen mediu se doreste achizitionarea unui microbuz 16+1 locuri, destinat preluarii
turistilor de la aeroport, dar si efectuarea de mici trasee circuit cu turistii de la Pensiunea Comana **** in
diferite locuri cu atractie turistica (Adunatii Copaceni, Falastoaca, Gradistea, Calugareni, Mihai Bravu,
Giurgiu, etc.).

5. Materii prime (necesare functionarii investitiei)

Mare parte a produselor alimentare oferite inspre consum turistilor provin de la gospodariile
localnicilor din Comana. Pentru completarea meniurilor este necesara si achizitia unor materii prime de pe
piata. Nu exista probleme in ceea ce priveste distanta, preturile, furnizorii pentru aceste produse.
Aprovizionarea cu alimente/bauturi se poate face de la hipermarketurile cu preturi mici din Bucuresti si
Giurgiu sau chiar direct de la distribuitorii care aprovizioneaza „din poarta in poarta”. In meniu se doreste sa
se includa si mese traditionale precum: sarmale, mamaliga cu branza etc.

6. Piata
 Publicul tinta la Pensiunea Comana**** este cel din “clasa de mijloc + ” din categoria de varsta 35 -
55 de ani.

O ancheta realizata in Franta, prin intermediul a 5 400 de chestionare, a scos la iveala urmatoarele:

- ¾ din cei ce apreciaza turismul rural sunt practicanti in familie;

- cei mai plimbareti sunt englezii, olandezii, germanii si belgienii;

- intr-un clasament al activitatilor preferate in vacantele rurale prima pozitie este detinuta de
vizitarea localitatilor (23%), drumetiile pedestre (16%), baile si apoi sejururile;

- iubitorii de vacante rurale reclama cu hotarare masuri pentru: mai multe informatii asupra
regiunii vizitate, o mai buna semnalizare a locurilor de popas si a obiectivelor de interes
turistic, iar in cazul vacantelor de peste 4 zile, mai multa preocupare pentru animatie.

Intr-o enumerare nealfabetica a sugestiilor de imbunatatire s-au regasit urmatoarele: primirea,

animatia locala, activitatile culturale, echipamentele sportive puse la dispozitie, informatiile turistice diverse,
circuitele de descoperire, serviciile de alimentatie publica, comertul local, curatenia

7. Concurenta

Zona in care se situeaza aceasta investitie este des frecventata de turisti. Nu are rost sa mai insist pe
numarul de turisti care viziteaza anual zona Comana apeland la statisticile INS. Cred ca cel mai concludent
este faptul ca in anul 2015 peste 540 000 de turisti dintre care peste 40% straini au vizitat Manastirea
Comana, lucru amintit in capitolele anterioare unde am precizat si sursa. In zona Comana exista multe
pensiuni, iar cele mai reprezentative din Comana sunt Resortul Casa Comana*****, Pensiunea Casa cu
Tei*** si Pensiunea Bujorul ***, cu tarife ce pleaca de la 50 Euro/pers/zi si poate ajunge la 150 Euro/pers/zi

Pensiunea Comana**** se doreste, ca stil si calitate, sa ocupe locul de mijloc dintre cele doua unitati
turistice luate ca reper.

Camerele sunt mari, aproape ca la Resortul Casa Comana ****, serviciile se doresc aproape de ce
ofera Resortul Casa Comana, dar caldura unei pensiuni se vrea a fi mai aproape de Pensiunea Casa cu Tei ,
oferind in schimb mai multa eleganta si rafinament in decorarea camerelor si a restaurantului. La fel si
preturile de la Pensiunea Comana**** vor fi mai mari decat la Pensiune Bujorul (deoarece atat clasificarea
cat si investitia sunt superioare), dar mult mai mici decat la Resortul Casa Comana. Targetul Pensiunii
Comana**** este turistul din “clasa de mijloc +” cu varsta cuprinsa intre 35 - 55 de ani, probabil foarte
apropiat de cel al Resortul Casa Comana *****. Pensiunea Comana**** nu va beneficia insa de un personal
la fel de bine calificat precum cel al resortului mentionat anterior, dar va incerca sa atraga clientela prin insasi
conceptul propriu „rural_popular”: „confort de 4* in triada originalitate - stil arhaic - traditie, in
Rezervatia Parcul National Comana”.

Un alt posibil “+” al Pensiunii Comana**** este raportul pret-calitate al serviciilor, dar mai ales
pretulla jumatate fata de concurentul Resortul Casa Comana*****

Fata de concurenta, Pensiunea Comana****, intervine cu o oferta unica de vanzare (OUV) -

cicloturismul montan si terenul de sport multifunctional, lucru menit de “a lua fata concurentei”. OUV
desemneaza particularitatile si avantajele pe care le prezinta produsul nostru fata de cel al concurentei.
 Drumetiile pe bicicleta sunt tot mai gustate in Germania, Italia si Franta. In plus pe piata acestor tari
au aparut in ultimul deceniu al secolului XX diverse tipuri de biciclete de drumetie, care insumeaza
aproximativ 50% din vanzarile anuale. Federatia Parcurilor Naturale din Franta – realizand importanta
acestei activitati turistice si economice de anvergura, a pus in miscare imaginatia si dinamismul specialistilor
sai, reuniti cu specialistii din domeniul turismului. In prezent se realizeaza scurte sejururi, in cadrul carora se
pot inchiria biciclete (parcurile dispun de 150-500 de biciclete) pentru itinerarii propuse, marcate,
semnalizate, balizate. Sunt organizate probe sportive promotionale, in cadrul club-house-urilor special
amenajate.

Aceasta formula de vacanta este practicata si in tara noastra, promotorul acestora fiind Asociatia de
Turism Montan Prahova (1996). Prin intermediul acesteia, iubitorii acestui gen de vacanta pot inchiria
echipament velo la Comana, Mihai Bravu si Gradistea.

Pensiunea Comana**** intervine pe piata si cu mai multe Oferte Speciale Unice (OSU) cum ar fi:
apa plata, cafea si bauturi traditionale (tuica, palinca,vin) oferite GRATUIT tuturor clientilor pe toata durata
sejurului.

8. Distributie, reclama, vanzare

Pornindu-se de la rolul pe care publicitatea il detine in promovarea acestei activitati de turism rural,
Pensiunea Comana**** intentioneaza, sa-si dezvolte un sistem propriu de publicitate, bazat pe emiterea de
pliante, interventii in mass-media zonala, folosirea reclamei facuta de turisti, mai ales de cei din strainatate,
precum si activitati menite sa asigure atragerea unui numar cat mai mare de turisti. Se porneste de la ideea ca
un turist multumit poate influenta pozitiv alti posibili 8, iar un turist nemultumit va influenta negativ cel putin
alti 17, posibili clienti.

Exista ca materiale informative doua site-ri: www.pensiuneacomana.ro respectiv www.hotelcomana.ro,

ambele in limba romana, engleza, franceza, germana si spaniola, un telefon cu numar usor
memorabil 0733.COMANA.

Pensiunea Comana**** va fi inscrisa pe mai multe site-uri romanesti si straine de

promovare a turismului si obligatoriu va fi prezenta pe arhicunoscutele, ca impact, site-uri de
vanzare on line in intreaga lume cu milioane de vizitatori si cumparatori de produse
turistice: www.booking.com respective www.tripadvisor.com.

La RECEPTIE, fiecare client va primi o mapa cu materiale informative ale zonei in care
contactul cu Pensiunea Comana**** va fi puternic evidentiat. Papuceii de hotel de unica folosinta
vor fi personalizati cu insemnele www.pensiuneacomana.ro si Tel. 0733.COMANA, mizandu-se pe
comportamentul clientilor de a-si insusii papucii de unica folosinta.

Fiecare, absolut fiecare, client care a fost cazat la Pensiunea Comana**** va primi cel putin
un mesaj SMS si/sau un mesaj e-mail cu ocazia zilei de nastere.

CAPITOLUL VII

Analiza SWOT (analiza proiectelor de investitii, puncte tari,

 puncte slabe, oportunitati, nesanse)

Puncte tari

 Cladirea pensiunii a fost gandita-proiectata pentru a fi folosita in exclusivitate in scop

turistic, respectand si aplicand inca din faza de proiect cele mai noi norme in domeniu;

 Arhitectura cladirii este unica in zona avand cu siguranta darul de a atrage, fiind “altfel”;

 Se afla amplasata relativ aproape de principalii furnizori de turisti: Bucuresti, Ploiesti, Pitesti,
Brasov, chiar si Constanta;

 Se afla in apropierea unui punct de atractie deosebit la nivel mondial: Rezervatia Parcul
National Comana si Manastirea Comana, de a carui merketing poate beneficia indirect;

 Accesul este facil pentru orice tip de auto;

 Amplasamentul, satul Comana, atrage prin unicitate si spatiu liber fiind altfel decat
aglomeratia de pe arhicunoscuta Valea Prahovei sau inghesuitul Moieciu de Sus;

 Zona atrage si prin hipermediatizatele sarbatori si traditii locale, iar una dintre ele care
atrage zeci de mii (!) de vizitatori este – Serbarea Bujorului – la sfarsirul lunii mai se
organizeaza aceasta serbare nationala, manifestare ocazionata de “spectacolul” infloririi
bujorului de padure, cu contributii la pastrarea traditiilor, la conservarea biodiversitatii, si in
cazul de fata la ocrotirea acestei specii (Paeonia peregrina var. romanica) raspandita pe un
areal forestier de numai 231.4 ha, constituit intr-o rezervatie naturala;

 Pensiunea Comana **** beneficiaza de un teren cu o suprafata generoasa (3 500mp)

comparativ cu inghesuitele pensiuni “gard in gard“ din Moieciu de Sus, dar mai ales
beneficiaza de teren de sport multifunctional, lucru rar intalnit pe tot arealul statiunilor
montane;

 Nu in ultimul rand, poate chiar cel mai tare punct, in Rezervatia Parcul National Comana
este din ce in ce mai greu, aproape imposibil, sa mai construiesti o noua pensiune, deoarece
normele pe care trebuie sa le indeplinesti sunt la limita imposibilului.

Puncte slabe

 Satul Comana inca nu este la fel de cunoscut precum statiunile de pe Valea Prahovei, Bran
sau Moieciu ;

 Actualmente, in ciuda distantei relativ mici, se ajunge destul de greu din Bucuresti in satul
Comana din cauza infrastructurii auto deficitare, a lucrarilor ce se executa la centura
ocolitoare a Bucurestiului si blocajul din fiecare zi din Bucuresti. Inca nu exista autostrada;

 Se va practica cu predilectie un turism de week-end;

 Pensiunea nu isi poate permite sa plateasca personal de inalta calificare;

  Momentan nu exista aeroport la Adunatii Copaceni, iar lipsa legaturilor aeriene directe cu o
serie de tari interesate (enumerate anterior in tabel) afecteaza potentialii turisti atrasi
prin www.booking.com, respectiv www.tripadvisor.com;

 Lipsa de experienta a propietarilor Pensiunii Comana**** ;

 Posibilitati limitate de folosire a cartilor de credit si a cecurilor de calatorie;

Oportunitatile

1. Acordarea tichetelor de vacanta;

2. Aprobarea construirii Aeroportului International Adunatii Copaceni, la 15 km de Pensiunea Comana****
3. Terminarea in anul 2010 a centurii rutiere a Bucuresti-ului si construirea Autostrazii Bucuresti- Giurgiu, in prima faza chiar
doar si primul tronson pe partea de sud a centurii Bucuresti va fluidiza circulatia rutiera si desigur va influenta favorabil
decizia bucurestenilor de a-si petrece chiar si un week-end in satul Comana;
4. Cresterea numarului de cetateni occidentali care desfasoara activitati economice in Bucuresti
5. Amplasarea intr-un centru de recreere ( Rezervatia Parcul National Comana, Parcul de Aventuri ) si meditatie ( Manastirea
Comana ) coroborat si cu gradul crescut de saturatie al turistilor bucuresteni fata de Valea Prahovei;
6. Promovarea mult mai buna a Manastirii Comana, datorita modernizarii cladirii si a spatiului de primire oaspeti/vizitatori;
7. Imaginea romantica, puritatea si arhaicul satului Comana.

Amenintarile

1. Imaginea nu tocmai favorabila a Romaniei la nivel extern (preturi mari fara o calitate adecvata, pericol, hoti, logistica,
informatii, serviciile pentru consumatori);
2. Infrastructura deficitara;
3. Neintelegerea conceptului “pret pentru valoare”;
4. Prelungirea perioadei de criza economica mondiala.

CAPITOLUL VIII

Analiza financiara

Cel putin pentru primul an de activitate care include greutatile inerente oricarui inceput si
constientizand faptul ca baza fundamentala a turismului in zona Comana este turismul de week-end, de
Sarbatori si un aflux mai mare pe timpul verii, Pensiunea Comana**** isi propune sa aiba un grad de
ocupare de 27% - 29%. La un procent de 29 grad de ocupare rezulta 105 zile calendaristice ocupate, mai
exact 1 058 innoptari, la cele 10 camere capacitate de cazare.

1. Cheltuieli

a) Cheltuieli lunare cu personalul

Personalul este alcatuit din 4 oameni, astfel:

 - 1 administrator de pensiune retribuit lunar cu 2 000 de lei;

- 1 bucatar si cu functie de ospatar cand timpul de lucru o permite, la a caror servicii se va apela
in zilele de J,V,S,D, cu un salariu lunar de 1 000 de lei;

- 2 angajati cu functii multiple: cameriste, ospatar, receptioner, cu o norma de 4 zile saptamanal,

retribuitie lunar fiecare cu cate 800 de lei.

Angajatilor li se asigura cazare si masa in toata perioada cand sunt prezenti la pensiune pentru a-si
desfasura activitatea. Cheltuielile lunare pentru asigurarea meselor zilnice ale personalului sunt estimate la 1
200 lei lunar.

TOTAL CHELTUIELI LUNARE CU PERSONALUL: 5 800 lei

b) Cheltuieli lunare administrative (media anuala)

- Cheltuieli lunare estimate cu asigurarea lemnelor pentru incalzire 400 lei;

- Cheltuieli lunare estimate cu plata energiei electrice si alte utilitati (cablu TV, detergenti,
etc.) 500 lei;

- Cheltuieli lunare necesare asigurarii consumabilelor de hotel (media anuala) 600 lei .

TOTAL CHELTUIELI LUNARE ADMINISTRATIVE: 1 500 lei

TOTAL CHELTUIELI LUNARE ESTIMATE (media anuala) A+B = 7 300 lei

2. Determinarea costurilor/noapte de cazare

La o estimare de 29% grad de ocupare anual (1058 innoptari, la cele 10 camere capacitate de cazare),
rezulta faptul ca media anuala al numarului de innoptari/luna este de 88 innoptari (1058 innoptari intr-un
an/12 luni calendaristice).

Media anuala a cheltuielilor totale intr-o luna calendaristica a fost calculata mai sus, fiind de 7 300
lei/luna. De aici rezulta ca pentru a afla suma de bani necesara unei innoptari trebuie sa raportam suma totala
de bani necesari asigurarii platilor lunare, adica 7 300 lei, la numarul total de innoptari/ luna adica 88.

Din cele relatate mai sus rezulta ca pentru o innoptare, pensiunea “cheltuie” 7300 lei/88 innoptari
lunare, adica 83 lei.

La suma de 83 lei se adauga suma de 35 lei care reprezinta micul dejun zilnic pentru doua persoane,
precum si bauturile traditionale si cafeaua oferite gratuit.

Din toate aceste calcule s-a determinat costul final “de productie”al unei innoptari de doua
persoane (camera dubla) 118 lei.

3. Pretul/noapte pentru 2 persoane + mic dejun

 4 camere, respectiv cele doua de la parter precum si “cele mici” de la mansarda sunt oferite la 150
lei/noapte/2 persoane + mic dejun.

Celelalte 6 camere (camerele mari) sunt oferite la 190 lei/noapte/2 persoane + mic dejun.

Tarifele sunt diferentiate datorita evidentelor diferente de marime si pozitie ale camerelor.

4. Calcularea profitului anual obtinut din cazare/camera si total

o Camerele de la parter si “camerele mici” de la mansarda

Profit innoptare = Venit – Cheltuieli

Profit innoptare = 150 – 118 = 32 lei

Profit /an (1058 innoptari) = Profit innoptare X 1058 innoptari

Profit /an (1058 innoptari) =32 X 1058 = 33 856 lei

Profit lunar 33 856/12 luni = 2 821

o “Camerele mari”

Profit innoptare = Venit – Cheltuieli

Profit innoptare = 190 – 118 = 72 lei

Profit /an (1058 innoptari) = Profit innoptare X 1058 innoptari

Profit /an (1058 innoptari) = 72 X 1058 = 76 176 lei

Profit lunar 76 176/12 luni = 6 348 lei

PROFITUL TOTAL LUNAR OBTINUT DIN CAZARE

2 821 X 6 348 = 9 169

PROFITUL TOTAL ANUAL OBTINUT DIN CAZARE

9 169 X 12 luni = 110 028

La acest profit se adauga cel obtinut din activitatea de restaurant. Ca target se doreste obtinerea unui
profit/turist de 50 lei la un adaos comercial de 100%.

Alte profituri pot fi obtinute si din activitatile de inchiriere ATV, biciclete mountainbike si echitatie.
 CAPITOLUL IX

CONCLUZIE

Aceasta lucrare, departe de a fi una stiintifica, s-a dorit a fi o prezentare a unei oportunitati de afacere
in turism, bazandu-se pe identificarea si exploatarea la maxim a tuturor elementelor care pot fi speculate intr-
un caz concret, adica cel prezentat aici.

Lipsa de experienta in turism poate fi compensata cu atitudinea pentru turism. Cunostiintele teoretice
dobandite dupa absolvirea cursului de “Manager in activitatea de turism – Cedes”, coroborate cu experientele
in calitate de turist, pot actiona sinergic, avand drept consecinta promovarea unui turism valoros. Pentru mine
turismul este o provocare, o continua lupta de perfectionare, de autodepasire, iar faptul ca in aceasta “ lupta
frumoasa”, numita competitie, se regasesc oamenii, ma indeamna la optimism si prudenta.

A face turism este ceva greu pentru ca lucrezi cu si pentru oameni, iar precum comediantul care
transpira din greu pentru a-i face pe oameni sa rada, asa si hotelierul trebuie sa se dezumanizeze, lasand
oboseala si grijile personale la o parte, pentru a-i face pe oameni sa se bucure de industria ospitalitatii.

A produce turism in Romania este o oportunitate de a te face remarcat nefacand nimic altceva decat a
te comporta normal, iar normalul intr-o tara care a uitat acest termen, va fi apreciat ca fiind ceva…deosebit!

Concluzia mea finala: ar fi ireal de frumos daca turismul din Romania ar profita de toti factorii de
mediu si s-ar comporta normal: asta si-a propus Pensiunea Comana****. Sa fie ceva “anormal” pe piata
romaneasca de turism, adica sa uimeasca prin servicii normale!

BIBLIOGRAFIE

 Pompei COCEAN, Gheorghe VLASCEANU, Bebe NEGOESCU , Geografia generala a turismului, Editura Meteora Press,
Bucuresti, 2002
 Pompei COCEAN, Geografia turismului, Editura Carro, Bucuresti, 1996
 Puiu NISTOREANU, Turismul rural, o afacere mica cu perspective mari, Editura Didactica si Pedagogica – Bucuresti 1999
 Vasile GLAVAN, Potentialul turistic si valorificarea sa, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2006
 Vasile GLAVAN, Resurse turistice pe Terra, Editura Economica, Bucuresti, 2000
 Inititives rurales, no10, avril 1999
 Site-ul oficial al Primariei Moieciu
 www.turism.gov.ro

[1] Sursa: site-ul oficial al Primariei Comana

[2] idem1
[3] idem1

[4] idem1

[5]Vasile GLAVAN, Potentialul turistic si valorificarea sa, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2006

[6] Pompei COCEAN, Gheorghe VLASCEANU, Bebe NEGOESCU , Geografia generala a turismului, Editura Meteora Press,
Bucuresti, 2002.

[7] Pompei COCEAN, Gheorghe VLASCEANU, Bebe NEGOESCU , Geografia generala a turismului, Editura Meteora Press, Bucuresti,
2002

[8] Puiu NISTOREANU, Turismul rural, o afacere mica cu perspective mari, Editura Didactica si Pedagogica – Bucuresti 1999

[9] Puiu NISTOREANU, Turismul rural, o afacere mica cu perspective mari, Editura Didactica si Pedagogica – Bucuresti 1999

[10] Inititives rurales, no10,avril 1999