Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Turism, AN II , ZI
Bucuresti,2017-2018
0
CAPITOLUL 1. CONSIDERENTE GENERALE
Scurt istoric. Staţiunea datează din secolul al- XVI -lea, apele minerale fiind cunoscute şi
apreciate încă de la 1800. Primul stabiliment a fost fondat în 1845 , apele minerale de aici
devenind celebre datorită valorilor curative. În 1862 s-au făcut primele analize chimice ale
apelor. După 1970, capacitatea staţiunii a crescut foarte mult (cca 5000 locuri de cazare),
Depresiunea Dornelor.
Accesul în staţiune. Rutier: Bucureşti - Focşani pe E 2, Focşani -Bacău -Piatra Neamţ -Poiana
Teiului - Broşteni - Vatra Dornei pe DN 17; Bucureşti - Focşani - Fălticeni - Suceava pe E20.
Feroviar: Gara Vatra Dornei pe linia Bucureşti -Suceava - Vatra Dornei sau pe linia Cluj
Stabilimentului balnear amenajat cu alei şi îngrijit după canoanele arhitecturii peisagistice, iar
altul pe Runc.
1
Privind de pe Vârful cu Dor din parcul balnear, se vede perspectiva Barnarelului şi a
Giumălăului. Spre apus se află muntele Ouşorul de lângă Dorna Candrenilor, care seamănă
Din celălalt parc de pe Runc, după vreo 500 m de urcuş se văd culmile Călimanilor
(2102m), ale Pietrosului (2305m), ale Ineului (2280m) iar după alţi câţiva metri de urcuş se
deschide în faţa ochilor peisajul variat al încântătoarei văi a Bistriţei. Spre sud-est se înşiră
vârfurile mai joase din dreapta Dornei, pe malul căreia se întinde parcul staţiunii balneare.
În partea de răsărit a staţiunii, se profilează Barnarelul înalt de 1328 m, a cărui ascensiune este
mai obositoare datorită pantei abrupte. De pe culmea lui, Vatra Dornei apare ca o cetate, cu
Alte privelişti deosebite le oferă Pietrosul Moldovenesc (1794m), terminat spre vârf cu
stâncile care i-au dat şi numele. Alt munte cunoscut, Giumalăul (1859m) este acoperit cu
păşuni iar la poalele lui curge râul Bistriţa al cărui curs, urmându-l cu privirea, oferă mai la
înfaţişarea unor ruine de cetate). Pot fi observaţi şi Munţii Călimani, însă doar partea formată
din stânci de lavă şi piscul Pietrele Roşii (1700m) acoperit cu păduri de brad.
temperaturii aerului este redusă. În lunile de vară nopţile sunt răcoroase iar zilele temperate.
Climatul este continental moderat cu veri răcoroase ( iulie 15,2 grade Celsius) şi ierni reci (
-6 grade Celsius), specific depresiunilor. Temperatura medie anuală este de 5,2 grade Celsius,
iar regimul precipitaţiilor de 600-800 mm mai abundente din mai până în august.
2
Bioclimatul este tonic stimulent cu nuanţe de sedare.
hidromineralizate Vatra Dornei, Sarul Dornei, Dorna Candrenilor, Poiana Negri, Poiana
Vinului etc.
potenţeze calitatea aerului ca factor natural de cură. Plimbările în zonele populate cu ioni
Prezenţa ozonului în atmosferă, corp gazos de culoare albăstruie, cu miros caracteristic, are
O importanţă covârşitoare pentru sănătatea omului, în mod deosebit pentru cei cu afecţiuni
ale aparatului respirator, o au aerosolii naturali. În timpul zilelor însorite, sub influenţa
radiaţiilor solare, răşinile şi uleiurile eterice de frunzele de brad, pin şi molid se volatilizează.
Vaporii degajaţi de pe cetini în timpul zilelor toride, fiind relativ grei nu se risipesc în
localităţilor dornene aerul încărcat cu aceste miresme binefăcătoare pentru sănătatea omului.
Bolnavii şi turiştii din staţiune beneficiază astfel de efectul acestor aerosoli naturali cu certa
valoare terapeutică.
Altitudinea staţiunii (804m) şi a munţilor din jur, puritatea aerului, gradul de umiditate,
3
adăpost, de sedare şi de puternică cruţare, cu influenţe tonifiante asupra sistemului nervos, a
metabolismul. Acţiunea tonifiantă a climatului din Dorne are o influenţă benefică, de prim-
De aceea o cură în Staţiunea Balneoclimaterică Vatra Dornei are darul ameliorării stării de
În ceea ce priveşte capitalul social, la 1 iulie 2002, populaţia stabilă a municipiului Vatra
Dornei era de 16.465 persoane, din care 47,4% bărbaţi şi 52,6% femei (date preliminare
2002).
În anul 2001, numărul născuţilor vii a fost de 172, în creştere cu 16 faţă de 2000. Numărul
Sporul natural al populaţiei în anul 2001 a fost negativ, respectiv -10 persoane, în creştere
cu 6 persoane faţă de anul 2000. Această creştere a sporului natural al populaţiei se datorează,
4
Evoluţia populaţiei la recensăminte
Instituţiile de ocrotire a sănătăţii din Vatra Dornei acoperă necesarul de asistenţă medicală
atât pentru cetăţenii municipiului, cât şi pentru un procent semnificativ din populaţia din
Populaţia stabilă care beneficiază de serviciile Spitalului municipal este de circa 52.000
locuitori, iar cea a turiştilor din staţiunea balneară şi a celor în tranzit se ridică la circa
100.000 pe an.
Sectorul public cuprinde: spitale –1; dispensare medicale– 3; medici – 44; creşe – 1.
persoane – 24.
Sistemul de sănătate are numeroase carenţe: lipsa medicamentelor, condiţii improprii, lipsa
aparaturii performante, lipsa unor cadre sanitare ultraperfecţionate, salarii proaste în sistemul
ca atare.
În anul 2001, în judeţul Suceava, speranţa de viaţă la naştere era la femei – 75,68 ani, iar la
bărbaţi – 69 ani.
5
În privinţa cauzelor deceselor generale, pe primul loc se situează bolile cardiovasculare,
cirozele hepatice cronice, bolile pulmonare cronice obstructive, bolile ulceroase, diabetul
zaharat.
În cursul anului 2001, rata de ocupare a populatiei era de 25,14%. Distribuţia numărului
mediu de salariaţi pe ramuri ale economiei evidenţiază următoarele: cea mai mare parte se
regăseşte în industrie (41,8% din total), urmată de transporturi (11,3%), comerţ (8,9%),
sănătate (8%), învăţământ (7,6%), construcţii (3,9%), administraţie publică (2,1%), financiar
În Vatra Dornei, rata şomajului calculată în sensul O.U.G. nr.24/1998 (privind regimul
zonelor defavorizate) a cunoscut o valoare maximă în anul 2000 fiind de 9,39%, sub nivelul
ratei şomajului înregistrată în judeţul Suceava (12%) şi rata şomajului pe ţară (10,5%). În anul
1995 6.831
1996 6.670
1997 6.393
1998 5.538
1999 5.401
2000 5.068
2001 4.939
6
Ocupaţia de bază a localnicilor este turismul. Astfel, gradul de calificare al resurselor
- 10 clase – 1.053
- 8 clase – 2.040
- agenţi turism
- recepţioneri hotel
- ospătari – bucătari
betonişti, etc.
mineri.
7
CAPITOLUL 2. ANALIZA TURISMULUI ÎN STAŢIUNEA VATRA
DORNEI
Staţiunea balneo-climaterică Vatra Dornei are patru baze de tratament, cu secţii de băi
recuperatorie. Există 6 izvoare pentru cura interna şi peste 30 pentru cura externă. Izvoarele
Existenţa apelor minerale este legată de emanaţiile de dioxid de carbon ale manifestărilor
postvulcanice din masivul Călimani. Migrarea CO2 spre suprafaţă se realizează prin sistemul
de fracturi tectonice care afectează fundamentul; o parte din gaz este reţinut de apa subterană
acumulată în partea alterată a şisturilor cristaline; cea mai mare parte însă, se dizolvă în
stratele acvifere freatice, acumulate în depozitele celor două terase din dreapta râului Dorna.
Mineralizarea mai puternică se produce acolo unde acviferele freatice menţionate sunt dispuse
Zăcământul hidromineral este deschis şi exploatat în prezent prin 17 surse, din care opt captări
Din cele 17 surse existente în staţiune se poate exploata un debit de peste 600mc/24 ore,
apa minerală carbogazoasă fiind furnizată, în principal, de stratul acvifer acumulat în nivelele
permeabile ale terasei superioare. Acest debit ar putea fi mărit printr-o exploatare raţională la
8
peste 900 mc/24 ore, însă fără a deschide noi surse care ar putea periclita zăcământul
Din punct de vedere hidrochimic, apele minerale de la Vatra Dornei sunt bicarbonate
identică cu a apelor dulci din zonă, ceea ce confirmă faptul că mineralizarea apei se produce
numai prin dizolvarea dioxidului de carbon în acviferele din terasele râului Dorna.
Proprietăţile terapeutice ale nămolului de turbă obţinut din „Tinovul Mare” de la Poiana
Stampei – unic în felul său – are o acţiune complexă de stimulare şi oprimizare asupra
întregului organism. Pe lângă factorii fizici (mecanici şi termici), nămolul acţionează prin
multe vitamine cu acţiuni bacteriostatice. Toate aceste proprietăţi fac din nămolul de turbă un
important factor de cură, acesta găsindu-şi întrebuinţarea în cele mai diverse acţiuni
băi la cadă cu apă minerală încălzită, împachetări şi băi cu nămol, împachetări cu parafină,
cardiovasculare pot să-şi trateze simultan, bolile reumatice. Se aplică un tratament combinat
dozat, atât factorii naturali (nămolul, apele minerale, plantele medicinale, cura de teren etc.),
cât şi o medicaţie specifică. Va fi reluată, într-o formulă nouă, cura internă cu ape minerale de
Dorna, care influenţează creşterea debitului cardiac în condiţiile scăderii tensiunii arteriale şi
9
Vatra Dornei dispune de mai multe tipuri de ape minerale, fiecare caracterizându-se printr-
Indicaţii de tratament:
sală şi bazin, hidroterapie cu băi carbogazoase, băi de plante medicinale, duşuri (subacvatice
operate, boli ale areterelor (arterite, boala Raynaud) şi ale venelor (varice, acrocianoza,
sechele, trombofeblită).
10
Tratamentul se axează în principal pe băi carbogazoase şi mofete naturale la care se adaugă
băi galvanice, băi ascendente, afuziuni iar din electroterapie ionizări, raze ultraviolete.
-de natură reumatismală: artroze cu diverse localizări şi stadii evolutive, spodiloze simple sau
-de natură traumatică, acute sau sechelare: entorse, luxaţii, fracturi după imobilizare,
recuperare la sportivi;
-de natură neurologică: sechele după accidente vasculare cerebrale (hemipareze şi hemiplegii
sciatică secundară.
3. Boli asociate
- boli ale aparatului respirator: rinosinuzite, bronşite cronice, emfizem pulmonar, astm
bronşic, boli profesionale (fibroze, silicoză) tratate cu aeroterapie, aerosoli şi inhalaţii cu ape
11
- boli endocrine – hiper şi hipotiroida, tulburări de menopauză.
- boli ale sistemului nervos: nevroze (astenică, anxioasă sau depresivă) arteroscleroză
- boli ale sângelui – anemii prin cură internă la izvor (ape feruginoase)
- boli metabolice: diabet, obezitate – cură mixtă internă şi externă (băi, kineto, masaj)
-băi carbogazoase
-fosfoterapie (ultraviolete)
12
-mofete naturale
Cura balneară durează 10-18 zile şi se compune din asocierea factorilor naturali cu proceduri
În afară de resursele turistice naturale ale staţiunii, apele minerale, Vatra-Dornei deţine şi
resurse turistice antropice care oferă un aspect aparte turismului din zonă.
Pentru cei ce-şi doresc o vacanţă activă, staţiunea Vatra Dornei dispune de multiple
posibilităţi de petrecere a timpului liber: drumeţii, circuite auto la mănăstirile din Bucovina,
pescuit pe râul Bistriţa, parapantă în Suhard, riverrafting, ciclism montan prin toată
depresiunea Dornelor, iar pentru sezonul de iarnă sunt amenajate pârtii de schi de dificultate
medie, prevăzute cu instalaţii de transport pe cablu, un patinoar şi o pârtie pentru sănii, iar pe
În ceea ce priveşte cazarea în staţiune, turiştii au de ales între mai multe structuri de cazare.
Hotelurile din staţiunea Vatra Dornei au o capacitate totală de 1400 de locuri, capacitate ce
variază de la 20 de locuri de cazare (Maestro, BVT) la 580 locuri cât însumează complexul
hotelier „Călimani – Bradul”; acesta din urmă reprezentând 45% din totalul bazei hoteliere.
Deoarece Vatra Dornei este o staţiune balneoclimaterică, unele hoteluri (Intus, Călimani –
Bradul, Cembra) dispun de baze terapeutice complexe, legate prin pasaje închise şi de baze
de tratament. Acest fapt face ca aceste hoteluri să aibă un grad maxim de ocupare, cu
13
Vilele din staţiuni, prin amplasament şi stil arhitectonic, marchează tendinţele şi
orientările, în materie de dotare, pe care le-a avut turismul pe parcursul a aproape 100 de ani
şi influenţele europene care s-au exercitat. Şi în prezent acestea reprezintă un exemplu reuşit
determinat.
În staţiunea Vatra Dornei există 7 vile – case de odihnă, dintre care patru (Vila Ozon, Vila
Pârtie, Vila Suhard şi Vila Pinul) funcţionează împreună cu hotelul Cembra şi aparţin de S.C.
„Sind România S.A.” Capacitatea lor totală este de 240 de locuri, având şi bază proprie de
tratament, 3 cantine şi 2 bufete- bar. Celelalte vile (Musetti, Călimănel şi Iulia) au confort mai
Pe lângă vile, trebuie menţionate pensiunile turistice şi agroturistice - care sunt structuri de
sau în clădiri independente, care asigură pe lângă cazarea turiştilor şi condiţii de pregătire şi
servire a mesei.
În depresiunea Dornelor, acestea sunt foarte numeroase având în total o capacitate de 485
Cele mai multe cabane sunt amplasate în zona montană; astfel fiind cabanele Giumalău şi
Rarău de pe munţii cu acelaşi nume şi cabanele Reţitiş şi Pietrosul din Munţii Călimani. În
aria depresionară, singura cabană este cea din Vatra Dornei- Cabana Schiorilor, aşezată la
hoteluri, vile, pensiuni, cabane turistice, hanuri, popasuri are o capacitate mare de cazare –
14
2120 locuri, aceasta dominând în zona staţiunii Vatra Dornei. În staţiunea Vatra Dornei
capacitatea de cazare este cu mult mai ridicată la hoteluri decât la celelalte forme de cazare.
15
CAPITOLUL 3. STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE AL STAŢIUNII
VATRA-DORNEI
Analiza SWOT este o metodă eficientă, utilizată în cazul planificării strategice pentru
strategiei de dezvoltare.
de drumuri
domeniul turismului
16
Oportunităţi Ameninţări
Puncte Tari
vânturi fiind apărată de munţii Carpaţi care ocrotesc zona. Precipitaţiile bogate şi
relieful sub formă de terase au favorizat dezvoltarea unei întinse pânze freatice, care
se mai păstrează nealterate tradiţiile populare transmise din moşi strămoşi. La muzeul
17
etnografic din staţiune sau direct în casele muzeu din Dorna Arini, Panaci, Dorna
Candrenilor sau Ciocăneşti, turiştii pot afla frumuseţea portului tradiţional bucovinean,
spectacole în aer liber care atrag mulţi spectatori. Un moment aparte pentru oaspeţii
Puncte Slabe
- Vatra Dornei face parte din Zona de Dezvoltare N-E unde produsul intern brut pe
locuitor are cea mai mică valoare dintre toate regiunile (71,7% din media naţională -
2002). Zona de Dezvoltare N-E are şi cea mai ridicată rată a sărăciei dintre toate
regiunile – 40.7% în 2001 dar şi cea mai mare rată de mortalitate infantilă dintre toate
regiunile.
18
- Inexistenţa unor instituţii de învăţământ preuniversitar şi superior în domeniul
Oportunităţi
Dezvoltare în Turism.
Ameninţări
căutarea unor câştiguri mai mari creşte de la an la an. Numărul persoanelor cu studii
superioare, în special al celor cu master şi doctorat, a fost substanţial mai mare decât al
celor care s-au mutat cu serviciul într-o altă ţară în anii trecuţi. Şi tot acest segment
este cel care îşi arată şi în viitor, într-un grad mult mai mare, disponibilitatea de a se
19
3.2. Forme de turism practicabile
Fermecătoarele peisaje din Vatra Dornei conferă un cadru agreabil diverselor forme de
turism. La Vatra Dornei nu vă puteţi plictisi şi după o vacanţă de o săptămână sau două vă
Turismul balneo-climateric
Se practică în staţiunea Vatra Dornei dar şi la Poiana Negrii, Iacobeni, Sarul Dornei,
feruginoase;
-nămoluri de turbă din Tinovu Mare Poiana Stampei, caracterizat ca turbă oligotrofă slab
m, leagă staţiunea de hiterlandul montan, dotat la rândul său cu unităţi turistice şi alte
Durata sejurului în staţiunile climaterice montane este mai redusă : 4 nopţi cazare/ turist
ducând la o rulare mai accentuată a persoanelor. Paleta de activităţi este cu atât mai diversă
20
cu cât se oferă mai multe posibilităţi de practicare a lor, prin amenajări sportive (river rafting,
în mod substanţial la creşterea puterii de atracţie a staţiunilor atât pentru turiştii români cât şi
străini.
Practicarea acestei forme de turism este favorizată de amenajările tehnice sub forma
pârtii de schi: Dealul Negru –3000 m lungime , grad de dificultate mediu Partia Parc (pârtie
Sporturile ce se pot practica la Vatra Dornei sunt: schi alpin, excursii montane, escaladă şi
alpinism, escaladă pe gheaţă , schi tour, schi fond, schi extrem, la care se adaugă traseele
Turismul itinerant
21
Această mişcare este punctată de sejururi scurte (una, maxim 2 înnoptări) şi are o motivaţie
variată.
centre urbane mari, cu activităţi economice complexe, generatoare de fluxuri turistice intense.
Volumul real al circulaţiei turistice montane este mult mai mare decât cel rezultat din
datele statistice, cu atât mai mult, cu cât în apropierea unităţilor montane sunt staţiuni care se
bazele de plecare. De asemenea, sub incidenţa turismului montan intră şi o parte a turismului
hibrid, de week-end.
Turismul de drumeţie montană - este cel mai răspândit şi stimulat de valoarea peisagistică
Turismul de tip alpinism - este o formă exclusiv sportivă a turismului montan, practicat de
abrupte, ridicaţi până la verticală, chiar subplombaţi şi energie mare de relief, de sute de
metri.
S-a impus începând din perioada interbelică, odată cu dezvoltarea explozivă a urbanizării
22
decenii. În paralel, a crescut masa populaţiei concentrată în oraşe şi ocupată în activităţile
acestora.
tradiţionale), precum şi modul de petrecere a segmentului de timp liber pentru cei ce solicită
23
Capitolul 4. Relansarea turismului din staţiunea Vatra-Dornei
Turismul balnear este acea parte a turismului în care motivaţia destinaţiei este păstrarea sau
celor care vor să se relaxeze să-şi regăsească vitalitatea şi o bună condiţie fizică,mentală şi
spirituală. Datorită acestui fapt în ultimele decenii, prin importantele sale efecte sociale şi
economice, turismul balnear a devenit un segment major al pieţei turistice internaţionale, spre
care se centrează importante mijloace materiale şi umane, cu implicare tot mai profundă a
înalt nivel calitativ, chemate să satisfacă cerinţele vitale ale omului modern, determinate de
dezvoltare a turismului românesc pe 20 ani, între anii 2007-2026, pe care au numit-o „Master
Acest proiect îşi propune să aprobe principiile dezvoltării durabile a turismului aşa cum
este definit de către Organizaţia Mondială pentru Turism, şi anume „Dezvoltarea durabilă a
turismului satisface cerinţele prezente ale turiştilor şi regiunilor turistice şi protejează şi creşte
24
tuturor resurselor, astfel încât nevoile economice, sociale şi estetice să fie îndeplinite şi să fie
climatul”.
În Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007-2026 sunt propuse acţiuni
Prima dintre aceste acţiuni, acţiunea 15, trebuie efectuată de ANT şi Organizaţia
Acţiunea 15
- care tratamente balneare rămân în cerere pentru segmentul biletelor de tratament şi care
preventiv;
wellness.
- ţări ale căror sisteme de asigurări de sănătate subvenţionează tratamentul balnear şi care ar
putea fi interesate de vizite în România; cum ar putea fi atraşi pacienţii din aceste ţări;
unice ale României – mofete, nămoluri unice, etc. prin decizia personală sau la
25
recomandarea medicului;
ANT şi Organizaţia Patronatelor din Turismul Balnear din România (OPTBR) trebuie să
*Master Plan pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007-2026, partea a 2-a, pag 269
autentică;
industria turistică;
26
de voluntariat ale societăţii civile în dezvoltarea şi promovarea turismului în
judeţul Suceava;
asociaţii şi fundaţii, etc. care sunt implicaţi direct sau indirect, în dezvoltarea
turismului în judeţ.
În cadrul strategiei de dezvoltare a staţiunii sunt definite obiectivele acesteia printre care se
următoarelor obiective:
servicii turistice;
În vederea atingerii acestor obiective s-au constituit şi realizat o serie de proiecte şi anume:
27
de distracţii „Lunca Dornei”, construirea unui patinoar artificial, Amenajarea pârtiei de schi
Primul proiect urmăreşte în urma realizării lui să reducă gradul de poluare din centrul
Cel de-al doilea proiect propune creşterea eficienţei energetică prin reabilitarea şi
modernizarea centralelor termice existente (Centru I şi Centru II), în vederea obţinerii energiei
Cel de-al treilea proiect urmăreşte creşterea calităţii vieţii, dezvoltarea serviciilor şi
Obiective Acţiuni
1. Dezvoltarea infrastructurii de bază a. Reabilitarea şi modernizarea sistemului
stradal;
b. Construcţia de locuinţe;
28
oraşului;
productive;
de locatari;
Dornei.
3. Regenerare urbană a. Perfecţionarea planului de urbanism
general al localităţii;
29
a terenurilor pentru ca toate proiectele de
spaţială.
4. Protecţia mediului a. îmbunătăţirea calităţii mediului
urbane;
persoane cu handicap);
b. Reorientarea profesională;
localităţii;
medicală;
tradiţionale;
30
publică şi organizaţiile non-
comunitar;
vânătoare şi pescuit;
Vatra Dornei.
schiabil;
turismului.
31
Prin resursele de apă minerală, factorii naturali de cură, potenţialul natural bogat cât şi cel
rând existenţa apelor minerale, cu proprietăţi terapeutice, turba, au condus la dezvoltarea unui
turism balnear; poziţionarea oraşului într-o zonă montană deosebit de frumoasă au făcut
posibilă amenajarea unor pârtii şi astfel dezvoltarea unor activităţi de agrement (sporturilor de
iarnă, a drumurilor).
tradiţiile, portul popular, toate acestea oferind multiple posibilităţi pentru desfăşurarea
turismului de agrement.
mediului urban, nevoia de linişte, de odihnă, au dus la apariţia unei noi activităţi, cea de
agroturism şi turism rural unde cadrul natural favorabil a reprezentat elementul de bază.
înlocui niciodată activitatea de bază, acestea aducând noi locuri de muncă, pentru populaţia
din zonă, şi a cărei pregătire profesională nu-i avantajează în găsirea unui loc de muncă.
Chiar dacă zona beneficiază de un potenţial turistic natural cât şi antropic, acest lucru nu
este suficient pentru dezvoltarea unei activităţi turistice, fiind nevoie de dotări edilitare,
În acest sens Primăria municipiului Vatra Dornei în colaborare cu alte instituţii au pus
32
infrastructurii, amenajarea şi reamenajarea unor clădiri şi parcuri, creşterea calităţii serviciilor,
(investiţii).
de transport.
utilizarea în mod durabil a resurselor naturale din zona Vatra Dornei cât şi a valorificării
3. Regenerarea urbană este realizată prin reabilitarea clădirilor cu valoare de patrimoniu cât
balnear şi repunerea în circuitul turistic, proiect ce este estimat în jurul valorii de 4,2 milioane
€ într-o perioadă de 4 ani, construirea unei noi şcoli şi reabilitarea, amenajarea celor existente.
Repunerea în circulaţie a cazinoului va duce la crearea unor noi locuri de muncă, atragerea
33
Construcţia cazinoului este reprezentativă în ansamblul edificiilor staţiunii balneo-
naţional şi internaţional.
4. Protecţia mediului. Pentru a putea pune în practică acest obiectiv, Primăria municipiului
Vatra Dornei, a conceput o serie de proiecte, cum ar fi: „Reabilitarea staţiei de tratare a apei şi
Municipal”.
Prin aceste programe şi proiecte se urmăresc o serie de aspecte, benefice atât pentru
turişti, cât şi pentru populaţia acestui oraş. Astfel se încearcă o dezvoltare a unor activităţi
economice şi turistice în zone în care nu există reţea de apă, îmbunătăţirea calităţii apei
prioritate, astfel încât este necesară crearea unei strategii de marketing pentru dezvoltarea
unui business profitabil pentru deşeurile urbane reciclate. Aplicarea acestei strategii poate
duce la o creştere a volumului de deşeuri reciclate, terenurile unde a funcţionat vechea rampă
investiţiilor străine.
34
Primăria urmăreşte modernizarea şi tehnologizarea procesului de colectare, transport şi
depozitare a deşeurilor, toate acestea fiind făcute cu surse de la bugetul local pentru
Calitatea aerului în zona Dornei este ridicată, datorită prezenţei în zonă a pădurilor de
conifere (brad, pin, molid, con) prin cetina verde şi răşină se realizează o oxigenare
permanentă a atmosferei.
Calitatea apei din râul Bistriţa se integrează în categoria I de calitate, dar prezintă
concentraţii mari la unii indicatori metalici (mangan, fier, zinc), datorită exploatărilor miniere
îmbunătăţind calitatea râului Bistriţa după confluenţă şi rămânând principala sursă de apă
potabilă a oraşului.
Solurile ce domină în acest aval sunt cele brune şi gălbui de pădure, favorabile
În şesul Bistriţei şi al Dornei cât şi a principalelor pârâie s-au separat soluri aluviale cu
diferite grade de evoluţie, apoi pe verticală pe formaţiunile cristaline s-au dezvoltat soluri
brune acide.
În aceste sens există mai multe puncte de plecare cum ar fi dezvoltarea serviciilor de
asistenţă socială pentru persoanele aflate în dificultate (minori, persoane vârstnice, persoane
35
cu handicap), reorientarea profesională, informarea copiilor şi tinerilor şi implicarea acestora
La baza îndeplinirii acestor obiective, stau o serie de proiecte, realizate prin colaborarea
Primăriei municipiului Vatra Dornei cu alte instituţii judeţene (Primăria Suceava, Serviciul de
de muncă pentru următoarele locuri de muncă: agenţi turism, recepţioneri hotel, ospătari –
persoanelor ce lucrează în administraţia publică. În acest sens autoritatea locală s-a preocupat
36
- identificarea structurilor de primire turistică ce aparţin persoanelor fizice;
- crearea unei baze de date care să cuprindă structurile de primire turistică ce aparţin
asigurate.
BIBLIOGRAFIE
curs, 2009
37
2. Busuioc, Marian Strategii de dezvoltare şi promovare a turismului cultural în
6. http://www.cazarevatradornei.ro
7. http://www.ella.ro/turism/intern/balneo/vatra-dornei
8. http://www.vatra-dornei.info
9. http://www.vatradornei.net
10. http://www.vatra-dornei.ro
11. http://www.spas.ro
12. http://www.tratamentbalnear.ro
13. http://www.turisminbucovina.ro
38