UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie

Geografia Turismului

Anul 3

Analiza și diagnoza potențialului uman

în orașul Sinaia

Grupa 308

Stoican Ana Valeria

BUCUREȘTI 2021
 Poziția geografică.
Sinaia este una dintre cele mai frumoase stațiuni montane din România și
se prezintă vizitatorului cu un bogat trecut cultural și social. Fosta
reședința a regilor, și purtând un nume sfânt, cel al Muntelui Sinai, ce a
fost dat pentru prima oară Mănăstirii omonime de către Spătarul Mihail
Cantacuzino (sec XVII), Sinaia îmbină neîntrecut frumusețea naturii cu
cea a artei arhitecturale. 1

Figura nr. 1 Localizarea stațiunii Sinaia 2

1
https://www.turistinfo.ro/sinaia/

2
https://harta-romaniei.org/harta-sinaia.html
Stațiunea este situată la o altitudine cuprinsă între 798 și 1055m, pe versantul sud-estic al
Masivului Bucegi, de-a lungul văii Prahova. Această localizare se poate observa în figura nr. 1.
Poalele împădurite ale munților Furnică, Zgarbura, Colții lui Barbes și Culmea Izvorului
încadrează stațiunea într-o frumoasă scenă verde. La o distanță de 123 km de București, 106 km
de Aeroportul Internațional Henri Coandă (București) și 37 Km de Brașov, Sinaia este situată de-
a lungul DN1, beneficiind și de căi ferate de acces. 3
Situată pe Valea Prahovei, în plină zona carpatica, la poalele munților Vârful cu Dor, Furnică și
Piatră Arsă, Sinaia este supranumită și Perla Carpaților pentru peisajele superbe și pentru
condițiile deosebite de practicare a sporturilor de iarnă.
Bucegii, situați la vest, că un uriaș “scut de pază” al așezării, domină Sinaia printr-un abrupt de
peste 1000 m. În est, Munții Gârbova își întind spinările către sud, inaitand până la Izvorului lui
Bogdan, în apropierea vestitelor și, altădată, temutelor “Orății”. Cele două masive muntoase,
Bucegii și Gârbova, “ocrotesc” localitatea, de-o parte și de altă, pe o lungime de peste 9 km.
Sinaia este una din cele mai importante stațiuni de odihnă din țară, furnizând cele mai bune
condiții de petreecere a timpului liber dar și de tratament, în toate anotimpurile anului, pentru
oameni de toate vârstele. Are un climat subalpin, cu veri răcoroase  și cu ierni nu foarte
friguroase pentru o stațiune montană. Stratul de zăpadă căzut iarnă persistă de la sfâșitul lui
septembrie până la sfârșitul lui martie.
Toate pârtiile din stațiunea Sinaia sunt deservite de transport pe cablu (teleschi/telescaun)
accesibile cu telecabina Sinaia-Cota 1400-Cota 2000.

2. Organizarea administrativ-teritoriala (daca este oras/comuna si localitati componente)

Conform „Regulamentului de organizare și funcționare a aparatului de specialitate al primarului

orașului Sinaia”, Sinaia este un oraș : „Art.1.– Primarul,Viceprimarul,Secretarul impreuna cu
aparatul de specialitate al Primarului orasului Sinaia, constituie o structura functionala cu
activitate permanenta, denumita “Primaria orasului Sinaia”, care aduce la indeplinire hotararile
consiliului local si dispozitiile primarului,solutionand problemele curente ale colectivitatii
locale.” Sinaia nu are alte localități componente. 4

3
https://www.turistinfo.ro/sinaia/
3. Evolutia numerica a populatiei (1992, 2002, 2011)

15000

14500

14000

13500

13000

12500

12000

11500

11000
Anul 1992 Anul 2002 Anul 2011

Figura nr. 2 Evoluția numerică a populației orașului Sinaia 1992-2002-2011 (nr. De locuitori)
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/

Figura nr. 2 este o reprezentare grafică a evoluției numerice a populației orașului Sinaia prin anii
1992, 2002 și 2011. În această reprezentare se poate observa o scădere destul de pronunțată a
numărului de locuitori ai orașului. Dacă în annul 1992 orașul Sinaia avea 14.587 de locuitori, în
annul 2002 avea 13.667, o scădere de 1.000 de locuitori aproape. Nu pare a fi un număr prea
mare, însă raportat la numărul total, reprezintă un procent de aproximativ 7%, ceea ce este foarte
mult. Astfel, scădere continua aproape în același ritm și în următorii 9 ani, în annul 2011
numărul de locuitori ajungând la 12.355. Acest număr de aproximativ 2200 de locuitori în minus
față de annul 1992, reprezintă o scădere de aproape 15%, în decursul a doar 19 ani. Acest lucru
s-a întâmplat datorită efectelor negative avute de perioada comunistă, iar mai apoi din cauză
liberei circulații a populației, în urma intrării României în UE. Astfel, mulți cetățeni ai orașului
au ales să âși găsească un trai mai bun în orașe mai mari sau chiar în afara granițelor țării.

4
Regulamentului de organizare și funcționare a aparatului de specialitate al primarului orașului
Sinaia, https://www.primaria-sinaia.ro/wp-content/uploads/2014/05/ROF-UL.pdf
4. Dinamica demografica (1992-2002-2011)
 Mișcarea naturală

 Natalitatea
6.2

5.8

5.6

5.4

5.2

4.8

4.6
Anul 1992 Anul 2002 Anul 2011

Figura nr. 3 Evoluția ratei natalității în orașul Sinaia 1992-2002-2011 (procente)

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/

Rata natalității se referă la raportul dintre numărul de născuți vii și populația dintr-un anumit an,
înmnulțit cu 1000. Natalitatea este elementul dinamic, activ al bilanțului natural și cunoaște o
mai mare variabilitate în spațiu și timp, întrucât poate fi mai ușor de controlat și de influențat
decât mortalitatea. Valorile acestui parametru sunt de 6%, 5,4% și 5,1%. Acest parametru este în
foarte strânsă legatură cu evoluția numerică a populației, astfel, evoluția ratei natalității
urmărește aceeași scădere constantă, generată de eradicarea interdicției avoturilor de dupa 1989.
Totuși acest lucru s-a întâmplat și din cauză mișcărilor migratorii. De asemenea, crizele
economice care au loc la începutul secolului al 21-lea, afecteaza scăderea acestui parametru.
 Mortalitatea
 14

12

10

0
Anul 1992 Anul 2002 Anul 2011

Figura nr. 4 Evoluția ratei mortalității în orașul Sinaia 1992-2002-2011 (procente)

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/

Rata mortalității măsoară numărul de persoane care decedează raportat la populația medie, într-o
unitate de timp. Această rată are valorile de 9,04%, 12,07%, 11,49%, mult mai mari decât
valorile natalității, care au o medie de aproximativ 6%. Acest lucru indică o scădere a bilanțului
natural.

 Mortalitatea infantilă
 Figura nr. 5 Evoluția ratei mortalității infantile 1992-2002-2011 în orașul Sinaia (procente)
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/

Mortalitatea infantilă se referă la decesele copiilor cu vârste 0-1 an raportate la 1000 născuți vii
din aceeași perioadă (de regulă 1 an calendaristic) și teritoriu. În reprezentarea grafică din figura
nr. 5 se poate observa faptul că valoarea ratei mortalității infantile este 0 în 1992 și 2002 și de
15% în 2011, însă în 2011 a avut loc un singur deces în rândul copiilor cu vârsta mai mica de 1
an. Aceste rate mici se datoreaza modernizării sistemului sanitar, mai ales dupa anii ’89. De
asemenea, creșterea traiului de viață al oamenilor aceste valori s-au menținut scăzute.
  Indicele Pearl

70.00%

60.00%

50.00%

40.00%

30.00%

20.00%

10.00%

0.00%
Anul 1992 Anul 2002 Anul 2011

Figura nr. 6 Evoluția indicelui Pearl 1992-2002-2011 în orașul Sinaia

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/

Indicele Pearl este calculat ca raportul dintre numărul născuţilor vii şi numărul decedaţilor
exprimat în procente într-o anumită perioadă (un an). În figura nr. 6 se pot observa valorile
acestui indice pentru cei trei ani de referință pentru orașul Sinaia, 1992, 2002 și 2011. Valorile
acestora sunt 66,6%, 45,4% și 44,3%. De asemenea, precum și în cazul reprezentărilor grafice
anterioare tendința este de scădere. Valorile cu mult sub procentul de 100% indică o descreștere
clară și vertiginoasă a populației în Sinaia. Acest lucru se întâmplă și din cauza specialității
acestui oraș și anume faptul că este una dintre cele mai vizitate stațiuni turistice montane din
România. Acest lucru face ca rezidenții acestui oraș să se retragă în alte locuri sau să își găsească
noi traiuri în orașe mai mari și mai dezvoltate ale țării sau chiar în afara granițelor ei.
  Bilanțul natural

Figura nr. 7 Evoluția bilanțului natural 1992-2002-2011 în orașul Sinaia

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/

Bilanțul natural al unei populații, raportat la o anumită perioadă, ca valori absolute, reprezintă
diferența dintre numărul născuților-vii și numărul decedaților în perioada de referință.Se poate
observa foarte clar în reprezentarea grafică numărul 7 faptul că în toți cei trei ani de referință,
valorile acestui indice sunt negative. În anul 1992 valoarea este de -3,01%, în annul 2002 este de
-6,59% și în 2011 este de -6,4%. Așadar, în cei doi ani ai secolului al 21-lea, valorile sunt mai
scăzute cu aproximativ 3% față de primul an de referință.
Această valoare negativă a bilanțului natural indică o scădere naturală a numărului de locuitori
din orașul Sinaia. Motivele acestei scăderi au fost menționate și anterior, acestea fiind: rata
mortalității mai ridicată decât cea a natalității, mișcările populației spre alte orașe, specializarea
orașului pe domeniul turistic, etc.

 Miscarea migratorie
 Sosiri (calculate ca rata raportat la populatia totala)

Figura nr. 8 Evoluția sosirilor (1992-2002-2011) în orașul Sinaia

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/

Figura nr.8 este o reprezentare grafică a Evoluției sosirilor în orașul Sinaia în anii 1992, 2002 și
2011. Cea mai mare valoare se înregistrează în anul 1992, de aproximativ 14 procente. (Sinaia
avea un număr aproximativ de locuitori de 15500- maximul istoric de locuitori ai orașului).
Explicația acestui flux mare de personae care se mută in orașul Sinaia se datorează schimbării
regimului de conducere a țării (în România au loc primele alegeri dupa 1989), dar și a faptului că
în România are loc fenomenul de ”privatizare”. Numărul persoanelor scade drastic până in 2002
când Sinaia numără aproximativ 13.667 de locuitori. Valoarea sosirilor acestui an este de
aproximativ 9.7%. Această scădere se datorează migrației populației, fenomen demografic
influențat de reducerea producției industriale de pe platforma MEFIN, lipsa locurilor de muncă
fiind un factor decisive.
În anul 2011, orașul Sinaia înregistrează un număr de aproximativ 12500 de locuitori, iar rata
numărului de sosiri crește puțin până la aproximativ 13%.
 Plecari (calculate ca rata raportat la populatia totala)

Figura nr. 9 Evoluția plecărilor (1992-2002-2011) din orașul Sinaia

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/

În Figura nr.9 avem reprezentate datele statistice cu privire la plecările cu domiciliu din orașul
Sinaia. Valoarea maximă înregistrându-se în anul 1992, aproape 25% din cauza căderii regimului
comunist oamenii au migrat către zone mai dezvoltate economic (Brașov, Ploiești,București) în
căutarea unor locuri de muncă. Cea mai mică valoarea s-a înregistrat în anul 2002, economia
orașului fiind susținută în mare parte de activitățile turistice și în mai mică măsură de activități
industriale (fabricarea mezelurilor, prelucrarea lemnului), astfel numărul plecărilor a fost redus.

Bilant migratoriu: Sosiri –plecari/populatie totală *1000

  

Figura nr. 10 Evoluția bilanțului migratoriu (1992-2002-2011) din orașul Sinaia

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/

În Figura nr.10 este reprezentată Evoluția bilanțului migratoriu din orașul Sinaia. Aceasta este
puternic influențată de lipsa activităților economice care să asigure un trai decent populației.
Conform ratei șomajului la nivel de Valea Prahovei din anul 2002, Sinaia se situează la un nivel
mediu, raportat la celelalte localități.În timp ce în anul 2011 ,valoarea maximă înregistrează un
număr mediu de angajați 4251, astfel bilanțul migratoriu este influențat de nivelul economic al
orașului Sinaia.

    
  Bilantul total al populației (BT)

Figura nr. 11 Evoluția bilanțului total (1992-2002-2011) din orașul Sinaia

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/

În Figura nr.11 este prezentată Evoluția Bilanțului total din orașul Sinaia, în perioada 1992-2011.
Bilanțul total se referă la suma dintre bilanțul migratoriu și a celui natural. Acest bilanț are valori
negative în această perioadă, fiind totuși într-o ușoară creștere. Valorile acestui bilanț pentru anii
de referință sunt următoarele: pentru 1992: -12,01%, pentru 2002: -9,02 și pentru 2011: -7,85.
Valorile negative indică o scădere a numărului de locuitori din orașul Sinaia, influențată de mai
mulți factori: nivelul economic, specializarea orașului ca stațiune turistică, lipsa locurilor de
muncă, dezvoltarea altor orașe și orientarea populației către acestea.
5. Presiunea umana asupra teritoriului (1992, 2002, 2011)
    

Figura nr. 12 Evoluția denstății medii (1992-2002-2011) orașul Sinaia

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/

În Figura nr.12 este prezentată Evoluția densității medii , unde se poate observa că populația
orașului este într-o usoară descreștere. Densitatea medie a populatiei reprezintă numărul de
persoane pe unitate de suprafață, măsurându-se în general în persoane pe kilometru pătrat. În
annul 1992 valoarea acestui indice era de 163,4 pers/km 2, în 2002 valoarea indicelui era de 152,
8 pers/km2 și în 2011 valoarea era de 138,4 pers/km 2. Acest fenomen a fost cauzat de lipsa
activităților economice care să asigure locuri de muncă în toate perioadele anului, dar și de lipsa
spațiilor de locuit. Evoluția negativă a indicatorilor demografici, în majoritatea cazurilor, atât la
nivel local cât și regional, este determinată într-o mare măsură și de fenomenul de îmbătrânire al
populației. Totodată evoluția este condiționată și de dinamica migratorie a populației, bilanțul
migratoriu de-a lungul anilor prezentând de asemenea valori negative.
  
6. Structuri si comportamente demografice (1992 sau 2002, 2011)
    
Structura etnică

Figura nr. 13 Structura etnică în orașul Sinaia în anul 2002

Sursa: https://www.siugrc-
cjph.ro/documents/10157/17827/PATZIO_Valea_Prahovei_FazaI_10Febr2010_Final.pdf

Reprezentarea grafică din figura nr. 13 ne arată structura etnică a orașului Sinaia din anul 2002.
Distribuţia teritorială actuală a grupurilor etnice minoritare a fost influenţată de mişcările
migratorii de după 1989, ca urmare a liberalizării circulaţiei internaţionale. Modificările
ulterioare din structura etnică au fost influenţate de politicile etno-demografice, de schimbările
de graniţă, de emigraţiile forţate sau de libera circulaţie a persoanelor. Datele recensămâtului din
2002 arată faptul că un procent de 98% dintre locuitori sunt români.
Valorile numerice ale fiecărei structuri în parte sunt următoarele:
Români 12218
Maghiari 113
Rromi 134
Germani 17
Alte etnii 30
 Structura confesională

Figura nr. 14 Structura confesională în orașul Sinaia în anul 2002

Sursa: https://www.siugrc-
cjph.ro/documents/10157/17827/PATZIO_Valea_Prahovei_FazaI_10Febr2010_Final.pdf

Reprezentarea grafică din figura nr. 14 ne arată structura confesională a orașului Sinaia din anul
2002. Analiza aspectelor confesionale urmăreşte îndeaproape evoluţia şi repartiţia teritorială a
grupurilor etnice datorită faptului că există o corespondenţă religioasă specifică fiecărei
comunităţi culturale. Datele recensămâtului din 2002 arată faptul că un procent de 97% dintre
locuitori sunt ortodocși. Ca şi în cazul etniei, modificările intervenite după război au simplificat
decisiv modelul confesional al regiunii, religiile ortodoxă şi cele neoprotestante fiind singurele
care au înregistrat creşteri ale ponderii, chiar dacă în valori absolute acelaşi fenomen a
caracterizat şi toate confesiunile specifice maghiarilor. Scăderi bruşte au avut loc în cazul
populaţiei urbane evanghelice, israelite şi greco-catolice, acestea din urmă fiind interzise de
autorităţile comuniste în 1948, Biserica Română Unită cu Roma fiind desfiinţată iar adepţii
acestei religii fiind forţaţi să treacă la ortodoxie. ponderea populaţiei ortodoxe a crescut cu
aproape două procente, la 87,2% chiar dacă în valori absolute aceasta s-a redus numeric. Acest
fapt se datorează scăderii numărului de locuitori, uşor mai accentuat în cazul altor confesiuni.
Cultele neoprotestante sunt singurele care au înregistrat creşteri, mai precis cel baptist şi
penticostal.
Valorile numerice ale fiecărei structuri în parte sunt următoarele:
Ortodoxă 12074
Romano-catolică 217
Greco-catolică 39
Baptistă și adventistă 53
Alte religii 116
Fără religie 13

Structura populatiei pe grupe de vârstă și sexe

 Figura nr. 15 Structura populației pe grupe de vârstă și sexe în orașul Sinaia în anul 1992
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/

Piramida structurală oferă informaţii referitoare la tendinţa demografică prin forma pe care o
poate avea ca urmare a efectivului pe care îl are fiecare grupă de vârstă şi sexe. Astfel, suedezul
Gustav Sundbärg, având în vedere criteriul amintit, clasifică populaţia în trei tipuri iar profesorul
Vasile Cucu încadrează piramidele respective în anumite forme specifice şi anume de triunghi,
clopot, amforă etc. Cele două piramide din Figurile nr 15 și 16 sunt piramide în formă de clopot.
Piramida de tip clopot este specifică populaţiei cu tendinţă demografică staţionară când apare un
echilibru relativ între grupele de vârstă. Aceasta evidenţiază existenţa unei populaţii cu o pondere
mai redusă de tineri şi o pondere ridicată de adulţi şi bătrâni în comparaţie cu tipul de piramidă
triunghiulară.
 Figura nr. 15 Structura populației pe grupe de vârstă și sexe în orașul Sinaia în anul 1992
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/

Caracteristică populațiilor în curs de dezvoltare sau puternic dezvoltate, cu nivel scăzut al

natalității și mortalității, accentuarea fenomenului de maturizare şi îmbătrânire a populaţiei.
În figurile nr. 15 și 16 se poate observa faptul că populația tânără este cea mai scăzută, iar restul
categoriilor de vârstă sunt într-un oarecare echilibru. În cei doi ani de referință în orașul Sinaia a
avut loc o stagnare demografică, îmbinată cu o îmbătrânire a populației, cauzate de migrații în
principal.
 Raportul de dependență demografică

Figura nr. 16 Evoluția raportului de dependență demografică în orașul Sinaia (1992, 2002, 2011)
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/

În figura nr. 16 este reprezentată evoluția raportului de dependență demografică din orașul Sinaia
în perioada 1992-2011. Reprezinta raportul dintre populația intre 0-14 ani si populatia de 60 de
ani si peste. Acea populaţie, în care grupa tânără, reprezintă mai puţin de 1/3 din total, se
consideră că are, deja, tendinţa de îmbătrânire demografică. Acest lucru se întâmplă și în orașul
Sinaia. În annul 1992 valoarea indicelui este 39,5, în 2002 este de 74,6 și în 2011 este de 125,4.
În Sinaia are loc o îmbătrânirea demografică accentaută, influențată atât de sporul natural, dar
mai ales de cel migratoriu.

          
         Bibliografie

 https://www.turistinfo.ro/sinaia/

 https://harta-romaniei.org/harta-sinaia.html
 Regulamentului de organizare și funcționare a aparatului de specialitate al primarului
orașului Sinaia, https://www.primaria-sinaia.ro/wp-content/uploads/2014/05/ROF-UL.pdf

 http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/

 https://www.siugrccjph.ro/documents/10157/17827/PATZIO_Valea_Prahovei_FazaI_10
Febr2010_Final.pdf