Dinamica populației municipiului

Câmpulung Muscel în perioada 1992 – 2017

Bujor Corneliu – Mihai

Sisteme Informaționale Geografice
Grupa 405

Municipiul Câmpulung se situează în partea nordică a județului Argeș, în proximitatea

masivului montan Iezer Păpusa, orașul este translatat de la nord la sud de catre Râul Târgului, prin
depresiunea omonimă cu numele orașului.
Municipiul Câmpulung în partea de sud are altitudinea de 578 m şi 610 m în partea nordică,
fiind înconjurat de dealuri precum Măţău (unul dintre cele mai înalte dealuri din țără) 1018 m,
Cetăţuia 873 m, Flămânda 714 m.
Orașul prezintă legături rutiere foarte importe cu alte orase importante din România precum
municipiul Pitești (50 km), Brașov (80km), Târgoiste (67 km). Acestă poziție de legătură a fost și
este una foarte importantă în ceea ce priveste legăturile economico-sociale ale orașului, cu celalalte
orașe din apropiere, în speciale, dar și restul în general. Aceste legături i-au premis dezvoltarea
rapid a municipiul și a trecut prin fază de târg, oraș, municipiu, având chiar și funcții industriale,
dar și educaționale destul de cunoscute pe întreg cuprinsul tării.

Populația reprezintă o componentă dinamică a mediului geografic. De-a lungul timpul sunt
cunoscute numeroase schimbari în structura unei populații, din diverse motive, naturale sau
antropice.

În cazul municipiului Câmpulung populația orașului, la data de 1 iulie 2017, a fost de 36217
locuitori (date preluate de pe site-ul http://statistici.insse.ro/shop/ ). Bineînțeles populația orașului
a avut o dinamică semnificativă cu timpul. Acest oraș a fost atestat documentar în anul 1300, de
către Laurențiu de Longo Campo.

Bineînțeles în cadrul orașului Câmpulung pentru perioada 1992-2017 consemnam o serie

însemnată de schimbări demografice, deoarece populația este un factor dinamic, chiar daca vorbim
despre un oraș destul de dimensiuni mici.
 Fig. 1. Evoluția numărului de locuitori în municipiul Câmpulung în perioada 1992-2017
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/

Graficul de mai sus prezintă evoluția numărului de locuitori pentru municipiul Câmpulung,
pe o perioadă de 25 de ani. Putem observa pe acest grafic că în anul 1992 populația orașului era
de 42909 locuitori, iar până în anul 1995 populația a avut o tendință de crestere valoare maximă
fiind consemnată în doi ani 1994 și 1995 orașul având o populație de 43979, iar după anul 1995,
se pare că populația municipiului este într-o scădere continuă, din momentul maxim s-a înregistrat
o scadere de 17,7% ceea ce înseamnă că în anul 2017 populația municipiului este de 36217
locuitori. Cauzele acestor scăderi sunt multiple de la falimetului uzinei Aro, a combinatului de
fibre sintetice, așadar reducerea locurilor de muncă, până la îmbrătinrea populației la care este
supusă întreagă României.

Mai sunt numerosi factori care pot explica dinamica populației unei regiuni, precum
miscarea naturală care este reprezentată de catre natalitate și mortalitate, doi factori primari care
afectează componeta umana a unei intregi societați.
 Natalitatea reprezintă intensitatea sau frecvenţa naşterilor în cadrul unei populaţii, de copii
vii. Natalitatea se exprimă prin rata natalităţii, acesta fiind un indicator ce se calculează prin
raportarea numărului total de născuţi vii la populaţia medie exprimat în promile (‰).

Mortalitatea reprezintă totalitatea deceselor ce se înregistrează în cadrul unei populaţii. Se

arată printr-o rata a mortalităţii, un indicator ce prezintă un raport între numărul total de persoane
decedaţi şi populaţia medie a anului, redat în promile (‰). (Erdeli G. Dumitrache Liliana, 2009)

Graficul de mai jos prezintă rata natalitații și rata mortalității în comparație, pe o periodă
de 24, mai exact perioada 1992-2016. Dupa cum se observă în reprezentarea grafică de mai sus
natalitatea în municipiul Câmpulung a urmat, în mare masură, o pantă descendentă. Motivele sunt
multiple, dar cel mai concludent este cel al desfințării multor locuri de muncă (precum fabrica de
textile sau asa zisa melană din grui,uzina Aro și exemple pot continua). Dacă natalitatea a scăzut,
se pare că mortalitatea a crescut vertiginos de la 8,2 ‰ în anul 1992 până la un maxim de 10 ‰
maxim atins în 2013. Acest fapt este cauzat de îmbătrnirea populației în municipiul Câmpulung.

Fig. 2. Comparație între rata natalității și rata mortalității în perioada 1992-2016

Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/
Acesta arată creşterea sau descreşterea natuală a populaţiei într-o perioadă standard. Rata
bilanţului natural se exprimă prin diferenţa dintre numărul născuţilor vii şi numărul deceselor dintr-
o perioadă dată.

Sporul natural este condiţionat de mărimea ratei natalităţii şi a mortalităţii, de măsurile

legislative şi social-economice, în oraşul Câmpulung Muscel înregistrându-se îndeosebi după anul
1989 o scădere lentă a acestuia.
 Sporul natural din municipiul Câmpulung prezintă un trend descendent. Dacă pană în anul
1998 acesta era pozitiv sau neutru, după anul 1999 valorile bilanțului natural a scazut din ce în ce
mai semnificativ, acesta fiind o consecință logică a faptului că rata mortalității a crescut față de
cea a natalității.

Fig. 3. Bilanțul natural (‰) pentru municipiul Câmpulung în perioada 1992-2016

Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/
Pe lângă miscările de ordin natural, în dinamica unei populații intervin și migrări sau
emigrări, ce au caracter permanent. În municipiul Câmpulung, în perioada când existau
numeroasele fabrici, mai ales, în perioada comunistă, acest oraș reprezenta un pol de atracție
pentru o masă mare de oameni, un exemplu bun în acest caz este uzina ARO care avea să primească
mulți absolvenți ai facultăților de profil ingineresc și care urmau să se stabilească în acest oraș.
După perioadă desfințării, ca o consecință logică, populația începe să pleace din oraș, pentru a-și
găsi de lucru.

În ultimi ani o parte însemnată din populaţia oraşului Câmpulung a plecat spre oraşe mai
mari, est vorba de tinerii care urmează studii superioare în marile oraşe. (București, Brasov, Cluj
– Napoca și altele). Aproximativ 80 % dintre aceştia rămân în orasele unde se află centrele
universitare, aceasta pricinuind municipiului o însemnată pierdere atât demografică cât şi din punct
de vedere intelectual. Totuși nu doar municipiul Câmpulung este supus unei astfel de presiuni
umane, ci majoritatea localităților din România, în care nu sunt centre universitare.
 Fig. 4 .Sosirile si plecările din municipiul Câmpulung în perioada 1992-2016
Sursa datelor : http://statistici.insse.ro/shop/

Acest grafic prezintă sosirile și plecările din munucipiul Câmpulung pe o perioadă de 24

de ani. Putem observa în acest grafic că doar în două perioade numărul sosirilor a fost mai mare
decât cel al plecărilor, aceste perioade fiind 1992-1994 și 2002-2003, în rest tot ceea ce a însemnat
miscare migratorie în acest spațiu geografic a fost reprezentată de către plecări.

Structura populației este un factor de ansamblu care prezintă trendul viitor al populației,
daca acestă va creste sau va scădea, deoarece arată tendința unei populații de a evolua, în timp. Cel
mai usor de ințeles structura populației este prin piramida populației, grafic foarte sugetiv care
prezintă scurt și la obiect printr-o manieră simplă, structura populației.
 Fig. 5. Structura populației pe grupe de vârse și sexe pentru orașul Câmpulung în anul 2017
Sursa datelor : http://statistici.insse.ro/shop/

După cum observăm în graficul alăturat, populația de sex feminin este în număr de 18936
față de cea de sex masculin care este în număr de 17281 ceea ce înseamnă că ponderea populației
feminine în municipiul Câmpulung este de 52,2 %, iar ponderea populației masculine este de
47,8%. Piramida populației pentru municipiul Câmpulung are o formă de amfora, acestă formă
fiind specifică unei populați cu tendințe regresive. După cum putem observa baza piramidei este
puțin extinsă, datorită unei natalități reduse, care chiar este în scădere. Flancurile piramidei sunt
convexe, datorita faptului că populația adultă (19 - 64 ani) este cea mai numeroasă, după cum
putem vedea în graficul de mai sus. Populația vârstnică (65 - >85) este una aproximativ egală cu
cea tânără. Din acestă reprezentare grafică a populației municipiului Câmpulung putem deduce
faptul că valorile natalității au înregistrat importante scăderi, așadar o dinamica a populației
accentuate.
 În concluzie, municipiul Câmpulung, este un municipiu de dimensiuni mici chiar medii.
Este, din păcate, unul din orașele care și-a pierdut “atractivitatea”, din cauza mai multori factori,
dar cei principali sunt constituți de catre locurile de muncă tot mai puține. Tineri care pleca din
oras la studii, nu se mai introc înapoi, deoarece majoritatea nu se mai pliează sau nivelul financiar
este considerabil redus față de alte orașe mai mari.

În municipiul Câmpulung se observă o tendință regresivă a populației, acestă fiind în

scădere, cu o tendință demografică de îmbătrânire, ca de altfel ca întreg cuprinsul țării, ceea ce se
desprinde o concuzlie clară, suntem o țară bătrână.
Bibliografie

1.Alexandru D.,Băcanu I. (1967), Regiunea Argeş- caracterizare geografică, Natura-GG,

2.Erdeli G., Dumitrache Liliana (2009), Geografia populației mondiale ediția a IV – a revăzută
și actualizată, Editura Universitară, București
3.Institutul Național de Statistică

4.http://muscelpedia.ro/

5.https://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpulung

6.http://www.primariacampulung.ro/