PROGNOZA DEMOGRAFICA PENTRU ROMANIA, 2010 – 2030

Abstract
Prognoza demografica reprezinta acea varianta a proiectarilor demografice care are
probabilitatea cea mai mare de a se realiza. Se pot distinge 2 mari tipuri de abordari a
evolutiei probabile a populatiei:
1. Abordarea tendentiala care pleaca de la ipoteza conform careia factorii care au
determinat evolutiile trecute si actuale vor actiona si in viitor in acelasi timp.
2. Abordarea normativa care are in vedere ipoteza potrivit careia evolutiile
componentelor populatiei in tari mai putin dezvoltate din punct de vedere socio-economic si
cultural, vor urma, cu un anumit decalaj in timp si cu unele particularitati locale si regionale,
evolutiile pe care le-au avut, in acelasi stadiu de dezvoltare, populatiile din statele avansate.
Prognoza demografica este doar estimativa, aproximativa, nu reprezinta o profetie si
depinde de foarte multi factori obiectivi sau subiectivi.
In explicarea fenomenelor si proceselor demografice atat de complexe, demograful
trebuie sa apeleze tot mai mult la istorie, sociologie si economie. S-a facut pe vremuri
afirmatia ca istoria fara demografie ramane o enigma. Sintagma, preluata de demograf, ar
suna in felul urmator: demografia fara istorie ramane oarba, fiind incapabila sa ofere
explicatii coerente fara sa tina cont de evolutiile din sfera istoriei politice, societatii,
economiei, din domeniul culturii si religiei, daca nu pune in evidenta acumularile ultimelor
decenii (Vladimir Trebici).
Pe plan mondial, populatia Terrei va cunoaste o adevarata explozie in urmatoarele
doua decenii, chiar daca ritmurile de crestere vor fi in scadere. Potrivit raportului intocmit de
Consiliul National de Informatii din SUA, pana in 2015, populatia planetei va ajunge la 7, 2
miliarde de locuitori. In 1985, populatia mondiala a inregistrat o crestere de 1,7% pe an, in
2000 a scazut la 1,3% pe an iar previziunile pentru 2015 arata ca sporul natural al planetei va
fi de circa 1% pe an. Cu toate acestea, populatia Chinei va creste la 1,4 miliarde locuitori, a
Indiei la 1,2 miliarde, iar Pakistanul va ajunge la 204,3 milioane locuitori. Va creste mult
procentul populatiei musulmane comparativ cu cel al populatiei de religie crestina.
Din punct de vedere demografic, prognoza pentru Europa este diferita de restul
continentelor. Europa este singurul continent unde in urmatorii 15 ani populatia va inregistra
o scadere numerica (sporul natural fiind negativ). Ratele scazute ale natalitatii si cresterea
sperantei de viata vor determina in Europa o semnificativa imbatranire a populatiei, care va
genera, pe termen lung, tensiuni si probleme sociale, legate de sistemul de pensii si de
asigurari de sanatate.
Cresterea demografica se estimeaza ca se va produce mai ales in Asia si Africa si
aproape exclusiv in zonele urbane. Populatia planetei se va concentra tot mai mult in orase. In
2015 se estimeaza ca mai mult de jumatate din locuitorii Terrei vor trai in mediul urban. Vor
continua sa se formeze adevarate „megalopolisuri” cu peste 10 milioane de locuitori, cu
aspect cosmopolit.
Prognoza demografica pe termen lung pentru Romania este una pesimista.
Pana in decembrie 1989, prognozele demografice oficiale dadeau cifra de „cel putin
25 de milioane pentru anul 1990 si de „aproximativ 30 milioane”pentru anul 2000.
Recensamantul populatiei si locuintelor din 7 ianuarie 1992 consemneaza 22 810 035
locuitori pe teritoriul Romaniei. Cifra publicata nu a starnit uimire deoarece tendintele
demografice din perioada 1980 – 1989 anuntau un declin demografic si alte fenomene
asociate. Natalitatea se inscrisese din 1981 intr-un proces de scadere, in timp ce mortalitatea
populatiei, aflata inca la un nivel ridicat, manifesta tendinte oscilante si contradictorii. Sporul
natural, candva mare (anii *70), oferea valori tot mai reduse, de la an la an. Speranta
mentinerii si chiar a redresarii natalitatii in tara noastra s-a dovedit iluzorie deoarece masurile
pronataliste, bazate mai ales pe reprimarea intreruperilor de sarcina si pe interzicerea
cvasigenerala a mijloacelor contraceptive, s-au dovedit ineficiente. Cu toate acestea, in anii
*80, numarul populatiei Romaniei a continuat sa creasca, chiar daca ritmurile medii anuale
deveneau tot mai mici.
Statisticile oficiale au demonstrat clar pentru perioada 1990-1997 tendinte noi,
necunoscute in istoria demografica a Romaniei. Din anul 1990 numarul populatiei scade,
datorita emigratiei in primul rand, dar si din cauza soldului negativ ala cresterii naturale.
Combinate, aceste doua cauze explica cresterea totala negativa a numarului populatiei, ale
carei valori au fost: - 19 200 persoane(1990), - 400 (1991), - 32 900 in 1992, - 30 500 in 1993,
- 35 600 in 1994, - 56 300 in 1995, - 74 200 in 1996. In intervalul 1990 – 1997, numarul
populatiei Romaniei a scazut cu 248 100 de locuitori. Tendinta este noua: populatia Romaniei
a cunoscut o scadere, dar aceasta a avut loc ca o consecinta a celui de-al doilea razboi
mondial.
In anii *90, inrautatirea indicilor demografici – in special, a mortalitatii generale si a
celei infantile - s-a asociat tot mai mult cu saracia: au reaparut bolile saraciei, pe care regimul
comunist considera ca le-a eradicat pentru totdeauna.
Tabloul demografic romanesc mai cuprinde o componenta importanta: imbatranirea
demografica. Este un proces ireversibil, care se desfasoara rapid in tara noastra, datorita
scaderii de lunga durata a natalitatii si a emigrarii multor persoane tinere in Occident, in
cautarea unui loc de munca bine platit. Proportia persoanelor varstnice in societatea
romaneasca, cresterea varstei medii, sporirea „presiunii” populatiei varstnice asupra populatiei
adulte – tendinta evidentiata de cresterea constanta a numarului de pensionari – confirma
amploarea si viteza imbatranirii demografice. Populatia satelor este mult mai imbatranita
decat cea urbana iar unele provincii istorice, in primul rand Banatul, au o structura
demografica mult mai imbatranita comparativ cu restul tarii.
In urmatoarele doua decenii, ca o consecinta a fenomenului de imbatranire a
populatiei, sute de sate vor disparea de pe harta demografica a Romaniei, deoarece
populatia lor actuala, alcatuita majoritar din pensionari, se va stinge in timp. Sunt localitati
fara nici o perspectiva, avand doar cateva sute de locuitori, care nu dispun, in mileniul al
treilea, de conditii decente de viata si nici nu atrag potentiali investitori.
Daca in 2005, aproximativ 18% din totalul populatiei avea peste 65 de ani, in 2020
procentajul persoanelor de varsta a treia va creste la 30% iar in 2050, jumatate din
populatie va avea peste 65 de ani. Este evidenta astfel, tendinta de imbatranire a populatiei
Romaniei, situatie comparabila cu cea a tarilor din Uniunea Europeana. Specialistii estimeaza
ca pana in 2050, daca actualele tendinte demografice se vor mentine, populatia Romaniei va
urma o curba descendenta, ajungand in acel an la aproximativ 14 milioane de locuitori, in
conditiile conservarii actualelor valori ale natalitatii si mortalitatii (Vasile Ghetau).
Statistic, intre recensamantul din 1992 si cel din 2002 populatia Romaniei a scazut cu
1,1 milioane de locuitori, evolutie descendenta care reflecta instalarea fara echivoc a
unui declin demografic.
Scaderea naturala a fost de 300000 locuitori, dar fluxurile migratiei externe s-au
intensificat, ajungand la 800000 de persoane intre 1992-2002. Conform lui Vasile Ghetau,
proiectarile demografice reprezinta un instrument major in elaborarea programelor si
strategiilor de dezvoltare economica si sociala si sunt indispensabile in functionarea
componentelor unei politici demografice realiste si eficiente.

Caracteristicile demografice ale minoritatilor nationale sunt foarte diverse: unele au o

structura demografica imbatranita (evreii, maghiarii, germanii) iar altele sunt populatii tinere
(rromii, ucrainenii, rusii, turcii). Natalitatea este si ea diferita. In aceste conditii, evolutia
viitoare va cunoaste ritmuri diferite. Numarul evreilor, maghiarilor si germanilor va scadea in
urmatoarele decenii dar al rromilor, ucrainenilor, rusilor si turcilor din Romania va spori.
Recensamantul din 1992 dadea cifra de 401 087 de locuitori rromi, iar cel din 2002 de
535 250. Dar aceste cifre statistice nu sunt reale, referindu-se la cei care s-au declarat de etnie
rroma. Foarte multi rromi, la recensamintele din 1992 si 2002 s-au declarat ca fiind romani
sau maghiari. Populatia cu profil etnic rrom propriu-zisa din Romania a fost estimata in 1993
de catre sociologii Elena Zamfir si Catalin Zamfir ca fiind intre 819 446 si 1 000 000 (adica,
3,6% si respectiv 4,3% din intreaga populatie a tarii). Unii lideri ai rromilor afirma ca aceasta
minoritate ar numara 2 sau chiar 3 milioane de oameni, iar organizatiile internationale ale
rromilor utilizeaza in mod curent cifra de 2 500 000 de rromi in Romania, dar cifrele
respective sunt mult exagerate.
Dar numarul si ponderea etniei rrome in ansamblul populatiei Romaniei va creste in
mod semnificativ in urmatoarele decenii. In conditiile in care populatia majoritara
romaneasca va scadea cu circa 13% pana in 2025, cea de etnie maghiara cu circa 23%, iar
rromii ar realiza o crestere de 57%, proportia actuala a minoritatilor in Romania se va
modifica. Prognoza realizata de profesorul Vasile Ghetau opereaza cu doua variante privind
evolutia populatiei de rromi, care vor ajunge in 2025, in varianta minimala la 1 564 000 de
locuitori (7,7%) iar in varianta maximala la 2 346 000 (11,4% din totalul populatiei
Romaniei). In 2030, rromii vor deveni principala minoritate a tarii, depasindu-i pe
maghiari, ceea ce face ca integrarea lor economica, sociala, educationala si culturala sa
devina o prioritate absoluta.
Efectele declinului demografic se vor manifesta cu o forta incredibila dupa 2020 in
Romania. Comparativ cu 1989, generatiile care vor ajunge in 2025-2030 la varsta casatoriei
scad cu 40% si evident ca numarul de copii va scadea si el dramatic dupa 2025-2030. Va
scadea, cu cel putin 1/3 populatia scolara a Romaniei, fapt care va determina o serie
de consecinte negative, imposibil de evitat: disponibilizarea a mii de cadre didactice, in
contextul inchiderii, desfiintarii sau comasarii a sute de scoli din mediul rural (in sate cu
natalitate redusa), scoli care si in acest moment functioneaza avand un numar redus de elevi
intr-o clasa; elevii din mediul rural, in regiunile cu natalitate extrem de scazuta, vor fi obligati
sa parcurga o distanta insemnata pana la scoala din centrul comunei.
Invatamantul superior din Romania va fi afectat negativ de declinul demografic al
populatiei tinere, in sensul ca numarul studentilor din universitati va scadea continuu, in
perioada 2010-2020 iar o serie de specializari vor disparea sau se vor restrange foarte mult.
Asa cum explica profesorul Vasile Ghetau, declinul demografic si intreaga suita de
consecinte economice si sociale care se profileaza cu mare claritate pentru deceniile
urmatoare provin din evolutii conjugate ale natalitatii (fertilitatii), mortalitatii si migratiei
externe. Pentru a fi stopat declinul demografic al Romaniei, sunt absolut necesare redresarea
natalitatii, reducerea mortalitatii generale si a migratiei externe (mai ales a persoanelor apte de
munca).
In acest sens, se impune elaborarea unei strategii nationale in domeniul populatiei
avand drept obiectiv redresarea natalitatii (Vasile Ghetau). O astfel de strategie nu ara putea fi
decat rezultatul unor initiative ale clasei politice, cu aportul esential al specialistilor, sustinute
de scoala, biserica, mass-media, societatea civila, sindicate, organizatii neguvernamentale si
elaborate cu larga consultare directa a opiniei publice. Esentiala este componenta stimulativa,
economica, orientata spre copil, mama, familia tanara. In elaborarea unei strategii nationale in
domeniul populatiei, rolul major revine clasei politice. Responsabilitatea ei este enorma
pentru ca in joc este viitorul acestei natiuni si tari. Aceasta, pentru evitarea derapajului
demografic, a depopularii masive a tarii, cu toate implicatiile negative si pericolele pe care le
poate atrage pe termen lung.
 Fenomenul de imbatranire demografica determina consecinte negative, pe termen
mediu si lung pentru Romania. In primul rand, tara noastra se va confrunta cu o criza acuta a
fortei de munca calificata, in conditiile exodului tinerilor spre vest si a declinului natalitatii.
Populatia apta de munca, mai ales cea intre 20-60 de ani, va scadea dramatic, dupa 2010, daca
statul roman nu va promova o politica demografica care sa ofere tinerilor locuri de munca
atractive, bine platite. Romania va fi nevoita sa importe forta de munca din statele lumii a
treia, din Africa, Asia, pentru a compensa lipsa bratelor de munca.
O alta consecinta a fenomenului de imbatranire demografica este legata de sistemul
de pensii si de asigurari sociale. Populatia varstnica va constitui un segment tot mai
insemnat din populatia Romaniei iar bugetul sistemului de pensii si asigurari sociale va trebui
sa creasca an de an, riscand sa intre in colaps dupa 2030, cand se vor pensiona generatii
numeroase din punct de vedere demografic. Cresterea treptata a varstei de pensionare nu
rezolva situatia, deoarece creste si speranta de viata, astfel ca varstnicii vor trai mai mult ca in
perioada regimului comunist. Statul va trebui sa gaseasca resurse financiare suplimentare
pentru plata pensiilor.

Profesorul Viorel Prelici remarca ca se va produce o crestere brusca a populatiei

pensionabile la un moment dat, ca un efect intarziat al decretului 770 din 1966, referitor la
interzicerea avortului, care a determinat aparitia in Romania a generatiei „decreteilor”.
Pensionarea brusca a unui mare numar de salariati din generatia „decreteilor” in jurul anului
2030 va genera tensiuni sociale si presiuni importante asupra bugetului de pensii si asigurari
sociale, in contextul unei populatii active redusa substantial fata de anii *70 si *80 ai secolului
XX.
Sociologul clujean Cornelia Muresan estimeaza ca in Romania va exista un val de
pensionari masive catre 2030 (pentru generatia nascuta in 1967-1969), iar dupa aceasta data
pensionarile vor ramane masive pana se epuizeaza toate generatiile nascute inainte de
Revolutia din Decembrie 1989. Va urma, ca o consecinta fireasca, o presiune exceptionala
asupra costurilor din sistemul sanitar si de protectie sociala.
De asemenea, posibilitatile de supravietuire la varste inaintate cresc considerabil in
deceniile care urmeaza, pentru ca varstnicii de astazi si mai ales, cei de maine, fac (sau vor
face) parte din generatiile care au beneficiat mult mai mult decat cele precedente de efectele
pozitive ale bunastarii sociale: alimentatie adecvata, o mai buna calitate a vietii, preventie si
securitate sanitara la locul de munca, dezvoltare educationala si culturala si disponibilitatea
bunurilor si serviciilor sociale mentinerii in buna forma fizica si mentala pana la varsta a
patra.
Asa cum remarca Cornelia Muresan, cresterea numarului si proportiei marilor
varstnici in societatea romaneasca va declansa un mecanism de crestere a costurilor, nu numai
de protectie sociala dar si de sanatate: prevenirea si tratarea bolilor cronice si degenerative,
asistenta sociala pentru persoanele cu handicap si dizabilitati si, in general, luarea in ingrijire
a incapacitatilor fizice si mentale de la varsta a patra.
Ponderea tot mai insemnata a pensionarilor si varstnicilor in societatea romaneasca din
urmatoarele decenii va genera cheltuieli tot mai mari legate de sistemul de asigurari
medicale. Se stie ca o populatie varstnica are nevoie de mult mai multe medicamente si
ingrijiri medicale, spitalizari decat o populatie in care predomina tinerii. Cheltuielile medicale
vor exploda dupa 2015, aceasta si datorita cresterii sperantei de viata, atat la barbati cat si la
femei.
In planul familiei, celula de baza a societatii, in urmatoarele decenii se vor produce
importante mutatii, atat in sfera mentalitatii cat si in ceea ce priveste efectele sociale. Dupa
1990, in Romania, a inceput procesul de atomizare sociala, prin dezvoltarea unor alternative
la familia traditionala romaneasca, dupa modelul Europei vestice. Este vorba in primul
rand de concubinaj, de coabitare a unor cupluri care nu sunt casatorite din punct de vedere
juridic la oficiul starii civile. Numarul casatoriilor incheiate juridic va scadea permanent in
Romania in urmatoarele decenii, aceasta si datorita dificultatilor generate de criza mondiala
dar si datorita crizei spirituale. Persoane de varsta a treia prefera concubinajul in locul
casatoriei legitime deoarece vaduva si-ar pierde pensia de urmas daca ar incheia un nou
mariaj.De asemenea, se va produce o mare instabilitate a cuplurilor casatorite, prin
intermediul divorturilor si recasatoririlor multiple. Pana in 1989, divortul era in Romania un
fenomen marginal, putin raspandit, aproape necunoscut in mediul rural, unde exista obiceiul
ca persoanele casatorite sa traiasca impreuna pana la moarte. In societatea actuala, numarul
divorturilor creste de la an la an, ramanand ca numeroase mame singure sa isi creasca si
educe copiii, fapt care va genera probleme sociale. Divortul tinde sa devina o moda in lumea
„showbizului” autohton, la fel ca in Occident, iar in mediul urban, rata divorturilor se apropie
de cea a nuptialitatii.
Care va fi numarul populatiei in 2025-2030? Greu de estimat! De altfel, si o serie de
institutii internationale au realizat prognoze demografice pentru Romania pentru urmatoarele
decenii. Astfel, Banca Europeana pentruReconstructie si Dezvoltare (BERD) a elaborat mai
multe scenarii cu referire la evolutia populatiei din tara noastra. Potrivit variantei pesimiste,
populatia Romaniei va fi de 20, 11 milioane de persoane in 2015 si de 18, 41 milioane in
2025. Datele Institutului National de Statistica arata ca populatia Romaniei, era, la jumatatea
anului 2005, de 21, 62 milioane de persoane. Varianta optimista elaborata de Institut
preconizeaza ca numarul de locuitori in 2015 va fi de 21, 08 milioane de persoane; in 2025
se prognozeaza o populatie de 20,55 milioane de locuitori si de aproximativ 19 milioane in
2050.
„Inertia demografica” este puternica, fiind asociata atat structurilor, care se modifica
lent, dar si comportamentelor demografice, in primul rand, comportamentului reproductiv sau
procreator. In contextul economic si social actual, este imposibil sa se revina la familia de 4-
5 copii de altadata. Dar si experienta altor tari, in special a celor vecine Romaniei (Ungaria,
Bulgaria, Serbia) arata aceleasi tendinte de scadere.
Perspectiva demografica a Romaniei ar trebui sa-i preocupe nu numai pe specialisti ci
si pe economisti, pe oamenii politici, inclusiv opinia publica, pentru ca, in ultima instanta,
este vorba de viitorul acestei tari.

BIBLIOGRAFIE:
Achim, Viorel, Tiganii in istoria Romaniei, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1998.
***Analize demografice. Situatia demografica a Romaniei in perioada 1990-1996,
Bucuresti, 1997.
Axenciuc, Victor, Factori motori in evolutia populatiei Romaniei in sec. XX, in
„Academica”, 2002, 12, nr. 1, p. 42-44; nr. 2-3, p. 25-29; nr. 5-6, p. 94-96.
Bulboaca, Sorin, Introducere in demografie, Vasile Goldis University Press, Arad,
2008.
Ghetau, Vasile, Dincolo de prognoza demografica, in „Academica”, 1997, 7, nr. 12, p.
19-21.
Ghetau, Vasile, O proiectare conditionata a populatiei Romaniei pe principalele
nationalitati(1992-2025), in „Revista de cercetari sociale”, 1996, III, nr. 1, p. 77-105.
Johnson, Paul, O istorie a lumii moderne (1920-2000), Editura Humanitas, Bucuresti,
2005.
 Muresan, Cornelia, Evolutia demografica a Romaniei. Tendinte vechi, schimbari
recente, perspective (1870-2030), Presa Universitara Clujeana, Cluj – Napoca, 1999.
Muresan, Cornelia, Introducere in demografie, Presa Universitara Clujeana, Cluj –
Napoca, 2005.
Otovescu, Dumitru, Procesul de emigratie din Romania, in „Annales Universitatis
Apulensis. Seria Sociologie”, Alba Iulia, 2002, nr. 2, p. 19-26.
Pop, Grigore P., Evolutia populatiei Romaniei in a doua jumatate a secolului al XX-
lea, in „Studia Universitatis Babes – Bolyai. Geographia”, Cluj – Napoca, 2002, 47, nr. 2, p.
51-58.
Prelici, Viorel, Aspecte metodologice si abordari in asistenta sociala, Editura Mirton,
Timisoara, 2002.
***Recensamantul populatiei si locuintelor din 7 ianuarie 1992. Structura etnica si
confesionala a populatiei, Bucuresti, 1995.
Rotariu, Traian, Demografie si sociologia populatie. Fenomene demografice, Editura
Polirom, Iasi, 2003.
Trebici, Vladimir, Populatia Romaniei in pragul mileniului III: semne de
ingrijorare, in „Magazin istoric”, Serie Noua, XXXII, 1998, nr. 2(371), p. 5-8.
Tarca, Mihai, Introducere in prognoza demografica, Editura Junimea, Iasi, 1974.
Tarca, Mihai, Imbatranirea demografica a populatiei lumii, in „Revista romana de
statistica”, 2001, nr. 1, p. 50-73.
Tarca, Mihai, Romanian Population, Past, Present and Future Trends, Editura
Universitatii Al. I. Cuza, Iasi, 1993.
Zamfir, Elena; Zamfir, Catalin (coord.), Tiganii intre ignorare si ingrijorare, Editura
alternative, Bucuresti, 1993.
Zamfirescu, Aura Mihaela, Proiectarea populatiei Romaniei in profil teritorial in
perioada 1990- 2020, in „Revista romana de statistica”, 2001, nr. 1, p. 74-98.
Zamfirescu, Aura Mihaela, Unele aspecte teoretice ale imbatranirii populatiei, in
„Revista romana de statistica”, 2000, nr. 5, p. 13-34.