Procesul de globalizare

Procesul de globalizare nu este un proces nou, dar este rezultatul unor modificari la
nivelul economiei mondiale ce s-au accentuat in ultimii ani. Ridicarea barierelor vamale, aparitia
firmelor multinationale, cresterea competitiei pe pietele interne si externe, cresterea importantei
resurselor si a modului in care acestea sunt consumate, toate acestea reprezinta atit cauze cit si
efecte ale globalizarii.
Avantaje:
Globalizarea aduce o serie de avantaje, atit marilor corporatii cit si consumatorilor
finali:Principalul avantaj al globalizarii unirea marilor firme in corporatii multinationale are
ca rezultat producerea economiilor de scara, adica reducerea semnificativa a costurilor datorata
cresterii productiei peste anumite nivele, considerate a fi trepte de eficienta.Al doilea mare
avantaj este flexibilitatea de a produce, de a concepe, de a inova in tari diferite, utilizind astfel la
maxim forta de munca disponibila precum si resursele existente.Pentru marile corporatii,
globalizarea inseamna oportunitatea de a investi si de a muta chiar diferitele activitati din cadrul
consortiilor, astfel incit produsul final sa fie mai bun, mai competitiv din punct de vedere
calitativ sau al pretului.Din punct de vedere al consumatorului, produsele pot fi livrate mai
repede, la o calitate superioara si la un cost scazut. Mai mult, globalizarea inseamna mobilitatea
fortei de munca, ceea ce insemna ca oamenii cu pregatire superioara vor putea munci acolo unde
este nevoie de ei, nemaifiind constrinsi din punct de vedere geografic.
Dezavantaje:
Statul isi va pierde incet puterea de control asupra economiei si autoritatea asupra
teritoriului national.Firmele multinationale vor putea oricind restringe activitatea din anumite
tari, fara ca guvernele respective sa poata contracara. Forta de munca va fi mai putin protejata
din punct de vedere al sigurantei locului de munca, insa indivizii foarte bine pregatiti vor fi net
avantajati datorita mobilitatii.Se observa inca de pe acum o polarizare a tarilor in tari cu societati
bogate si tari cu societati sarace. In viitor, aceasta polarizare se va putea accentua pe masura ce
avantajele detinute de tarile bogate vor fi din ce in ce mai mari, iar diferentele de tehnologie vor
creste.
Tarile sarace vor deveni neatractive din punct de vedere al investitiilor straine, decit in
masura in care ele vor furniza avantaje considerabile in ceea ce priveste forta de munca sau
resursele naturale.

Tipuri de globalizare
Redus la conceptele economice, se poate spune c globalizarea contrasteaz cu na ionalismul economic i cu
protecionismul. Este nrudit cu economia de pia liber i neo-liberalismul. mparte o parte din caracteristici cu
internaionalizarea i este, deseori, interschimbabil, chiar dac unii prefer s foloseasc termenul de

globalizare pentru lrgirea gurilor din graniele naionale sau statale. Formarea satului global o mai mare
apropiere ntre diferite pri ale lumii odat cu creterea posibilitilor de schimburi personale, ntelegere mutual
i prietenie ntre ceteni internaionali, i crearea civilizaiei globale.
Globalizarea economic patru aspecte se refer la globalizarea economic ce indic patru tipuri de fluxuri
peste granie, i anume: fluxuri de bunuri/servicii; de exemplu, liber schimb; fluxuri de persoane (migra ia), de
capital i de tehnologie. O consecin a globalizrii economice este mbuntirea rela iilor dintre dezvoltatorii
aceleiai industrii din diferite pri ale lumii (globalizarea unei industrii), dar i o erodare a suveranit ii na ionale
asupra sferei economice. FMI-ul definete globalizarea ca i creterea n interdependen a economic a rilor
din ntreaga lume, prin creterea volumului i a varietii tranzaciilor de bunuri i servicii peste grani e, fluxul de
capital internaional mult mai liber i mai rapid, dar i o difuziune mai larg a tehnologiei.(FMI, World Economic
Outlook, mai 1997). Banca Mondial definete globalizarea ca Libertatea i capacitatea indivizilor i a firmelor
de a iniia tranzacii economice voluntare cu rezideni ai altor ri.
n Management, globalizarea este un termen de marketing sau de strategie care se refer la apari ia unor pie e
internaionale pentru bunuri de consum caracterizate de nevoi i gusturi similare ale clien ilor, reu ind astfel, de
exemplu, s vnd aceleai maini sau spunuri sau produse alimentare prin campanii de publicitate similare,
unor persoane ce aparin unor culturi diferite. Aceast uzan contrasteaz cu interna ionalizarea, care descrie
activitile companiilor multinaionale ori n instrumente financiare, mrfuri, ori n produse care sunt exclusiv
destinate pieelor locale.
n domeniul software, globalizarea este termenul tehnic ce combin procesele de internaionalizare i localizare.
Efectele negative asupra companiilor multinaionale axate pe profit folosirea unor metode legale i financiare
sofisticate de a atinge limitele legilor i standardelor locale pentru a controla balan a dintre munc si servicii ale
unor regiuni inegal dezvoltate i a le ntoarce mpotriva lor. Rspndirea capitalismului din rile dezvoltate ctre
rile n curs de dezvoltare.
Conceptul de Globalizare se refer la micorarea lumii i la mrirea gradului de con tientizare a lumii ca un
ntreg Roland Robertson.

I. Trasaturi generale ale globalizarii

Intensificarea globalizrii constituie trstura fundamental a economiei mondiale la nceputul secolului XXI. Ea se caracterizeaz
prin accentuarea tendinei de reducere i eliminare a barierelor dintre economiile naionale, precum i amplificarea legturilor
dintre aceste economii. Dei este unul dintre cei mai utilizai termeni n literatura de specialitate, nu se poate spune c exist o
definiie general acceptat.
Pe masura ce devine tot mai mult o realitate contemporana , globalizarea ajunge sa fie si cel mai controversat concept in literatura
economica si politica internationala.Traim intr-o lume globalizata , si totusi nu exista inca un consens cu privire la ceea ce
inseamna globalizare. Pentru unii, inseamna accesul la Internet; pentru altii, posibilitatea de a munci in strainatate. Pentru multi ,
globalizarea inseamna sa poti cumpara din Romania un tricou facut in China de o multinationala franceza cu actionari americani.
Pentru investitori , inseamna sa-ti muti capitalul dintr-o tara in alta , de la o zi la alta. Pentru muncitori , poate insemna fie un
salariu peste media nationala, fie somaj. Astfel, intr-o acceptiune a termenului , globalizarea presupune existenta unei singure
economii globale, cu politici macroeconomice globale.
II. Formele globalizrii sunt:
a. Comerul internaional - o parte din ce n ce mai mare a bunurilor i serviciilor consumate provin din importuri. n domeniul
relaiilor financiare externe, procesul de globalizare se oglindete aadar n creterea mai rapid a comerului internaional fa de
producia mondial. n perioada 1950 1994, comerul internaional a crescut de 14 ori, n timp ce producia mondial a sporit de
5,5 ori. Dinamica rapid a comerului internaional constituie o consecin a adncirii diviziunii internaionale a muncii, a
liberalizrii accesului pe pieele externe de bunuri i servicii i a progresului tehnici n domeniul transporturilor i
telecomunicaiilor.
b. Investiiile strine directe - factorii determinani ai creterii rapide a investiiilor strine directe sunt: liberalizarea politicilor n
domeniu; implementarea programelor de privatizare, cu participarea investitorilor strini; achiziiile i fuzionrile de ntreprinderi,
ca urmare a sporirii concurenei; noile tehnologii, care faciliteaz transporturile i telecomunicaiile, precum i organizarea

managementului firmelor implantate la mari distane.

c. Pieele financiare globalizarea activitilor financiare a fost facilitat de progresele n domeniul comunicaiilor i informaticii.
Odat cu pieele financiare globale au aprut i crizele financiare globale care au relansat discuiile cu privire la avantajele i
dezavantajele procesului de globalizare.
John H. Dunning, care s-a preocupat ndeaproape de fenomenul globalizrii i corporaiile multinaionale, subliniaz c avem de-a
face cu dou forme ale globalizrii: una superficial i alta profund. Prima, dac nu este vorba de o interpretare greit a
termenului are n vedere angajarea unei ri, ca entitate economic de sine stttoare, n schimburi comerciale, cu un singur
produs, cu o alt ar, privit i ea ca entitate distinct. Cea de-a doua form a globalizrii, care o distinge uor de alte forme ale
internaionalizrii, vizeaz tranzaciile pe care un stat le efectueaz cu un mare numr de state, din toat lumea. Astfel, o firm
global posed sau controleaz un numr mare de filiale amplasate n diferite puncte ale Terrei i este angajat n aliane sau reele
de afaceri pe aproape toate continentele. Ea i procur factorii de producie de care are nevoie de oriunde este mai avantajos,
vnzndu-i, n acelai timp, produsele i serviciile pe fiecare pia mai important a lumii. n mod similar, o ar care este
deschis forelor globalizrii are relaii comerciale, financiare i investiionale foarte diversificate din punct de vedere geografic,
iar valoarea asociat acestor relaii reprezint o parte semnificativ a produsului ei brut. S-a format un adevrat trend universal n
cadrul cruia firmele i rile sunt mai integrate economic, drept urmare structura economiei mondiale actuale fiind foarte diferit
de cea pe care au cunoscut-o generaiile anterioare.
Pornind de la aceste constatri, John H. Dunning menioneaz alte trei trsturi ale procesului de globalizare economic.
n primul rnd, el atrage atenia asupra semnificaiei acestui gen de tranzacii aflate n plin ascensiune.
n al doilea rnd, se distinge creterea valorii firmelor obinut peste hotare, producie finanat prin intermediul investiiilor
directe de capital i avantajat de diverse aliane strategice, considerate ca fiind o form de internaionalizare superioar
comerului propriu-zis cu mrfuri.
n sfrit, n al treilea rnd, n economia mondial au aprut semne clare c agenii economici majori i-au schimbat modul lor de a
gndi i opera, adoptnd un comportament adecvat noilor exigene ale pieei. Aceste trsturi nu sunt uniforme pentru toate
firmele, sectoarele i rile. Unele piee, cum este cea financiar, beneficiaz de un grad de globalizare mai nalt, altele, cum ar fi
cea tehnologic, rmn la nivel naional sau regional. De aceea John H. Dunning consider c trsturile amintite sunt pe deplin
aplicabile membrilor ce alctuiesc Triada economic i mai puin altor zone geografice caracterizate prin subdezvoltare.
III. Caracteristici ale globalizarii economice
In sens economic, globalizarea reprezinta cresterea schimburilor peste tot in lume, in special prin activitatea marilor companii care
produc si schimba bunuri in diverse tari.
Globalizarea este un process complex , care isi pune amprenta asupra tuturor sectoarelor de activitate umana. Astfel, sub aspect
economic , globalizarea presupune:
- Mondializarea cererii si a ofertei;
- Aparitia si intensificarea concurentei globale;
- Extinderea capitalismului si a economiei de piata la scara globala;
- Dominatia sistemului financiar global, a pietelor de capital, in fata productiei si comertului;
- Mobilitatea capitalului si extinderea fluxurilor internationale de capital in afara triadei SUA-Uniunea EuropeanaJaponia,incepand cu anii 90;
- Dereglementarea prin care s-a facilitate libera circulatie a factorilor de productie;
- Specializarea productiei de bunuri si servicii la scara globala, dupa criteriul avantajului comparativ , mai ales in ceea ce priveste
forta de munca si resursele.

I. Trasaturi generale ale globalizarii

Intensificarea globalizrii constituie trstura fundamental a economiei mondiale la nceputul secolului XXI. Ea se caracterizeaz prin
accentuarea tendinei de reducere i eliminare a barierelor dintre economiile naionale, precum i amplificarea legturilor dintre aceste
economii. Dei este unul dintre cei mai utilizai termeni n literatura de specialitate, nu se poate spune c exist o definiie general
acceptat.
Pe masura ce devine tot mai mult o realitate contemporana , globalizarea ajunge sa fie si cel mai controversat concept in literatura
economica si politica internationala.Traim intr-o lume globalizata , si totusi nu exista inca un consens cu privire la ceea ce inseamna
globalizare. Pentru unii, inseamna accesul la Internet; pentru altii, posibilitatea de a munci in strainatate. Pentru multi , globalizarea
inseamna sa poti cumpara din Romania un tricou facut in China de o multinationala franceza cu actionari americani. Pentru investitori ,
inseamna sa-ti muti capitalul dintr-o tara in alta , de la o zi la alta. Pentru muncitori , poate insemna fie un salariu peste media nationala,
fie somaj. Astfel, intr-o acceptiune a termenului , globalizarea presupune existenta unei singure economii globale, cu politici
macroeconomice globale.
II. Formele globalizrii sunt:
a. Comerul internaional - o parte din ce n ce mai mare a bunurilor i serviciilor consumate provin din importuri. n domeniul relaiilor
financiare externe, procesul de globalizare se oglindete aadar n creterea mai rapid a comerului internaional fa de producia
mondial. n perioada 1950 1994, comerul internaional a crescut de 14 ori, n timp ce producia mondial a sporit de 5,5 ori. Dinamica
rapid a comerului internaional constituie o consecin a adncirii diviziunii internaionale a muncii, a liberalizrii accesului pe pieele
externe de bunuri i servicii i a progresului tehnici n domeniul transporturilor i telecomunicaiilor.

b. Investiiile strine directe - factorii determinani ai creterii rapide a investiiilor strine directe sunt: liberalizarea politicilor n domeniu;
implementarea programelor de privatizare, cu participarea investitorilor strini; achiziiile i fuzionrile de ntreprinderi, ca urmare a
sporirii concurenei; noile tehnologii, care faciliteaz transporturile i telecomunicaiile, precum i organizarea managementului firmelor
implantate la mari distane.
c. Pieele financiare globalizarea activitilor financiare a fost facilitat de progresele n domeniul comunicaiilor i informaticii. Odat cu
pieele financiare globale au aprut i crizele financiare globale care au relansat discuiile cu privire la avantajele i dezavantajele
procesului de globalizare.
John H. Dunning, care s-a preocupat ndeaproape de fenomenul globalizrii i corporaiile multinaionale, subliniaz c avem de-a face cu
dou forme ale globalizrii: una superficial i alta profund. Prima, dac nu este vorba de o interpretare greit a termenului are n
vedere angajarea unei ri, ca entitate economic de sine stttoare, n schimburi comerciale, cu un singur produs, cu o alt ar, privit
i ea ca entitate distinct. Cea de-a doua form a globalizrii, care o distinge uor de alte forme ale internaionalizrii, vizeaz tranzaciile
pe care un stat le efectueaz cu un mare numr de state, din toat lumea. Astfel, o firm global posed sau controleaz un numr mare
de filiale amplasate n diferite puncte ale Terrei i este angajat n aliane sau reele de afaceri pe aproape toate continentele. Ea i
procur factorii de producie de care are nevoie de oriunde este mai avantajos, vnzndu-i, n acelai timp, produsele i serviciile pe
fiecare pia mai important a lumii. n mod similar, o ar care este deschis forelor globalizrii are relaii comerciale, financiare i
investiionale foarte diversificate din punct de vedere geografic, iar valoarea asociat acestor relaii reprezint o parte semnificativ a
produsului ei brut. S-a format un adevrat trend universal n cadrul cruia firmele i rile sunt mai integrate economic, drept urmare
structura economiei mondiale actuale fiind foarte diferit de cea pe care au cunoscut-o generaiile anterioare.
Pornind de la aceste constatri, John H. Dunning menioneaz alte trei trsturi ale procesului de globalizare economic.
n primul rnd, el atrage atenia asupra semnificaiei acestui gen de tranzacii aflate n plin ascensiune.
n al doilea rnd, se distinge creterea valorii firmelor obinut peste hotare, producie finanat prin intermediul investiiilor directe de
capital i avantajat de diverse aliane strategice, considerate ca fiind o form de internaionalizare superioar comerului propriu-zis cu
mrfuri.
n sfrit, n al treilea rnd, n economia mondial au aprut semne clare c agenii economici majori i-au schimbat modul lor de a gndi
i opera, adoptnd un comportament adecvat noilor exigene ale pieei. Aceste trsturi nu sunt uniforme pentru toate firmele, sectoarele
i rile. Unele piee, cum este cea financiar, beneficiaz de un grad de globalizare mai nalt, altele, cum ar fi cea tehnologic, rmn la
nivel naional sau regional. De aceea John H. Dunning consider c trsturile amintite sunt pe deplin aplicabile membrilor ce alctuiesc
Triada economic i mai puin altor zone geografice caracterizate prin subdezvoltare.
III. Caracteristici ale globalizarii economice
In sens economic, globalizarea reprezinta cresterea schimburilor peste tot in lume, in special prin activitatea marilor companii care produc
si schimba bunuri in diverse tari.
Globalizarea este un process complex , care isi pune amprenta asupra tuturor sectoarelor de activitate umana. Astfel, sub aspect
economic , globalizarea presupune:
- Mondializarea cererii si a ofertei;
- Aparitia si intensificarea concurentei globale;
- Extinderea capitalismului si a economiei de piata la scara globala;
- Dominatia sistemului financiar global, a pietelor de capital, in fata productiei si comertului;
- Mobilitatea capitalului si extinderea fluxurilor internationale de capital in afara triadei SUA-Uniunea Europeana-Japonia,incepand cu anii
90;
- Dereglementarea prin care s-a facilitate libera circulatie a factorilor de productie;
- Specializarea productiei de bunuri si servicii la scara globala, dupa criteriul avantajului comparativ , mai ales in ceea ce priveste forta de
munca si resursele.