Tema nr.

6 Doctrina nationalismului economic si a protectionismului economic

1. Friedrich List fondatorul doctrinei nationalismului economic

2. Teoria fortelor productive ale natiunii

3. Politica protectionista.

4. Specificul protectionismului nord-american

Friedrich List (1789-1846)

Obiectul de studiu al stiintei economice este nu este homo economicus ci Natiunea si Economia Economia
Nationala. (interesele unei natiuni natiuni sunt superioare intereselor indivizilor ale claselor sociale si ale gupurilor
sociale)

Este impotriva celor 3 postulate ale liberalilor clasici:

cosmopolitismul, n sensul caracterului pretins universal al postulatelor sale tiinifice;

individualismul, n sensul siturii agentului economic izolat n centrul demersului su tiinific i al lipsei de
preocupare pentru situaia economic a colectivitilor;
materialismul, n sensul concentrrii asupra problematicii avuiei i valorii.

Neaga metoda de cercetare deductiva si argumenteaza necesitatea folosirii metodei inductiei si metoda istorica.

O natiune trece prin 5 faze de dezvoltare:

- Faza salbatica - Faza agroindustriala

- Faza pastorala - Faza agroindustriala-comerciala

- Faza agrara

Teoria fortelor productive ale natiunii

Fortele productive ale natiunii sunt un amestec de elemente eterogene cum ar fi: stiinta si tehnica, legislatia,
resursele naturale, cultura, moravurile, unitatea nationala, etc.

Principala forta productiva este industria.Industria incurajeaza stiinta, arta si organizarea politica, sporeste
bunastarea poporului, veniturile statului si puterea natiunii.

Politica protectionista

Politica protectionista presupune apararea temporara, partiala sau totala a anumitor domenii din tara de concurenta
straina. Forme ale protectionismului sunt: tarifar, monetar si administrativ.

Protectionismul listian are 3 caracteristici principale:

1. Caracter selectiv, aplicat doar produselor industriale

2. Temporar, aplicat pana in momentul cand tara isi creeaza o industrie competitiva

3. Edducativ, are misiunea de a educa cetatenii germani in spiritul patriotismului.

Potrivit lui List nu toate tarile pot deveni dezvoltate, doar acele natiuni care dispun de anumite conditii
naturale:
 - Clima moderata - Popuilatie numeroasa

- Teritoriu intins - Nivel inalt de cultura si civilizatie politica.

- Sa dispuna de resurse naturale variate

Specificul protectionismului nord american

Principalii reprezentani ai protecionismului nord-american sunt H.C.Carey i S.Patten. Economistul Henry Charles
Carey enunta teoria armoniilor economice internaionale. El considera c diviziunea internaional a muncii
rezultat n urma aplicrii principiilor liberschimbiste ar duce la mprirea rilor lumii n dou mari categorii: ri
dezvoltate (sau industriale) i ri slab dezvoltate (sau agrare), ceea ce distrugea armonia internaional i antrena stri
conflictuale permanente. n schimb, aplicarea unor politici economice protecioniste ar favoriza dezvoltarea
productiv complex a fiecrei ri, n care ramurile produciei materiale se completau armonios una pe cealalt. De
pild, arta el, agricultura oferea ramurilor industriei prelucrtoare att o surs de aprovizionare cu materii prime, ct
i o pia de desfacere pentru produsele industriale.

Armonia existent ntre ramurile fiecrei economii naionale reprezenta pentru Carey o premis esenial a armoniei
din relaiile economice internaionale, bazat pe schimburile comerciale echitabile i pe progresul continuu al fiecrei
naiuni.

Simon Patten este autorul lucrrii de larg circulaie Bazele economice ale protecionismului (1890), n care a
sistematizat i completat contribuiile n materie ale lui F.List, H.C.Carey i ale altor teoreticieni. Obiectivul politicii
economice a fiecrei ri trebuie s l constituie, arta Patten, realizarea unui puternic complex economic naional, n
msur s asigure dezvoltarea forelor de producie i un nivel de trai ridicat al populaiei. Pe termen lung, aceste
obiective puteau fi atinse numai printr-o politic comercial protecionist, care s mbine taxele vamale ridicate cu
barierele netarifare.

Tema nr. 7 Doctrina socialista

1. Evolutia edeilor socialiste.

2. Socialismul utopic

3. Socialismul mic-burghez

4. Karl Marx

5. Leninismul

1. Evolutia ideilor socialitse

Doctrina care a aparat intersele claselor celor mai defavorizate, care a visat sa puna baza unei societati bazate pe
echitatea sociala si egalitatea drepturilor este doctrina socialista.

In antichitate, promotorii ideilor socialiste au fost:

- Platon si Aristotel, au condamnat bogatia excesiva, cerand implicarea statului pentru asigurarea echitatii sociale

In epoca Renasterii:

- Thomas Morus (1477-1535) in lucrarea Utopia, critica capitalismul, in curs de aparitie, si descrie modelul unei
societati ideale

- Tommaso Campanella (1568-1639), in lucrarea Cetatea Soarelui, descrie o societate ideala, in care oamenii
poseda toate bunurile in comun.

Socialismul modern se preocupa de condamnarea proprietatii private si a liberei initiative si inlocuirea

acestora cu proprietatea colectiva si cu implicarea activa a statului in viata economica.

Perioada de evolutie a ideilor socialiste cuprinde aproape 2 secole, intre anii 1800-2010.
 2. Socialismul utopic

Autorii socialismului utopic nu au efectuat o analiza profunda a mecanismului de functionare a economiei si nu au

elaborat un nou sistem teoretic.

Idei comune petru toti socialistii utopici:

- Capitalismul nu este vesnic si va fi inlocuit cuy un alt tip de societate,

- Proprietatea privata se afla la temelia exploatarii de clasa si trebuie inlocuita cu proprietate colectiva

- Trecerea la noul tip de societate se va face in mod benevol, a reformelor treptate.

- Toti cetatenii sunt egali in drepturi

Henri de Sait-Simon (1760-1825) - conte francez, fondatorul socialismului utopic. Considera ca la originea tuturor
releleor se afla proprietatea privata care genereaza exploatarea omului de catre om. Trecerea la o treapta superioara de
dezvoltare se produce pe masura acumularii de catre oameni a cunostintelor. Invatamantul este forta motrice a
dezvoltarii societatii. Promoveaza marea industriecare va coopera strans cu stiinta.

Charles Fourier (1772-1837) considera ca la originea inegalitatilor sociale se afla marea proprietate industriala, care
trebuie inlocuita cu proprietatea colectiva. Propunea organizarea societatii in falange sau falanstere, care reuneste
1500-2000 persoane care imbina armonios munca fizica cu cea intelectuala.

Robert Owen (1760-1825) considera ca omul este bun, altruist, pozitiv de la natura. Printr-o educatie stiintifica
permanenta, omul este capabil sa se autoperfectioneze si astfel sa neutralizeze efectele negative ale mediului social, iar
apoi sa modifice si societatea in care traieste. Propune constituirea unoi cooperative de productie si consum.

3. Socialismul mic-burghez

Simonde de Sismondi (1773-1842) - propune ca obiectul stiintei economice sa fie in mod preferential bunastarea
populatiei. Neaga existenta legilor obiective. Idealul lui este mica proprietate. Cere amestecul statului in viata
economica pentru a proteja valorile spirituale si a preintimpina ruinarea micilor producatori. Considera ca libera
concurenta se afla la radacina raului absolut a imbogatirii unora pe seama altora. Respinge legea lui Say, aratind
iminenta crizelor economice.

Pierre Joseph Proudhon (1809-1865) intemeietorul anarhismului la inceput publica o brosura cu titlul
Proprietatea este un furt . Mai tarziu afirma contrariul, ca Proprietatea este libertate. Proprietatea este un factor al
dezvoltarii societatii, mica proprietate bazata pe munca personala.

4. Karl Marx (1818-1883)

Izvoarele gandirii marxiste:

- Contradictiile si conflictele crescande intre clasa muncitaoare (proletariat) si capitalisti (burghezie)

- Operele socialistilor utopici si mic-burghezi, deja populare in europa

Metodologia de cercetare marxista: Fenomenele economice trebuiesc supuse unei analize globale a societatii , a
evolutiei ei. Economia politica este o stiinta care studiaza nu numai fenomenele economice ca atare, dar si unele
fenomene sociale si politice, nu numai mecanismul functionarii economiei capitaliste, ci si evolutia si perspectivele
acestei economii.

Marx anailizeaza fenomenele economice in dinamica, in miscare. Foloseste o noua metoda de cercetare care o
numeste dialectica materialista, care cuprinde pe langa abstractiile stiintifice si descrierile si datele statistice.
Principalele teorii a lui Karl Marx

Teoria valorii: marimea valorii unei marfi este determinata de timpul de munca socialmente necesar producerii ei.
Forta de munca (capacitatea fizica si intelectuala a muncitorului de a presta munca) are dublu caracter: valoare de
schimb si valoare de intrebuintare. Munca este activitatea creatoare prestata de muncitor.

Teoria plus-valorii: Salariul pe care il primeste muncitorul reprezinta numai o parte a valorii create prin munca sa.
Cealalta parte a valorii, creata de muncitorul salariat, este insusita de catre proprietarul mijloacelor de productie.
Aceasta parte a valori ise numeste plus-valoare. Astfel, proprietarul mijloacelor de productie insuseste diferenta intre
valoarea muncii si valoarea fortei de munca, iar salariu;l reprezinta doar pretul fortei de munca nu si echivalentul
valorii muncii prestate de muncitor .

Teoria capitalului : capitalul este o categorie istorica, de natura sociala, un raport social intre muncitori si
burgheziecu privire la apartenenta mijloacelor de productie. Marx distinge intre acumularea primitiva de capital si
acumularea ca atare a capitalului. Acumularea primitiva s-a produs prin jaf, violenta, excrocherii la inceputul epocii
captaliste. Acumularea capitaluilui este un proces de transformare a unei parti din plu-valoare in capital.

Capitalismul este sortit pieirii

5. Leninismul

V.I Lenin a fost primul economist care a argumentat necesitatea aplicarii doctrinei economice marxiste la realitatea
tarilor necapitaliste si a tarilro slab dezvoltate.

Imperialismul este ultima stadie de dezvoltare a capitalismului Esenta imperialismului este dominatia pe toate
planurile a monopolurilor.

Potrivit teoriilor leniniste, statul trebuie sa dirijeze nu numai procesele politice ci si cele economice. Imixiunea statului
se va efectua prin introducerea planurilor directive si obligatorii. Salariul, preturile, dobanda si alte marimi economice
vor fi fixate de catre stat. In comunism se presupunea disparitia totala a statului.