1. Obiectul de studiu al doctrinelor economice. Doctrinele economice de baza si reprezentantii lor.

Disciplina DE are ca obiect de studiu analiza curentelor economice in calitate de teorii care au fost sustinute, promovate si reflectate in cadrul unui sau altui tip de politica economica. In perioadele respective aceste teorii au orientat dezvoltarea economica la nivelul unei intreprinderi, ramuri, economii nationale sau la nivelul sistemului ec. International. Principiile de baza ale studierii DE: obiectivitatea cunoasterii stiintifice originii , continutului, evolutiei si al functiilor sociale Doctrinele economice au aparut mai tirziu ca gindirea economica. Studierea DE are ca scop cunoasterea legaturilor dintre continutul teoretic si esenta practica a politicilor ec. Promovate de catre state in diferite perioade ale dezvoltarii societatii. DE de baza: Mercantelista (Jean Bodin, Antoine dMonchrestien, Jean Baptiste Colbert, Thomas Mun, Whiliam Petty, Antonio Sena)

Fiziocrata (Fr. Quesnay) Liberalismul economic clasic (Adam Smith, D. Ricardo, J.B.Say, John Stuart Mill ) Nationalismului economic (Fredrich List) Socialista (Karl Marx, Saint Simon, Ch. Fourier si P.J.Proudhon) Marginalismului (K.Menger, Bohm-Bawerk, L.Wallras si A.Marshall) Keynesismul (John Maynard Kaynes) Neoliberalism (W. Eucken, L. Erkard, M.Friedman si F.von Hayek)

2. Doctrina elitei in operele lui Platon si Aristotel. Doctrina justitiei sociale a Sf. Toma DAquino. Platon Preocupat de ideea creari unui stat ideal, Platon preciza implicarea acestuia in procesul de repartitie si consum.. Preocupat de problemele desavirsirii spirituale a neamuli omenesc, el sustine ca radacina tuturor viciilor si pacatelor umane este setea de avutie, care il degradeza pe om prin incalcarea principiilor morale si etice. Astfel, el considera ca statul trebui sa tina sub control setea de imbogatire, incasarea dobinzii pentru imprumuturi, precum si vinzarea marfurilor in credit, reglemetind preturile in asa mod, incit acestea sa asigure vinzatorilor un profit moderat. Totodata, el sa preocupat de diviziunea muncii, rolul si importanta sa economica. Astfel nobilii prin originea lor sunt predestinati pentru conducerea statului si indeplinirea altor munci intelectuale. Iar meseriasi si taranii sunt lipsiti de aceste drepturi, intrucit preocuparile profesionale si originea nu le premite. Despre proprietetea privata, Platon

sustine ca ea incurajeaza individualismul, alimenteza setea de pricopsire si-l impune pe om sa dea prioritate intereselor personale in detrimentul celor colective si intereselor statului, ca urmare el cere inlocuirea acestei proprietati cu proprietatea colectiva (exceptie fac taranii si meseriasi, intrucit sunt capabili sa sa se ridice la acel nivel spiritual, indispensabil pt a renunta la sclavia bunurilor materiale, la proprietate). Aristotel Gandirea economic a lui Aristotel a fost sintetizat in operele: Politica Etica nicomachic. El trateaza bogia de pe poziia utilizrii ei. Astfel, definete dou modaliti diferite de aspori bogia:economia domestic i hrematistica. Prima subnelege arta de a obine bunurile necesare satisfacerii cerinelor raionale, absolute fireti ale individului i familiei sale. Iar a doua se ntemeiaz pe schimb i are ca scop acumularea bogiei sub form de bani. Constatnd c economia domestic tinde s se transforma n hrematistic, Aristotel formuleaz teoria sterilitii schimbului,

teorie n conformitate cu care, n procesul schimbului de mrfuri mrimea avuiei nu poate spori. Pentru solutionare acestor probleme este necesar intervenia statului. Legea dominaiei i supunerii - considera ca fiind normal mprirea societii n dou clase sociale: oamenii liberi (domina) i sclavii (se supun). El justific sclavia considernd-o drept o consecin a unei legi att naturale ct i a societii. Aristotel sesizeaz i cele dou forme ale valorii unui bun: valoarea de intrebuintare si valoarea de schimb. Lund drept exemplu o pereche de sandale, el lamureste, ca ea poate servi att pentru purtat (valoarea de intrebuintare), ct si pentru schimb pe o alta marfa necesara (valoarea de schimb). Toma dAquino admite proprietatea privat, ct i dorina fireasc a omului de a o spori, dar cu condiia c ea va fi folosit spre binele ntregii sociati, n conformitate cu interesul general. El considera c n cazul ei bunurile sunt mai bine administrate, ordinea e mai perfect, pacea e mai bine asigurat.

T.d'Aquino s-a preocupat de teoria "Pretul just" si teoria nominala a banilor. Pretul marfurilor este just daca este determinat de cheltuielile facute pentru producerea marfii, cit si in functie de situatia sociala a producatorului. Pretul just trebuie sa asigure producatorului atit recuperarea cheltuielilor efectuate cit si o existenta corespunzatoare rangului producatorului. De aceea una si aceeasi marfa trebuie vinduta la piata cu preturi diferite in raport cu situatia celui care o vinde. Toma dAquino a fost preocupat i de analiza rentei funciare. El consider renta funciar ca fiind absolut necesar pentru ca posesorii de pmint s fie lipsii de grija traiului zilnic. T dAquino a avut o atitudine de tolerare fa de comer i profitul comercial.

3. Mercantelismul ca teorie si politica economica. Particularitatile nationale ale mercantelismului. Principalele trsturi ale mercantilismului ca teorie i politic economic: a)considerarea banilor (precum si a aurului si argintului sub forma de lingouri si comori) drept esenta a bogatiei b)analiza aproape in exclusivitate asferei circulatiei marfurilo c)promovarea unei politici economice externe active in scopul stabilirii unei balante monetare (comerciale) favorabile d)ncurajarea dezvoltarii industriei nationale, stimularea importului de materie prima si a exportului de produse manufacturiere.

Mercantilismul industrialist, fondat in Frana de Jean Bodin, Montchretien i Colbert, a avut drept obiectiv esenial, achiziia de metale preioase prin practicarea unei politici de dezvoltare industrial, pe baza reglementrilor i interdiciilor statului. Dezvoltarea industrial este privit in cadrul acestui proces, ca un instrument, rolul decisiv revenind statului prin aplicarea unor subvenii pentru dezvoltarea manufacturilor, paralel cu aplicarea unor politici protecioniste riguroase.

Mercantilismul comercialist a fost practicat indeosebi in Marea Britanie. Grija a fost aceea de a asigura pe termen lung un sold activ al balantei globale, calea era aceea a unui export masiv de produse fabricate si importand minimul necesar consumului national. Mercantilist spaniol/ bulionist . Spanioli au practicat un mercantilism monetarist. Accentul a fost pus pe jefuirea de metale pretioase din coloniile Lumii Noi, pe exploatarea minelor de aur si argint de acolo, aducerea lor in tara si impieticarea scurgerii lor peste hotare. Au practicat politici monetare si financiare axate pe cheltuieli parazitare, pe razboaie, fara a acorda atentie acumularii de capitaluri productive. Masurile restrictive au dus la crearea in tara a unei lenevii deplorabile. Aportul : Au imbogatit stiinta economica formulind teoria cantitativa a banilor, conceptul de balanta comerciala, notiunea de ppolitica protectionista.

Au grabit transformarea economiei naturale in economie de schimb Au contribuit la formarea pietelor nationale, la adincirea diviziunii sociale a muncii, la sustinerea progresului tehnic si economic. Au declarat ca imbogatirea este o fapta laudabila , ca dorinta de a acumula bani este un stimulator pt AE. Limite: Au supraapreciat rolul circulatiei marfurilor in raport cu sfera de productie, care era neglijata complet. Au identificat in mod eronat banii cu capitalul Se inregistreaza o scadere a nivelului de trai si o adincire a diferentei dintre cei bogati si cei saraci.Incurajarea exportului a dus la cresterea preturilor.

4.Conceptiile de baza ale fiziocratilor. Tabloul economic a lui Fr. Quesnay. Programul de actiune: Organizarea agriculturii farnceze pe baza de capitalisti cu predominare a marelor firme Promovarea unei politici de preturi inalte la produsele agricole Scutirea completa a firmelor de plata impozitelor Liberalizarea comertului exterior Conceptiile de baza: Teoria produsului net izvorul avutiei trebuie cautat numai in agr. unde se obtine un surplus de bunuri materiale, numit de fiziocrati produs net. Acest excedent este conceput de ei ca o diferenta intre productia obtinuta si cheltuielile efectuate. Primatul agriculturii un bob de griu, semanat in pamint aduce toamna o multime de boabe. Acelasi lucru are si in cazul cresterii animalelor. In industrie si comert un asemenea produs suplimentar nu se creeaza, de eceea aceste ramuri sunt sterile.Deci agricultura este singura ramur productiv.

Teoria despre capital- Quesnay a fost primul care a introdus notiunea de capital, ca bogatie acumulata inainte de inceperea productiei. El a divizat capitalul folosit in agricultura in 2 categorii: avansurile initiale (cheltuielile pt constructii, animale, utilaje) avansurile anuale (cheltuielile pt procurarea semintelor, pt plata muncii, etc.) Teoria ordinii naturale a fiziocrailor se bazeaz pe 3 forme de proprietate - personala (dreptul omului de a predispune si insusi) - mobiliara (dreptul omului de a dispune de rezultatele muncii sale) - funciara (care tre sa asigure proprietarului funciar venitul net). 5) Teoria laiser faire- in activitatea economica indivizii trebuie sa procedeze asa cum considera ei, adica statul nu trebuie sa intervina in activitatea economica.

6) Divizarea societatii in clase: a) clasa producatorilor (agricultorii); b) clasa proprietarilor (regii, nobilii si toti cei care sub o forma sau alta dispun de produsul net; c) clasa sterila (meseriasii, negustarii, oameniii profesiunulor libere etc.) Ei au fondat un regim bazat pe libertate i proprietate; au analizat activitatea economic precum un flux continuu de venituri, trecnd de la o clas a populaiei la alta i au considerat c pot reprezenta aceste diverse fluxuri printr-un tablou sintetic. Tabloul economic a lui Fr. Quesnay Quesnay vede o asemanare in circuitul singelui si AE (activitate economica), rolul inimii revenindui agriculturii. Iar singele economiei este produsul net, care se misca sub forma de zig-zag. In tablou gasim expuse toate componentele sistemului ec. fiziocratic : produsul net, capitalul (avansurile), clasele sociale(productiva, proprietarilor, sterila) .

Ca rezultat al circulatiei marfurilor si a banilor de la o clasa la alta la sfirsitul anului se stabileste situatia de la inceputul anului respectiv. Anul urmator procesul de productie poate sa reinceapa in aceleasi proportii. Aportul fiziocratilor: Au fondat prima scoala economica in adevaratul sens al cuvintului si au elaborat o teorie obiectiva si stiintifica. Au reorientat cercetarile economice din domeniul circulatiei marfurilor in cel al productiei, indicind directia in care trebuie cautat adevaratul izvor al avutiei unei tari. Au analizat fenomenele economice in miscare elaborind si un prim model al circulatiei economice E inconsistenta teza precum ca industria si comertul ar fi domenii de activitate sterile, in care nu sar crea nici un fel de produs net 5.Caracteristica generala a doctrinei liberalismului economic classic.

Teoria valorii bazata pe munca. Liberalii clasici considera ca la baza egalitatii marfurilor care se schimba se afla munca. A. Smith si D.Ricardo au dovedit ca izvorul, substanta valorii marfurilor in toate ramurile o constituie munca. Ea indica pretul lor real iar banii nu sunt decit pretul lor nominal. Marimea valorii este determinate de cantitatea de munca materializata in marfa respectiva. Repartizarea veniturilor. Una din trasaturile principale ale doctrinei liberalismului clasic consta in analiza fenomenelor ec. prin prisma impartirii societatii in 3 clase: muncitori, capitalisti si proprietari funciari, repartizarea veniturilo infaptuindu-se in conformitate cu apartenenta la factorii de productie: munca, capitalul si pamintul. Corespunzator, aceste venituri sunt: salariu, profitul si renta funciara. Profitul este considerat drept principala forta motrice a dezvoltarii ec., marimea lui este proportional cu marimea capitalului. Sursa lui o constitue munca neplatita a muncitorului.

Banii sunt o marfa speciala, desprinsa din lumea celorlalte marfuri. Ei au aparut spontan, in procesul dezvoltarii schimbului. La originea avutiei natiunii se afla munca, nu comertul, banii, nu influenteza nemijlocit dezvoltarea ec. Rolul banilor se reduce la asigurarea jocului liber al cererii si ofertei. Moneda trebuie sa fie stabila. Acest lucru poate fi realizat numai cu ajutorul unui system bazat pe banii de aur si argint. Teoria schimbului international. Clasicii sunt fondatorii teoriei liberului schimb. Schimbul intre doua tari este reciproc avantajos, echilibrul dintre import si export se stabileste dela sine, fara vreu amestec al statului in acest proces. Argumentind necesitatea diviziunii internationale a muncii, autorii clasici au lansat succesiv 3 teorii ale schimbului international: a avantajelor absolute prin A.Smith, a avantajelor relative prin D.Ricardo, a specializarii in dependent de cererea externa prin J.Mill. Succesele doctrinei liberalismului economic clasic

Clasicii au elaborat un sistem desavirsit de teorie economica, avind ca baza principiile individualismului, noninterventionismului si ordinii naturale A dezvoltat teoria valoare munca, glorificind munca, rolul careia in sporirea avutiei natiunilor e considerat decisiv A favorizat o dezvoltare economica fara precedent , stimulind cresterea substantiala a volumului productiei, a calitatii marfurilor create, a nivelului de trai etc. Eecurile doctrinei liberalismului economic clasic In centrul DLC sa pomenit nu omul ci piata. Scopul oricarei activitati este obtinerea profitului, intreprinzatorului fiindui indiferent ce sa produca. Productia sa pomenit orientata nu spre consumator, ci spre cel care are bani A exaltat ideea libertatilor economice, ceea ce sa soldat cu o diferentiere nemaipomenita de avere

Unele teorii sau dovedit a fi gresita : imposibilitatea crizelor economice, a utilizarii complete a bratelor de munca , a echilibrului economic ce se stabileste in mod automat 6.Sistemul economic al lui A.Smith Avuia naiunilor.. Adam Smith Lucrarea lui principal a aprut n anul 1776 Preocuprile principale ale lui Adam Smith au fost: Determinarea bogiei naiunilor i a cilor de cretere a ei ; Repartizarea bogiei ntre membrii societii; Descoperirea legilor economice obiective. Teza fundamentala a lui Smith este libertatea economica, cu conditia ca exista concurenta. Aceasta este singurul mecanism care asigura realizarea interesului personal si cel general, mentine ordinea naturala, justifica progresul social. Armonizarea interesului personal cu cel social este asigurata de o mina invizibila prin intermediul concurentei. Astfel are loc reglarea preturilor.

SAU: Factorii sporirii bagatiei: -cresterea productivitatii rezultata din diviziunea sociala a muncii -cresterea numarului de lucratori angajati din sfera productiva (agricultura si industria) Conceptia cu privire la bogatie si factorii cresterii ei. Bogatia unei natiuni se compune din totalitatea bunurilor necesare vietii, pe care natiunea le poseda la momentul dat, iar izvorul este munca. Interesul personal si principiul miinii invizibile. Potrivit lui Smith motorul activitatii ec. este interesul personal, care il impune pe om sa munceasca si sa-si sporeasca avutiaPrin insasi vointa divina economia de piata se autoregleaza,asigura echilibru economic si face posibila armonizarea intereselor individuale egoistesi a intereselor general al societatii

Diviziunea muncii. Diviziunea muncii asigura cresterea iscusintei, maiestriei si agerimii fiecarui lucrator, cit si economisirea timpului pierdut prin treverea de la o operatie la alta, cind fiecare lucrator lucra izolat. In acelasi timp diviziunea muncii stimuleaza crearea unor cantitati tot mai insemnate de marfuri. Diviziunea muncii are loc atit in industrie, cit si in agricultura. 8..Ideile economice ale liberalilor pesimisti D. Ricardo si T. Malthus. Despre principiile economiei politice i ale impunerii; David Ricardo (Metoda de cercetare utilizata este abstractizarea). Principalele componente ale gindirii lui sunt : 1.teoria valoare munca descoper interdependena cauzal ntre progresul tehnic, productivitatea muncii i mrimea valorii. Orice perfecionare a mainilor, economisete munca i modific valoarea.

2. teoria rentei funciare- pretul produselor agricole tind sa inregistreze cresteri drept urmare a faptului ca sunt atrase in productie terenuri mai putin fertile si se cere relativ mai multa munca. 3. teoria repartitiei veniturilor - deoarecce repartitia contribuie nemijlocit la cresterea sau micsorarea avutiei, ea urmeaza sa constitue obiectul de studiu al economiei politice. Repartiia valorii se efectueaz n dependen de apartenena oamenilor la una din cele 3 clase n care e divizat societatea, sub forma de salariu, rent i profit. 4. teoria costurilor comparative- comertul international este avantajos pentru toate tarile daca fiecare din ele se specializeaza in domeniile pentru care au avantaj reletiv; 5. teoria cantitativa a banilor. El a criticat dogma lui Smith (care excludea din valoarea marfii capitalul constant , pe motiv ca si el, se compune din veniturisalariu, profit, renta) si a relansat teoria reproductiei capitalului social, a asezat la baza diviziunii si schimbului international costurile comparative si nu absolute.

Eseu asupra principiului populaiei Principiile economiei politice; Thomas Maltus . Legea populatiei-folosind exemplul SUA abordeaza ideea ca populatia creste mai repede intr-o proportie geometrica decit producerea bunurilor si serviciilor care evolueaza in proportie artimetica. Saracia e rezultatul suprapopulatiei. Pentru lichidarea acestei disproportii sunt necesare urmatoarele mijloace: propagarea razboaielor, cataclisme, foame, boli infectioase. In a 2-a lucarare abordeaza o serie de probleme a liberalismului, a rentei funciare, motiveaza crizele de supraproductie prin subconsum. Adoua teorie lansata de el este Legea fertilitatii descrescindea soluluio dublare a muncii si a capitalului pe aceeasi suprafata de pamint nu este insotita de o dublare a productiei, randamentul factorilor de productiue scade. 13.Caracteristica generala a doctrinei neoclasice si principalele scoli marginaliste. Apare in a doua jumatate a sec XIX.

Doctrina neoclasica vine in scena ca o doctrina neutra, care avea capacitatea sa asigure atit eficienta economica, cat si echitatea sociala, dar mai ales sa eliminea posibiltatea conflictului armat intre muncitori si burghezi. - Apare in conditiile in care problema centrala a activitatii economice nu este acumularea capitalului ci desfacerea marfurilor. - Teoreticienii isi schimba preocuparile din domeniul productiei in cel a circulatiei. - Se accentueaza lupta de concurenta si sa accentuat problema raritatii, ca trasatura distinctiva a tuturor bunurilor economice. - Precursorii doctrinei marginaliste sunt: Johann Heirich von Thunen, Heirich herman Gossen, Antoine Auguste Cournot. Thunen este fondatorul economiei matematice si al econometriei, elaboreaza teoria productivitatii marginale si analiza costului de oportunitate. Cournot studiaza formarea pretului in conditii de monopol, duopol si concurenta perfecta.

Gossen este autorul a trei legi psihologice fundamentale de natura psihologica. Scoala austriaca: K. Menger, E. Bohm-Bawerk Scoala de la Lausanne: Leon Walras Scoala de la Cambridge: A.Marshall 14.Scoala psihologica austriaca. K.Menger si Bohm-Bawerk. Carl Menger (1840-1921) si Eugen BohnBowerk(1851-1914) scoala subiectiva Ei Carl Menger elaboreaza urmatoarele teorii: Teoria bunurilor Teoria valoare-utilitate Teoria schimbului si a preturilor Bunurile sunt niste produse care satisfac o anumita nevoie umana. Bunurile sunt economice si libere (neeconomice).

Teoria valoare utilitate valoarea unui bun depinde nu de munca incorporata ci de aprecierile subective ale indivizilor, de gusturile si preferintelor lor reprezentate prin utilitatea marginala. Utilitatea marginala este utilitatea cea mai mica a ultimei unitati dintr-un stok de bunuri omogene, cre stisfce cea mai putin intensa nevoie. Teoria schimbului si a pretului spune ca preturile la care se vand bunurile sunt determinate de utilitatea marginala a acestora. Eugen Bohm Bowerk teoria deprecierii viitorului sau teoria dobanzii. Imparte bunurile in bunuri prezente (salariul) care valoreaza mai mult ca acelasi si bun in viitor (capitalul). Dobanda este diferenta dintre valoarea mai mare, pe care indivizii o acorda bunurilor actule, si valorea mai mica, acordata bunurilor viitoare, deci e o plata asteptariicapitalistului. 15.Scoala matematica elvetiana. L.Wallras si A.Marshall.

Scoala matemtica elvetiana (scoala de la Lausanne) Leon Walras (1834-1910) si Scoala elvetiana (sau scoala de la Lausanne,cum i se mai spunea adeseori) se deosebeste de celelalte scoli neoclasice prin incercarea de a expune toata teoria economica prin folosirea intrumentelor matematice,adica a formulelor,ecuatiilor,functiilor si schemelor,prin incercarea de a edifica o teorie economica absolut obicetiva,pura,concreta si adevarata. Leon Walras imparte economia in 3 compartimente distincte: 1) economia pura, care foloseste metode matematice de cercetare 2) Economia aplicata, care are drept misiune studierea procesului de productie, a circulatiei monetare si a formelor de organizare a acestuia 3) Economia sociala, se preocupa de gasirea principiilor de echitate sociala. Elaboreaza modelul concurentei pure si perfecte, un model ideal de formare a preturilor bazat pe 5 premise:

Atomicitatea pietei Omogenitatea produselor Libera intrare pe piata Mobilitatea factorilor de productie Transpartenta pietei. Teoria echilibrului general se stabileste pe 3 piete principale: piata produselor, piata fortei de munca si piata capitalului. Echilibrul economic generl se stbileste tunci cand oferta este egala cu cererea pentru fiecare produs si pe fiecare piata. Interventia statului in acest proces este inutila 16.Trasaturile comune si deosebirile dintre doctrinele clasica si neoclasica.A.Marshallautorul concilierii clasicilor cu neoclasicii

Sistemul de cunostinte elaborat de Marshall se bazeaza pe toate realizarile de seama ale stiintei economice de pina la dinsul.Posedind rarul talent de a impaca partile opuse si de a gasi compromisul chiar acolo unde acest lucru pare imposibil,Marshall reuseste sa efectueze o sinteza a tuturor realizarilor stiintei economice din secolele 17-19,fara neglija chiar meritele socialistilor si ale fiziocratiilor.Si totusi meritul sau principal consta in concilierea neoclasicilor cu clasicii. Trasaturile comune intre doctrina liberala clasica si doctrina neoclasica: Recunoasterea ordinii naturale Principiul hedonist Proprietatea privata si libera concurenta Homo economicus Principiul mainii invizibile Interventia minima a statului in economie Profitul-forta motrice a dezvoltarii economice. Diferente: Obiectul de studiu- oamenii cu gusturile si preferintele lor

Societatea impartita in consumatori si producatori Teoria valoare-utilitate si analiza categoriilor marginale: utilitate marginala, utilitate totala, produs marginal, cost marginal, etc. Dezideologizarea teoriei economice prin introducerea termenului de economics 17.Scoala istorica germana.Esenta si etapele de dezvoltare

Scoala istorica germana a savirsit o revolutie in stiinta economica, respingind metoda deductiva a economistilor clasici si inlocuindo cu metoda istorica a comparatiei. In evolutia sa, scoala istorica a trecut prin doua etape: "vechea scoala istorica" in frunte cu Roscher, Hilderand si Knies, dar apogeul sau l-a atins sub demunirea de "noua scoala istorica" reprezentata de Schmoller, Sombart si Bucher. Desi a intrat in istorie ca scoala germana, ea a avut si adepti in alte tari, in primul rind in Anglia si Franta. Specificul scolii consta in folosirea unor noi principii metodologice la analiza fenomenelor economice. Reprezentantii scolii istorice criticau pe clsici pt faptul de a se fi limitat in cercetarile lor numai in domeniul pur economic, ignorind un sir de fenomene ce influenta activitatea omului, cum ar fi politica, morala, obiceiurile, psihologia etc. daca clasicii sustineau ca motivul activitatilor economice este setea de imbogatire, istoricii insista asupra pluralitatii motivelor ce stau la temelia actiunilor oamenilor. Punctul principal al criticii istoricilor l-a constituit

conceptul scolii clasice despre legile economice. ei sustineu ca viata economica este supusa actiunii unei legi universale. reprezentantii scolii istorice neaga existenta unor legi economice obiective, eterne si universale. Ei afirma ca "nu poate exista un singur ideal economic pt toate popoarele, tot asa cum hainele nu se cos toate dupa aceeasi masura". scoala istorica se prezinta mai mult ca o miscare de gindire decit ca o doctrina economica. scoala istorica respinge nu numai doctrina clasica, ci si pe cea marxista, mai cu seama ideea transformarii revolutionare a lumii. Problemele economice, sociale si politice spunea istoricii, trebuie solutionate pe calea reformelor. In indelungata sa evolutie,aceasta miscare de idei economice a trecut prin 3 etape Vechea scoala istoriaca (anii 18401860)avindul ca reprezentat principal pe profesorul Wilhelm Roscher Noua scoala germana (1870-1890)constituita deja in timpul imperiul german,a carei figura centrala a fost Gustav von Schmoller

Tinara scoala istorica (1900-1940),care i-a avut drept principali reprezentati pe sociologul Max Weber si pe teoreticianul dinamicii capitalismului Werner Sombart

21.Caracteristica generala a doctrinei Keynesiste. Modelul keynisist. Keynisismul a aparut la inceputul sec XX si ca premise a aparitiei a avut urmatoarele conditii: 1. piata nu este complet libera, predomina concurenta imperfecta, apar monopolurile, in productie predomina intreprinderi mari, proprietatea mare si mijlocie, se nimiceste institutul proprietatii mici private. In asemenea situatii legile economice promovate de clasici se neoclasici nu actioneaza liber. 2. pe masura cresterii gradului de complexitate a vietii economice statul devine nu un factor econ. Efectiv necesar cu urmatoarele functii: a) organizator al vietii economice

b) subiect active si direct in economie(statul devine un neofactor de productie) 3. criza economica mondiala 1929-1933 care a demonstrate ca doctrina liberala este depasita istoric si incapabila sa ofere solutii pt ieisrea din ea. In asemenea situatii in perioada interbelica se pun bazele unei noi si importante doctrine: doctrina dirijismului economic Fondatorul DDE John Maynard Keynes professor de economic politica Cambridge Problema principala care l-a preocupat pe Keynes mai ales in lucrareasa de baza a fost somajul. El isi propune ca scop de a descoperi ce anume determina volumul ocuparii fortei de munca. In cercetarile sale ajunge la concluzia ca volumul ocuparii e determinat de punctual de intersectie dintre functia cererei si a ofertei globale. In acest punct se realizeaza starea de echilibru economic. AD-cererea globala AS-oferta globala

In viziunea lui ecuatia echilibrului este: Y=C+I (C-consumul; I-investitiile) Y=C+S In ecuatia Y=C+I cererea si oferta se echilibreaza. In situatia de echilibru se investesc toate economiile. Crizele si somajul dispar. Economia functioneaza in regim normal. In realitate relatia cererea globala-oferta globala nu este mereu in stare de echilibru. In cele mai dese cazuri economia se caracterizeaza astfel: 1)S>I economii mai mari ca investitiile, inflatie, valoarea banilor scade. 2)S<I valoarea banilor creste. Somaj. In situatii de dezechilibru statul trebuie sa intervina pt eliminarea efectelor lui. El afirma ca procesul de realizare a ech. Economic se concentreaza in jurul la 3 legi: 1.legea inclinatiei psihologice spre consum conform careia oamenii sunt predispusi sasi sporeasca consumul odata cu cresterea venitului dar in aceeasi masura cu care a crescut venitul.

2. inclinatia spre investitii Intreprinzatorii sunt predispusi sa investeasca doar in cazul cind se intrevede perspective obtinerii unui profit care-I satisface, cind eficienta marginala a investitiilor este destul de mare. Cind ef. Marg e egala sau mai mica decit dobinda, intreprinzatorii prefera sa depuna banii la banca . 3. inclinatia spre lichiditate predispunerea oamenilor de a-si pastra economiile sub forma lichida, usor de transformat in alte bunuri. Keynes sustine ca investitiile pot fi stimulate prin scaderea ratei dobinzii, adica prin ieftinirea banilor. 22.Politica economica a statului preconizata de J.M.Keynes. Keynes afirma ca dezechilibrele ec. nu pot disparea de la sine, fiind necesara interventia statului.

Statul trebuie sa intervina anume atunci cind agentii ec individuali isi micsoraza investitiile, promovind o politica de cheltuieli., pt stimularea investitiilor si consumului.

1stimularea investitilor prin micsoarrea ratei dobinzii . 2 sporirea cantitatii de bani in circulatie orin emiterea de moneda . 3 cresterea investitiilor publice atit in sfera poductiva sit si in sfera neporductiva , chiar cu pretul imprumuturilor facute de catre stat. 4 sporirea consumului de stat si redistribuirii veniturilor. Potrivit lui Keynes o prea mare diferentiere a vneiturilor are urmari negative asupra devoltarii economice, intrucit stimuleaza tendinta de marire a economiilor si de limitare a invesittiilor. 5 introduce impozitul progresiv de venit menita sa micsoreze veniturile celor bogati si sa stimuleze cosnumul. 6 introducerea unui sitem eficient de asitenta sociala de servicii publice, masura ce ar incuraja inclinatia spre cosnum. 7 reducerea ratei dobinzii adica ieftinirea creditului, se realizeaza prin sporirea cantitatii de moneda aflata in circulatie . atita timp cit nivelul somajului er aamre, tara trbeuia sase inchida frontierele pentru patrunderea pe piata interna a marfurilor straine.

Merite: O noua doctrina logica, acceptata cu timpul de toti specialistii in domeniu. A dovedit de ce nu este posibil automatismul sistemului economic capitalist. Aceasta politica a contribuit la reducerea somajului si atenuarea crizelor economice, asigurind o dezvoltare economica fara precedent. Rataciri: Propunerea de a micsora rata dobinzii in copul stimularii investitiilor private sa dovedit a fi ineficienta, caci capitalurile private prefera sa plece peste hotare. Keynes nu a aratat cum poate fi mentinuta permanent ocuparea completa a miinei de lucru, care nivel al inflatiei este rau, pina la ce nivel este admisibil deficitul bugetar. Keynes a acordat o atentie deosebita consumului si cererii si a subapreciat rolul productiei, cit si al ofertei.

24 Siteza neoclasica,Paul Samuelson-Cind lipseau premisele aparitiei unei noi doctrine economice,iar stiinta economica intra in impas,sfisiata de lupta dintre teoriile diametral opuse,a fost necesra o conciliere intre conceptele deja existente.Paul Samuelson a recurs la termenul sinteza neoclasica pentru a-si denumi conceptia,caracterul teoriei corespunzatoare noilor realitati trebuie sa fie mixt,adica sa imbine conceptele de baza ale neoclasicismului cu cele ale dirijismului economic.Piata stabileste,in mod automat,nivelul preturilor,al cererii si al ofertei,precum si rata dobinzii si profiturilor.In acelasi timp,statul intervine in viata economica pentru a face fata crizelor,somajului sau inflatiei,prin intermediul cheltuielilor publice si a comenzilor publice,a investitiilor de stat,a impozitelor,taxelor etc 28. Scoala monetarista del a Chicago

Este o contra-revolutie impotriva keynesismului si in special impotriva raspandirii si agravarii fenomenului inflatiei. Milton Friedman, fondatorul scolii monetariste. Principalele idei: Adept inflacarat al economiei de piata. Numai economia de piata libera si rationala este capabila sa asigure oamenilor si libertatea si bunastarea precum si securitatea. Inflatia este un fenomen pur monetar ce are la temelia sa o crestere anormala a cantitatii de bani in raport cu volumul productiei. Politica monetara- forma principala de interventie a statului in economie. Statul trebuie sa regleze marimea masei monetare astfel incat sa tina sub control rata inflatiei. Este autrul teoriei cantitative a banilor potrivit careia marirea cantitatii de moneda in circulatie, produce o crestere proportionala a nivelului general al preturilor si o scadere a valorii monedei.

Propune utilizarea notiunii de cerere de moneda, care depinde nu de venitul curent, real, ci de asa-numit venit permanent, pe care individul asteapta sa l obtina pe viitor si care il serveste drept temelie pentru a si determina nivelul de consum. Elaboreaza teoria ratei naturale a somajului. Somajul natural, conditionat de trecerea angajatilor la un alt loc de lucru, alt loc de trai, este un fenomen firesc natural inevitabil si chiar necesar.Reflecta acel nivel relativ al somajului care corespunde cu o rata stabila a inflatiei. 30..Particularitatile formarii si dezvoltarii gindirii economice romanesti.

Specificul gndirii romneti este condiionat de un ir de mprejurri, cum ar fi aezarea geografic, psihologia naional, dar mai ales destinul istoric, care ne-a oferit ca ideal suprem lupta de libertate. A.D. Xenopol subliniaz n aceast ordine de idei c nu este popor pe lume care s fi avut attea primejdii de nfruntat, attea lupte necurmate de susinut pentru aprarea fiinei i traiului. Aceast regretabil circumstan a reinut dezvoltatrea social-economic a poporului. De aici i prima particularitate a gndirii noastrembinarea problemelor pur economice cu idealurile luptei de eliberare naional.

n centrul gndirii economice s-a aflat ideea independenei, ideea naiunii, fapt ce permite de a plasa ntreaga gndire n cadrul unei variante a doctrinei naionalismului ec., cu justificarea unui nsemnatamestec al statului n problemele ec. O alt problem specific, a fost cea a Unirii. Aceast problem a predominat mereu gndirea economic i anume prin aceast prism erau analizate i chestiunile ec. Chiar dup unirile din 1600, 1859, 1918, 1941 problema Unirii rmnea s le predomine pe toate celelalte, deoarece se impunea necesitatea ntregirii economiilor frmiate, a constituirii unui complex naional economic unic, n cadrul unor noi frontiere.

Fiind plasai geografic n calea tuturor rutilor, cum zic cronicarii, adic aflndune nvecinai cu nite popoare puse mereu pe jaf i prdciune, cum fuseser cndva ttarii, turcii, hunii, goii i cazacii, ne-am deprins, s punem accentul pe consum i nu pe acumulare. Aceast vecintate suprtoare distrugea din temei dorina strmoilor notri de a se pricopsi, de a construi palate, case frumoase, monumente de art. n condiiile lipsei unei stabiliti politice i ec., a certitudinii c avuia creat nu va fi jefuit, psihologia popular nclina n direcia cheltuirii banilor n petreceri i nu pentru a nfiripa manufacturi, a ridica edificii mree.

Noi avem o gndire mai mult emotiv, det raonal, iar la temelia aciunilor noastre se afl de obicei sentimentele, instinctele, emoiile, i nu raiunea, calculul, agerimea, duritatea, judecata la rece. Apoi gndirea economic este nctuat de tot felul de principii morale, de tradiii religioase i de alt natur. Poate de aceea de-a lungul secolelor am avut mai muli poei i muzicani i foarte puini economiti. Un ir de oameni de geniu (M.Eminescu, B.P.Hadeu, N.Iorga, A.D.Xenopol etc.) vznd enorma vulnerabilitate a gndirii noastre economice i simind necesitatea aprrii intereselor naionale ale acestui popor mai mult mistic, dect raional, au prsit adeseori ocupaiile ndrgite, pentru a se apleca asupra problemelor ec. 35.Particularitatile gindirii economice contemporane,Teoria capitalului uman de G.Beker si teoria anticiparilor rationalede R.Lucas.

Esenta teoriei capitalului uman consta in examinarea individului nu doar in calitate de simplu consumator de bunuri si servicii,ci ca pe o forma a capitalului,investitiile in individ fiind asemanate cu investitiile in capitalul fix.In asa mod,individul poate fi comparat cu o firma,care cheltuie resurse pentru a produce cunostinte,abilitati si satisfactii. Studiind comportamentul uman,Gary Becker ajunge la concluzia ca orice activitate umana (nu doar cea economica),orice efort al individului (inclusiv si relatiile intime intre barbat si o femeie) pot fi analizate in termeni de cost-beneficiu.La nivel abstract,mentioneaza economistul american,dragostea si alte legaturi de ordin afectiv,precum activitatea sexuala sau frecventele contacte stabilite cu o anumita persoana,de pilda,pot fi considerate ca marfuri domestice necomercializabil si se ssupun,in mare parte,aceluiasi fel de analiza ca si cererea de bunuri.

De obicei,capitalul uman este definit drept un stoc de cunostinte profesionale,de aptitudini si abilitati pe care le poseda individul,acestea contribuind la sporirea capacitatilor creative ale individului si,in viitor,la cresterea veniturilor lui. Capitalul uman se constituie din anumite calitati native,cu care omul este inzestrat de la natura,precum si din aptitudinile dobindite de-a lungul vietii prin educatie si alte eforturi intelectuale si fizice. In opinia lui G.Becker,factorii principali care contribuie la cresterea calitatii populatiei,adica a capitalului uman,sunt: Starea de sanatate si satisfactia oamenilor,circumstanta care influenteaza in mod nemijlocit nivelul productivitatii fortei de munca Gradul de educatie Nivelul de calificare Nivelul de informare Calitatile antreprenoriale ale indivizilor si posibilitatile de manifestare ale acestora Teoria anticiparilor rationale sau noua scoala clasica Robert Lucas

Initial,sub infulenta lucrarilor lui Robert Lucas,in anii 70 ai secolului al 20-lea,s-a costituit scoala anticiparilor rationale.Foarte curind insa,devenind deosebit de populara si avind multi sustinatori,acesta capata o noua denumire-scoala noilor clasici.Printre noii clasici,pe linga Lucas,se mai numara Thomas Sargent,neil Eallace,Edward Prescott etc.Acesta este cea mai renunita scoala contemporana,care studiaza probleme macroeconomiei. Principala particularitate a noilor clasici este recunoasterea si utilizarea in cercetatile economice a conceptului anticiparilor rationale.Potrivit acestei economici,posedind proprietatea de a analiza in mod creativ informatiile de care dispun,au capacitatea de a prezice evolutia feomenelor si situatiilor conrete si de a adopta decizii mai corecte,ai eficieente,decit cele adoptate de institutiile publice.

Adeptii teoriei anticiparilor rationale considera ca desi,pe termen scurt,preturile,dobinda si salariile,din cauza informatiei limitate despre evolutia pietei,sunt putin flexibile,sau chiar rigide,pe termen lung,in rezultatul concurentei,devin marimi flexibile,care asigura in mod automat echilibrul dintre cererea si oferta. 7. Ideile economice optimiste ale lui J.B.Say Curs complet de economiei politic; JeanBaptiste Say atrage atentia asupra problemelor productiei schimbului , repartitiei si consumului. Este cunoscut prin legea debuseelor, conform careia nici o criza de supraproductie nu poate fi completa, caci toate produsele isi gasesc cumparatorii sai. Aceasta presupune ca in mod permanent cererea globala este egala cu oferta globala. El introdce in teoria economica conceptul de intreprinzator ca principal agent al productiei. Elaboreaza teoria celor 3 factori de productie: pmnt (renta); munca (salariu); capitalul (profit). CLAUDE FREDERIC BASTIAT

Un alt reprezentant al colii clasice franceze, demnde a fi reinut ntr-o istorie adoctrinelor economice, esteFrederic Bastiat, discipol a luiJ. B. Say i B. Franklin i confrate de idei cu americanulC. H. Carey. (1801 1850) Punctul de plecare a lui Claude FredericBastiat n elaborarea gndirii sale economice l-aconstituit Concepia lui Say cu privire la bogie i sfera productiv. Teoria valorii Plecnd de la valoarea munc a lu iRicardo, Bastia constat nonconformitateaacesteia cu realitatea (o perl gsit este la fel de valoroas ca una extras) i cauta o alt explicaie, cel puin la fel de normativ Putem spune c aceast teorie avalorii ar fi fost suficient pentru a-iasigura un loc autorului francez n istoriagndirii economice. Teoria rentei El consider c pmntul natura n general, ofer oamenilor produsele lor n mod gratuit, iar preul pltit

pentru ele acoper, de fapt, doarcheltuielile fcute de proprietar. n concluzie, Bastiat considera c ideea ricardian a sporirii preurilor pe msura dezvoltrii societi este odioas i neadevrat 9.Continutul si importanta doctrinei protectionismului economic a lui Fr. List. Friedrich List (1789-1846Este impotriva celor 3 postulate ale liberalilor clasici: - cosmopolitismul, n sensul caracterului pretins universal al postulatelor sale tiinifice; individualismul, n sensul siturii agentului economic izolat n centrul demersului su tiinific i al lipsei de preocupare pentru situaia economic a colectivitilor; materialismul, n sensul concentrrii asupra problematicii avuiei i valorii. Neaga metoda de cercetare deductiva si argumenteaza necesitatea folosirii metodei inductiei si metoda istorica. O natiune trece prin 5 faze de dezvoltare: Faza salbatica

Faza pastorala Faza agrara Faza agroindustriala Faza agroindustriala-comerciala Fortele productive ale natiunii sunt un amestec de elemente eterogene cum ar fi: stiinta si tehnica, legislatia, resursele naturale, cultura, moravurile, unitatea nationala, etc. Principala forta productiva este industria. Industria incurajeaza stiinta, arta si organizarea politica, sporeste bunastarea poporului, veniturile statului si puterea natiunii. Politica protectionista presupune apararea temporara, partiala sau totala a anumitor domenii din tara de concurenta straina. Forme ale protectionismului sunt: tarifar, monetar si administrativ. Protectionismul listian are 3 caracteristici principale: Caracter selectiv, aplicat doar produselor industriale Temporar, aplicat pana in momentul cand tara isi creeaza o industrie competitiva

Edducativ, are misiunea de a educa cetatenii germani in spiritul patriotismului. Potrivit lui List nu toate tarile pot deveni dezvoltate, doar acele natiuni care dispun de anumite conditii naturale: Clima moderata Teritoriu intins Sa dispuna de resurse naturale variate Popuilatie numeroasa Nivel inalt de cultura si civilizatie politica 10.caracteristicile Protectionismul nord American: Principalii reprezentani ai protecionismului nord-american sunt H.C.Carey i S.Patten.

Economistul Henry Charles Carey enunta teoria armoniilor economice internaionale. El considera c diviziunea internaional a muncii rezultat n urma aplicrii principiilor liberschimbiste ar duce la mprirea rilor lumii n dou mari categorii: ri dezvoltate (sau industriale) i ri slab dezvoltate (sau agrare), ceea ce distrugea armonia internaional i antrena stri conflictuale permanente. n schimb, aplicarea unor politici economice protecioniste ar favoriza dezvoltarea productiv complex a fiecrei ri, n care ramurile produciei materiale se completau armonios una pe cealalt. De pild, arta el, agricultura oferea ramurilor industriei prelucrtoare att o surs de aprovizionare cu materii prime, ct i o pia de desfacere pentru produsele industriale. Armonia existent ntre ramurile fiecrei economii naionale reprezenta pentru Carey o premis esenial a armoniei din relaiile economice internaionale, bazat pe schimburile comerciale echitabile i pe progresul continuu al fiecrei naiuni.

Simon Patten este autorul lucrrii de larg circulaie Bazele economice ale protecionismului (1890), n care a sistematizat i completat contribuiile n materie ale lui F.List, H.C.Carey i ale altor teoreticieni. Obiectivul politicii economice a fiecrei ri trebuie s l constituie, arta Patten, realizarea unui puternic complex economic naional, n msur s asigure dezvoltarea forelor de producie i un nivel de trai ridicat al populaiei. Pe termen lung, aceste obiective puteau fi atinse numai printro politic comercial protecionist, care s mbine taxele vamale ridicate cu barierele netarifare. barierele netarifare. 18.conceptele fundamentale ale Institutionalismul: etapele dezvoltarii

A aparut la sf. Sec XX-lea in SUA.Precursorii instituationismului Simonde de Sismondi,Fredrich List si sc.istorica Germana. List propune analiza economiei nationale, scoala istorica germana care propune studierea homo socialis. Apare ca o reactie impotriva monopolizarii excesive a economiei. Se dezvolta in mai multe etape: 1 instutiotonalismul negativist incep sec II . reprezentati, Commos 2 instutotionalismul pozitivist anii 30 sec XX reprezentanti Clarc , Berle, 3 neoinsittutionalismul anii 60 sec XX reprezentanti : Galbraith , Weblen, 4. Scoala sociologica franceza , reprezentanti : Peroux . institutiile fota motrice al dezvoltarii economice. Insitutia esre fenomen cu caracter stabil, care impune oamnilor un oarecare comportament obligatoriu , stbailesc o oridine in activitatea lor. Ex : biserica , statul , piata etc. Statul este obligat sa intervina in viata eocnomica pentru a evita crizele eocnomice si somajul. Stiinta economica trebuie sa efectueze o analiza de ansamblu a economiei. Socialul are proprietate in rpaort cu eocnomicul.

19.Institotionalismul negativist si pozitivist. Institutionalismul nrgativist pune accentul pe critica relatiilor capitaliste si a teoriei clasiciclor si neoclasicilor. Th. Veblen,profesor de economie la universiattea din Cjhicago ( face parte din isntitutionalismul negativist ) principala isntitutie sunt traditiile si obiceiruile da run rol deosebit le au isntictele : paternitatii, curiozitatii, jefuitor, de a produce . teoria clasei fara ocupatii clasa faar ocupatii duce un mod de viata parizator reducind randamentul industrializarii societatii. Aceasta este reprezentata de speculanti escroci, rentieri, care fara a produce cceva obtin pe cai necinstite , prrin frauda cistiguri enorme. Teoria suveranitati consuamtorului consuamtorul nu este suveran in alegerea sa ci este supus unor puternici presiuni care ii impun atunci cind alege marfuri si servicii un comportament irational , neindependent. Institutionalismul pozitivist:Clark si Berle

Teoria difuziunii proprietatii:Berle declara ca in sec 20 a avut loc o mare revolutie o revolutie capitalista,esenta careia consta in inlocuirea proprietatii individuale capitaliste prin proprietate sociala capitalista Are loc o schimbare radicala in structura proprietatii raspindinduse proprietatea actionara,coperatista si publica. Statul este isntitutia principala care promoveaza o politica de jsutitie sociala, 20.Neoinstitutionalismul si scoala sociologica franceza.

Nitel modificate dezvoltate, si adaptate la relaitatea diferitor tari, cistingindusi astfel dreptul la prefixul neo, ideile institutionalsitilor si-au mentinut popularitatea pina in azileel naostre , indeosebi in sua, cel mai de semaa reprezentat al neoinstutionalismului este : J.K.Galbraith unul dintre cei mai cunoscui economisi ai tuturor timpurilor,americanul de origine canadian JOHN KENNETH GALBRAITH care numai dintr-o mic ntamplare n-a devenit unul dintre preedinii Americii. J.K. Galbraith este, fr ndoial, unul dintre economitii burghezi contemporani care se bucur de cea mai larg popularitate. Carile sale cunosc un extraordinar success 1 i sunt traduse n numeroase limbi i constituie obiect de referina n toate marile dezbateri din frontul ideologiei, politicii i cunoaterii economice. Dintre numeroasele sale lucrri amintim: Capitalismul american (1952), Societatea opulenei (1958), i Noul stat industrial (1967), care formeaza o triologie nchegat printr-un mesaj comun, 1908 2006. In

economiile dezvoltate un rol important in reglementarea fenomenelor economice si sociale apartin , alaturi de paita statutlui . economiile contmeporane se bazeaza pe inteprindeir private si inteprinderi de stat, marile interpinderi. Marile interpidneri detinind pozitii de monopol sau oligopol , au distrus mecnaismul pietii concurentiale .,reglementind piata duupa bunul lor plac. Teoria detemrinismului tehnologic 0 cauza princcipala a transferurilor din sociateta o constituie schimbarile din stiinta tehnica. Cunsotintele tehnice le poseda maangerii marilor corporatii, numiti tehnostructura. Acest grup este format din manageri influenti , gulerele albe, care poseda cunsotitnele si experienta necesara , ce codnuc toate afacerile inteprinderii.

Scoala sociologica franceza: una din variantele instuitutionalismului constituita in perioada interbelica. Apaaritia ei este conditionata de un sir de particularitati alle gindirii conomomice franceze si de istoria a frantei. Fr. Peroux In economia contemporana asupra activitatii ec., o influenta tot mai mare exercita statul si marele corporatii. Teoria economiei dominante Peroux economist francez, considera ca fenomenul dominatiei este una din principalele trasaturi caracteristice ec. contemporane. El se refera nu numai la cadrul agentilor economici. Si economiile nationale se divizeaza in dominante si dominate. Pe piata exista atit intepridneri mici cit si mari, insa pozitia acestora nu este echivalenta. Inteprindeirle mari tind sasi dicteze conditiile proprii pe piata si s ale impuna cleor mici, astfel principiul laissez faire nu mai insemana libertate pentur toti si doar pentru firemle dominante. Efectul dominatiei se rapsindeste nu numai asupra interprinderilor dintr-o tara si si asupr aeocnomiilor natopnale. Astfel economiile

nationale se impart in economii dominante si economii dominate. 23..Geneza Neokeynesismul.Teoria cresterii economice. Si teoria ciclurilor economice. Neokeynesismul apre in primii ani dupa cel de al II le Razboi Mondial, moment in care se punea problema dinamicii economice si a inflatiei. Drept consecinta razboiului a fost si transformarea economiei capitaliste bazate pe proprietate privata, intr-o economie mixta, unde apare un puternic sector public. Neokeynesismul constituie un ansamblu de teorii si politici economice inspirate din opera lui J.M. Keynes. Cei mai importanti reprezentanti: Roy Harrod, Alvin Hansen, John HIcks, Paul Samuelson, Joan Robinson, s.a.

Neokeynesistii urmaresc in special, scopul asigurarii unor ritmuri stabile de crestre economice. Ei se preocupa de analiza productiei, care asigura cresterea venitului national. In acest scop ei insista asupra imixiunii sistemice si directe a statului in economie. Teoria cresterii economice, autor Roy Harrod. Este primul care a elaborat conceptul de crestere economica in calitate de proces de crestere durabila, reorientand astfel stiinta economica de la o analiza statica a vietii economice la una dinmica. Harrod si adeptii sau au elaborat un sir de politici de stbilizare si de stimulare a cresterii economice. Ei au propus elaborarea unor bugete pe termen de 10 ani, astfel incat excedentele de prosperitate sa acopere anii de criza. Au elaborat un sir de modalitati de manevrare cu rata dobazii. Intre anii 1936-1939 Harrod si Domar elaboreaza un model de crestere economica pe termen lung bazat pe: O egalitate intre economiii si investitii;

Egalitate intre rata cresterii productiei nationale si rata cresterii populatiei active. Teoria ciclurilor economice elaborata de Alvin Hansen. Distinge 4 forme de cicluri: Cicluri mici, se repeta la 2-3 ani Cicluri mari, 6-13 ani Cicluri in constructii, 17-18 ani Cicluri seculare, 50 ani. La temelia ciclurilor se afla neregularitatea cu care se fac investitiile in capital fix si circulant. Principalul instrument de prevenire a ciclicitatii este bugetul de stat. Neokeynesismul francez . Curba lui Phillips: inflatie sau somaj. Cu cat somajul e mai mic cu atit cresc preturile si invers. 29. teoria economiei ofertei Apare in anii 70-80 ai secolului XX, care avea menirea sa reabilteze rolul decisiv al ofertei si al productiei, in crerea avutiei. Potrivit acestei teorii, factorul principal ce sigura dezvoltarea economica este oferta, nu cererea efectiva dupa cum spunea J.M. Keynes.

Principalii reprezentanti: Robert Mundell si Arthur Laffer. Potrivit lor: Intreprinzatorul constituie punctul de plecare a dezvoltarii economice, oferta4 este cheia avutiei; Productia da nastere veniturilor utilizate pentru a procura ceea ce propune oferta Se insista asupra necesitatii stimularii investitiilor private. Laffer expune sub forma grafica urmatroarea idee: pana la un punct oarecare, odata cu cresterea ratei impozitelor, cresc si veniturile fiscale. De la un punct, incolo, cresterea in continuare a presiunii fiscale are ca urmare o reducere substantiala a veniturilor statului. Astfel el se propunta pentru o reducere a cheltuielilor publice si a impozitelor, masura care, potrivit opiniei lui, stimuleaza cresterea economica.

27. Scoala de la Freiburg. Modelul economiei de piata sociale. Teoria tipurilor ideale de economiei scoala austriaca ultraliberala. Teoria ordinii spontan. Neoliberalismul german este numit si ordoliberalism (ordo-oranduire). Principalii reprezentanti sunt: Walter Eucken, Ludwig Wilhelm Erhard, Wilhelm Ropke, etc. Walter Euken elaboreaza teoria tipurilor ideale de economie si fondeaza modelul economiei sociale de piata. Teoria tipurilor ideale, spune ca exista 2 tipuri de oranduiri: Economia libera de piata Economia centralizata. In cadrul economiei libere legaturile intre agentii economici se efectueaza prin intermediul pietei. In cadrul economiei centralizate, intreprinderile sunt subordonate unui centru unic, care coordoneaza activitatea acestora prin ordine si dispozitii obligatorii.

Tipurile ideale exista numai in teorie, in relitate existand niste modele mixte care imbina in diferite proportii elementele celor 2 tipuri ideale. Economia sociala de piata imbina armonios ideile liberalismului cu cele a crestinismului. Si este aplicat in Germania, Olanda, Suedia, Elvetia, Danemarca. Trasturile de baza ale economiiei sociale de piata Elaborarea si controlul indeplinirii regulilor de joc Apararea concurentei Stabilirea unui raport optimal intre proprietatea privata si cea publica Asigurrea protectiei paturilor socialvulnerabile. Asigurarea cresterii economice Mentinerea stabilitatii monetare, prevenirea inflatiei si deflatiei. Erhrd si Ropke lanseaza conceptul echipei de forbal. Potrivit aceteia economia poate fi comparata cu un teren de forbal, in care agnetii economici sunt jucatorii iar sttaul este arbitrul.

Scoala ultraliberala .Aceasta scoala este un fel de mostenitoare a celebrei scoli austriece psihologice. Cei mai celebri reprezentanti ai acestei scoli sunt: Friedrich A. von Hayek, Ludwig von Mises si Joseph Schumpeter. Reprezentantii acestei scoli sunt cei mai inversunati adepti ai liberalismului in economie, a unei economii de piata pure, respingand ideea economiei mixte. Freidrich A. von Hayek se preocupa de urmatoarele aspecte si probleme economice: probleme comportamentului omului in conditiile economiei de piata, statul de drept, formarea preturilor, ciclurile economice. Sustine: Principiul mainii invizibile Inlocuire termenului de economie politica cu catalaxia care este un sistem economic care se autoregleaza spontan, prin intermediul preturilor. Ordinea spontana se afla la baza sistemului economiei de piata, iar ordinea dirijata la temelia economiei de comanda., ea constituie insasi esenta pietii

Economia de piata este regularizata de un sir de reguli de joc instituite de statul de drept. Valoarea umana suprema este libertatea, care este mult mai importaanta decat prosperitatea economica. 24. sinteza neoclasica. De p Samuelson Paul Samuelson a efectuat o sinteza a keynesismului si a neoclasicismului, expusa in lucrare sa Economics. Ideile principale: economia actuala are un caracter mixt care imbina elemente din ambele sisteme economice si cel de piata si cel de comanda. Piata se ocupa de stabilirea nivelului pretului, a cererii si ofertei, rata dobanzii si a profitului. Statul se preocupa de rezolvarea deficientelor precum crizele economice, somajul, inflatia. se imbina armonios micro si macroeconomia. - Statul trebuie sa intervina direct in asa domenii ca invatamantul, ocrotirea sanatatii, industria de prelucrare a deseurilor, etc.

- Rolul cheie in reglementarea economiei urmeaza sa fie jucat de politica fiscala si monetara. - principalele obiective ale politicii macroeconomice sunt asigurarea unei cresteri economice cu ritmuri inalte, mentinerea unui nivel scazut al somajului, stabilitatea preturilor. 25. postkeynesismul Joan Robinson Directiile principale ale investigatiilor poskeynesiste sunt: Analiza factorilor ce asigura cresterea economica pe termen lung, Determinarea rolului repartiei in fuctionarea economiei de piata, Analiza rolului banilor in economia contemporana.

Postkeynesistii se inspira nu numai din opera lui Keynes ci si din lucrarile clasicilor, socialistilor si institutionalistilor. Ei investigheaza asa fenomene economice cum sunt: rolul marelor corporatii, problemele inflatiei si ale comertului exterior, etc. Neaga teoria valoare utilitate si productivitatea marginala a factorilor de productie, revenind la teoria valoare-munca, expusa de Ricardo. Postkeynesistii afirma ca ritmurile cresterii economice depind de felul in care se repartizeaza venitul national: raportul intre salariu si profit. Joan Robinson demonstreaza ca salariile mari, facilitand realizarea produselor si a serviciilor, reprezinta unul din principalii factori stimulenti ai cresterii economice. In opinia ei, factorii care asigura cresterea eaconomica pe termen lung sunt: Raportul dintre profit si salariu Volumul capitatlului investit Progresul tehnic Gradul de monopolizare a economiei Masura in care concurenta se poate manifesta in mod liber

Rata cresterii populatiei. 11.Evolutia ideilor socialiste Caracteristica generala a doctrinei economice socialiste. Socialismul utopic si mic burghez Evolutia ideilor socialitse Doctrina care a aparat intersele claselor celor mai defavorizate, care a visat sa puna baza unei societati bazate pe echitatea sociala si egalitatea drepturilor este doctrina socialista. In antichitate, promotorii ideilor socialiste au fost: Platon si Aristotel, au condamnat bogatia excesiva, cerand implicarea statului pentru asigurarea echitatii sociale In epoca Renasterii: Thomas Morus (1477-1535) in lucrarea Utopia, critica capitalismul, in curs de aparitie, si descrie modelul unei societati ideale

- Tommaso Campanella (1568-1639), in lucrarea Cetatea Soarelui, descrie o societate ideala, in care oamenii poseda toate bunurile in comun. Socialismul modern se preocupa de condamnarea proprietatii private si a liberei initiative si inlocuirea acestora cu proprietatea colectiva si cu implicarea activa a statului in viata economica. Perioada de evolutie a ideilor socialiste cuprinde aproape 2 secole, intre anii 18002010. Socialismul utopic Autorii socialismului utopic nu au efectuat o analiza profunda a mecanismului de functionare a economiei si nu au elaborat un nou sistem teoretic. Idei comune petru toti socialistii utopici: Capitalismul nu este vesnic si va fi inlocuit cuy un alt tip de societate, Proprietatea privata se afla la temelia exploatarii de clasa si trebuie inlocuita cu proprietate colectiva Trecerea la noul tip de societate se va face in mod benevol, a reformelor treptate.

Toti cetatenii sunt egali in drepturi Henri de Sait-Simon (1760-1825) - conte francez, fondatorul socialismului utopic. Considera ca la originea tuturor releleor se afla proprietatea privata care genereaza exploatarea omului de catre om. Trecerea la o treapta superioara de dezvoltare se produce pe masura acumularii de catre oameni a cunostintelor. Invatamantul este forta motrice a dezvoltarii societatii. Promoveaza marea industriecare va coopera strans cu stiinta. Charles Fourier (1772-1837) considera ca la originea inegalitatilor sociale se afla marea proprietate industriala, care trebuie inlocuita cu proprietatea colectiva. Propunea organizarea societatii in falange sau falanstere, care reuneste 1500-2000 persoane care imbina armonios munca fizica cu cea intelectuala.

Robert Owen (1760-1825) considera ca omul este bun, altruist, pozitiv de la natura. Printr-o educatie stiintifica permanenta, omul este capabil sa se autoperfectioneze si astfel sa neutralizeze efectele negative ale mediului social, iar apoi sa modifice si societatea in care traieste. Propune constituirea unoi cooperative de productie si consum. Socialismul mic-burghezSimonde de Sismondi (1773-1842) - propune ca obiectul stiintei economice sa fie in mod preferential bunastarea populatiei. Neaga existenta legilor obiective. Idealul lui este mica proprietate. Cere amestecul statului in viata economica pentru a proteja valorile spirituale si a preintimpina ruinarea micilor producatori. Considera ca libera concurenta se afla la radacina raului absolut a imbogatirii unora pe seama altora. Respinge legea lui Say, aratind iminenta crizelor economice.

Pierre Joseph Proudhon (1809-1865) intemeietorul anarhismului la inceput publica o brosura cu titlul Proprietatea este un furt . Mai tarziu afirma contrariul, ca Proprietatea este libertate. Proprietatea este un factor al dezvoltarii societatii, mica proprietate bazata pe munca personala.

12.Ideile principale ale doctrinei economice a luio K Marx . Leninismul (1818-1883 Izvoarele gandirii marxiste: Contradictiile si conflictele crescande intre clasa muncitaoare (proletariat) si capitalisti (burghezie) Operele socialistilor utopici si mic-burghezi, deja populare in europa

Metodologia de cercetare marxista: Fenomenele economice trebuiesc supuse unei analize globale a societatii , a evolutiei ei. Economia politica este o stiinta care studiaza nu numai fenomenele economice ca atare, dar si unele fenomene sociale si politice, nu numai mecanismul functionarii economiei capitaliste, ci si evolutia si perspectivele acestei economii. Marx anailizeaza fenomenele economice in dinamica, in miscare. Foloseste o noua metoda de cercetare care o numeste dialectica materialista, care cuprinde pe langa abstractiile stiintifice si descrierile si datele statistice. Teoria valorii: marimea valorii unei marfi este determinata de timpul de munca socialmente necesar producerii ei. Forta de munca (capacitatea fizica si intelectuala a muncitorului de a presta munca) are dublu caracter: valoare de schimb si valoare de intrebuintare. Munca este activitatea creatoare prestata de muncitor.

Teoria plus-valorii: Salariul pe care il primeste muncitorul reprezinta numai o parte a valorii create prin munca sa. Cealalta parte a valorii, creata de muncitorul salariat, este insusita de catre proprietarul mijloacelor de productie. Aceasta parte a valori ise numeste plus-valoare. Astfel, proprietarul mijloacelor de productie insuseste diferenta intre valoarea muncii si valoarea fortei de munca, iar salariu;l reprezinta doar pretul fortei de munca nu si echivalentul valorii muncii prestate de muncitor . Teoria capitalului : capitalul este o categorie istorica, de natura sociala, un raport social intre muncitori si burgheziecu privire la apartenenta mijloacelor de productie. Marx distinge intre acumularea primitiva de capital si acumularea ca atare a capitalului. Acumularea primitiva s-a produs prin jaf, violenta, excrocherii la inceputul epocii captaliste. Acumularea capitaluilui este un proces de transformare a unei parti din pluvaloare in capital. Capitalismul este sortit pieirii

Leninismul, V.I Lenin a fost primul economist care a argumentat necesitatea aplicarii doctrinei economice marxiste la realitatea tarilor necapitaliste si a tarilro slab dezvoltate. Imperialismul este ultima stadie de dezvoltare a capitalismului Esenta imperialismului este dominatia pe toate planurile a monopolurilor. Potrivit teoriilor leniniste, statul trebuie sa dirijeze nu numai procesele politice ci si cele economice. Imixiunea statului se va efectua prin introducerea planurilor directive si obligatorii. Salariul, preturile, dobanda si alte marimi economice vor fi fixate de catre stat. In comunism se presupunea disparitia totala a statului. 31.Conceptul avutiei la mercantelisti, fiziocrati si liberali clasici.

Mercantelitii considerau c preocuparea principal att a indivizilor ct i a statului trebuie s fie sporirea avuiei. Astfel ei au aezat la temelia doctrinei lor ideea c semnul i msura avuiei unei ri este determinat de cantitatea de aur i argint pe care ea o posed. Iar izvorul acestei bogii l constitue comerul, circulaia mrfurilor i n mod special comerul exterior. La nivelul ntregii ri acest surplus se capt n cazul cnd valoarea mrfurilor exportate depete pe cea a mrfurilor importate. Fiziocraii au reorientat cercetrile ec. din domeniul circulaiei mrfurilor n cel al produciei, indicnd direcia n care trebuie cutat adevratul izvor al avuiei unei ri. n centrul preocuprilor liberalilor clasici se afla sfera de producie i munca, rolul creia este considerat hotrtor n sporirea avuiei. 26.. Neoliberalismul si deosebirile lui de liberalismul economic classic.

Neoliberalii recunosc conceptul de ordine naturala, plaseaza in centrul doctrinei lor notiunea de individualism ec. , acorda o deosebita atentie analizei pretului si a pietei. Principii: 1. respectarea ordinii naturale, dar nu absolutizata, ca in cazul liberalilor clasici 2. libertatea economica si responsabilitatea intreprinzatorului 3. concurenta fara monopoluri 4. libertatea formarii preturilor 5. stabilitatea circulatiei monetare 6. interventia limitata a statului in ec. - Liberalismul economic classic apara ideea unei libertati economice abstracte, si nu concrete, fara a intelege ca libertatea trebuie sa fie conrolata si protejata, in caz contrar apar monopolurile. Spre deosebire de clasici, neoliberalistii afirma ca nu poate exista o teorie ec. universala pt toate tarile, deoarece fiecare stat are specificul sau. 32.. partucylaritatile Neoinstitutionalismul economic.

Neoisntitutionalismul, sub presiunea keynesismului si neoliberalismului, pe la mijlocul sec.XX, isi pierde influenta. Insa intre anii 70-80, prin lansarea unor noi concepte si teorii, doctrina neoinstitutionalista revine iarasi pe prim-plan. Principalii reprezentati ai neoinstitutionalismului revigorat sunt: Ronald Coase, Douglass North, James Buchanan, Armen Alchian, Gordon Tullock. Particulariatile neoinstitutionalismului: Intreprind o cercetare a realitatilor ce tin de obiectul de studiu al politologiei, al istoriei, al dreptului, cu folosirea metodelor si instrumentelor economice. Pun accentul pe studierea relatiilor dintre indivizi din cadrul uneia si aceleiasi institutii, cum ar fi statul, familia, firma, etc. Folosesc pe larg metoda deductiva de cercetare economica, insotita de analiza cantitativa si calitativa. 33. teoria costul tranzactiilor si drepturile de proprietate de R Coase

Ronald Coase (n.1910) este autorul teoriilor costului tranzactiilor si drepturilor de proprietate. Costul tranzactiilor este costul efectuarii unui schimb sau a unei tranzactii economice, adica cheltuielile legate de studierea pietei, de desfasurarea negocierilior, incheierea si respectarea unor contracte intre partenerii economici. Firma are scopul de a reduce costurile de tranzactie. Drepturile de proprietate reprezinta un set de imputerniciri care I permit individului sa ia anumite decicii in privinta unor sau altor resurse. Drepturile de proprietate sunt: 1.dreptul de dispozitie, sau de control 2. Drept de posesiune 3. Drept de utilizarea a bunului 4. Drept de uzufruct, adica de insusire a rezultatelor, care devin, si ele, obiect de proprietate 5. Drept de administarare 6. Drept de transmitere prin mostenire 7. Drept la o posesiune fara termen a bunurilor

Ideea principala a teroiei drepturilor de proprietate consta in faptul ca identificarea clara si respectarea stricta a acestor drepturi reduc costul tranzactiilor

teoria alegerii publicede J.Buchanan. ibnterpreatrea neoinstitutionalsmului a istoriei economice de Douglas North Teoria alegerii publice Autorii teoriei alegerii publice sunt James Buchanan si Gordon Tullock.

In centru atentiei teoriei alegerii publice se afla analiza comportamentului economic al individului in procesul de administarare a treburilor publice, de luare a deciziilor publice, cercetarea raportului dintre functionarea institutiilor publice si rezultatele economice ale hotaririlor adopatate de acestea. Politica functioneaza dupa principiile pietei. Vanzatorii sunt politicienii care ofera programe electorale, iar consumatorii sunt alegatorii, care achita bunurile promise cu votul de care dispun.Oamenii politici, cand adopta o decizie politica, va tine cont nu atit de promisiunile facute in campania electorala, cat, mai ales, de propriul interes. Astfel, deciziile institutiilor publice, sunt in linii mari, putin eficiente. Solutia este ca societatea civila si organele de drept, sa fie cu ochii pe activitatea institutiilor publice. In opinia lui Buchanan, esecurile economiei de piata sunt, de fapt, consecinta comporatmentului egoist al oamneilor politici.

Interpretarea neoinstitutionala a istoriei economice. Douglas North Douglas North considera ca este absolut necesara studierea evolutiei institutiilor care joaca rolul decisiv in schimbarea societatii, in dezvoltarea economica, de aceea se impune necesitatea studierii primaordiale a acestora. Functia principala a institutiilor sociale consta in asigurarea reducerii costului tranzactiilor, cost care creste odata cu aprofundarea diviziunii muncii si diversificarea schimbului. Calitatea si modul de functionare a institutiilor se afla la temelia succesului economic intr-o masura mai mare decat cantitatea si calitatea factorilor materiali si umani ai productiei.