Anexa 1

Testul figurativ

Deseneaza cat mai multe obiecte folosindu-te de formele geometrice cerc, patrat,
Testul consta in desenarea cat mai multor figuri pornind de la formele geometrice mentionate. Pentru
fiecare proba experimentala au fost testati un numar de 23 de copii. Fiecare copil primeste o foaie o coala
A4 pe care sunt desenate un rotund si un patrat. Prescolarii primesc instructiunea de a desena cat mai multe
imagini, pornind de la formele geometrice desenate pe coala. Nu exista limita de timp pentru aceasta proba.
Prescolarii care deseneaza cele mai multe figuri si cu un grad de originalitate mai ridicat se considera ca fiind
foarte creativi.

Rezultatul probei ;
a)

Figuri create pornind de un cerc

- Fizionomii umane: 18 figuri (copil, om, fata unui om, indian, fetita) ;
- Animale :2 figuri (urs, iepure) ;
- Mijloace de transport : 3 figuri (bicicleta, tanc) ;
- Plante :10 figuri (pom, floare, mar, palmier) ;
- Corpuri ceresti: 7 figuri (soare, planete, glob) ;
- Constructii :15 figuri (om de zapada) ;
- Jucarii : 8 figuri (robot, minge, balon) ;
- Alte categorii : 5 figuri (tablou, insula, steag, semafor, ceas).

Diagrama testului Figuri create pornind de un cerc

Astfel, dupa cum se poate observa si din diagrama obtinuta, categoria cu cele mai multe figuri
create pornind de un cerc este cea denumita sinteticfizionomii umane, urmata de categoriile constructii,
plante, jucarii. In ceea ce priveste crearea figurilor avand la baza un cerc, interpretand originalitatea, se
remarca categoria animalelor, urmata de mijloace de transport, alte categorii si corpuri ceresti. Explicarea
acestor rezultate este redata prin faptul ca elevii invata sa - si deseneze familia, prietenii, personajele
preferate din lumea povestilor si a desenelor animate. Pe masura ce isi dezvolta capacitatea de explorare a
mediului inconjurator (fizic sau cogntiv), Ei descopera diferite aspecte si fenomene din mediu, care le permit
sa isi creeze o reprezentare complexa a realitatii, pe care o traduc grafic intr-o maniera persnala,prin diferite
situatii imaginare si obiecte.
b) Figuri create pornind de un patrat
- Fizionomii umane: 12 figuri (om);
- Animale : fara figuri;
- Mijloace de transport : fara figuri ;
- Plante :6 figuri (copac, floare) ;
- Corpuri ceresti: 1 figura (soare) ;
- Constructii :34 figuri ( casa, dulap, scaun, televizor, calculator, fereastra, cusca lui Azor ) ;
- Jucarii : 15 figuri (robot, alte jucarii) ;
- Alte categorii :11 figuri (steag, numaratoare, cadou, tablou, casa, horn, biscuite, ceas)

Diagrama testului Figuri create dupa un patrat

In ceea ce priveste crearea unor figuri pornind de un patrat, predomina categoria constructiilor,
urmata de jucarii si alte categorii. Prin originalitate se remarca categoria corpuri ceresti urmata de
categoriile fizionomii umane si plante. Creativitatea elevilor , dupa cum se poate observa, este stans legata de
preocuparile pe care le au acestia. Realizarea constructiilor din cuburi, lego sau puzzle influenteaza desenele
pe care acestia le realizeaza avand ca punct de pornire doar un patrat.

Anexa 3
Testul verbal :Povestiri incomplete
Obiectiv: s alctuiasc o scurt poveste, pornind de la un nceput dat;
Item: Continuai cu cuvintele voastre povestea:
Era toamn. Vntul sufla destul de rece. O ploaie mrunt ncepuse s cad de cteva zile.
Cmpul prea pustiu. Sub o grmjoar de coceni, un iepura i fcuse culcu. i era cldu i
bine. Iepuraul era fericit. ntr-o diminea ploaia se opri. Frigul pica i mai tare. Iepuraul se
trezi din somn. Deodat auzi ltratul unui cine

Ia-ti o foaie de hartie si un pix si sa vedem ce dezvaluie despre tine, acest test de personalitate.
Avem patru forme: un triunghi, un patrat, un cerc si o forma neregulata.
Pe foaia ta de hartie trebuie sa desenezi cele patru forme plus inca una dintre ele, la alegere.
Asadar, va trebui ca una dintre forme, aceea pe care o vrei tu, sa se repete.
Poti sa desenezi aceste forme exact asa cum doresti. Nu conteaza marimea sau culoarea lor si
nici culoarea hartiei pe care desenezi nu are importanta.
Daca ai desenat asa cum indica instructiunile si una dintre forme se repeta, atunci e timpul sa afli
ce tip de personalitate dominanta ai.
Acest test are la baza o teorie in psihologie: tendinta de a atrage anumite forme si structuri in
functie de personalitatea dominanta, de educatie, de cultura.
Daca ai desenat triunghiul de doua ori, atunci ai o personalitate Triunghi.
Daca ai desenat cercul de doua ori, atunci esti Cerc.
Daca ai desenat patratul, atunci ai o personalitate tip Patrat
Iar daca ai desenat Forma neregulata atunci aceasta te reprezinta.
Triunghiul
Motto-ul tau: Urmeaza-ma si fa ce iti spun!
Inca din vechi timpuri, triunghiul a simbolizat puterea si spiritul dominant.
La vechii egipteni, de exemplu, triunghiul avea valente sacre fiindca ei isi ingropau faraonii
morti in morminte cu forma de piramida.
Triunghiul semnifica un sistem ierarhic chiar si astazi, in zilele noastre. Puterea este mereu
concentrata in varful triunghiului.
Persoanele care au preferat aceasta forma sunt foarte ambitioase, probabil au calitati de lideri si
sunt foarte interesate de carierele lor.
Voi sunteti oameni de actiune! Iubiti sa vedeti ca lucrurile sunt facute asa cum trebuie si ca
inregistrati succes dupa succes.
Aveti calitati vizionare si stiti sa luati cele mai potrivite decizii, de cele mai multe ori.
Daca si tu ai desenat triunghiul de doua ori, atunci esti o fire decisa.
Iti place sa iei hotarari ferme, atat in ceea ce te priveste, cat si in ceea ce ii priveste pe ceilalti.
Esti o conducatoare/un conducator!
Aceasta atitudine iti aduce numai de castigat, dar si de pierdut la capitolul relatii interpersonale,
caci oamenii vad o anume latura agresiva de care se feresc.
Dar, precum un magician, esti singura persoana care poate sa faca lucrurile posibile. Orice tel,
orice provocare, va capata forma dorita, caci ambitia ta nu are margini.
Cercul
Motto: Pastreaza-ti zambetul, voi incerca sa te ajut.
Daca in desenul tau cercul apare de doua ori, atunci esti o fire optimista.
Dintre cele patru forme, cercul exprima cel mai mult grija si empatia fata de ceilalti. Scopul tau
in viata este sa aduci calmul si sa mentii pacea, oriunde in jurul tau.

Tu esti persoana care reuseste sa ii tina aproape pe toti ceilalti, cea care pune pret mai tare pe
binele comun decat pe cel propriu.
Cercul a fost inca din vechi timpuri, simbolul armoniei.
Esti de asemenea, o persoana foarte sensibila, careia ii pasa de sentimentele celorlalti, dar care
poate fi usor ranita de duritatea din jur.
Totusi, datorita spiritului tau optimist, tot ceea ce este negativ nu te doboara, ba chiar iti da forta.
Iti place sa lucrezi in echipa si sa inregistrezi succese de echipa.
Exprimi bunatate, grija si afectiune; esti un foarte bun comunicator, caci stii sa fii un bun
ascultator.
Esti persoana pe care se poate baza oricine la necaz, un sprijin de nadejde, acel cineva care stie
sa rosteasca cele mai bune cuvinte la momentul potrivit.
Oamenii din jur te iubesc si te apreciaza, ba chiar, reusesti sa ii inspiri cu bunatatea ta.
Patratul
Motto: Spune-mi pana cand si termin.
Daca si tu ai desenat patratul de doua ori, atunci inseamna ca ai o personalitate foarte
meticuloasa.
Iti place sa vezi ca totul este bine structurat si organizat. Drept pentru care, poti fi un bun
administrator sau manager.
Reusesti sa ii organizezi cu succes pe cei din jurul tau. Iti place sa lucrezi cu date, cu statistici si
ai multa rabdare.
Nu renunti la ce ai de facut, pana ce acel lucru nu a fost savarsit pana in cel mai mic detaliu, la
perfectie.
Esti de asemenea o persoana foarte verticala, care isi ghideaza viata dupa certe valori etice, pe
care le impune si celorlalti.
De asemenea, pentru tine, jobul este foarte important. Ti-a placut mereu sa te prezinti impecabil
in fata tuturor, iar ei sa nu aiba ce sa iti reproseze.
Vrei ca totul sa fie mereu in ordine, asa cum trebuie si depui toate eforturile ca sa se intample
asta.
Daca insa ceva nu merge conform planului, reactionezi destul de impusiv si nu poti intelege ca,
uneori, lucrurile trebuie sa le iei exact asa cum vin
Forma neregulata
Motto: Granitele nu sunt pentru mine!
Daca si tu ai desenat forma neregulata de doua ori, inseamna ca esti o persoana caracterizata, din
cap si pana in picioare, de un spirit liber si creativ.
Esti o persoana originala, care ia mereu in calcul o multime de posibilitati. Pentru tine viata este
colorata, si in niciun caz rigida.
Nu ai idei fixe, ci orizontul larg deschis catre tot ceea ce poate fi interesant. Iti place sa faci
lucrurile altfel. Altfel decat toata lumea.
De multe ori lansezi tot felul de trenduri, mereu vii cu idei noi care sunt foarte apreciate de catre
cei care stiu sa intuiasaca valoarea lor.
Altii te pot considera chiar un pic ciudat/a, dar aceasta chiar este problema lor! Ai diverse
talente, iti place sa creezi, sa inventezi.

Nu accepti barierele sub nicio forma si preferi mai degraba sa le arati celor din jur ca exista o
multitudine de perspective.
Iti place sa te distrezi, esti o fire pozitiva si calda. Ceea ce iti aduce popularitate si aprecierea
celor din jur.
Culorile se cearta
Ca vor sa stie bine
Care-i mai importanta
Si ma-ntreaba pe mine.
Eu raspund:
Soarele e galben,
Verde este frunza,
Cerul e albastru,
Rosie-i buburuza,
Oranj este polenul,
Violeta-o floare,
Indigo - fluturasul.
Totul e culoare!
Culorile indata
Rasufla usurate
Le este clar acum

Cat sunt de importante. Asaltul de idei (brainstorming-ul) este modalitatea complex de a

elabora (crea) n cadrul unui anumit grup, n mod spontan i n flux continuu anumite idei,
modele, soluii, etc., noi, originale, necesare rezolvrii unor teme sau probleme teoretice sau
practice.
Asaltul de idei este metoda de cutare i creaii individuale, precum i de confruntare i
omologare a ideilor, soluiilor, etc., descoperite n grup. Ea este att o metod de studiu, de
nvare, ct i o metod de investigare tiinific de creativitate. Temele i problemele complexe,
de o importan cognitiv sau practic deosebit alese pentru necesitile nvrii sau pentru
investigaii tiinifice pot fi abordate i rezolvate prin metoda asaltului de idei, mbinat cu alte
metode didactice i de cercetare cum sunt: descoperirea, problematizarea, studiu de caz ,
stimularea, cooperarea, dezvoltarea, etc. Etapele de desfurare sunt:
1.
2.

anunarea temei;
emiterea de ctre participani a ideilor, formulelor, soluiilor, etc., de abordare
sau rezolvare a temei, fr nici o restricie;
3.
ncheierea edinei de asalt de idei, atunci cnd s-a considerat, de ctre grupul de
experi, c s-a emis un numr relativ suficient de date necesare rezolvrii
problemei puse n discuie;
4.
evaluarea datelor i stabilirea concluziilor de rezolvare a temei (problemei).
Ideea engineering (tehnica ideilor)., etapele i cerinele de rezolvare a metodei ideea
engineering sunt asemntoare cu ale asaltului de idei. Deosebirea const n aceea ca grupul de
experi dirijeaz dezbaterea (masa rotund), dup o anumit tematic dinainte stabilit, de care
trebuie s in seama participanii. De asemenea, atenia participanilor este orientat de anumite
ntrebri-anchet, la care participanii i spun prerea, elaboreaz idei, soluii, variante,
etc.Desigur, grupul de experi ofer posibilitatea ca participanii s-i manifeste spiritul ideilor,
soluiilor, variantelor, etc., ct mai originale. Are avantajul c reduce timpul de desfurare a
edinelor, diminueaz eforturile i concentreaz imaginaia i gndirea creatoare a participanilor
spre idei ct mai valoroase i eficiente.

IV. Anexe
Anexa nr. 1
Raspunsurile anchetei
La activitatile de arta plastica mai des folosesc jocul popular Culorile. Mai des folosesc acest joc,
fiindca copiilor le place mult, sunt activi n cadrul acestui joc, li se creeaza o buna dispozitie.
n afara activitatilor organizam cu copiii jocurile populare mobile: Gste, lebede, Bagheta
fermecata.
La activitatea de arta plastica copiii sunt activi, se simt liber, nu se blocheaza psihologic,
lucreaza cu multa straduinta si le reuseste foarte bine.
Organizam activitatile dupa curriculum-ul prescolar, nsa ducem lipsa de ghizi metodici la tema
Creativitatea.
Selectam planul dupa anumite criterii, si anume:
dupa particularitatile de vrsta;

dupa particularitatile psihice ale copiilor.

Pentru dezvoltarea capacitatilor creative la arta plastica organizam activitati combinate, cream
conditii psihologice optime ca: ncurajarea, buna dispozitie, emotii pozitive, stimulam
creativitatea avnd n consideratie particularitatile de vrsta a fiecarui copil individual.

Anexa nr. 2
Jocul popular Culorile.

Acest joc are drept scop de a nvata culorile, nuantele culorilor.

Reguli de joc: copiii trebuie sa numeasca numai acele culori care sunt pe mbracamintea,
ncaltamintea lor. Daca nu are culoarea numita de un copil si tocmai el este ntrebat, atunci iese
din joc. Acel copil ramne nvingator, care a ramas n joc ultimul.
Desfasurarea jocului:
Un copil spune:
- Am o calimara cu trei culori: albastru, alb, negru;
Dar, tu alb, ai n calimara ta?

- Da, am!
Jocul continua de la acel copil care a zis ca are culoarea alba n calimara lui.
Am o calimara cu cinci culori: rosu, galben, verde, alb, sur;
Dar, tu galben ai n calimara ta?
Galben, n-am!
n asa mod jocul continua.

Anexa nr. 3
Jocul popular De-a baba-oarba.
Acest joc are drept scop de a determina unele procedee de reflectare artistico-plastica, a
obiectelor apelnd la diferite mijloace: culoare, forma, compozitie.
Reguli de joc: raspunsul sa fie ct mai argumentat si nsotit de desene.
Desfasurarea jocului:
Pe o masa sunt puse diferite obiecte: mar, pruna, para, morcov, rosie, piersica, nuca, sfecla,
gutuie, ceapa, castravete, ou.
Unui copil i se leaga ochii cu un fular, el trebuie sa se apropie de masa si sa aleaga un obiect.
Obiectul ales de el trebuie sa spuna ce este, dupa pipait. Daca ghiceste ce obiect a ales, atunci are
dreptul sa deseneze acest obiect. Tot asa fiecare copil alege cte un obiect, apoi l deseneaza.

Anexa nr. 4
Jocul popular Paparuda.

Acest joc are drept scop de a determina combinarea culorilor, varietatea si frumusetea formelor,
elementelor decorative, specifice pentru ornamentare.

Regula jocului:
Fiecare obiect desenat sa aiba ceva specific, ce-l deosebeste de celelalte obiecte.
Desfasurarea jocului:
Copiii adunati n cerc cnta, sar n sus, iar Paparuda-regina trece pe la fiecare imitnd actiunea
udatul cu ulciorul; n acest moment copiii cnta:
Paparuda-ruda,
Vino de ma uda.
Uda cu ulciorul
Sa creasca feciorul,
Uda cu galeata
Ca sa creasca fata.
Apoi, dupa ce s-au jucat, li s-a propus sa deseneze ulcior pentru paparuda.

Anexa nr. 5
Jocul popular Dracul schiop.
Acest joc are drept scop de a cunoaste culorile si antrenarea memoriei verbal-logice.
Reguli de joc:
Daca culoarea este prinsa de Dracul schiop, atunci ea trece n mparatia lui, dar daca nu este
prinsa, vine napoi la mama si-si schimba culoarea.
Desfasurarea jocului:
Copiii se aranjeaza n cerc; un copil este numit mama; alt copil este numit dracul schiop.
Ceilalti copii ramasi sunt culorile. Fiecare copil tine locul unei culori si numai a unei singure
culori (rosu, galben, verde, alb, oranj, sur s.a).
Jocul ncepe cu:
Boc, boc, boc!
Cine bate?
Eu, Dracul-schiop.
Ce cauta, Dracul-schiop?
Culori!
Ce culori?
Galben!!!
Care copil reprezinta culoarea numita de Dracul-schiop, alearga, iar acesta dupa el. Daca
culoarea este prinsa, atunci ia culoarea n mparatia lui.
Jocul se sfrseste atunci cnd toate culorile trec n mparatia Dracului-schiop.
Anexa nr. 6
Jocul popular De-a mesterii populari.

Acest joc are ca scop nsusirea diferitor forme, elemente decorative specifice pentru
ornamentarea obiectelor populare.
Reguli de joc:
Obiectul confectionat, desenat sa aiba un semn ce-l va deosebi de alt obiect.
Desfasurarea jocului:
Educatorul va fi Patronul, iar copii mesterii populari. Patronul va primi lucrarile si le va aprecia.
n timpul desfasurarii activitatii copiii si mbraca sortuletele, mnecutele, iau toate cele necesare
pentru lucru simtindu-se adevarati mesteri populari. Pe parcurs mesterii se apropie din cnd n
cnd de patron, sfatuindu-se n privinta nfrumusetarii obiectului popular.
La sfrsit patronul apreciaza fiecare copil si fiecare lucrare, primeste lucrarile.

Anexa nr. 7
Ce nvata copiii atunci cnd se joaca?
- nvata sa-si controleze, sa-si coordoneze miscarile.
Pentru a obtine efectul dorit de la o jucarie copilul este dispus sa repete de zeci de ori o miscare,
reusind n final o coordonare perfecta.
- si dau seama cum functioneaza lucrurile.
n cursul experientelor cu diferite tipuri de jucarii, copilul nvata despre cauze si efecte si cum
pot fi acestea stapnite.

- nvata cuvinte si idei noi.

Folosind diferite tipuri de jucarii copilul nvata despre greutatea lucrurilor, volumul lor sau
despre calitati ale diverselor materiale din lumea care l nconjoara, precum si modalitati de
folosire a lor, activitati ce pot fi desfasurate cu ele, si dezvolta creativitatea.
Jocul le ofera copiilor posibilitatea sa ncerce noi tipuri de comportament pentru o mai completa
ntelegere a lumii nconjuratoare.
- si folosesc imaginatia.
Imaginile noi, cartile cu povesti, mai neobisnuite, stimuleaza imaginatia si i fac pe copii sa
sesizeze si apoi sa aprecieze frumosul n viata n formele cele mai diferite, rezolva situatiiproblema.
Preocupati sau nu de rezultatul final, copii reusesc prin experimente repetate sa gaseasca cai
inedite de rezolvare a problemelor, nvata cum sa coopereze cu altii. Regulile pe care trebuie sa
le respecte n timp, ce se joaca i pregatesc pe copii pentru o integrare familiala si sociala
ulterioara
Anexa nr. 8
Proiect didactic
Tema: Gospodaria
Textul literar: Veverita Rita de Agnesa Rosca
Tipul activitatii predare-nvatare
Clasa I .
Obiective de referinta:
Domeniul cognitiv
- Dezvoltarea imaginatiei. Dezvoltarea priceperilor de a combina reprezentarile si de a le mbina
n situatii de joc.
Domeniul verbal
- Extinderea bagajului de cuvinte n baza perceperii desenului, a interactiunii dintre oameni si
vietati. Dezvoltarea vorbirii cursive.

Domeniul socio-afectiv
- Dezvoltarea emotiilor pozitive, formarea trasaturilor de caracter, a dorintei de a ajuta pe cei
vrstnici, de a respecta munca altora.
Domeniul psiho-motor
-

Dezvoltarea activitatii grafice si a musculaturii fine.

Obiective operationale:
Sa recunoasca si sa numeasca animalele salbatice
Sa ghiceasca ghicitori
Sa utilizeze n vorbire cele mai frumoase expresii despre veverita
Sa asculte atent textul Veverita Rita de Agnesa Rosca
Sa povesteasca despre felul cum gospodaresc ei
Sa participe activ la reproducerea desenului
Sa recite poezii cunoscute despre veverita
Sa memorizeze proverbe
Sa deseneze n rama animalele salbatice care traiesc n padure si cele domestice
Strategii didactice: Moment de surpriza, conversatia, povestirea, reproducerea, lectura,
memorizarea proverbelor, lectura imaginii, exercitii de desen, jocuri.
Materiale didactice: Albumul, cariocile, cartea, setul de tablouri: animale salbatice si cele
domestice.
Desfasurarea activitatii
Etapele activitatii
Ob
Activitatea educatorului
Activitatea copiilor
Evaluarea
1. Momentul surpriza
O1

O2
Se aud batai n usa; vine n ospetie o veverita. Aduce un colet pentru copii cu ghicitori si le
propune copiilor:
Prin copac sare dar nu e pasare (veverita).
Mititica, sprintenica si cu blana frumusica (veverita).
Asculta bataia n usa, se bucura de surpriza. Ghicesc ghicitorile.
Verificarea cunostintelor anterioare.
2. Conversatia
O2
Demonstreaza setul de tablouri. Animalele salbatice si domestice. De ce le numim domestice si
de ce salbatice? Cu ce se hranesc iarna si vara? Unde traiesc?
Privesc, le numesc, raspund la ntrebari. Povestesc cu ce se hranesc, iarna, vara, unde traiesc ele,
unde si construiesc casa.
Urmarirea vorbirii cursive
3. Lectura
O4
Se citeste continutul textului Veverita Rita de Agnesa Rosca.
Asculta atent.

4. Reprodu-cerea dupa ntrebari

O4
O6
Cum se numeste textul? Cum este Veverita Rita? Care sunt celelalte personaje? V-a placut
povestea? De ce?
Reproduc textul, desenul, raspunznd la ntrebari.
Urmarirea pronuntiei corecte.
5. Jocul: Cine si unde traieste.

O2
Propune jocul Cine si unde traieste. Pe masa sunt tablourile cu animalele cele salbatice si
domestice, se arata tabloul, se pune ntrebarea: Unde traieste? Cum se numeste casuta?
Privesc si raspund. Casuta veveritei-scorbura; a ursului-brlog; a vulpii-vizuina. Fac descrierea
veveritei. (Este mititica, sprintena, roscata, are coada lunga si pufoasa).
Urmarirea vorbirii cursive.
6. Povestirea
O5
Propune sa povesteasca despre cum si ajuta parintii n gospodarie.
Fiecare povesteste ce lucru ndeplineste acasa, cum si ajuta parintii.

7. Recitarea
O6
Propune sa recite poezii cunoscute.
Recita expresiv poezia Mesterita de L. Deleanu.
Am o foarfeca si un ac
Si de toate stiu sa fac.
Stiu sa-mi cos un buzunar,
Stiu ciorapii sa-mi repar. Cum vedeti, sunt nca mica,
Dar fac totul singurica.
Urmarirea expresivitatii vorbirii
8
O5
Povesteste despre harnicie, propune spre audiere poezia Albinutele de G. Vieru.
N-au ragaz sa stea la vorba, Albinutele-surori
Una-n deal si alta-n vale,
Tot o fuga printre flori.

Iar cnd vine seara iarasi

Si cnd iar se strng ciopor,
Plin cu miere, fagurasul
Lumineaza casa lor.
Asculta atent.

9. Memorizarea
O8
Propune spre memorizare proverbul: Cine-i harnic si munceste are tot ce vrea, lui nimica nu-i
lipseste, cnd e iarna grea.
Ce vedeti n imagine? Unde se afla veverita? Ce tine veverita? Cum si ce putem spune despre
veverita?
Memorizeaza proverbul. Asculta atent, reproduc imaginea, raspund la ntrebari
Verificarea cunostintelor
10. Lucrul grafic

Da nsarcinarea de a desena animalele care traiesc n padure si cele domestice preferate de copii.
Lucreaza n album, selecteaza culorile corespunzatoare blanii animalelor
Urmarirea creatiei grafice. Lucrarile fiecarui copil sunt apreciate si fiecare copil ncurajat.

Anexa nr. 9
Proiect didactic

Tema: Pacea si prietenia

Tipul lectiei predare-nvatare
Grupa pregatitoare 6-7 ani
Obiective de referinta
Domeniul cognitiv
-

Dezvoltarea creativitatii verbale. Priceperea de a face analize si concluzii.

- Stimularea dorintei de a ntretine o discutie. mbogatirea si activizarea vocabularului.

Domeniul socio-afectiv
- Educarea sentimentului de mndrie pentru tara, plai natal.
Domeniul psiho-motor
- Priceperea de a realiza o creatie grafica n spatiul liber pe foaie de desen. Dezvoltarea
musculaturii fine.
Obiective operationale
Sa compatimeasca si sa dea o povata
Sa povesteasca cursiv despre prietenii din grupa si de acasa
Sa cunoasca proverbe despre prietenie
Sa lectureze imagini
Sa asculte atent opera literara
Sa reproduca dupa ntrebari
Sa pronunte corect si sa utilizeze n vorbire cuvintele putin cunoscute
Sa faca concluzii
Sa puna ntrebari
Sa deseneze din imaginatie
Sa descrie verbal creatia grafica
Strategii didactice: Moment de surpriza, conversatia, lectura legendei, recitarea poeziei: Patria
mea de M. Gaitan. Creatii grafice ale copiilor.
Materiale didactice: Jucarii pentru momentul de surpriza, albumul, continutul legendei, carioce.

Desfasurarea activitatii
Etapele activitatii
Ob.
Activitatea educatorului
Activitatea copiilor
Evaluarea
1. Momentul de surpriza
O1
O2
Aduce n grupa cte un personaj jucarie, care se plng ca nu au prieteni si nici nu stiu cum sa
prieteneasca. Comenteaza dispozitia, starea sufleteasca a personajelor si n acelasi timp propune
copiilor sa le spuna ce nseamna prietenie si sa povesteasca despre prietenii lor.
Urmaresc dispozitia personajelor, le compatimesc. Povestesc cursiv despre prietenii lor din grupa
si de a acasa. Comunica, dau povata jucariilor cum ar putea ele sa prieteneasca sau cum sa-si
faca prieteni. Se joaca cu personajele-jucarie.
Urmarirea vorbirii corente
2. Jocul didactic: cine spune mai multe proverbe despre prietenie

Anunta conditia jocului.

Cine numeste proverbul primeste un cerculet rosu, galben, albastru.
Numesc proverbele despre prietenie. Omul fara prieteni e ca stnga fara dreapta. Cine a aflat un
prieten adevarat, acela o comoara a cstigat. Aurul se ncearca n foc, iar prietenul la nevoie.
Prietenii nu se cumpara cu bani. Sa te feresti de omul cu fata de prieten, si cu palma de dusman.
Un singur dusman e destul sa darme ce au facut o mie de prieteni. Fa-ti prieteni noi dar nu-i uita
pe cei vechi.

3. Lucrul n album

O.4
Propune copiilor sa lectureze imaginea si sa raspunda la ntrebari:
Ce este redat pe imagine?
Cine credeti ca a construit cetatile?
Ce stiti despre cetati?
Sunt cetati la noi n Moldova?
Contempleaza imaginea.
Numesc obiectele din imagine. Comunica. Pun ntrebari. Raspund la ntrebari.
Urmarirea interesului fata de imagine
4. Lectura legendei: Ce este mai tare dect cetatile.
O.5
O.6
O.7
Citeste legenda.
Asculta atent legenda.
Urmarirea vorbirii coerente si a pronuntiei corecte.
5.
O.5
O.8
O.9
Reproducerea legendei dupa ntrebarile:
1.Ce i-a spus voievodul fiului sau nainte de moarte?
2.Ce a reusit fiul voievodului sa faca n anii de domnie?
3.Dar ce n-a reusit?
4.Ce sfat i-a dat batrnul sihastru domnitorului?
5.Ce concluzii putem face ascultnd aceasta legenda?
6.Cum credeti si-a iubit tara fiul voievodului?

7.Ce este mai tare dect cetatile?

8.Ce nseamna sa-ti iubesti patria?
Reproduc, raspunznd la ntrebari. Utilizeaza n vorbire cuvintele putin cunoscute. Pun ntrebari
ce tin de text. Povestesc cursiv despre tara, plaiul natal. Fac concluzii. Prietenia este mai tare
dect orice, mai tare dect cetatile.
Urmarirea reactiilor afective.
6. Recitarea poeziei Patria mea de catre educator.
O.10
Recita expresiv poezia:
Am ntrebat pe mama mea.
Ce nseamna mama Patria?
Aud mereu acest cuvnt
E casa, cer, este pamnt?
Si chipul mamei a-nflorit la cte oare s-a gndit.
Priveste tot ce te nconjoara
E Patrie, e leagan, Tara!
Asculta atent poezia, pun ntrebari, exemple. Cum a-nflorit chipul mamei? Dar la ce oare s-a
gndit?
si spun ct de mult iubesc tara, plaiul natal, prietenii, tot ce este bun si frumos pe lume.

7. Creatiile grafice
O.11
O.2
O.4

Propune copiilor sa deseneze o imagine din creatia proprie: sa deseneze prietenii sau alte
variante ce tin de tema pusa n discutie. Asculta si observa creatiile grafice ale copiilor.
Stimuleaza si apreciaza mpreuna cu personajele jucarii, creatiile grafice si verbale ale copiilor.
Deseneaza, comunica, se ajuta reciproc. Povestesc cursiv cele descrise. Apreciaza creatiile
colegiilor.
Urmarirea ndeplinirii creatiilor grafice. Fiecare copil este ncurajat si fiecare lucrare apreciata.

Testul Imaginaie creatoare

Scopul: depistrea nivelului creativitii elevilor din ciclu primar selectarea subiecilor cu
nivelul sczut al creativitii.
Testul conine 15 desene diferite i trei variante de interpretri: A, B, C. Fiecare variant are
numrul su de puncte acumulat. Pentru varianta A se acord 3 puncte, pentru varianta B - 2
puncte, Pentru varianta C - 1 punct.
Nivelul de creativitate posedat l denot numrul de puncte acumulat.